Viitorul, martie 1923 (Anul 16, nr. 4491-4517)

1923-03-21 / nr. 4508

I m & l 1 1 ECONOMIE DE COMBUSTIBIL 1 ECONOM1SORI-----------------------­Teatrul REGINA MARIA [»Cilii tatillti „ECltLtEl" UZINA PROPRIE 1 =-----------PREIHC ALZIT ORI I­­R9­ L IACOVESCU 1 U — BUCURESTI — 49, STR. AUREL VLAICU W IE N A Telefon 46 | 91. yyMiri Marti 2 Martie 1923 pamAntul morţii Mier-uri 21 Marile MOARTEA CIVILA Joi 22 Premiera li' n Labirintul Drama Îg 4 acte de Holiakov Sâmbâz şi Duminică Matineu MOARTEA CIVILA Maria N. Ioanid, Sofia şi D-rol N. Gheorghiu Margareta şi N. N. Ioa­nid, adânc mişcaţi de manifestaţiu­­nile de simpate şi afecţiune, arătate cu ocaziunea pierderei scumpului şi mult iubitului lor soţ şi parilie Mi aduc cele mai mii mulţumiri tutulor rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor, precum tutur­or Băncilor şi autorită­ţilor cari au contribuit la alinarea durerel lor. mm ■ v-­AMORUL LA ÎNCERCARE Superbă dramă cu D-na Lissenko şi Jean Angelo obţine cel mai mare succes la Cinema „PAT­RE PALACE“ Lii­scani La One O COMEDIE cu „EL“ POUZOJUIK Pietre de ascuţit Carborandum din depozit Jacques PAUCKER Bu­cureşti Strada Smârnan 27. TEKIRGH­IO­L-SAT Soci­­ale Anonimă anunţă pe Onor. săi acţionari că plata di­videndului pentru anul trecut 1922 de Lei 40 netto de fie­care act nne se achită la Banca Agricolă Constanţa şi la Banca Agricolă Bucureşti contra prezentarei Certificatelor provizorii cu toate v­ărsăm­intele efectuate. Preşedintele Consiliului de Adm Vasile O. Nicolau fin as mm H ori care ar fi cauza el, devine supărătoare j 11 \ r si sl periculoasă In timpul iernei şi dacă nu I H OftefQ e îngrijită­­rational, microbii ofticel gă­sesc terenul bine pregătit pentru a se desvolta. THQCâ se combate cu cel mai desăvârşit 9 UwLA succes prin cunoscutul preparat Pecrosin­ireanu care nu conţine nici un derivat al opiului sau alte narco­tice d­­e compus din substanţe pe cari marii învăţaţi ai lume! le-au încercat cu cel mai desăvârşit succes In combaterea BRONŞITEI, PNEUMONIEI, LARINGITEI-EMFISMULUI PUL­MOîi­ Art. De vânzare la farmacii şi drogueni, oricare ar fi origina­­l, este totdeaun,­­ uşurată pe moment prin întrebuinţarea " VALDA antiseptice. Produs incomparabil contra catarurilor, guturai­urilor, dureri de gât, taring­ite, bronşite acute şi cronice, gripa, influenţa, astma, emfisema, etc. Băgați bine de seamă, cereți cutia cu veritabilele PASTILE VALDA purtând numele VAL­DA, H. CANONNE, PARIS 1 ^l8Hr8ZEI!igi-0sP0l!lâri. STIIDERUS & CO., Bucure,». 80S321 P*?S®Î3S1 Hai avem de vânzare VITE ALTOITE de calitate superioare AMBROSI, FISCHER jj im t. a. AIUD. No. 79 3. Caremide s Pfimfi­t Refractar ESFÉLT MISTIC s BITUM Oficiul Comerțului General MIHAIL ASKENASY București.— Bulev. Basarab (Piata Victoriei) 112.— Telefon 2616. PIETRE de MOARA franceze 36, 42, 48, acevărate Societt Generaie Meu’iere prompt din depozit ..MECANO“ s.A. Strad Sf. Ionică S.—t­elefon 5­­­16, 49 | 9. MOTOARE DIOTZ de BERZIKA şi DIFSEL, până la 60 cai putere la depozit la reprezentantul general E. WOLFF Bucureşti, Str. Sf. Dumitru 3. „MINIMAX“ VERITABIL Singurul aparat pentru stins incendii cu funcţiune şi efici­citate sigură peste 2 milioane bucăţi Pentru fiecare răspândire în toată lumea. Garanţie de 10 ani. Aparate asigurate sub garanţie contra îngheţului. Aparate speciale contra Incendiilor de benzină, petrol păcură, acetilină etc.