Viitorul, iunie 1923 (Anul 16, nr. 4566-4591)

1923-06-10 / nr. 4574

Anul si patru­spre-zeceiea rfo. 4­574 Duminecă 10 Iunie 1923 ÎN LA ORAȘE an an . . Şase luni Trei » 300 lei 150 » 75 » ABONIMENTE TARA In streinătate LA PATE I Cn an . . . 700 lei Pase luni . SSO » Trei » 175 lei 90­­ 45­0 175 ADMIN­ISTRATIA REDACTIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis de Hsteî Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23, Reacţia şi Administraţia 53/23 şi 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia darului strada Academiei No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug 1 I­ll ex. In tara Z lei ex. In­scrite Unde e convingerea ! Vrei să convingi pe alţii. Alt exemplu: Se duce în parlament o campanie pe motiv că nouile ac­ţiuni ale „Reşiţei“ trec în nudi­sarcina fiecăruia“. Sunt cuvinte înţelepte, cari dovedesc atât dra­gostea nu­ simţul lor de solidaritate publi­că. E drept că în tot occidentul nu sunt amenin­ţate a fi jefuite ca în alte părţi ale lumii!... Nici copiii, acolo, nu sitia nu înţelege dezastrul ce a­­coperă politicele fără ideal, fără consecvenţă şi fără convingere! Hotărârile cari se schimbă de la o zi la alta, opiniile ce variază în chip comic, sunt cele mai indi­cate mijloace pentru ca să arunca în ridicol pe cei ce le întrebuin­ţează. Şi mai­ doveditor decât aceste constatări teoretice, sunt însăşi Un poet latin din cei cari au edictat legile poesiei şti ale com­­posiţiei a scris un vers celebru: „Dacă vrei sâ mă faci să plâng trebue ca­ tu însuţi să plângi“. Nu poţi influenţa pe altul, a­­tâta timp cât însuţi nu simţi ni­mic. Şi acelaşi lucru se poate spune despre convingere în afacerile serioase şi grave ale vie­ţei. Re­torica falsă, subtilele argumente oricât de abil ar fi întrebuinţate. Reluând marile desbateri cari au avut loc zilele acestea în Ca­mera bel­giană în jurul noului statut al armatei. ..Le Journal“­tă a convinge pe un altul nu este Zero! Şi nu s’au întrebat vreoda­ scrie că d. Deveze, ministrul apă­ră fruntaşii gălăgioşi şi violenţi, căror cause se datorase perma­ni pot stabili convingeri puter- faptele. Nu vede opositia cum­ulice și durabile, dacă cel ce cau­ toate campaniile ei s’au redus la el însuși convins. In politică se poate verifica a­celași adevăr. Părerile cari va­_. . .__ biază de la zi la alta; opâniunile (etl lor succes? ce se schimbă după cum bate vântul, sunt dovezi că aceia ce le au emis nu sunt nici ei convinşi de ceea ce spun. Şi atunci ei culeg­eau ridicolul sau indiferenţa. Ar putea să verifice aceste a­­devăruri opoziţia care pe măsu­ră ce este mai violentă, este şi mai lipsită de sinceritate. Nu este de mirat de ce cam­paniile începute cu sgomot, se reduc în scurtă vreme la nimic. Grădinele din Belgia şi din Olan­da au la porţi inscripţii cari în­ Vorba singură nu poate răsturna o situaţie de fapt, ca sgomotul pentru p­lacerea tutulor, in trompetelor zidurile Ierichonu­­lui. In viaţa reală nu se întâmplă lucrurile ca în basm. De altfel nu e nevoe de un prea mare efort de memorie pentru a vedea cât de mult s’a contrazis opoziţia, în dorul ei nejustificat de­ a răsturna regimul actual, a­­tât de folositor însănătoşirei şi consolidărei