Viitorul, octombrie 1923 (Anul 16, nr. 4670-4695)
1923-10-14 / nr. 4681
BMâŞi înştiinţare trie, fie chiar proprietatea sa, seva face pasibil de sancţiunile prevăzute de articolul 322 din codul Domnii acţionari sunt rugaţi a penal, face ultimul vărsământ la acţiunile din Emisiunea nia adică lei 259. Casarea monumentelor isde acţiune in Intervale! dela 15 — 31 Octombrie a. c. Acest vărsământ. mmnm are drept la dividendul cuvenit pej ultimul trimestru. LPană la Publicarea inventarului « trr “,r r, ”M,ni Bancei. Pentru acţiunile la care nu se clasează provizoriu ca monul se va efectua acest vărsământ la mente istorice împreună cu toate timp, se va proceda făr A altă justiin odoarele lor. tare sau somaţiune conf. art. 170 In caz când monumentul clasat istoric e pe o proprietate particu- _ Iară și proprietarul nu va voi să san din Codul de Comerţ, se conformeze prezentei legi, el poate cere Ministerului Cultelor şi Artelor exproprierea părţii de teren pe care se află monumentul. In ziua de 21 Octombrie va avea loc adunarea generală extraordiniştii de pe o listă care va cuprin- nară pentru votarea nouilor statude pe profesorii de la şcolile de te ale Creditului funciar rural. Bele-Arte şi arhitectură şi toţi1 După expropriere cea mai mare membrii societăţilor artiştilor-priverte, a datoriei proprietarilor autori, sculptori şi arhitecţi, ^rali la Creditul funciar, a trecut obiectele artistice, prezentând asuprastatului, un interes public, vor fi supuse aceluiaş regim ca şi şi obiectele istorice. monumente]« Din această cauză aceşti proprietari au încetat de a mai fi societarii instituţiunei de mai sus, care şi-a restrâns operaţiunile şi a încetat să mai aibă roluri din trecut pentru proprietatea rurală. Pe de altă parte trebuinţele crescânde de bani, necesari culturei şi punerei în valoare a pământurilor I j. A i , v. 1 1 LI Ii luat/ fH'OA./i; \jui tu-icj ui v all« din sânul cu ud preşedinte bănci de medic agricol. Partea ultimă a anteproectului cuprinde dispoziţiuni comune arătând cum fiecare comisiune îşi dezpropriatezimâinai şi doi asesori, cari vor forma biroul comisiunei respective. Toate avizele şi dispoziţiunile emisiunilor vor fi executate prin ipotecă, dar şi acelea de împrut, o direcţiune specială a ministe- mul pe gart de producte agricole immişi de efecte precum şi de împru- Sg»Văd reclame, nu vorbea adevărul ii Litere-Arte-Ştiinţe ____Ha or«USSUfuflSi I PREMIERELE TEATRALEI Vernisajul t Voo Octombrie curent. Un milion de dolari — sau — 220 milioane de lei plătesc americanii pe an celui mai celebru artist din lume JACKIE COOGAN psrUW COS»IJLi c®.© O care joacă cu un talent şi o siguranţă cum nici nu’şi poate închipui mintea omenească. Spectatorul sugestionat trece cu o iuţeală extraordinară dela veselie la tristeţe şi plâns. ------UN IMENS SUCCES UNIVERSAL -------------a obţinut fără excepţie ori unde s’a reprezentat filmul Aventurile m JACKIE COOGAN MARI ACTE I ACEST FILM S’A REPREZENTAT DRAMA g ACEST FILM S’A REPREZENTaT | îsTWKWiS Sa GAUMONT PALACE timp de 6 săptămâni încontinuu Ea BEULEN timp de 2 luni neîntrerupt iar la VIENA se repezintă de 3 luni în 6 cinematografe şi nici azi puiii cu negustd loc aşteaptă pe 2 rânduri în stradă pentru a putea cumpăr biletul de intrare, localele fiind arhipine. ÎNTREBAŢI PUBLICUL