­­ FER1JI­VA DE IMllAJtUNl INFERIOARE — Cereri oferte cu ateste şi referinţe de la Reprezentanţa Generală: BUCUREŞTI: BULEVARDUL A. I. CUZA No. 48. ŢEVI FIERBATOARE In depozit lai „Agrara” Soc. Anon. Bucureşti: Str. Bursei Nr. 4 Brăila: Bulevardul Cuza Nr. 140 Constanta: Biata Independenţa Nr. 15 Bazsresic: Principele Ferdinand Nr. 171 bis. Giurgiu : Alexandru Lahovary 5. A SOSIT din Constantinopole­­ la FRAŢII BARAGHIAN Calea Victoriei 70 CUI PAR UKGLM Dinţi dentare întregi şi parţiale, vechi, art­if­iciaţi, plătind pu­ţin parte bune CALEI DIN. 2« ArA’' Si­ o ia unchi. Se află de vânzare în judeţul Timiş o moşie scutită de expropriere foarte aptă pentru economie inten­sivă, la depărtare de 3 km. de gară, cu castel modern, parchetat, cu multe clădiri dependente de cas­tel, cu­ parc, int salatinne de grădi­­nărie bulgărească, conac mare, pe care se află 15 clădiri economice, 20 jughere vie, 100 jughere arături. Informaţiuni se pot primi la a­­vocatul dr. Victor Veteranu, Timi­şoara I, str. Gen. Dragalina No. 3, mecanică care împiedică popula­­ţiunile de a fi înţepate de ţânţari seara şi în cursul nopţei. Să pue voaluri dese pe faţă pe o pălă­rie cu marginile mari, aşa ca voalul să stea departe de obraz şi să fie strâns numai în jurul gulerului, apoi şi mănuşi. La lo­cuinţe, site dese­le uşi şi ferestre vor opri pătrunderea tartarilor în interior. Pe lângă aceasta mai sunt procedee multiple de afu­­mare seara dar improprii. In aşa mod au procedat statele europene cu deosebire în colonii unde po­­pulaţiunea indigenă şi personalul administrativ trimis de guverne­le respective în acele ţinuturi e­­xotice sau tropicale, plăteau un greu tril­ut anual paludismului. Cu acest­­mod de profilaxie anti­­paludică, o bună parte din Ma­­dagascar de exemplu, a fost asa­nată precum şi alte colonii. A doua metodă este medicală şi constă în chininizarea preventi­vi curativă. Toate persoanele cari trebuesc să locuiască sau să muncească în ţinuturi impaludate sau cele cari vin temporar acolo, vor fi chini­­nizate, adică vor lua chinină în doze anumite şi la intervale fi­xate de medic pentru fiecare lo­calitate. Chininizarea sub forma de cam­panii antimalarice, cum au fost altă dată organzate şi la noi de prof. Cantacuzino sub conducerea d-rului Irimescu, a dat rezultate bune, dar limitate, parţiale. Apoi este foarte costisitoare astăzi şi nu poate deveni o metodă perma­nentă căci e greu de aplicat la populaţiuni impaludate prea nu­meroase, de sute de mii, ca la noi bunăoară. Intr'o lucrare tipărită cu banii anului, şi intitulată Situaţia ser­viciului sanitar în 1920—1921 Bu­cureşti (tip. Cultura) se vede scris d-lui ministru de atunci, Argetoianu că: „singurul mijloc eficace de a combate paludismul, este chininizarea“ Eroare şi igno­ranţă , spun eu, căci paralel cu chininizarea temporară, trebuesc realizate după un program bine întocmit şi celelalte măsuri cari au fost de mult aplicate în occi­dent cu rezultate admirabile. Apoi chinina vin­decă în gene­ral paludismul acut, pe când pa­ludismul cronic este de multe ori refractar chininei, care nu numai că nu îl vindecă, dar devine chiar nocivă. In acele cazuri numai sărurile arsenicale și radiotera­pia splinei pot salva bolnăvii Dar autorul broşurei sus men­ţionate lipsit de demnitatea na­ţională, care se impune unui func­ţionar superior, arată tot la pa­gina 26 ce fac bulgarii pentru combaterea paludismului şi-i pro­pune seeuniaş domn ministru de interne să imite pe colegul său bulgar. De­sigur bulgarii dacă în 1919 au luat măsuri antipaludice, nu au creat absolut nimic nou, ei nu au făcut decât să