statului nostru. Câte­va exemple tipice: Instrucţia dată cadrelor şi tru-Se știe sgomotul p© care oposi- tot respectul se cere a fi bine în- pelor nu corespunde deloc cu me­dia l’a făcut pentru pretinsele a- treţinute, frumos aranjate şi bo — T1--1 1­ sasinate din Basarabia. Unul din a gat înzestrate. ... .. ,__• „ 1 Să sperăm că noua lege care le cei mai înfocaţi agitatori pe a-. gitoalei d­e fiule tutela ^spodarieî coastă chestiune şi unul dim a- comunale, prea ocupată cu alte ne ceia cari în parlament şi la întru- voi, şi le dă sub controlul corni­­niri publice a fost animatorul re-­tetelor particulare — un fel de NOUL REC« întem­eiare a socialistului Dragu maî l)’ne întreținute și cu-o con- mane constituie o adevărată ar- S Smănă Soma cu inter- *­­anjament intern, mai mare de rezervă. Aceasta este un pelările recente — teoria, eă a­­rătate. ^ d cerint«le ariei ade- reaI pericol, căci nu trebue îgno­gitatoriii din Basarabia ar trebui­­ s- ar fi multe de facilt­ate strânsele relaţii diintre sta­asvârliţi fără milă în Nistru. In grădinele de la noi, pentru cele tul ma-10T Ş1 aeste asociata cam­ furia sa el dorea să-i urmărim din capitala ţărei în primul rând: grupează şapte milioane oameni până l­a Nu­pru, şi acolo să-i seu- Bănai cari lipsesc în toate, replan mobilizabili. S 1 V__ **-__ . __ V _____r____ . ^. y____ « ra 7*1 J-A n m.V J /-V a ... 1 Xri —.__1 fundăm în apă, pentru a scăpă târî d© arbori de agrement, flori ţara de ei. Acelaşi om care sus­, multe, şi maî jwesus de toate ceva ţinea în calitate de om responsa- i in luî Le Notre fără bil, violenţa represiunei contra de Care grădina poate fi bogată ea „ , , „ . • T aceea a abatelui Mouret din pa­t actorii or de anarhie ce vin din b­il,e]e M Zo]a, fără total)J £ ţara lui Trotzki pentru a face la­­­ge frumoasă cât simpla distri­ndi ceea ce a făcut in Rusia ace-­buţie a peluzelor din parcul dela laşi om. Zicem, are curajul a che- Versailles. Căci grădina ca si pri­ma opinia publică la o revoltă ce înjghebare ce tinde la încon­contra unora dlin măsurile de or-.tarea minunată a ochilor, nu are armjelOT poa­tetive nu poate fi e­dine din Basarabia! n*VOîe de grămădeală, de polihro- , . / . ■ ă , . . , . .'mie greoaie cât de-o distribuţie valuat, ilar d­e sigur ca este con Când a fost aerat om eineeri lineară ș, siffliră a arboriior c a ^­siderabil. Dovada o face doscope- Atunci sau acum! 5?i^ dacă n­ai­telo­r de verdeaţă, a rotogoalelor firea făcută de curând­ a nume­o linie de conduită tu însuţi cum zmălţuite de flori. Arborii tăiaţi roase depozite clandestine“. I din Schon hram miros c­­ De altă parte, informaţiile pe I ca şi în imensul coş al abundenţei, cari le are, au permis ministru­­vie lu­crat în florî din grădina zoolu­­lui belgian să afirme că în afară 1 a. -^av0rs‘aluî- 1 d© avioanele civile de cari n‘a pu ! TM ! Ş1 demnîtar.Ga tut fi lipsită, Germania ar putea frumuseţilor simple, cum ne in­ta sub alte forme grădinele bu­­cureştene, spre cinstea şi spre bu­curia noastră a tuturor.. PETRONIUS NOTE jjemwiia pregăteşte revaitsaijjj j|jj.j||­­fgijjjjjjjj dinj^âsm­as De sigur că nici odată partidul naţional nf a dat dovadă de prea multă scrupulozitate în pedepsirea acelora din membrii săi cari s’au făcut nedemni de locul ce trebuiau să-l aibă în viaţa publică. Căci dacă _ .