Viitorul, iunie 1923 (Anul 16, nr. 4566-4591)
1923-06-10 / nr. 4574
Anul si patruspre-zeceiea rfo. 4574 Duminecă 10 Iunie 1923 ÎN LA ORAȘE an an . . Şase luni Trei » 300 lei 150 » 75 » ABONIMENTE TARA In streinătate LA PATE I Cn an . . . 700 lei Pase luni . SSO » Trei » 175 lei 90 450 175 ADMINISTRATIA REDACTIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis de Hsteî Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23, Reacţia şi Administraţia 53/23 şi 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia darului strada Academiei No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug 1 Ill ex. In tara Z lei ex. Inscrite Unde e convingerea ! Vrei să convingi pe alţii. Alt exemplu: Se duce în parlament o campanie pe motiv că nouile acţiuni ale „Reşiţei“ trec în nudisarcina fiecăruia“. Sunt cuvinte înţelepte, cari dovedesc atât dragostea nu simţul lor de solidaritate publică. E drept că în tot occidentul nu sunt ameninţate a fi jefuite ca în alte părţi ale lumii!... Nici copiii, acolo, nu sitia nu înţelege dezastrul ce acoperă politicele fără ideal, fără consecvenţă şi fără convingere! Hotărârile cari se schimbă de la o zi la alta, opiniile ce variază în chip comic, sunt cele mai indicate mijloace pentru ca să arunca în ridicol pe cei ce le întrebuinţează. Şi mai doveditor decât aceste constatări teoretice, sunt însăşi Un poet latin din cei cari au edictat legile poesiei şti ale composiţiei a scris un vers celebru: „Dacă vrei sâ mă faci să plâng trebue ca tu însuţi să plângi“. Nu poţi influenţa pe altul, atâta timp cât însuţi nu simţi nimic. Şi acelaşi lucru se poate spune despre convingere în afacerile serioase şi grave ale vieţei. Retorica falsă, subtilele argumente oricât de abil ar fi întrebuinţate. Reluând marile desbateri cari au avut loc zilele acestea în Camera belgiană în jurul noului statut al armatei. ..Le Journal“tă a convinge pe un altul nu este Zero! Şi nu s’au întrebat vreoda scrie că d. Deveze, ministrul apără fruntaşii gălăgioşi şi violenţi, căror cause se datorase permani pot stabili convingeri puter- faptele. Nu vede opositia cumulice și durabile, dacă cel ce cau toate campaniile ei s’au redus la el însuși convins. In politică se poate verifica același adevăr. Părerile cari va_. . .__ biază de la zi la alta; opâniunile (etl lor succes? ce se schimbă după cum bate vântul, sunt dovezi că aceia ce le au emis nu sunt nici ei convinşi de ceea ce spun. Şi atunci ei culegeau ridicolul sau indiferenţa. Ar putea să verifice aceste adevăruri opoziţia care pe măsură ce este mai violentă, este şi mai lipsită de sinceritate. Nu este de mirat de ce campaniile începute cu sgomot, se reduc în scurtă vreme la nimic. Grădinele din Belgia şi din Olanda au la porţi inscripţii cari în Vorba singură nu poate răsturna o situaţie de fapt, ca sgomotul pentru placerea tutulor, in trompetelor zidurile Ierichonului. In viaţa reală nu se întâmplă lucrurile ca în basm. De altfel nu e nevoe de un prea mare efort de memorie pentru a vedea cât de mult s’a contrazis opoziţia, în dorul ei nejustificat de a răsturna regimul actual, atât de folositor însănătoşirei şi consolidărei statului nostru. Câteva exemple tipice: Instrucţia dată cadrelor şi tru-Se știe sgomotul p© care oposi- tot respectul se cere a fi bine în- pelor nu corespunde deloc cu media l’a făcut pentru pretinsele a- treţinute, frumos aranjate şi bo — T1--1 1 sasinate din Basarabia. Unul din a gat înzestrate. ... .. ,__• „ 1 Să sperăm că noua lege care le cei mai înfocaţi agitatori pe a-. gitoalei de fiule tutela ^spodarieî coastă chestiune şi unul dim a- comunale, prea