care l-a văzut în străinătate şi vă veţi convinge «G Ginema Pietţia Stalan Hannes« a obţinut cu preţuri colosale repreentarea acestor filme cari nu suferă comparaţii cu orice film care a fost jucat până In ziua de azi In România. Cu începere de Luni 15 octombrie la Cinema „LUX‘! Pentru a evita enorma aglomeraţie publicul este rugat a veni cât mai ce vreme pentru a putea găsi locuri, reprezentaţiile începând la ora 2 jum. p. m. Monopol Dorian Film București, Strada Sărindar 7. CtocoCakD/(mdrxi€ j^oStca ^aij^/tAe^cct CEA MAI FINĂ CEA MAI GUSTOASĂ BANCA PIEȚE Societate Anonimă București str. Smârdan fin ° 4 COBOARE !! SCOARȚE -se repară artistic se tâvără și spală-In cel mai scurt timp la Doamnelor! La Teatrul Naţional a stârnit admiraţia unanimă, prărlile din Loji, ale casei „PICA“ Fabrica Franco-Romănă de Pălării de Dame Strada Carol 70 Intrarea prin str. Căldărari 2. (vis-a vi de Col. Creţulescu) institut medical de fisioterame doctor inşii în Bucureşti Str. Sf. Vineri 20 IElectroterapie-Fotochromoterapie termoterapie. Masaj electric. Bazele Roentgen Pentru tratamentul boalelor acute și cronice: de nas, gură, piept, stomac, ficat, rinichi, boale secrete (sifilitice), scurgeri, stricturi poluții,etc. — BOALE DE FEMEI ORICE DURERI, reumatism, gută BOALE NERVOASE, neurastenie, nevralgii, paralizii, dureri de mijloc, tabes, insomnii, ameţeli, etc. BOALE DE PIELE: ochi, urechi, varice,—BLENORAGIE se vindecă repede prin electricitate, Consultaţii 3—7 Săracii gratis Duminica 9—10 DINŢI ,C’escot ,oarta uşor,se plomulii 11 beazit, se pun artificiali rat sau distrus decât cu autoriza- pune tot din nouă membri din rea comisiunei, iar contravenienţii cam patru vor fi de drept şi avor fi pedepsiţi cu o amendă de nume : un delegat al Academiei 100—5000 lei în afară de cheltuelele Române apoi un arhitect, un scuip repunerei monumentului în statut și un pictor, aleși de minister, rea primitivă. Ori cine va dărâ iar restul membrilor se aleg de o sau strica un monument isto- adunare la care iau parte toti arma lorice Diferite dispozitiuni conform legii de expropriere pen-1 Lucrările tehnice se vor executa muturi pentru ameliorări funciare. tru caz de utilitate publică. “e. 0 secțiune specială a Serviciu- I Pentru a putea dispune de capi-I In continuare anteproectul sta- Ul Tehnic din minister iar perso- nalul necesar facerii acestor îm- Rolul caselor de împrumut pe gaj din Constanta a avut un rol bilește scopul comisiunei arheolo- nall- tehnic al acestei secțiuni se prumuturi, societatea care până a gaj este, fără îndoială, de cel mai din cele mai lăudabile, gice după cum urmează: lVa .ITOTM1 dupâ recomandarea Co- Cuma, era constituită fără capital mare folos, nu numai pe terenulj Tata câteva din binefacerile sHI Cercetări și săpături arheologi- fllsmni or- Aceasif s^ft|une va pn se transformă în societate cu capi- economic, ci și pe cel social-uma- vârsite de această institutiune din tea avea personal distribuit pe tal Acționarii săi vor fi numai pro nitar. In adevăr aceasta se poate Liral comision ce lua peX onc circumscripții de lucrări. \Punctari rurali, fără a se specifica'?*dea dintr'un interesant raport a- ^Ltte cx îaceZ Anteproectul închee cu menţin vre-o întindere a proprietăţilorsupra activităţei casei de împrumut I Ti " ._. . nea că, fiecare comisiune va avea lor. jpo gaj din Constanţa. Din cifrei« L ThA A? SS?