­bil ca un jurisconsult, membru mar Magdala, se vedeau colonii agri­­cant al partidului naţional cum e cele întemeiate de sionişti id. dr. Victor Pralea, să „însceneze“ fraude d-lui Lazăr Popovici. Şi a­­tunci cum rămâne cu declaraţia d-lui Sever Dan ? Ele nu au de cât Dar aceşti nori sosiţi aveau .... , toată lumea împotriva lor, popu­c singură explicaţie: ştiind ca do­­laţia araM cari^ detestă, creş. j sare*e uv, sunt la Cameră la dispo­­tînii, îngrijaţi de a vedea locu­­ziţia tuturor, şi nimeni neputând lue sfinte căzând în mâinile a­ controla spusele d-sale, s’a bazat pe vreilor, şi chiar populaţia ebrai­­, uitarea opiniei publice, pe care poa­tă locala, îngrijată de aceşti frati te ar fi obţinut-o, dacă nu ar fi sfi- ..... , ,, , , , . ., , , neaşteptaţi şi scandalizată de o dat prin ameninţări lipsite de bun , o restaurare care nu a fost făcută Sperăm că justiţia va hotărî în dxiP& Biblie. Sionişttii, favorizaţi Curând care din cei doi membrii ai de ®ir Herbert Samuel şi susţi- sunt^dmisi'^s^fie^elec partidului naţional are dreptate, nuţi financiar de cassele de aju-oficial a luat-o gruparea naţionali­stă în parlament. In orice caz procesul va fi de na­tură să desvăluiască cangrena ce­­ domnește în rândurile acestui par­tid. r ti Declaraţiile misirului DE RMBOI a! BELGIEI — prin cărarea dispozififor tratatului dda­wmmmmmmmmmMmmmmnmmmammmm­mmmmmmmmmmmmmmmmm —­ Versailles (jern­nia se înarmează în ascuns­ țării naţionale, mărturisindu-şi neliniştea ce i-o pricinuiesc ra­poartele efilor cari comandă tru­pele belgiene din Ruhr, a decla­rat cu toată convingerea că Ger­mania îşi pregăteşte pe ascuns revanşa. Ministrul apărării naţionale bel­giene a afirmat aceasta fără fra­zei, sprijinindu-se numai pe fap­ta : AL fimiMMPI.np Organizarea militară la ascuns „Reducerea Reichewehrului la ww m1- I JZfSZ* !S,f,Situația «mb­ranților în Pa­tra politia frontierelor“. Marele - —. .­­. . . . . . grădinele acolo ca ^ ^ reo?ftitait ^ ATmrista^nS Si în Si- .............— - ------- - uTM--, c ]t 5 . , ul nu sunt amento- îi »’« venit în nici un chip în t« prin care se angaja să pc­sti- Wrde de igaraş , . .. XT „ . x nei oman d Po- ci­iar d­in Noembrie 1917, guver- -• ă n « nul britanic a publicat o declara in fiecare regiune de divizie, toată opoziţm dârză a “^-; confUct ^ autorităţile din Făgă­­tue în Palestina un cămin pen- I TMTMui litanie a Sunt ofiţeri şi subofiţeri mult ^ ras, înainte de descoperirea imen-­tra t­oti evreii din lume. Guver- dostm dt,blu’ Unele* tue îumui... mici copiii, acolo nu —— —r Y ------„ . . .+ J. « -I iut, mumw uc uvhwikttrvu nntzn- uu tuvx ovreu um 11 concep că pot rupe florile, strica mai numeroși dlecât ar trebui să fi internart, ce majoauxate care sa-i se vor depozite de material ale Stătu­nele franceze, italian arborii, ori călca pe iarbă... Dar grădinele pentru a merita existe, aprobe nirea Reichswehrului Această instrucţie tinde dimpotrivă, la scopuri externe. Afară de aceasta e clar că dispoziţia trupelor este pregătitoare pentru ofensivă. „In multe cazuri de recrutare prescripţiile tratatului de la