Viitorul, martie 1923 (Anul 16, nr. 4491-4517)

1923-03-23 / nr. 4510

A.1 1 v \ Teatru Cinema y9BpKewarsi Palace“ B-dul Elisabeta No. 16 AZI PREMIERA — SIRIA li-a 6 MARI ACTE SODOMA fi GOMORA Extraordinară înscenare in 12 mari ODRAIME acte,—2 serii, — In rolul principal Pentru a evita aglor/nerația, reprezentațiile incep la ora 2 p. m. Monopol Dorian film. Teatru TERRA Cinema | E#£3TCu începere de azi după cererea generală' Numai pentru câteva mm a rbb| hOh ■ ■ Extraordinară dramă de zile marele succe BilIiFfll If 1 ISffil moravuri în 7 mari acte al Staglunel I ii%iCI BH liwJisl Monopol Dori a n-Film Premiera A SÎ.­JBL®®, Premiera Revistă de actualitate de Lake Trăsnitu, interpretată de: Dodelle Sfiânesu, Puica Stănescu, Nae Tomescu I. Lorentz, Virginia Tomescu, I. Tomescu, N. lonescu-Lola. * OSPĂȚUL PE IARBA Ca scumpul meu prieten, toate Belloc care ne va păzi de astea... Și chilar­ui Charbon o indigestie supărătoare întrebuinţarea lui „CN­ARBON DE BRLLOC“ In praf sau In pastile este suficientă pentru a vindeca In câte­va zile, bolile de stomac şi de intestine enterită diareia, etc. chiar şi cele mai vechi şi rezistând la ori­care alt remediu.­­ El produce o senzaţie plăcută In stomac, face poftă de mâncare gră­beşte digestiunea, şi face să dispară constipaţia. Este absolut cel mai bun remediu contra greutăţilor la stomac după prânz, contra migrene­lor rezultând din digestii rele contra râgâielii Încât şi a tuturor afecţiu­nilor nervoase ale stomacului şi intestinelor, * „CHARBON DE BELLOC“ se găseşte la toate drogneriile şi farma­ciile din ţară.­­4 Miison Frére, 19 rue Jacob, Paris Reprezentant General pentru România J. DILLAN, Pitar Moşu 4, București, , , Popescu prin Ing. loitescu­, Carmata 8. „AFER“ SOCIETATE ANONIMA PENTIOJ latele de căi Ferate București. Nul I-1 Britiann 3 Telefon 56­­­75. Adr. teler. „AIER“ SINE și ACCESORII, LOCOMOTIVE, VAGOANE, VAGONETE, PLACI TURNANTE, MACAZURI, etc. De transpunerea în practică a ace-,­stei organizări este ca: toate ele­mentele, fie persoane, fie ele aso­­ciatiunî profesionale, eradicate şi cooperative, fie ele societăţi Comer­ciale, lucrând fiecare individual şi în cercul de activitate căruia s‘au devotat, să poată totuşi avea o u­­nitate de vederi printr’un organ su­prapus­tor, însă format din elemen­te recrutate din toate aceste ramuri de activitate, care să elaboreze, să­­hotărască şi să execute toate mă­surile de ordin general, atât în in­­­teriorul ţării cât şi în afară (ex- I port) şi în acelaş timp să suprave­gheze ca acţiunile izolate ale tutu­ror acestor participaţii să se uneas­că în împlinirea scopurilor urmă­rite. Astfel s-ar alcătui o centrală a­limentară compusă din reprezent. Aseară, sa jucat, în fata unei săli arhipline, pentru prima oară, la teatrul National, ,,Hedda Ga­­hler * dramă în 4 acte de Ibsen, în­ traducerea d-nei Lara Dragomi­­rescu. I Publicul a făcut cea mai căldu­­­roasă primire interpreţilor, care au sa. In saloanele tanţil Statului, comunelor şi repre. J­utit, sub iscusita punere în sce­­zentantiî grupelor de societăţi si „­a a-lui Paul Gusty, să realizeze aî mare­ finanţe, întruniţi într’O , un ansamblu perfect. ■ creaţiune financiară specială. I D-nele A. Gusty, Maria Filott­ru­la acest mod, socoteşte d. dr. Mar­­ta Almajan-Buzescu, d-nul N. So­­dor­escu-Strunga, atât rolul social Jeanu, I. Livescu şi Al. Demetriad al Statului cât şi rolul economic ăi au fost chemaţi la rampă, de ne­­producătorului şi comercianţilor, numărate ori, după fiecare act, vor putea fi îndeplinite, prin acea­ _________________, v­a­stă organizare, iar problema an­-­ cronică amănunlită, în tmimănul de Peru de Goumod „Faust*, m­entară îşi va putea găsi o soluţiu- ! mâine, ne, evitând crizele prin care am trecut şi trecem încă. Societatea Consiliul de Administraţie al So­cietăţii, invită pe Domnii acţionari a se Întruni In Adunarea Generală in ziua de SAMBATA 24 MARTIE 1923 ORA 15 (3 p. m.) IN PALATUL CAMEREI DE COMERŢ, SALA MA­­RE A BURSEI, potrivit convocărei publicate In „Monitorul Oficial" No. 263 din 7 Martie 1923. In caz când Adunarea nu va fi va­labil constituită în această zi Adu­narea se amână pentru Sâmbătă 31 MARTIE 1923 in acelaş sală şi la aceiaşi oră. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE CHIŞINĂU: L'rog. Grünfeld (Passage) CERNĂUŢI: Farm. C-tinescu-Frunză CALARASI: f­armacia Grădila­scu. CONSTANŢA: Drog. Vera Violeta. CRAIOVA: Sind. agricol Dolj. GALAŢI: Drogueria Focşflneana. IAŞI: Farmacia Justin Adace. RĂDĂUŢI: Farmacia Jasinschi. ROMAN: Farmacia Horowitz. TG.-JÎU: Drogueria Raţina. 1 VIJNITz.: (Bucovina) Farm. Vogel. jfcoaiflMaŞ] ASCENSOARE de persoane şi mărfuri I Peste 160 m ţară I Reprezentanţi: I FRAŢII PORN Bucureşti, Str. Regală Nr 9 I Piese de rezervă I şi cabluri in depozit 8 Gălbeaza I­­n mai omoară OILE ŞI VITELE Cuvântarea Preotului G.­iunc din Otiaca Cuvântarea d-lui Aurel D. Aurel Pop, preot din Socodific, care cu putearea-i oratorică extra­ordinară face istoricul vieţei nesfârşite urale. Trăiască bunul nostru Vodă­ a încredinţat condu­cerea Reamintim că Duminică 25 Martie , la orele 11 dimineaţa se va comemo­ra la Ateneu (Sala „Universitatei populare“) marele patriot Costache Negri printr’o conferinţă a d-Lui I. Bobescu. __ Duminică 25 Martie col., pictorul Marin Georgescu deschide expoziţia „Maison d’Art. Sâmbătă 24 Martie va avea loc Duminică, în ziua de 18 Martie în Comuna Stclăni, îşi manifestă, dis­preţul faţă de purtarea antinaţio­nală a deputaţilor opoziţionişti din Ardeal, cari au nemai­pomenita în­drăzneală de a vorbi „în numele Ardealului“ şi a poporului de aici Acestor, deputaţi, cari s’au hră­torit prin promisiuni neîmplinite, nic11. ba au lucrat şi lucrează chiar contra WhFvr--------’ numai în se a- lelipina iDitiitoriior .