^ ^JS un budget propriu care se va alcă-, Operaţiunile de împrumuturi sc .cuprinse în această dare de seamă 01 . a i tni cu aprobarea ministerului cui vor face numai cu societarii care se pot vedea munca, priceperea, e- spitalere^a fawor1 telor şi artelor şi se va adminis- sant şi acţionari. De aci rezultă sergia, vigyenta şi încordarea de ]10.000 motoare pentru studenţi M+nrtUl no nifit* n'l'lP.n. him- meo nan+m nOimr,Hn «î In SarEUl GW» ce în România, în vederea studiului antichităţilor preistorice, greco-romane, romano-barbare şi vechi bizantine până la circa anul 1000 p. H.; controlul tuturor săpăturilor publice şi particulare din România, urmărind săpăturile clandestine, conservarea staţiunilor explorate, creearea şi controlarea muzeelor arheologice şi a antichităţilor găsite şi supravegherea colecţiilor aparţinând persoanelor i morale recunoscute de marele avantagiu ce vor avea propuse pentru reuşita şi ducerea la ‘ j-i- canon truietarii,in«*.« actiomrU Cre bun »JAnsit « «mertulul ,i 6»por. SUteîT ,£2S jjf.a.ci rumi Vp rtc. o nur mnini .in. nnw.ui„ „t nin.bx^in ajutoare pentru populaţia saraca de orice confesiune şi naţionalitate 184.000, ajutoare pentru şcoalele şi cunoscute acestor comisiuni şi să modifice dispta tot aansii de penefriie re- comercianţi cunonstanţa, cari se cum alte ajutoare date sprietăexpediţii şi misiuni arheologice poziţiunile proectului cum vor crezultate din operaţiunile societăţii, ocupau de zeci de ani cu comerţul »ilor de binefacere comunităţilor * ..v.w 11-t___XI____ l drong.tul. fîIYlCACfT TUTCllBSTB îl A /»ATGsfl.lA- ly .. . ... v în răsăritul illyro-thrac; publicarea rezultatelor săpăturilor şi a studiilor, • arheologice făcute şi confecţionarea hărţii arheologi REP. de de cuviinţă, regulamentului viste de acelaşi soiu se vând ca de către profesori spre folosinţa pânea caldă. Bibliotecile populare cărţilor curate, potrivite minţii şi eftine, fie traduceri din autori sufletului lor, tot e o nădejde de ce a ţării. Străini, fie dând pagini alese din îndreptare. Altfel, cu toate exemscriitori români, ori cuprinzând cu piele din jurul lor, de lăcomie, jaf, ComlSÎURea arheologică noştinţe folositoare, merg câne- câ- perversitate, cu mintea ori cât de m—(■hiiimTM—.— neşte, în orice caz nu aşa cum încărcată cu cunoştinţi, ajung ca * s’ar fi aşteptat la o populaţiune nişte arbori găunoşi, al căror frun- Comisiunea arheologică va fi preseptă în chip subit. Broşurile cu zare de scurtă durată şi roade nu compusă din 9 membri în frunte conţinute la Sherlock Holmes, Bodan, cu un reprezentant al Academiei caccio sau romanele de senzaţii, Problema îndrumării spre cetitul Române. Ceilalţi opt vor fi numiţi Frumuşilan^'m fiii lori din si’d-na dar "rural ' inspiră încredere depli-1 A. “TÎ..5 TM *, minMrul respectiv dintr. pro- Scve, Pleuice.uu, d-i ii d-u. Eu- ni tuturor ceîor « mnt f» am nţ xesorii de arheologie, istorie anti- geniu Burcă, d-l şi d-na Nicolae cu mişcarea financiară a ţârei de inimă. Pe la chioşcurile de ziariale, căci sunt strâns împletite, c& şi epigrafie, istorie medie şi bi- Titores^Tdri ri'd'na^Tdn^pInkn Voastre re nu vei vedea nici Biblioteca pen- Fără cultura sănătoasă în toate , , . _ , , i. . mu 1 eseu, a 1 şi a-na Radu Fanku noastre. . 