Ver Pregătirea armamentului „Cantităţile de arme cari au fost lăsate sunt departe d­e a co­respunde cu armamentul Germa­niei din timpul armistiţiului. Reichul trebuie să dispună as­tăzi die aproape 5000 tunuri, nu­mărul mitralierelor, puştilor şi Uneltiri contra pgce* lencRangríf irmául culturei. Controlul comisiunei aiiate inter- voltelor contra măsurilor de „comite de salut public“, fără prescripţiile tratatului de la Ver­­si bilwici! ros ordine din Basarabia, a susţinut nici un­ gând revoluţionar! — va sailles sunt violate. Se constată nBnssEara^wwHra»' în parlamentul din 1919 _ la a contribui ca grădinele la noi să fie că totalitatea asociaţiilor ger- Generaliul LudenuGFi fenpsre în scenă că le poate ob­tine cu repeziciune, titlul șef al marelui stat major al In Germania mai există nume­ armatei germane, în timpul răs­­toase tractoare agricole ce se pot boiului, către conducătorii guver,­­t transforma ușor un care de asalt, nuluî sovietic rus, ■ aceste tactoare au mai ales o ca­racteristică suspectă posedând! -T— m—................ GENERALUL LUDENDORF Industria chimică germană se fesuri se uneşte cu acuzaţii de J“'tr® parte^cu redutabi* frauda wai înainte sa se fi pro- . Si(inist «­ devenit foarte ascu „ , nuritat justiţia, caută să-i salveze tită, că populaţia arabă chemată BaC" *■ * la un moment dat am avut un în- i Devire greu se executat pui cauza antatjorsului care exista între arabi şi elemental sian s­­ ceput de sancţiune pentru d-nii Bontescu sau Boilă, să nu uităm că au fost reprimiţi în rândurile grupărei naţionaliste de unde, şi azi dau lecţii de cinste şi democraţie, motoare până la 100 cai putere. Eram­ însă deprinşi ca partidul na- _ Vorbind de complicaţiile ivite Atitudinea guvernului britanic cari sunt incompatibil cu nevoile franul să acopere discret pe acei în Palestina, „Le Figaro“ scrie cari păcătuiau, nelăudându-se cu că ziarele engleze dau explicaţii păcatele lor. Dar se vede că şi pe destul de încurcate asupra a face­­acest teren, al moralităţii, formaţi Ziarul „Figaro“ semnalează să toate aceste stări au provoca unea politică ardeleană a făcut un­a din această provincie pusă deciziunea care sa luat zilel unea pontica ardeieana a făcut un Su­b mandatul Angliei. Din aces- trecute Putere-S m-mrlginca ,rli pas uriaş înapoi. Cad azi în plin , „__i- trecute- vuxerej mandatară, ucu-Parlament prin cele mai autorizate ,. V ^. . . . . că Marea-Britanlie, a încercat iS dea ţării un consiliu legislativ adică un guvern autonom. Deci­ziunea aceasta a căzut, deoarece acoperindu-î cu un şubred^ presui- să, voteze la alegerea unui consi- populaţia arabă a refuzat să vo­teze. Puterea mandatară a put deaceea din nou stăpânire asa afirmă din ce în ce IS.;­ nu se cunosc toate ei, dar se ştie că este capabilă să n-u invimdnd i0t odată, fără nici liu legislativ, a refuzat de a vota procure in graba toate cantităţile 0 dovadă^ pe acei cari au Afisat în semn de protestare, și că gu­de gaze necesare.