ocupată cu alte ne ceia cari în parlament şi la întru- voi, şi le dă sub controlul corniniri publice a fost animatorul re-tetelor particulare — un fel de NOUL REC« întemeiare a socialistului Dragu maî l)’ne întreținute și cu-o con- mane constituie o adevărată ar- S Smănă Soma cu inter- *anjament intern, mai mare de rezervă. Aceasta este un pelările recente — teoria, eă arătate. ^ d cerint«le ariei ade- reaI pericol, căci nu trebue îgnogitatoriii din Basarabia ar trebui s- ar fi multe de faciltate strânsele relaţii diintre staasvârliţi fără milă în Nistru. In grădinele de la noi, pentru cele tul ma-10T Ş1 aeste asociata cam furia sa el dorea să-i urmărim din capitala ţărei în primul rând: grupează şapte milioane oameni până la Nupru, şi acolo să-i seu- Bănai cari lipsesc în toate, replan mobilizabili. S 1 V__ **-__ . __ V _____r____ . ^. y____ « ra 7*1 J-A n m.V J /-V a ... 1 Xri —.__1 fundăm în apă, pentru a scăpă târî d© arbori de agrement, flori ţara de ei. Acelaşi om care sus, multe, şi maî jwesus de toate ceva ţinea în calitate de om responsa- i in luî Le Notre fără bil, violenţa represiunei contra de Care grădina poate fi bogată ea „ , , „ . • T aceea a abatelui Mouret din pat actorii or de anarhie ce vin din bil,e]e M Zo]a, fără total)J £ ţara lui Trotzki pentru a face lage frumoasă cât simpla distrindi ceea ce a făcut in Rusia ace-buţie a peluzelor din parcul dela laşi om. Zicem, are curajul a che- Versailles. Căci grădina ca si prima opinia publică la o revoltă ce înjghebare ce tinde la înconcontra unora dlin măsurile de or-.tarea minunată a ochilor, nu are armjelOT poatetive nu poate fi edine din Basarabia! n*VOîe de grămădeală, de polihro- , . / . ■ ă , . . , . .'mie greoaie cât de-o distribuţie valuat, ilar de sigur ca este con Când a fost aerat om eineeri lineară ș, siffliră a arboriior c a ^siderabil. Dovada o face doscope- Atunci sau acum! 5?i^ dacă naitelor de verdeaţă, a rotogoalelor firea făcută de curând a numeo linie de conduită tu însuţi cum zmălţuite de flori. Arborii tăiaţi roase depozite clandestine“. I din Schon hram miros c De altă parte, informaţiile pe I ca şi în imensul coş al abundenţei, cari le are, au permis ministruvie lucrat în florî din grădina zoolului belgian să afirme că în afară 1 a. -^av0rs‘aluî- 1 d© avioanele civile de cari n‘a pu ! TM ! Ş1 demnîtar.Ga tut fi lipsită, Germania ar putea frumuseţilor simple, cum ne inta sub alte forme grădinele bucureştene, spre cinstea şi spre bucuria noastră a tuturor.. PETRONIUS NOTE jjemwiia pregăteşte revaitsaijjj j|jj.j||fgijjjjjjjj dinj^âsmas De sigur că nici odată partidul naţional nf a dat dovadă de prea multă scrupulozitate în pedepsirea acelora din membrii săi cari s’au făcut nedemni de locul ce trebuiau să-l aibă în viaţa publică. Căci dacă _ .bil ca un jurisconsult, membru mar Magdala, se vedeau colonii agricant al partidului naţional cum e cele întemeiate de sionişti id. dr. Victor Pralea, să „însceneze“ fraude d-lui Lazăr Popovici. Şi atunci cum rămâne cu declaraţia d-lui Sever Dan ? Ele nu au de cât Dar aceşti nori sosiţi aveau .... , toată lumea împotriva lor, popuc singură explicaţie: ştiind ca dolaţia araM cari^ detestă, creş. j sare*e uv, sunt la Cameră la dispotînii, îngrijaţi de a vedea locuziţia tuturor, şi nimeni neputând lue sfinte căzând în mâinile a controla spusele d-sale, s’a bazat pe vreilor, şi chiar populaţia ebrai, uitarea opiniei publice, pe care poată locala, îngrijată de aceşti frati te ar fi obţinut-o, dacă nu ar fi sfi- ..... , ,, , , , . ., , , neaşteptaţi şi scandalizată de o dat prin ameninţări lipsite de