7V Iru toţi, nici Biblioteca Minerva, straturile sociale, după nivelul lor, . . ? ’ 0 !a,.ar^e .or,.9 ,s" cu fiul lor, d-1 George G. Burcă cu j După ce adunarea generală a spri fei volante, sunt în schimb la orice câştig în direcţia socială şi „laeepe "a romanilor şi directo- ului sai, d-1 şi d-na Victor Puşcariu cietăţii convocată pentru ziua de pisate cu broşuri ademenitoare politică e periclitat. Temeinicia luirilor muzeelor arheologice, cu fiica lor, d-l şi d-na George Ca- 21 Octombrie va aproba noul starin coperta lor. E un termometru atârnă de desvoltarea conştiinţă in Orice săpătură cu caracter, de lomfirescu cu copiii lor, d-na Matut, se va face o emisiune de acşi nivelului cultural, la acei care, dividuale, iar aceasta fără cultură cercetări arheologice, fie făcute la Gr. Burcă, precum şi familiile 'iuni pe tot teritoriul României, nefiind controlaţi sau orientaţi, Io nu se scapătă. Dovadă e propaganda chiar de instituţii publice, nu se doctor D. Noica, N Bălănescu , pentru ca câţi mai mulţi proprcetoşesc ştiinţa lor de carte în chip intensă, îndelungă, prin scris şi vor vor efectua fără aprobarea corni- Petraşcu, I. Simionescu-Romn’icea tari rurali să poată face parte pervertitor, sub oblăduirea minis-iă, ca pregătire a oricăror lupte si unei arheologice. Dacă în caz s'ar nu, Grigoriu, Ovid Burcă Tiberie din noua organizare a Creditului Ierului culturii care nu intervine sociale, iar în toiul luptei, una din desceneri mnvnmmG m!np tn n„ V . ,, !n nici un chip şi sub ocrotirea auto armei şi tartea, broşură ori zia- S3? ? S* ^ 1 a ^ rităţilor puse de altfel pentru paza ,rul. Dacă dorim sănătate vieţii S pt ,an. 0 5 e cari ar ln^ere ^nce^area viată a iubitei lor moravurilor şi bunei ordine. noastre etnice, cultura trebue răs- fa arheologia, pe o^proprietare par mame, soră, bunică, cumnată, mă Un singur mare noroc avem. A- pândită, nu numai ca formă printiculară, ministerul, în urma avi- tusă și var»*0 v iav/i wvj CV V Olli. zi. î' CV ll Vi X lUj UU 11 UlliCvl vdi 1U1 Ilid. 1JL1X . 1 * • ’ t' .t 1*1 lemenea otrăviri nu au ajuns încă creare de şcoli numeroase, ci efec- zuliu comisiunei, va purcede la ex - sate. Mulţimea scoasă din întu-tire ca isvor de susţinere indivinerec aşteaptă îţidrumarea. Toată duală şi în afară de şcoală. Nu e nădejdea sănătăţii trebuitoare bu numai datoria ministerelor culturii nului mers al viitorului ţării, acolo de a desfăşura o acţiune intensă e. Intr’acolo trebuesc îndreptate în această direcţie, neglijată în sforţările tuturora, pentru a vndemi multe cazuri, dar e trebuitor nu spre cetit, şi a pune dinainte ce şi concursul efectiv al tuturor facttorilor tot ce le e spre folos. Şitorilor de cultură de a întreprinde mai este încă un câmp de activitate, o luptă comună, pe deoparte pen- E spre lumea şcolărească. Den tru deşteptarea gustului la cărţi propunerea terenului, pentru tate publică. Comisiunea artistică utilide A treia comisiune prevăzuţii anteproect este aceea ce are de scop să păstreze inventariile colecţiunilor obiectelor de artistică ca ?p capela cimitirului Şerban Vodă, torizate să libereze cetăţenilor re- furtat din valoarea cerealelor vom lăsa să rătăcească prin mai folositoare, pe de alta de a stârpi artă din muzeele şi galeriile Statu Prezent al