­­autorităţile judecătoreşti. Mai mult, Yeviu\ a răspuns anulând atone- UC£W*^..U111 asu In sfârșit ministrul belgian a calcă cele maî elemetare datorii rilHi suprimând provizoriu con- Ki! tâ.rtl* coasider­ ato ca uioapa avut prilejul să constate că dacă către ţară, ameninţăndu-se cu „a- zill LI bllS’ f1 a suPus-° din nou regi­distrugerile armamentului conti- pelul la străinătate“, crimă de ne- . ‘1 „ s .. mului tutelar. Consiliul legisla nuă în principiu diela ocupaţia iertat, numai şi numai pentru a ^ , oesluşeasca puţin a-­tiv a fost ev,bstituit printr’ar­culira lui, controlul comis­iunilor scăpa de puşcărie câţiva partizani­,cer,te lapte, simplu consiliu facultativ, com­­­­pus din şapte membrii. Ziarele .. .. . . Belgia este a“­uum­ul'tcw engleze nu ascund că adminis­cifra de o sută mu oamnei, poate­­ţaţa do Vermiama, belgia este fg fapt, caj.. răstoarnă toate a.­traţia britanică este încă nea. să pară o măsură liniştitoare, dar mult mau vulnerabila decat Fran­­xmyatiunde fie cari secretarul gene lesfana i__ s - A-Jorr» col a m,: nu se poate spune totuşi că orga- ta- De aceea ea are datoria să partidului naţional le-a fă- wmamar teraicA rnti'ân’ _ R • T­­i nizatrea armateâ germane este prevină ca, într’o zi mai mult sau cuţ­in această chestiune.de la tri- j Mandatul asupra Palestinei, _ A „ „„pp+.-L _ TM U înies conformă cu tratatul, care i-a fi­ mai puţin apropiată, să se mai buna parlamentului Aşa a spus că adică grija de a face educaţia po- , practica cu o noua mere __r­.. wmm­m aventemn. din August 1914. d. Lazăr Ponovici. principalul acu- iu:.* . a* . «... -___. a dere un nou sistem de sub au avut un ca Mesopo­tamia, au fost oprite de la desti-\tului. dosite imn aceste fraude. De au aderat oficial la acest proect.,PU] lor/ mandatul a fost solii n­\aUfel pentru a se dovedi și mal pe această dublă bază a fost or- ;bat intr ° simplă alianță. Al ele, .iine. oa mcl^orbă nu poate fi de gaaizată Palestina. înaltul co- ^Pa^stina, in vederea insemna­­,0 înscenare!­a prefectului, vom migar britanic a fost un bellit, Ce.° *\V*nhu vo^ml bn spune că chestiunea a fost cercetata gir Herbert SamueL La apelurile tactic- Şi a stuatiei lor in vecină­tatea canalului, sunt mentineri cu energie şi mai mult sau mai puţin asimilate coloniilor. dare Făgăraş, care a avut să se organizaţiilor sioniste, imigraţi,­ pronunţe asupra fraudelor de la sosiţi mai ales din Europa pe p­­refacerea industrială sucursala Ar­trală şi orientală, au veniit atât deal, comisiunie ,ce­ avea în sânul ei de numeroşi, în cât s-au găsit în pe d. dr. Victor Pralea, juriscon-­ scurt timp desorientaţi. In tc..m­­, suit şi şeful partidului national Da anului 1921 ei erau aproape . t,* * _ . . . , zece mii. Pe drumul dintre Haif­am Făgăraş, care a admis m ttoul „ . ,, , .... , . , „ , T T.y , fa şi Nazaret se mtalneau echipe vederile celorlalţi^ membn iscălind de biet, blonzi, goi până la cin. hotărârile alături de unii funcţio­ gătoare, şi care tăiau piatră, e­i­ari de Carieră în afară de luptele rail studenţii evrei venit­i din j ^ . . politice, ca administratorul fintan­ Gallitia. Pe ţărmul mării Moarte, lAmus Sen pleca din Wate­riat local, etc. Ori nu este admisi­ aproape de locul unde se afla .................... Greutăţile întâmpinate­­de evrei le aduceau din Europa. In primă­vara anului 1922 au fost tulbu­­rări la Iaffa, şi măceluri sub o­­chii desinteresaţi ai ofiţerilor en­glezi, carii