bun , o restaurare care nu a fost făcută Sperăm că justiţia va hotărî în dxiP& Biblie. Sionişttii, favorizaţi Curând care din cei doi membrii ai de ®ir Herbert Samuel şi susţi- sunt^dmisi'^s^fie^elec partidului naţional are dreptate, nuţi financiar de cassele de aju-oficial a luat-o gruparea naţionalistă în parlament. In orice caz procesul va fi de natură să desvăluiască cangrena ce domnește în rândurile acestui partid. r ti Declaraţiile misirului DE RMBOI a! BELGIEI — prin cărarea dispozififor tratatului ddawmmmmmmmmmMmmmmnmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmmm — Versailles (jernnia se înarmează în ascuns țării naţionale, mărturisindu-şi neliniştea ce i-o pricinuiesc rapoartele efilor cari comandă trupele belgiene din Ruhr, a declarat cu toată convingerea că Germania îşi pregăteşte pe ascuns revanşa. Ministrul apărării naţionale belgiene a afirmat aceasta fără frazei, sprijinindu-se numai pe fapta : AL fimiMMPI.np Organizarea militară la ascuns „Reducerea Reichewehrului la ww m1- I JZfSZ* !S,f,Situația «mbranților în Patra politia frontierelor“. Marele - —. .. . . . . . grădinele acolo ca ^ ^ reo?ftitait ^ ATmrista^nS Si în Si- .............— - ------- - uTM--, c ]t 5 . , ul nu sunt amento- îi »’« venit în nici un chip în t« prin care se angaja să pcsti- Wrde de igaraş , . .. XT „ . x nei oman d Po- ciiar din Noembrie 1917, guver- -• ă n « nul britanic a publicat o declara in fiecare regiune de divizie, toată opoziţm dârză a “^-; confUct ^ autorităţile din Făgătue în Palestina un cămin pen- I TMTMui litanie a Sunt ofiţeri şi subofiţeri mult ^ ras, înainte de descoperirea imen-tra toti evreii din lume. Guver- dostm dt,blu’ Unele* tue îumui... mici copiii, acolo nu —— —r Y ------„ . . .+ J. « -I iut, mumw uc uvhwikttrvu nntzn- uu tuvx ovreu um 11 concep că pot rupe florile, strica mai numeroși dlecât ar trebui să fi internart, ce majoauxate care sa-i se vor depozite de material ale Stătunele franceze, italian arborii, ori călca pe iarbă... Dar grădinele pentru a merita existe, aprobe nirea Reichswehrului Această instrucţie tinde dimpotrivă, la scopuri externe. Afară de aceasta e clar că dispoziţia trupelor este pregătitoare pentru ofensivă. „In multe cazuri de recrutare prescripţiile tratatului de la Ver Pregătirea armamentului „Cantităţile de arme cari au fost lăsate sunt departe de a corespunde cu armamentul Germaniei din timpul armistiţiului. Reichul trebuie să dispună astăzi die aproape 5000 tunuri, numărul mitralierelor, puştilor şi Uneltiri contra pgce* lencRangríf irmául culturei. Controlul comisiunei aiiate inter- voltelor contra măsurilor de „comite de salut public“, fără prescripţiile tratatului de la Versi bilwici! ros ordine din Basarabia, a susţinut nici un gând revoluţionar! — va sailles sunt violate. Se constată nBnssEara^wwHra»' în parlamentul din 1919 _ la a contribui ca grădinele la noi să fie că totalitatea asociaţiilor ger- Generaliul LudenuGFi fenpsre în scenă că le poate obtine cu repeziciune, titlul șef al marelui stat major al In Germania mai există nume armatei germane, în timpul răstoase tractoare agricole ce se pot boiului, către conducătorii guver,t transforma ușor un care de asalt, nuluî sovietic rus, ■ aceste tactoare au mai ales o caracteristică suspectă posedând! -T— m—................ GENERALUL LUDENDORF Industria chimică germană se fesuri se uneşte cu acuzaţii de J“'tr® parte^cu redutabi* frauda wai înainte sa se fi pro- . Si(inist « devenit foarte ascu „ , nuritat justiţia, caută să-i salveze tită, că populaţia arabă chemată BaC" *■ * la un moment dat am avut un în- i Devire greu se executat pui cauza antatjorsului care exista între arabi şi elemental sian s ceput de sancţiune pentru d-nii Bontescu sau Boilă, să nu uităm că au fost reprimiţi în rândurile grupărei naţionaliste de unde, şi azi dau lecţii de cinste şi democraţie, motoare până la 100 cai putere. Eram însă deprinşi ca partidul na- _ Vorbind de complicaţiile ivite Atitudinea guvernului britanic cari sunt incompatibil cu nevoile franul să acopere discret pe acei în Palestina, „Le Figaro“ scrie cari păcătuiau, nelăudându-se cu că ziarele engleze dau explicaţii păcatele lor. Dar se vede că şi pe destul de încurcate asupra a faceacest teren, al moralităţii, formaţi Ziarul „Figaro“ semnalează să toate aceste stări au provoca unea politică ardeleană a făcut una din această provincie pusă deciziunea care sa luat zilel unea pontica ardeieana a făcut un Sub mandatul Angliei. Din aces- trecute Putere-S m-mrlginca ,rli pas uriaş înapoi. Cad azi în plin , „__i- trecute- vuxerej mandatară, ucu-Parlament prin cele mai autorizate ,. V ^. . . . . că Marea-Britanlie, a încercat iS dea ţării un consiliu legislativ adică un guvern autonom. Deciziunea aceasta a căzut, deoarece acoperindu-î cu un şubred^ presui- să, voteze la alegerea unui consi- populaţia arabă a refuzat să voteze. Puterea mandatară a put deaceea din nou stăpânire asa afirmă din ce în ce IS.; nu se cunosc toate ei, dar se ştie că este capabilă să n-u invimdnd i0t odată, fără nici liu legislativ, a refuzat de a vota procure in graba toate cantităţile 0 dovadă^ pe acei cari au Afisat în semn de protestare, și că gude gaze necesare.autorităţile judecătoreşti. Mai mult, Yeviu\ a răspuns anulând atone- UC£W*^..U111 asu In sfârșit ministrul belgian a calcă cele maî elemetare datorii rilHi suprimând provizoriu con- Ki! tâ.rtl* coasider ato ca uioapa avut prilejul să constate că dacă către ţară, ameninţăndu-se cu „a- zill LI bllS’ f1 a suPus-° din nou regidistrugerile armamentului conti- pelul la străinătate“, crimă de ne- . ‘1 „ s .. mului tutelar. Consiliul legisla nuă în principiu diela ocupaţia iertat, numai şi numai pentru a ^ , oesluşeasca puţin a-tiv a fost ev,bstituit printr’arculira lui, controlul comisiunilor scăpa de puşcărie câţiva partizani,cer,te lapte, simplu consiliu facultativ, compus din şapte membrii. Ziarele .. .. . . Belgia este a“uumul'tcw engleze nu ascund că adminiscifra de o sută mu oamnei, poateţaţa do Vermiama, belgia este fg fapt, caj.. răstoarnă toate a.traţia britanică este încă nea. să pară o măsură liniştitoare, dar mult mau vulnerabila decat Franxmyatiunde fie cari secretarul gene lesfana i__ s - A-Jorr» col a m,: nu se poate spune totuşi că orga- ta- De aceea ea are datoria să partidului naţional le-a fă- wmamar teraicA rnti'ân’ _ R • Ti nizatrea armateâ germane este prevină ca, într’o zi mai mult sau cuţin această chestiune.de la tri- j Mandatul asupra Palestinei, _ A „ „„pp+.-L _ TM U înies conformă cu tratatul, care i-a fi mai puţin apropiată, să se mai buna parlamentului Aşa a spus că adică grija de a face educaţia po- , practica cu o noua mere __r.. wmmm aventemn. din August 1914. d. Lazăr Ponovici. principalul acu- iu:.* . a* . «... -___. a dere un nou sistem de sub au avut un ca Mesopotamia, au fost oprite de la desti-\tului. dosite imn aceste fraude. De au aderat oficial la acest proect.,PU] lor/ mandatul a fost solii n\aUfel pentru a se dovedi și mal pe această dublă bază a fost or- ;bat intr ° simplă alianță. Al ele, .iine. oa mcl^orbă nu poate fi de gaaizată Palestina. înaltul co- ^Pa^stina, in vederea insemna,0 înscenare!a prefectului, vom migar britanic a fost un bellit, Ce.