copieze, să imi­te ce-au făcut statele occidentale, ca Anglia, Franţa, Belgia şi O­­landa Italia, etc. Ori la noi dis­tinsul naturalist Leon, a studiat la timp paludismul şi lucrarea a publicat-o chiar pentru Direc­ţia Sanitară din 1910 (prof. Can­ta­cuzino). A lut de exemplu pe bulgari, ar fi permis turcilor poate şi tri­burilor africane sau asiatice, noi nu avem nimic de învăţat de la bulgari. Sunt convins că d. Mir­­zescu, actualul ministru al sănă­tăţii publice, care pune atât su­flet pentru a da tărei o asisten­ţă sanitară cât mai bună din punct de vedere ştiinţific, va lua împreună cu Consiliul sanitar su­perior şi cu actualul director Dr. Bordea, măsuri antipaludice pen­tru viitor, inspirându-se din lu­crări originale şi cu mult mai superioare de­cât cele bulgare. Iar cât priveşte progresul şti­inţific în paludism realizat în cursul războiului mondial pe fron­turile orientale, precum şi profi­laxia trofică propusă de Rabaird, broşura mai sus amintită le ig­norează complect, deoarece nu spune nici un cuvânt și aci nu e locul a insista asupra lor. VIITORUL" Litere-Arte-Ştiinţe In ţară Muzicale . Premiera operei „Faust“ este fixată pentru Joi 22 Martie, din pricină că Vineri 28 Martie va a­­vea loc primul concert Richard Strauss. Sâmbătă seara s-a dat la Ateneu, un concert de d-na Clementina Cer­neski, pianistă. D-sa a cântat din Bech, Chopin, Mozart, Sauer, Liszt, Allianz eta . * EXPOZIŢIA DE STUDII A FUNDAŢIEI „PP ''’LE CA­ROL“. — Fundaţia Culturală „Prin­cipele Carol“, etr. dr. Kalinderu TRIUMFUL LUI GEORGE E­­NESCU LA PARIS. — Atenţiunea lumii muzicala din fParis a fost concentrată, în întregime, în cursul săptămânii trecute asupra persoa­nei lui George Enescu. Singur el, scrie d. Raymond Char­pentier, în „Comoedia“, dacă ar a­­vea cinci­zeci de braţe şi treizeci de guri, ar putea executa o sim­fonia Cânta, la perfecţie, din toate instrumentele. Pianist şi violonce­list de talent, la cititor Incompara­bil, se numără printre cel dintâi violonişti al timpului. Unul din e-levii favoriţi ai lui André Gedal­ge, d. Enescu este un compositor de mare valoare. La Châtelet, în faţa unui public foarte numeros, s-a produs, rând pe rând, ca violonist,­­ compozitor şi şef de orchestră. A­u dirijat, două composiţii importan­­­te: prima rapsodie română şi o suită pentru orchestră. La pupitru, Enescu — care conduce pe dina­fară, memoria sa fiind excepţiona­lă — ştie ce vrea şi aude la perfec­ţia Comandă cu un gest energic şi insinuant. Ca violonist, Eniescu s’a arătat un interpret superior şi fără nîcă un cusur al concertului de Brahms, al concertului în la minor de Bach şi al Rapsodiei pentru vioară şi orchestră de Sylvio Lazaari. Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. — „Când dracul petrece“. OPERA ROMANA. — „Relache“. TEATRUL POPULAR. — „Extem­poralul“. TEATRUL MOULIN ROUGE.— ..Varietăţi". M­p. 10, a deschis a doua expoziţie­­de studiu. Un însemnat număr de _. . . pânze cu operile cele mai caracte-Teatraie­ristice ale lui Grigorescu sunt puse la dispoziţia cercetătorilor picturii . După „Hedda Gabler“ a cărei româneşti, premieră va avea loc Miercuri 21 Expoziţia se poate vedea între cf- Alartie, Teatrul Naţional va repre- rele 11—12 jam. şi 3—5. zinta, o piesă originate : „Plicul“ D. profesor I. D. Ştefănescu va comedie de d. Liviu Rebreanu. ţine cu această ocaziine 8 confe-D-nele Fanny Rebreanu Markra­­rinte: Vineri 23, Sâmbătă 24 ora la Zimniceanu şi d-niî Soreanu, 6 seara şi Duminică 25. Sra 11 dl­ Morţun, Gr. Mărculescu vor fi prin mineaţa. cipalil interpret!. In străinătate intrunirei chiriaşilor LA „DACIA” Chiriaşii din Capitală au ţinut a­­seară o întrunire în sala „Dacia“, sub preşedinţia d-lui I. Bereşteanu. Cel dintâi vorbeşte d. FLORIAN. . . . ... HIIT 91UL m AI STATULUI — Veniturile şi cheltue­­lile Ministerului Lucră­rilor Publice.