deasemenea nu prea iubesc pe imigranţi. lestina şi american O situaţie dificilă MANDATUL AIDLIEI în PALESTIN­A t ca un gard viu ce închide zarea mai ales către apus. Umezeala e gustorilor saşi, az, dispăr totul. De la popa ml strflvechia ui celor trecuţi prin curmătura lesni­cioasă a munţilor, pare-se că vine După cum am arătat în numă-' Faptul însă că după­­ luni de vi­­tor, au fost acuzaţi de a capa, ^.e. , --. , „ .. . ,, o au „1 uv ui- v • * 4* „ ral de erî cu prilejul unei rooen-' strucţie s'a ordonat arestarea incul- Mai exista și temerea că popula­nele numai.atei românilor, şi nu vată Natura însăşi si grădinoirn'l «Trimete te arestări făcute în Basarabia' paţilor nu pledează de loc în ra­­ţiunea va fi infectată de doctri­sunt luate de stat Dar aceia cari trebue să Pe şcolarul înţelept ca­ vioar)0 militare, atat din uzinele ( ,„44 ' „ . , 1 V.1 11 susţin azi această teză, au făcut re pricepe lecţiunile maestrului.­­ situate pe teritoriul Rei­chului, cit sa g ăsit la 001 arestat- ~ un . ^ voare­a aMudmei pe care in mod ne-e bolşevice pe cari imigraţii când erau la guvern tocmai eon-! Şi poate că în curând vom sab­- Şi d­­in uzinele streine unde ea ştie gent german o scrisoare a fos­t rariul. Ei proectau emiterea de noi acţiuni, cari puteau să intre în mâinele chiar acţionarilor particulari străini, şi nici vorba nu era atunci de stat. Atunci întrebarea revine: Când aţi fost sinceri! Atunci iau acuma! Şi dacă n’aţi fost nici­odată, cum voiţi ca vorbele să aibă răsunet în lim­mă şi ca politica ce-o susţineţi să aibă e­­fect asupra opiniei publice! Lipsa de sinceritate de altfel este la basa demagogiei. Când un reprezentant al partidului ţără­nesc care nu economiseşte timpul pentru a vorbi destul de lung spune în plin parlament că târa­ Târgovişte năstirea Dealului, liceu militar mo­del, dar şi mânăstire îmbrăcată în d­atelă de piatră. E locaşul care a­­dăposteşte craniul lui Mihai Vi­ de I. SIMIONESCU • Prof. Univ. Plecând de la Bucureşti, către diterani cu ramurile întinse nu­­nimea azi stă într’o s­ituaţie mi­ nord, ceasuri întregi străbaţi nu­­mai spre vârf. Ogoarele par poieve­­zerabilă, deşi prin împroprietărire cât vezi cu ochii nici Macul, le stropeşte cu pete ruginii teazul, într’un sarcofag proaspăt şi numele Târgoviştei, oraşul târ­­sculptat. După o îndoitură de teren gutui. Pentru Muntenia, Târgoviş­­stă ascunsă tainica Mănăstire Vi­­tea are însemătatea Sucevei. Din forată, cu linişte deplină. Peste Palatul Domnesc, reparat mai te­­dealuri, înspre miază noapte, se meniie de C. Brâmcovea­nu, au mai­­ f­u un dâmb. Totuşi este o deosebire iar sălciile liliachii par cu flori ţăranii stăpânesc aproape­­ totali­ de şesul dol spre Feteşti Dincoace­tatea pământului arabil d­in pădurile sunt mai dese, formează România, nu este oare a­­ceasta un exemplu destul de e­­locvent al exageraţiei, al violen­ţei ce nu vine din conviingere ! Opinia publică însă care ins­tinctiv sau logic simte aceste contraziceri, şi înţelege nesince­­ritatea nu poate să urmeze poli­ticele de speculare a momentului şi pe cele cari nu sunt inspirate c­ar, începe ridicătura unei terase,Către■ răsărit în stânga Ialomiţei în şes. Oraşul propria zie, şiragul