° *\V*nhu vo^ml bn spune că chestiunea a fost cercetata gir Herbert SamueL La apelurile tactic- Şi a stuatiei lor in vecinătatea canalului, sunt mentineri cu energie şi mai mult sau mai puţin asimilate coloniilor. dare Făgăraş, care a avut să se organizaţiilor sioniste, imigraţi, pronunţe asupra fraudelor de la sosiţi mai ales din Europa pe prefacerea industrială sucursala Artrală şi orientală, au veniit atât deal, comisiunie ,ce avea în sânul ei de numeroşi, în cât s-au găsit în pe d. dr. Victor Pralea, juriscon- scurt timp desorientaţi. In tc..m, suit şi şeful partidului national Da anului 1921 ei erau aproape . t,* * _ . . . , zece mii. Pe drumul dintre Haifam Făgăraş, care a admis m ttoul „ . ,, , .... , . , „ , T T.y , fa şi Nazaret se mtalneau echipe vederile celorlalţi^ membn iscălind de biet, blonzi, goi până la cin. hotărârile alături de unii funcţio gătoare, şi care tăiau piatră, eiari de Carieră în afară de luptele rail studenţii evrei veniti din j ^ . . politice, ca administratorul fintan Gallitia. Pe ţărmul mării Moarte, lAmus Sen pleca din Wateriat local, etc. Ori nu este admisi aproape de locul unde se afla .................... Greutăţile întâmpinatede evrei le aduceau din Europa. In primăvara anului 1922 au fost tulburări la Iaffa, şi măceluri sub ochii desinteresaţi ai ofiţerilor englezi, carii deasemenea nu prea iubesc pe imigranţi. lestina şi american O situaţie dificilă MANDATUL AIDLIEI în PALESTINA t ca un gard viu ce închide zarea mai ales către apus. Umezeala e gustorilor saşi, az, dispăr totul. De la popa ml strflvechia ui celor trecuţi prin curmătura lesnicioasă a munţilor, pare-se că vine După cum am arătat în numă-' Faptul însă că după luni de vitor, au fost acuzaţi de a capa, ^.e. , --. , „ .. . ,, o au „1 uv ui- v • * 4* „ ral de erî cu prilejul unei rooen-' strucţie s'a ordonat arestarea incul- Mai exista și temerea că populanele numai.atei românilor, şi nu vată Natura însăşi si grădinoirn'l «Trimete te arestări făcute în Basarabia' paţilor nu pledează de loc în raţiunea va fi infectată de doctrisunt luate de stat Dar aceia cari trebue să Pe şcolarul înţelept ca vioar)0 militare, atat din uzinele ( ,„44 ' „ . , 1 V.1 11 susţin azi această teză, au făcut re pricepe lecţiunile maestrului. situate pe teritoriul Reichului, cit sa g ăsit la 001 arestat- ~ un . ^ voarea aMudmei pe care in mod ne-e bolşevice pe cari imigraţii când erau la guvern tocmai eon-! Şi poate că în curând vom sab- Şi din uzinele streine unde ea ştie gent german o scrisoare a fost rariul. Ei proectau emiterea de noi acţiuni, cari puteau să intre în mâinele chiar acţionarilor particulari străini, şi nici vorba nu era atunci de stat. Atunci întrebarea revine: Când aţi fost sinceri! Atunci iau acuma! Şi dacă n’aţi fost niciodată, cum voiţi ca vorbele să aibă răsunet în limmă şi ca politica ce-o susţineţi să aibă efect asupra opiniei publice! Lipsa de sinceritate de altfel este la basa demagogiei. Când un reprezentant al partidului ţărănesc care nu economiseşte timpul pentru a vorbi destul de lung spune în plin parlament că târa Târgovişte năstirea Dealului, liceu militar model, dar şi mânăstire îmbrăcată în datelă de piatră. E locaşul care adăposteşte craniul lui Mihai Vi de I. SIMIONESCU • Prof. Univ. Plecând de la Bucureşti, către diterani cu ramurile întinse nunimea azi stă într’o situaţie mi nord, ceasuri întregi străbaţi numai spre vârf. Ogoarele par poievezerabilă, deşi prin împroprietărire cât vezi cu ochii nici Macul, le stropeşte cu pete ruginii teazul, într’un sarcofag proaspăt şi numele