aviz tine loc de învidanurile pline cu gunoaie ale tipa- literatura otrăvitoare care a luat lai şi să supravegheze administra- ,’at1G* rului, ne ducem^ de râpă. Ţinuţi o desvoltare periculoasă. j tiunea lor. din scurt de părinţi. d’«d de mână -----------oxizxv— I Comisiunea artistică sa va comii noria G. Burca tolTORVE PREMIERELE TEATRALE D-na Agata Bârsescu în „Medeea“ ! Aseară, pe scena Teatrului Naţional, d-na Agata Bârsescu a deslănţuit, cu o rară putere de evocare, toată patima care frământă sufletul Medeei. Ș D-na Agata Bârsescu a trecut prin o întreagă gamă sentimentală, de la tristeţă la veselie, de la înduioşare la cruzime, de la dragoste la ură, de la iertare la răzbunare, cu o admirabilă virtuozitate. După unele tirade, publicul nu şi-a putut stăpâni entuziasmul, aplaudând chiar la scenă deschisă. Marea tragediană a fost obiectul unei vii manifestaţii de simpatie. Din restul interpretării nu desprindem decât jocul sincer al d-nei Angela Luncescu. Ceilalţi, interpreţi s-au menţinut într-o notă de convenţionalism supărător. Vom reveni asupra spectacolului în cronica de Vineri. P. Pictorul rus P. Nilus expune în sala Mozart din Calea Victoriei 56, mai multe lucrări în uleiuri diferite aquarele. expozeimei gorinockei n f- Vl. ^ /ll*Al Z»/t7/zxi /7/i yi a Vernisajul • Expoziția va fi deschisă până la ■30 Octombrie curent. * , Pictorul Kimon Loghi a deschis & într'o atmosferă caldă de since- expoziție permanentă ‘cu tablourile dă admiraţie pentru un talent pe sale ultime în casa sa dinstr. Viicât de tânăr, pe atâta de viguros, soara No. 8 s'a făcut astăzi vernisajul pictorului Aurel Bordenache, într-una din cele mai bine luminate săli din etajul II al Palatului Ateneului. Duminică va fi deschiderea pentru tot publicul. Exposiţiunea de laAteneu, conţine lucrările noi, făcute parte in ţară, parte la Paris şi în Italia, şi toate dovedesc aceiaşi minunată ştiinţă, a desemnului, acelaşi meşteşug coloristic care caracteriză atâta de frumos arta pronunţătoare a lui Aurel Bordenache, pictor pe cât de înzestrat de la natură, pe atâta . Şi de muncitor. O raritate mai ales la noi. l'~T Sâmbătă 13 Octombrie TEATRUL NAŢIONAL.— Ziua „Institutorii“. Seara: „Medeea" cu d-na Agata Bârsescu. TEATRUL REGINA MARIA. — Ziua: „Maria Stuart“. Seara : Magnificul Încornorat“. TEATRUL POPULAR. Ziua şi seara : „Crimă şi pedeapsă“. TEATRUL CAROL CEL MARE— „Hai !“ (revistă). ATENEUL ROMAN.— Concertul pianistului George Boskoff. Duminică - Octombrie TEATRUL NAŢIONAL— Ziua: Institutorii“. Seara: „Ţăranul baren“ şi „Un amic din tinereţe“. TEATRUL REGINA MARIA. — Ziua : „Maria Stuart“. Seara : uimicul încornorat“. TEATRUL POPULAR: Ziua şi seara : „Crimă şi pedeapsă“. TEATRUL CAROL CEL MARE.— Ziua şi seara : „Hai !“ (revistă). — — Expoziţii de pictură laSBBg; tisă PBMWBBBBBMMMBflBăBMMMHNBl SpesJscoteieszi îs! 0 "0130 fiici'Me iii'imiiihi11111 1.'n.«»nimnniiin iii rom de invalizi de război Duminică 8 Octombrie crt. un grup de invalizi nemulţumiţi de felul cum sunt apărate drepturile lor de Asociaţia Generală a invalizilor precum şi de alte societăţi similare, au stabilit în comun un program de acţiune hotărând înfiinţarea unei alte societăţi de invalizi.’ Toţi invalizii cari vor să adere la noua societate sunt rugaţi să-şi trimeată adeziunile pe adresa: Dr. Stamatiade Bucureşti Calea Victoriei 51, în vederea unui cât mai delegaţi, din toată ţara. Hon® Minorei Misi mmm £@ftv@castaa adunărei generale Creditul funciar rural va îndeplini pe viitor acest rol, făcând nu numai operaţiunile de împrumut ! Creditul funciar rural este pH de cereale, ca instituţie de credit fondată în __________ România. El a luat fiinţă de iniţia MOSÎN ©€©?I©îyîsC tiva marilor oameni de stat ai României în anul 1873 și a dat roade puternice în ajutorarea agriculturei vechiului regat. Dispunând de un fond de feze? Instristatii: D-1 şi 3-na Nnma dar şi în străinătate, Creditul fun 1 .----------—» Pentru familiile eroilor români morţi In Italia în ziua de Duminică 14 Octombrie mâni cari ar dori să meargă în Ita 1 ora 4 p. m. alia să viziteze mormintele rudelor lor militari morţi în războiu, actele necesare pentru a beneficia de o reducere de 75 la sută pe căile ferate italiene în clasele Il-a și IlI-a. ~»»**«*®*»** «a. J. DELAPIDAREA SlBSCWPTII pentru Spitalul moţilor „Princip?» Bena" r^o următoarea scrisoare: Galati 12.—Impiegatul I. Danescu dela biroul mandatelor telegrafice a fost descoperit ori falsificând mandatele. Numitul primea sume- La apelul publicat de noi, primim de la expeditori, le libera chitanțele respective iar în registru, trecea sumele reduse. Suma delapidată până în prezent trece de 50 . . „„„ /. . . , i . mii lei. Incorectul impiegat a fost 4TM? ,1f, l i*1 lute)lei’ Ven*u , depus eri 10 c. după amiază. El a ” a ,0^ °r ^wc pesa Ele, mărturisiri complecte dând na , rugându-vă să binevoiţi a dispune, să fie înscrisă pe lista de ■ Stimate Domnule Director, TSIA! Asaîbî relaţiuni relativ la o sumă de 50 mii lei ce o avea angajată la exploatarea unui cunoscut local de petrecere din localitate, subscripţie, deschisă în acest scop , de ziarul ,,Viitorul“ pe numele neneîntârziat congrese de invalizi, cu poalelor mele Olga, Viorica şi Tincuţa Lupaşcu. Fie ca modestul meu obol, să însemne un fericit început, pentru lista, pe care cu atâta grabă şi bună voinţă aţi deschis-o şi pentru care comitetul de iniţiativă, vă mulţumeşte cu recunoştinţă. Primiţi vă rog domnule director asigurarea distinsei mele stime. Colonel AL. LUPAŞCU-STEJAR Preşedintele activ al comitetului de iniţiativă Lista de subscripţie Si efectueze azi ei garantează cu câte 15—20 de vite şi cu câte 50—80 hectare de semănături fiecare! Mulţi din’ cei cari s'au refăcut prin casa de împrumut pe gaj şi dela poşta din Galaţi Arestarea unul funcţionar— portate. Opera culturală şl de asistenţă socială In opera culturală şi de asisterî-']a idr socială, casa de împrumut pe DESCOPERIREA unul complot comunist la Bălţi Terţii şi Mici udate chisă. „Universul“ publică următoarea ştire primită din Chişinău: In oraşul Bălţi, s-a descoperit unComplot comunist, condus de celebrul agent al sovietelor Vanica Gologantzchi şi doi fraţi ai săi, Petrov şi Vasile. In urma percheziţiunilor făcute, s‘au găsit materiale explozibile, as D. colonel Al. Lupcscu-Stejar Iei 300 me şt instrucţiuni comuniste. D. Andrei Popovici lei 100 . S‘au făcut arestări şi au fost de-Lista continuă a rămâne des- ^t1 ]„a„ î^hisoarea militară chiîşinăn 16 inşi din banda lui Golowgantzchn * Activităţi lăudabile Roabele unei mntoeri ÎNŢELEPTE Casa de împrumut pe gaj din Constanţa