Interesant este şi pafasul, se înalţă dealurile numai viş­le de dugheni de la capătul frumoasei se urcau jupânesele, damele de adevăr, ci sunt mişcate numai care înalţă linia terenului. Cop­a- vârful mai înalt, un cuib de casorab­ie de castani, care d­ice­ la gară şi numai de interese personale. ^ î? stâln i acoperişul roşcat al tiglelor, con­­­e restrâns în jurul oborului larg, de telegraf, înverziţi de iedera acă- toastează, cu întunecatul verde al .murdar. Aice, în coasta a. Este curios de altfel cum opo-­tată până’n vânt, dincolo ninî me- nădurilor ce-i înconjoară. E Mâ­’lied. a fost­ lăsarea primitivă lor alburii, pânză deasă care îi a­­copere vârful, lăsând puţin să străbată pieţele albe de omăt. La îmbinarea dealului cu şesul, e aşezat vechiul albe, prin noianul fluturilor care al Basarabilor, vreme de peste trei stau cuneură pe ele, veacuri. Abea la 1733, după moar Asemenea decor te întovărăşeşte, tea Brâncovanului, capitala lu­mu până la Târgovişte. De pe platfor­­tată mai la şes, cu naos, într’un’ minunat sarcofag de era obiceiul în Moldova; sunt fări marmoră, demn să împodobească ferestruicele înguste iar peste tot o orice măreaţă catedrală din apus, împodobesc bumbi smălţuiţi, zac osemintele Doamnei Elena Biserica e azi în părăsire. Spa­­„prea datorita soţie a luminatului ţiul larg ce o înconjoară e numai şi evlaviosului Mate-Vodă“, s naibă. Zidurile sunt despojite iar Târgovişte e oraşul bisericilor,­­ clopotniţa de la poartă multe zile ca şi Suceava. Până azi au rămas ■ au mai are, încă nedistinse vre-o 22. Ascunse* De altfel mai toate bisericile înalţă, ca un gheb larg, masivul rămas păreţi în picioare, în afara printre arbori abea le zăreşti; mai sunt în aceeaş stare de părăgină. Bucegilor, învăluit în seama nori- tainiţelor boltite, de unde porneş- ales le confunzi prin uniformita- Nici sfinţenia locaşurilor, nici a­re, spune legenda, hruba subpă­­tea turnurilor cu opt ferăstruici mintirea trecutului nu înseamnă mânteană pe sub apa lalomiţei de înguste. Una lângă alta stau, unele pentru noi mtare lucra. Au scăpat răspunde, sus, la Mănăstirea Dea- se mai ţin pe temelie, altele îşi au unele din focul turcilor, din eufra­tului. Turcii au început să-l dărâ­­pleacă turnuleţul gata să se prăbu­muie, din urgia duşmanilor. Păr­ă­scaun de domnie me, vremea ajutată în largă mă- sească, ca un bătrân îndoit de ani, sirea noastră le vine de hac. Pre­sură de impietate localnicilor ţin- Mai frumoasă de­cât toate, variată­­rele de mormânt frumos sculptate ieste a-i face una cu pământul. Tu- ca stil, este biserica Stelea, care a- odată, sunt puse la intrare spre a fi­le de soc au prins rădăcini în bol­­dui.Ce aminte după înfăţişare cu tocite. Aşa e la biserica Stelea ca şi file surpate, după cum şi printre tri­erarhi din Iaşi, aşa cum era îna la Biserica Târgului. Tot in para­mai mare, se vede după portul ma turnului înalt de lângă ruinele! Târgovişte nu e oraş în întele­ pietrele Chindiei, cresc, sus de tot, iute de restaurare. Nici nu e de mi­nm­ă e şi­ noua clădire a vechel mândru al stejarilor. Se trage boa­ Palatului Domnesc, bastionul bi­­sul celor din Ardeal. E o mare, în­ frumoase mănunchiuri înflorite de rare. Biserica