—­rilor publice. Budgetul de cheltueli ale acestui minister se prezintă astfel: Administraţia centrală a minis­terului: 3.037.500 lei la personal şi 8.699.555 lei la material. Consiliul technic superior: 630.500 lei la personal şi 129.000 la material. Soatele technice (de ingineri şi conductori) pendinte de minister : 6.763.100 lei la personal şi 5.084.350 la material. Direcţiunea refacerea regiunilor dăunate de război: 660.000 lei la personal , 2.958.000 la material. Direcţiunea generală de studii şi construcţii: 1.574.400 lei la perso­nal : 451.125 la material. Direcţiunea generală de poduri şi şosele: 49.484.887 lei la personal şi 88.690.600 la material . Totalul cheltuelilor se ridică la 66.243.032 lei la personal şi 112.907.630 la material sau la un total general de 179.150.662 lei. Direcţiunea generală de construc­ţii de căi ferate care făcea parte din acest minister a fost trecută la ministerul com­­unicati­lor. Direcţiunile de poduri şi şosele din Transilvania, Banat şi Buco­vina au fost înglobate în direcţiu­ ni­ f­orbrle aim Abovît Secţia I-a EXTRACT Conferinţele Unstitututui Social Român ANARHISMUL Conferinţa d-lui N. Petrescu — . JtttLV< - ideali, tot ar fi nevoie de Stat, ca regulator al vieţii sociale. Cu toate exagerările anahis­­mul are şi o parte de adevăr , el a pus în evidenţă pericolul Statu­lui a toate acaparator, care apasă aşa de mult asupra libertăţii in­dividuale. Ceia ce displac­­e radi­calismul acestei doctrine, care, prin desfiinţa­rea Statului, desfi­inţează şi orice posibilitate de a­­sigurare a vieţii şi proprietăţii. La noi n’avem o mişcare pro-care spune că sporul la prăvălii tre- Duminică 18 a, a vorbit la Fun­guic să fie acelaş ca la locuinţe. Saţia Carol I, d. Nicolau Petre- D-nii col. RADOVICI, GH. ENE­scu, conferenţiar la Universitate, FILIPESCU, fac apel la solidarita­ despre „Anarhism“, în continua­­rea tuturor chmaşoor rea ciclului de conferinţi orgeni-MARINESCU, cer ca legea chiriilor 7^1.de IN­S- d­uinelor să fie adusă cât mai neîntârziat. politice. D. dr. RADULESCU, propune ca Se poate vorbi de anarhism în delegaţii să se prezinte la Cameră şi două înţelesuri: 1. ca atitudine Senat spre a expune doleanţele lor individuală şi 2. ca doctrină poli­­parlamentarilor. II. * Ședința se ridică la orele 10 jum. 11 ... . seara.­­ Anarhismul e înainte de toate __________- ------------------ 'o dispoziție sufletească năs- • • „ - „ - , cută din antinomia dintre in- fTM «*» mn?ă *YemTM anarhism teresele individuale i cele sociale l^nt cronic (fimcliona.ru care orice individ - mai ales persona inu;9* dator!^, fmstral care litățile mari - la o atitudine de legea partida1 care nesoco­opozitie față de ■■onr­­ângerea W» Constituția), datorit .in pn­­exercitată Ie societate. Nu re­zul r+â­nd hP8®1 de organizare și vom ocupa de ace*t fel de anar- ^atie socială a poporului Da; ! hism. fiindcă au i in directă le-'J«“. t.utukor oamenilor culţi şi gătură cu tendinţele de refornă, naD.imiai,r ca,rmin]°' socială nlor, este să-l împiedice de a de­j Ca‘doctrină politică, anarhis- !vfâni_acut .p,rintr0?