în Cărţi noul In editura „Cultura naţionala“ au apărut, intr’o admirabilă traducere românească a d-lui St. Bezdechi, pa­tru din cele mai caracteristice dialo­­guri de ale lui Platon, din care răsfi­re marea figură a lui Socrat. Intr’o vreme în care clasicismul, din nefe­ricire, nu are prea mulţi adepţi şi cunoscători, traducerea d-lui Bezde­chi este un adevăr dar făcut cultu­re, umanitare. In aceiaşi editură, şi tot atât de elegant tipărit şi broşat a apărut micul studiu, dar cu deosebire de concis şi precis al d-lui Octav Oni­­cescu asupra lui Galilei. Cetitorii a­­cestui mic volum vor afla viaţa şi rolul jucat în progresul ştiinţific de acela care a primit moartea pentru dragostea de adevăr. Clasicii noştri sunt, deasemeni popularizaţi prin aceiaşi bună edi­tură, care publică şi Sultănic­oi Delavrancea, Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. - „Vi­­sul unei noptî de vară“. OPERA ROMANA. — „Faust“. TEATRUL POPULAR. - JBălai de viaţă“, TEATRUL MOULIN ROUGE,-. „Varietăţi“, , L itere-Arte-Ştiinţe In ţară AUTOTRACTOARE fiFRAGA Pentru informaţiuni şl cereri de încercări pe teren . Gr. Cristea Co. București.— Calea Victoriei 102.­ Teleff. 31/36. f £ ‘Poluri de fer­m' Roiuri del­ronz Telefonj*/# Taluri de Copii­­S4‘ găsiți la vechea ** fabrica de mobile GUTMAN MARCUS ' Sir.Sffi-Aposfoli.72 loll prin Cal.ftahovei Í1 Teatkdl REGIM MARIA (CEPili [inillii aOIIKEEÍ* UZINA PROPRIE Allillel mia LEMNE deloc %$B tăiate și transportate imediat „Societatea ARDEA­LUL“ Strada Blănari 14, Telefon 39­­­82. MOTOARE DEUTZ de BENZINA si DIESEL, până la 60 cal putere In depozit la reprezentantul general E. WOLFF București, Str. Sf. Dumitru 3. Astăzi Joi 22 Martie 1923 pentru prima oară LABIRINTUL Dramă In 4 acte de Foliakovr Vineri 23 Martie 1923 LABIRINTUL Sâmbătă şi Duminică Matinén cu preţuri reduse MOARTEA CIVILA VITICULTOR diplomat şi cu practică se căută pentr­u imediată angajare la vie de 200 pogoane. A se adresa Strada Rumeoară N& 8 între orele 7­ 0 seara,­­ . . . ... *— L3351 Pentru MORARI! A SOSIT MATASE ELVEŢIANĂ tops Psiicher BIROU TECHNIC — BUCUREŞTI — Sfiratia Smârdan 27. Sucursale: Temişoara,Chişinău Ministerul Jutiţiei Direcţiunea Judiciară Publicaţiune D-l Avram Goldemberg. domiciliat ?. le,;®?Tr, * jICn»*ea,patr în suman alb, care simbolizea­în București, a făcut cerere acestui­a*8 Medicina Veterinara din VacHi Z£ sufletul curat al poporului din minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Gol­denberg in acela de Florian, spre a se numi Avram Florian. Ministerul pubIlca aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. PUBLICftTIUNE Se publică spre cunoştinţa gene­rală că, tragerea loteriei pentru, con­tinuarea construcţiei bisericei Sfân­tului Neculai din comuna Găneşti, Jud. Covurlui, care era fixată pen­tru ziua de 1 Aprilie 1923, s’a amâ­nat pentru 1 Octombrie 1923. COMITETUL No. 850 16 Martie 1923 o vindecă cu siguranţă în 5 zile. Şiclău. Cereţi dovezile şi prospectul la* Reprezentant şi Depozitar general FREDERIC SPODHEIM Strada Tudor Vladimîrescu, 1 A sau in provincie la următorii : BRAILA: Drogueria Regală 48. BĂLȚI: Farmacia V. Zaleski. BARLAD: Drogueria Perlman. BACAO: Farm. Mircea Premierele Culturale­ ­: Mâîne seara, Joi 22 Martie, se va reprezintă pentru prima oară Asupra spectacolului, va a­ petre­c către opera de Stat, celebra sr_- _ V» w F­r I u a u v 1 nnwX A/v rLruvmAil TTotiOt* Spectacolul va fi complectat „Noaptea Valpurgiei“. Conducerea muzicală e încredin­ţată d-lui I. Nona Otescu. Direcţia de scenă o are :ă H. D-na Baltazî a înscenat dansu­rile. Rolurile principale sunt susţinu­te de către d-nele Ferraru, C. Car­tizani convinşi ai necesitatei cola­­nescu, Tana Nănescu şi de d-niî Bo­botărei latine pentru cultura nea­­mului Vrăbiescu, Gr. Folescu şi G. stră. Teodorescu. Activitatea „Colaborărei latine“ al­­cărei prim impuls şi suflet a fost ei M^°TM, este d. N. Iorga continuă cu putere. Miercuri a fost o nouă şedinţă în care au participat şi ntai mulţi par- I ,.m iWăiuJ.