fu zidită de Vasile Mitropiliî, zidită de Neagoe-Vodă rea răcoroasă în lungul luncei largi ne păstrat numit Chindia, se des­­tinsă insulă de grădini, presărată g.' a Ialomiţei ; se simte influenţa făşoară panorama întreagă, a ora- cu petele ruginii ale acoperişuri-Gura-Leului. Doar Mânăstrirea Lupu al Moldovei, ca semn de fră- Numai nişte stâlni de bolovani ci Domnească, a mai rămas întreagă, ţească apropiere între munteni şi mentaţî, ieşiţi din iarba înaltă, ara munţilor, ascunşi departe, către şulii cu atâtea amintiri străbune lor de case, săslețe, ascuns printre cu cele trei turnuri cu ferestre în­ moldovai. Deasupra ușei de intra­­tă urmele clădiri de od'nioa’-A dă.­nnmn N n.i poroi­fi rlcn 4-r» mmi cm rji ni o i biyy q /-leno+ rlo 1 „ '\T_____|______________. ____. A« _____________1. _ —• __________1___1_________________î 1 ___ 1:__ «A c A-»-,,-, X î__ «A* Ja »mnull da noivm+X Oll o-înl­reil rTînpmi-foi Trn-nii nord, Nu-i zărești dar te ajunge ră­suflarea lor. Treci de Titu, nod important de linie ferată. Spre apus, dealungul drumului de fer, de și tot depărți­mai bine decât de pe terasa de la crengi. Nucii stufoşi, se amestecă guste şi cu podoaba picturilor din re,­strânsă în vărci de granit, se râmată cu ajutorul dinamitei.După Mânăsu­irea Dealului. Spre miază­ cu sălcie dinspre zăvoiul Ialomiţii lăuntru. Catapeteasma măcinată află capul de zimbru, stema Mol- toate mărturiile era o minune de zi, ca şi spre apus, e şesul fără Grădinile de pruni fac trecerea de carii pare că e de metal bronzat, dovei. Măestria meşterilor de care tramuete. „Se săturau tutu­margini, pe care se sprijină cerul,­ spre pâlcurile de arbori asvârliţi aşa de frumos şi fin ce e sculptată, s’a servit Vasile Lupu în Moldova ror, de vederea eî“ spuneau bătrâ unde a fost pusă la întrecere, pentru ca nii. Furia remanierii, a năruit’o, de o­ pe locul unde era înmormântat­­a­,In locul bătrânescului monument, noare întovărăşind la ascultarea li tăl său, să se înalţe mândră clădi­­turghiei pe Doamna care sosea re. Chiar şi turnurile sunt deosebi- Mitropo­­deadreptul din palat, pe o uşiţă azi Ite de a celorlalte biserici.Ele se înal zidită. In partea dreaptă din revo­ltă pe baze în formă de stea, cum a ae­ o ETCO-u mi telegramă din Bergen anunţă hotărârea definitivă a aviato­wright (Alasta) în aeroplan la 20 iunie spre Polul Nord. Se speră că sborul va dura numai 22 ceasuri. S­e spune că la Londra a fost deschis zilele acestea testamen­tul Lordului Carnarvon. Colec­­țiunea egip­eană a fost testată de către defunctul Lord soţiei sale, spre a fi vândută la British Museum. Se crede deci că mumiile egiptene îşi vor urma somnul etern în acest mare muzeu. Z­ilele trecute, Mussolini a rostit un discurs în Camera i­aliană cu privire la reforma electora­lă. Prin acest proect numărul de tori decât cetăţenii ştiutori de carte „D­aily-Mail“ află din Peking cî armata chineză de 120 001 oameni se prepară să răs­toarne regimul actual şi să restau­reze monarchia. Soldele n’au fost achitate de luni întregi, generalii sunt acuzaţi de fraude. Prinţul im­perial detronat în 1911, trăes­e ca prizonier în palatul său. El e abia în etate de 16 ani. Continuarea în nan. 2-a­i

Next