Târgoviştei, oraşul târsculptat. După o îndoitură de teren gutui. Pentru Muntenia, Târgovişstă ascunsă tainica Mănăstire Vitea are însemătatea Sucevei. Din forată, cu linişte deplină. Peste Palatul Domnesc, reparat mai tedealuri, înspre miază noapte, se meniie de C. Brâmcoveanu, au mai fu un dâmb. Totuşi este o deosebire iar sălciile liliachii par cu flori ţăranii stăpânesc aproape totali de şesul dol spre Feteşti Dincoacetatea pământului arabil din pădurile sunt mai dese, formează România, nu este oare aceasta un exemplu destul de elocvent al exageraţiei, al violenţei ce nu vine din conviingere ! Opinia publică însă care instinctiv sau logic simte aceste contraziceri, şi înţelege nesinceritatea nu poate să urmeze politicele de speculare a momentului şi pe cele cari nu sunt inspirate car, începe ridicătura unei terase,Către■ răsărit în stânga Ialomiţei în şes. Oraşul propria zie, şiragul Interesant este şi pafasul, se înalţă dealurile numai vişle de dugheni de la capătul frumoasei se urcau jupânesele, damele de adevăr, ci sunt mişcate numai care înalţă linia terenului. Copa- vârful mai înalt, un cuib de casorabie de castani, care dice la gară şi numai de interese personale. ^ î? stâln i acoperişul roşcat al tiglelor, cone restrâns în jurul oborului larg, de telegraf, înverziţi de iedera acă- toastează, cu întunecatul verde al .murdar. Aice, în coasta a. Este curios de altfel cum opo-tată până’n vânt, dincolo ninî me- nădurilor ce-i înconjoară. E Mâ’lied. a fost lăsarea primitivă lor alburii, pânză deasă care îi acopere vârful, lăsând puţin să străbată pieţele albe de omăt. La îmbinarea dealului cu şesul, e aşezat vechiul albe, prin noianul fluturilor care al Basarabilor, vreme de peste trei stau cuneură pe ele, veacuri. Abea la 1733, după moar Asemenea decor te întovărăşeşte, tea Brâncovanului, capitala lumu până la Târgovişte. De pe platfortată mai la şes, cu naos, într’un’ minunat sarcofag de era obiceiul în Moldova; sunt fări marmoră, demn să împodobească ferestruicele înguste iar peste tot o orice măreaţă catedrală din apus, împodobesc bumbi smălţuiţi, zac osemintele Doamnei Elena Biserica e azi în părăsire. Spa„prea datorita soţie a luminatului ţiul larg ce o înconjoară e numai şi evlaviosului Mate-Vodă“, s naibă. Zidurile sunt despojite iar Târgovişte e oraşul bisericilor, clopotniţa de la poartă multe zile ca şi Suceava. Până azi au rămas ■ au mai are, încă nedistinse vre-o 22. Ascunse* De altfel mai toate bisericile înalţă, ca un gheb larg, masivul rămas păreţi în picioare, în afara printre arbori abea le zăreşti; mai sunt în aceeaş stare de părăgină. Bucegilor, învăluit în seama nori- tainiţelor boltite, de unde porneş- ales le confunzi prin uniformita- Nici sfinţenia locaşurilor, nici are, spune legenda, hruba subpătea turnurilor cu opt ferăstruici mintirea trecutului nu înseamnă mânteană pe sub apa lalomiţei de înguste. Una lângă alta stau, unele pentru noi mtare lucra. Au scăpat răspunde, sus, la Mănăstirea Dea- se mai ţin pe temelie, altele îşi au unele din focul turcilor, din eufratului. Turcii au început să-l dărâpleacă turnuleţul gata să se prăbumuie, din urgia duşmanilor. Părăscaun de domnie me, vremea ajutată în largă mă- sească, ca un bătrân îndoit de ani, sirea noastră le vine de hac. Presură de impietate localnicilor ţin- Mai frumoasă decât toate, variatărele de mormânt frumos sculptate ieste a-i face una cu pământul. Tu- ca stil, este biserica Stelea, care a- odată, sunt puse la intrare spre a file de soc au prins rădăcini în boldui.Ce aminte după înfăţişare cu tocite. Aşa e la biserica Stelea ca şi