Activitatea pe terenul economic şi un coltorial 197.000, ajutoare tra conform funcţionare. Cele arătate mai sus sunt inditului funciar rural. Pe de o partului de cereale şi sforţările de numai în stare de proect rămânând te îşi vor putea procura cu dobănse pentru înlăturarea enormelor ca membrii corpurilor legiuitoare dă mică, banii, necesari exploata dificultăţi, când fluctuaţiunile mari fIX1 cn‘M'i nm a-intonTM să hotărască asupra necesităţei arilor lor. pe de altă parte vor pro- de preturi au dat peste cap atâtia zLntru biserici la oraşe 67 000 di acestor comisiuni şi să modifice dispita tot dânşii de beneficiile re-fcomercianţi din Constanta, cari se Pnma]'t€ aiitoare date co’retăgreacă şi evreiască, etc. In total, cu începere dirn anul . . .1920 şi până în vara asta, casa de Gratie Bancei şi destoiniciei împrumut pe gaj din Constanta a d-lm Ilie Mecu, directorul Băncei acordat ajutoare în sumă de 1 mi Naţionale din Constanta, casa de tron 143.883 lei împrumut pe gaj de pe lângă acea Aşadar gratie activităţei şi coiî- Bancă a putut acorda împrumu- Pucerei înţelepte a d-lui I. Mecuvă de peste 38 milioane lei şi de turi pentru campania anului 1922 casa de împrumut, pe gaj din Cons un capital social de 3 milioane. Şi până la incheerea exportului, tanta a ajutat într'o mare măsură bonurile sau scrisurile sale fiind ca pentru semănături, cumpărări de ca Dobrogea să se refacă. Locui- Hoscute şi cotate nu numai în ţară, vite, munci agricole etc. 39.320.000 torii cari nu aveau vite şi unelte, iar avansuri asupra cerealelor de muncă şi nici chiar case de lapeste 70 ele milioane. Din acestea Cititişle.au refăcut în mai puţin s-au încasat peste 106 milioane, de patru ani GH. C. Suma de peste 109 milioane a fost distribuită ca împrumut la 12.900 j , , m T - ■ plugari, ceea ce învederează scopul casei de împrumut pe gaj de a ajuta cât mai mulţi şi în deosebi pe cei mai nevoiaşi. Aceste ajutoare au dat rezultate —~admirabile şi iată cum: De unde Cercul de studii comerciale dir acum 3—4 ani, la facerea împru- Mutul Camerei de comerţ care nu maturilor, — plugarii depuneau ca tră în al VI-lea an de existenţă îşi gaja vitele Ce urmau să cumpere va reîncepe activitatea Duminică semănăturile ce se angajau să 5 Noembrie primele conferinţe anunţate fiind : Gr. L. Trancu-Iaşi: Capitalurile străine în economia naţională; dr. Al. Penescu: Reparaţiunile; Sp. Iacobescu: Capitalul din punct de vedere economic, juridic şi contabil. Al. Sorescu: Nevoia introducerii contabilităţii în decedată în noaptea de 11—12 Oc ‘noştiinţează familiile eroilor căzuţi erau altă dată debitori, astăzi sunt partidă dublă în toate şcoalele i atombrie 1923, ‘şi înmormântaţi în Italia, că consu- debitorii Băncei Naţionale Cons- obiect de educaţie şi instrucţie, dr. Ceremonia funebră va avea loc ratele italiene de la noi au fost autanţa, unde îşi depun prisosul re- I. Teodorescu : Bilanţul tip V. M. ex_ Ioachim: Primul an de aplicare al reformei fiscale. Conferinţele se ţin Duminică de la 10 jum.—12 a. m., în palatul Camerii de comerţ şi sunt publice, înscrieri pentru conferinţe se fac ce banii se angajau, casei de gaj“ Soc. „Mormintele Eroilor“ incurnoştiinţează familiile eroilor căzuţi erau altă dată debitori, astăzi sunt partidă dublă în toate școalele Secretariatul cercului.