«. i, .. u. I .jj ;S*fcl Jt&UtâJi Fa Urcă pe tribună preotul local N. ei (nl-i ruşine de ei) deci citesc o Codrean, care între uralele multi- moţiune, o declaraţie, să vadă ceî mei deschide şedinţa, propune de mai mari cum gândim noi, şi să preşedinte al adunărei pe neobositul vadă tot­ că sufletul nostru e cu­ Goleşteanu, luptător G. Giuric, preot în Otiaca. ivit şi cinstit, iar că domnii cari ne D. Turio mulţumeşte mulţimei fac de ruşine (jos cu ei) nu au pentru încredere (Trăiască!), ca­re-­drept să vorbească în numele aos­­cini — zise d-sa — am venit să ne ţii^ Aşa el­ înţelegem în aceste vremuri grele.­­ La urmă marele număr de cetă­­când în parlament se depun legile teni aclamă următoarea moţiune Tărei, o mână de oameni uitaţi de trimeasă d-lui Ion I. C. Brătianu Bine, vreau să împedecc, ca tara Preşedintele Consiliului de Miniş­­să-şî aibă legi, să înainteze spre tri. '­­ bine. (Jos cu dobaşii şi trâmbiţa­­şii). Trăiască Constituţie. (Aplau­ze. Trăiască d. L Brătianu). Moţiunea Cetăţenii din comunele plăniţă­­reşti Otiaca, Şiclău, Socodor, Pi-V T­a pini °înfîâ tenia transcrierii versuri­ la nouă“, macedonskiştiî Oreste, mă, s‘a pierdut repede de atunci) V AI­U LA NA MAMIl lor’ prin el­sicismul simplu al lor- George Duma, FI. Becescu, Basco- A. ‘ Spiru-Bacâu, ei altul, un coi*i­­*** . imeî. In acelaș timp, din depărtările viei. Vasile Milita­ru, semănătoriștii tandru genial, dar instabil, Mihail 1.200 m. p. [exilului, de la Berlin, Caragiale Ion Ciocârlan, Lazăr Iliescu, maio-­Eliescu, — dar, mai presus de toţi, — strada NEG­US lOld­ No. S — începe să preţuiască noua direcţie ieşeanul I. A. Bassarabescu, soli-­poetul George Gregorian şi nuvelis Cant 300.000 împrumut rang. I .critică, îl trimite, ca să fie publica- tarul Demetrius, tinerii foarte ti-!tul, astăzi mare rfîmancier, Liviu te sub anonimat, fabule cu aluzii nerî. Sp. C. Hasnaş, V. Rath şi C.­ Rebreanu, politice înalte si poezii lirice, iar Noti, precum şi alţi doi: A. Popo­­i Tn sfarsH «hlir în «uni TV \Itice la­ unire, când cum spune când vine în Bucureşti, îşi face o vici-Bănăţeanu, care, murind în*­pretentiile celor mai vechi se lo- dsa* Maiestatea Sa (întreaga adu- aemitati can sau ura- Exposiţiuni Muzicale cu Manifestaţiuni pentru opera guvernului Ardealul şi noua Constituţie Adunarea poporului din comunele grănicereşti, Şiclău, Pilul Mare, Socodor ş. a.