_^,ucatie„SO(li; Sub com­isiunea budgetară paria­mul rezolvă^ problema raportului anti­meritară, împreună cu d nil Vinţi­ dintre individ şi societate printr’o lă Brătianu,. ministrul lucrărilor completă m gare a drepturilor se­­publice, a stabilit cifrele definitive cietăţii, ridicându-se contra ort­aje__budgetuluî ministerului lucră- carei limitări a libertăţii indivi­duale. In consecinţă nu-şi au ra­ţiunea de a fi nici Statul şi nici orce altă categorie socială (clasă­, etc.). Ideea anarhistă e veche de tot şi orice revoltă nu e decât mani­festarea acestei idei. Ca doctrină politică a apărut pe la jumătatea sec. XIX, în urma revoluţiei de la 1848, şi trebuie privită ca un complement al ideii socialiste, de­oarece fiecare din ele ţine seamă doar de un singur termen al anti­nomiei individ-societate; amân­două sunt deci unilaterale. Reprezentanţii de seamă ai a­­narhismului sunt: Godwin, Max Stirner, Proudhon, Kropotkin şi Primim spre publicare urmă­­rea scrisoare deschisă: STIMATE DOMNULE, . .. Am citit în „Adevărul" o scri- Bakrim. E de reţinut că primii soare adresată: Iubitului d-tră Mi trei reprezintă un anarhism pon- halache! în astă scrisoare ziceţi: derat, amestecat cu idei coma- „C­ă nici un Român, nu poate ro­­nisite, iar adevăratul anarhism îl m­âne indiferent sau in rezervă, ră­­găs’m în Rusia. Şi nu e de mira- a fi un, complice sau un las. Prin* Ti bine -colo on* « taorAne «rintjw J, Tm Kamul „■ ti rame. Dovada e faptul ca in ta­ pretinde un guvern tare si energic, rile anglo-saxone, unde întampi­ pentru a menţine liniştea In Tarăl _ ______ ______ nă o rezistenţă d’n partea comuni Căci am fost înspăimântat, de pu­nea generală de poduri şi şosele din ,tătii organizate, e aproape inexis­temul anarhic al vestitului Vaida, ministerul lucrărilor publica­tent. si cum eu adorez drapelul sub care Ca mijloace de luptă anarhiştii «wi.jernul Tărei iO ani pe când d. pre^nizoa^ teroarea, violenţa (a drapeM Rom. \arle l­Z-tentate, bombe). ^ râsul său cămaşa drept drapel In concluzie, anarhismu! e o voi susţine guvernul liberal pe toa manifestare sporadică, fiindcă, te căile de sl n’am pretins nici o­* zdruncinând ordinea, nici o socie- dată cea mai mică răsplată de la D. Vasile Gr. Popescu din comu­­tate nu-l poate tolera. Individul Partidul liberal I­na Pucioasa cu petiţia în reg. la presupus de anarhişti e omul .­ ..Vă rog dar a rectifica cuvintele No. 9S49/922 a intentat acţiune de care e o abstracţie şi o ex- jignitoare, cari rănesc pe toţi Ro­­divorţ entra soţiei sale Elena Va- . majoritate« :ncx a mânii cari nu aprobă anarhicelea­sile Gr. Popescu din aceiași comu- Z Z pucături ale Solzilor Domnitori Ma­nă pentru cauze determinate. , e’ .șl, « nîu- Vaida Com^ și cari compro Din căsătorie au rezultat doi eo- G+at societara ar cădea in starea m­t și discreditează Tara, pil Viorica şi Ion, când homo hornumi lunus. Anar- Aştept rectificarea în opt Soţia pârâtă nu posedă avera Termen la 30 Martie 1923. Grefier D. Tomescu. 1923 Martie 16. ... ___ zile, ihismul mai e o doctrină negativă, până atunci vă rog a primi asi-1 fiindcă desfiinţând societatea, nu­gurarea consideraţiei uneia constuieşte in loc nimic. Şi, Generalul Ştefan Stoika chiar dacă am presupune oameni I — ■■■ - -----------a maisselor. Statul nu poate face mult, căci e el însuşi pro­dusul mentalităţii actuale; ceia­­ce poate face el, e să nu puie piedici operei întreprinse dar ini­ţiativa şi avutul trebuie să por­nească de la particulari SCRISOARE DESCHISĂ Domnului Plater B. Canta­­cuzino Profesor universi­tar, fost ministru.

Next