file surpate, după cum şi printre trierarhi din Iaşi, aşa cum era îna la Biserica Târgului. Tot in paramai mare, se vede după portul ma turnului înalt de lângă ruinele! Târgovişte nu e oraş în întele pietrele Chindiei, cresc, sus de tot, iute de restaurare. Nici nu e de minmă e şi noua clădire a vechel mândru al stejarilor. Se trage boa Palatului Domnesc, bastionul bisul celor din Ardeal. E o mare, în frumoase mănunchiuri înflorite de rare. Biserica fu zidită de Vasile Mitropiliî, zidită de Neagoe-Vodă rea răcoroasă în lungul luncei largi ne păstrat numit Chindia, se destinsă insulă de grădini, presărată g.' a Ialomiţei ; se simte influenţa făşoară panorama întreagă, a ora- cu petele ruginii ale acoperişuri-Gura-Leului. Doar Mânăstrirea Lupu al Moldovei, ca semn de fră- Numai nişte stâlni de bolovani ci Domnească, a mai rămas întreagă, ţească apropiere între munteni şi mentaţî, ieşiţi din iarba înaltă, ara munţilor, ascunşi departe, către şulii cu atâtea amintiri străbune lor de case, săslețe, ascuns printre cu cele trei turnuri cu ferestre în moldovai. Deasupra ușei de intrată urmele clădiri de od'nioa’-A dă.nnmn N n.i poroifi rlcn 4-r» mmi cm rji ni o i biyy q /-leno+ rlo 1 „ '\T_____|______________. ____. A« _____________1. _ —• __________1___1_________________î 1 ___ 1:__ «A c A-»-,,-, X î__ «A* Ja »mnull da noivm+X Oll o-înlreil rTînpmi-foi Trn-nii nord, Nu-i zărești dar te ajunge răsuflarea lor. Treci de Titu, nod important de linie ferată. Spre apus, dealungul drumului de fer, de și tot depărțimai bine decât de pe terasa de la crengi. Nucii stufoşi, se amestecă guste şi cu podoaba picturilor din re,strânsă în vărci de granit, se râmată cu ajutorul dinamitei.După Mânăsuirea Dealului. Spre miază cu sălcie dinspre zăvoiul Ialomiţii lăuntru. Catapeteasma măcinată află capul de zimbru, stema Mol- toate mărturiile era o minune de zi, ca şi spre apus, e şesul fără Grădinile de pruni fac trecerea de carii pare că e de metal bronzat, dovei. Măestria meşterilor de care tramuete. „Se săturau tutumargini, pe care se sprijină cerul, spre pâlcurile de arbori asvârliţi aşa de frumos şi fin ce e sculptată, s’a servit Vasile Lupu în Moldova ror, de vederea eî“ spuneau bătrâ unde a fost pusă la întrecere, pentru ca nii. Furia remanierii, a năruit’o, de o pe locul unde era înmormântata,In locul bătrânescului monument, noare întovărăşind la ascultarea li tăl său, să se înalţe mândră clăditurghiei pe Doamna care sosea re. Chiar şi turnurile sunt deosebi- Mitropodeadreptul din palat, pe o uşiţă azi Ite de a celorlalte biserici.Ele se înal zidită. In partea dreaptă din revoltă pe baze în formă de stea, cum a ae o ETCO-u mi telegramă din Bergen anunţă hotărârea definitivă a aviatowright (Alasta) în aeroplan la 20 iunie spre Polul Nord. Se speră că sborul va dura numai 22 ceasuri. Se spune că la Londra a fost deschis zilele acestea testamentul Lordului Carnarvon. Colecțiunea egipeană a fost testată de către defunctul Lord soţiei sale, spre a fi vândută la British Museum. Se crede deci că mumiile egiptene îşi vor urma somnul etern în acest mare muzeu. Zilele trecute, Mussolini a rostit un discurs în Camera ialiană cu privire la reforma electorală. Prin acest proect numărul de tori decât cetăţenii ştiutori de carte „Daily-Mail“ află din Peking cî armata chineză de 120 001 oameni se prepară să răstoarne regimul actual şi să restaureze monarchia. Soldele n’au fost achitate de luni întregi, generalii sunt acuzaţi de fraude. Prinţul imperial detronat în 1911, trăese ca prizonier în palatul său. El e abia în etate de 16 ani. Continuarea în nan. 2-ai