— — Veste fir­ea acţiunei partidului naţion, x — Codreanu şî Coinstitutie (Nesfârşite: Trăia­scă Comstitutie! Trăiască Brătia­­nul). Cuvântarea Preotului Poporul din comunele grănice­reşti Şiclău-Otlava-Vărsand-Pilul Mare şi Socodor întrunindu-se Du­minică sub conducerea preoţilor lor în comuna fruntaşă Siclău, şi-au manifestat în mod grandios sentimentele, protestând în contra acelor aventurieri politici, cari or­biţi de patima demagogiei, au în­drăzneală a se pretinde autorizaţi de a vorbi în „numele Ardealului“, alunecând pe piedestalul pasiunilor politice egoiste, în momentele isto­rice, când Adunările Constituante iau în desbatere proectul noului pact fundamental al statului şi le­gei, prin care se pune t melia nouei clădiri a Ţărei Româneşti. Nefiind localitate potrivită, pen­tru cuprinderea mai multor mii 0 . 1 wK * * n iz 1 ţărani grăniceri, — îmbră-Trăiască Repete / Trăiască Constituţia! Trăiască Neamul Românesc! Trăiască acei bărbaţi luminaţi ai neamului, cari cu bărbăţie înfrun­tă pe aceia, pe cari şi noi de azi înainte îi considerăm de duşmanii Se urcă la tribună preotul Ca-'Tărei,­­ în urm­ărean. Poporul îi face ovaţie , duşmanii propre , D. Codrean, arată spre monumen ordinei şi a poporului f­iul eroilor căzuţi în război, zicând:­­ Domnule prim ministru înainte! Ce-ar zice aceştia de a­ învia, ce, Poporul vă urmează, ar zice cei din Galiţia, Doberdo,­ sfârşind d. Codrean cetirea Mărăşeşti, Oituz, cari îşi dorm som­ţiune şi poporul erupe în nesfârşite nul pe pământ străin, floarea, nea­­urale de Eft trăiască o­mului românesc, cei 800 nul croi. ( Ia cuvântul providentul d. Turle, de-ar învia, şi ar vedea, ce se m­ care mulţumeşte poporului adunat tâmplă azi ! Ce ar zice, de- ar vedea pentru ordinea şi entuziasmul mar­in. Româneşti, m­nifestat în aceste vremuri, cerând Biserica Tărei, unde trebue să fie binecuvântarea cerească asupra sfaturi bune pentru a face legi ti­ vrednicilor grăniceri. _____________________________*fi. câştigate prin jertfa lor del Locuitorul din Vârşand, vrednî­ceşti şi în străinătate dovedesc că acest ţinut — adunarea s’a ţinut sârge, ar vedea flueraşi, tobaşi, fruntaş plugar­iile, mulţume­sub cerul liber, la poala monumen­terpentinari, cari îşi bat joc de casa conducătorilor acestei adunări tului eroilor căzuţi în război, ridi- tărei fiindcă d­ici, nu sunt satis- pentru sufletul curat şi felul ata­­cat de cei 9 vrednici cercetaşî-stu- ,, h­l­am, . ^or. personale, tat pentru binele poporului (Tră­jdenti­­ful poporului din comuna (Publicul emite: z­ar bale cu Piß­ijaReă), trei Dar voi vreţii (S. vină nu-i Popoml se împrăştie, iar frunta­­mai acasă,­ că le vom arata no!.) şi a comunelor convin în casa os-Dar şi până atunci trebue să ştie Maiestatea Sa, că noi nu de aceia i-am trimis în saftul tărei să flue­­re şi să bată toba, şi să nu gân­dească lumea, că noi suntem ca­pitală a preotului N. Codrean, sub una lege. „ „ , * ... , , ... . _ ilar direcţia nu mai are nici vreme, îşi facă criticele sale neindurate su susţinut prin cultură. — el A. Cos- maţ «eanih mî-il­a/*« kjs-T , privire la forma profiuctiUor cita- scriitor mai mult grec, care impace, așa încât destrămarea for­mil intereselor poporului, ci nun­te. Tot atunci se alătură cercului cu stilu-I bogat și cu Hmba-I in- matlnnlî KfrAnsA «o nrewdo pritil, fuior ArdealuluL Ai noștri Gh. Orleanu, un mare cunoscător corectă şi îndreptată cu mare tm- chiar în anul IV zio, tot se mai însă’ sau dovedit slabi, pentru o°n , , cunoştinţă n numai avea al literaturii franceze cimtempora­­dă, ne-a făcut cunoscut admirabila­ arată noi forţe, fără să putem spu- ducerea unei ţări întregite şi cu a­­d­eg !Î M ne şi un percursor al poeziei mol- nuvelistică a lui Karkavitza­ ne câ cu adevărat cele vechi s’au tat­;a raae,de ,fap.a război. Apa, come şi patriarhale a lui Iosif şi in Fireşte nu tot! din cel citat aci pierdut. Aşa, în lirică, ar fi putut famiau for politician! de genere a noului misticism poporan; aveau sufletul făcut sau pregătit să însemneze ceva­­. Pușcariu, dacă ^unî' au­ intrat în calomnii promis. ■ -- - „ ------- „ apoi poetul evreu, dar cu sufletul să atașeze cu nădejde de acest n‘ar fi murit curând după aceea, sau frânt sub sarcina gre-, indianat vriveste la ac- Zr?îlld T,ovifs.^ k, F°vescu- G£ românizat, Barbu Nemteanu rare cerc. Multi din el veneau, ascultau. V. Zaborowski, rare, cu instabilita- lei râspurden. -ffanea^ Slhwmd* Roibu. Al Roibu, M. Popescu. D. face o școală aprigă în cercul „Cân­d mai întorceau din când în când, tea-I ciudată, n‘a izbutit să devină!. Ke^eLe (trăiască) a trebuit să-și tA CwSff m .SWaiwtifc I Opritescu. St. Diaco, vorbirilor critice mai cu seamă , dar în definitiv dispăreau. Alte până acum nici istoric. Vasile Las- întoarcă fata sa, către vechiul lup- CT“.** aescu, Al. Stefănom, I. Stoian. A. privinţa echilibrului compoziţiunii forte însă le luau locul curând. Aşa căr, rare a murit pe tânnurl strei-­tător cărui şi Părinţii au fost nr.^lTComanescu, G. Cioropariu, N. Bai­şi în privinţa limbii. Acelaş lucru în al doilea an al „Convorbirilor ne, lăsând " ' " * " J'"’ ' ar fi putut spune de Enric Furtună, critice“, se ivesc semănătoriștiî A sul o dacă m‘ar fi ascultat, și de Leon Fe­­de Herz, Dunăreanu si Beldiceanu, tiunea-î rant, care însă, mai târziu, în prenj macedonskistul Vitiam, ardeleanul rea-î ma lui 1913, pleacă la America, un­ Bârseanul (Delabârsa), P. Dulfu şi formă de ar fi putut să facă mult pentru Cotruş, cum şi criticul N. Em. Teo- birue; românism, dacă şi-ar fi pierdut, hari şi începătorii Ionescu-Morel şi Iorgulescu; nerencitui Arm­ină- eu nu au mai, pan« i» ui*un» , , naciwnik­ enoiste u___ cum zicea nu știu rare personagiu Irena Mohor, dar mai presus de sescu cu versurile lui melodioase, neamului și am mers numai noi • vnliticiani S’a adus jertfă ICI' c din Dumbravele elizee, dungile spec totl dramaturgul Mihail Sorbul ca dar mai cu seamă cunoscutul poet poporul la actul măreţ, Iar nationa .­a­domăril de pretutin cm. C. Du '/J' trale ale poporului biblic, si şi-ar re acum începe să se formeze. |patriot Mircea Rădulescu şi cei doi liştii (ruşine) s’au tras deoparte ^ ^o^nomann ae preiutin (P. Pivelescu fi însuşit, cu altiî, pe-acelea ale răo In anul III, se apropie de „ndua eroî, e^ntîîn pur no pumnUle do ca copiii cei răi, când nu Îl se face ai!m ® *»» ca­­­t, lamescu, L Ciu­poruluî în limba căruia voia să ie Şcoala“ poetul şi istoricul Ion luptă: ________ ________ , vină maestru. Şi tot acelaş lucru îl Peretz; poeta — acum scriitoare Kail Săulescu si criticul evreu, mi- a putut vedea lumea, că nationa­lol spune de Radu Baltag (azi, în de literatură bună pentru copii —; nun­a tul Ion T­rivale (Notier) al că­­liștiî nu oglindesc sufletul Ar­literatura franceză, Adrien la Cor- Ana Codreanu, care s'ar fi putut beau­ o straşnică imaginaţie, dar ridica în poezia lirică-descriptivă, nedesciplinată ce se manifestase la dacă ar fi fost mai stăruitoare: im- I„Literatură şi arta română“, re­­petuosul îndărătnic sîmbolistul-in- I vista lui Ollanescu-Ascanio, care telectualist — mai mult gânditor de a reprezenta direcţia naţională (fie­ cât poet N. Davidescu; molaticul chia-Tocilescu) împreună cu „Re- armonios Fisenta, povestitorii. Mi- i vista idealistă“ a lui Mihail Hol­­hail Lunpianu şi Gh. Cair criticii i vis­t­ba, avu, mvui­owj, o» IUI 4Xl/t­­ICLlvt, lU/tW ti U«, VUi'/5­­ 4XUXJ. n. Tot atunfîi se apropie de «Sfîpa­­­îndrănetî, saul esreii (a cărui wr-i "T­rei nume împreună cu al lui Eu- dealului, ci că sunt numai „aven­­pen Lovinescu trebuia curând să turnem­ politici“, cari ne fac de ru­­răsune și singur, și cu mare suc­­şine. (Enorm sgomot: Să le fie lor­­cos, pe tărâmul criticei, c­­ ruşine). Cât au câştigat şi ce au câştigat ? Deci dorim să se audă pretutin­­uniî din aceşti scriitori în „Şcoala deni, că ei, cari se bat pe piept nouă“, rămâne s-o vedem altădată, vorbind „în numele Ardealului MIHAIL DRAGOMIRESCU­ nu au această autorizaţie (jos cu Popescu, D. Po­pescu,­M. Chim, C. Storocioiu, P. -ru­t ... , u . , m I ii.1,... Avimie, P. Sardaiu, I. Boase, D. Lă­­rifcî sârgele vărsat la Tisa a fiilor'­­. Darvăneanuu M. Cănăes-Bucovinei. Basarabiei Moldovei, stolban A. B. Iancu, Saiu I. Munteniei fi a Ardealului sau a­ p D Petrescu. G. Budurcm, D. mestecat, și mei o mână omenea- -........—­­scă nu va putea desface această le­gătură sfântă de sânge. Noi popiirul, care din areu mun­cim acest pământ, câștigat CU ava lei), căci Ardealului îl trebue lege * ier t/d mate, zicem I. Budunar, I. Preotescu, Nichit Vini­­neanu.I . Budunariu, Dulpheru. Fi- Umănescu, Şt­. Ungureanu, Efet. P. Mahanet, G. Giunea. M. Anghel şi toţi difii pl ai id Novacilor, judeţul Gări» Adresată d-lu­i preşe­dinte al Consil­ului de miniştri Locuitorii din comuna Novaci au trimis d-lui Ion I. C. Brătianu, pre­şedintele Consiliului de miniştri, ur­mătoarea telegramă: La consfătuirea noastră din No­vaci ascultând cuvântările d-lor a­­vocaţi Hasnaş şi Ioniţă Petrescu şi luând cunoştinţă de împotrivirea ca întâmpinaţi din partea celor ce do­rul Mare, Vărsând, tntrunindu-se resc dezordinea si anarhia pericu­­­ -­ loasă in tară, după ce au­ săvârşit Întregirea neamului nostru şi veniţi cu noua Constituţie m­enită să aşeza Patria pe temelii puternice, SĂTE­NII DIN PLAIUL NOVACILOR, DO­RITORI DE LINIŞTEA ŞI PROPĂ­ŞIREA ŢAREI, ÎNFIEREAZĂ NE­SOCOTINŢA ŞI MIJLOACELE DE CARI SE FOLOSESC ADVERSARII POLITICI IN RATACIREA LOR. Cetăţenii Novacilor vă asigură de devotamentul lor neţărmurit şi vă roagă să mergeţi neclintit înainte spre a da tărei noua Constituţie spri­­jinându-vă pe patriotismul şi înte- ■■win ii ■■■■-' 1..... rr------r VIITORUE

Next