Viitorul, octombrie 1923 (Anul 16, nr. 4670-4695)

1923-10-14 / nr. 4681

BMâŞi înştiinţare trie, fie chiar proprietatea sa, se­­va face pasibil de sancţiunile pre­văzute de articolul 322 din codul Domnii acţionari sunt rugaţi a penal, face ultimul vărsământ la acţiunile din Emisiunea ni­a adică lei 259. Casarea monumentelor is­de acţiune in Intervale! dela 15 — 31 Octombrie a. c. Acest vărsământ. mmnm are drept la dividendul cuvenit pej ultimul trimestru. LPană la Publicarea inventarului « trr “,r r, ”M,ni Bancei. Pentru acţiunile la care nu se clasează provizoriu ca monul se va efectua acest vărsământ la mente istorice împreună cu toate timp, se va proceda făr A altă justiin odoarele lor. tare sau somaţiune conf. art. 170 In caz când monumentul clasat­­ istoric e pe o proprietate particu- _ Iară și proprietarul nu va voi să san din Codul de Comerţ, se conformeze prezentei legi, el poate cere Ministerului Cultelor şi Artelor exproprierea părţii de teren pe care se află monumentul. In ziua de 21 Octombrie va avea loc adunarea generală extraordi­­niştii de pe o listă care va cuprin- nară pentru votarea nouilor statu­­de pe profesorii de la şcolile de te ale Creditului funciar rural. Bele-Arte şi arhitectură şi toţi1 După expropriere cea mai mare membrii societăţilor artiştilor-pri­­verte, a datoriei proprietarilor au­­tori, sculptori şi arhitecţi, ^rali la Creditul funciar, a trecut obiectele artistice, prezentând asupra­­statului, un interes public, vor fi supuse aceluiaş regim ca şi şi obiectele istorice. monumente]« Din această cauză aceşti proprie­tari au încetat de a mai fi socie­tarii instituţiunei de mai sus, care şi-a restrâns operaţiunile şi a în­cetat să mai aibă roluri din tre­cut pentru proprietatea rurală. Pe de altă parte trebuinţele cres­cânde de bani, necesari culturei şi punerei în valoare a pământurilor I j. A i , v. 1 1 LI Ii luat/ fH'OA./i; \jui tu-icj ui v all« din sânul cu ud preşedinte bănci de medic agricol. Partea ultimă a anteproectului cuprinde dispoziţiuni comune a­­rătând cum fiecare comisiune îşi dezpropriatezimâin­ai şi doi asesori, cari vor forma bi­roul comisiunei respective. Toate avizele şi dispoziţiunile emisiunilor vor fi executate prin ipotecă, dar şi acelea de împru­­t, o direcţiune specială a ministe-­­ mul pe gart de producte agricole immi­­şi de efecte precum şi de împru- Sg»V­ăd reclame, nu vorbe­a adevărul ii Litere-Arte-Ştiinţe ____Ha or«USSUfuflSi I PREMIERELE TEATRALEI Vernisajul t Voo Octombrie curent. Un milion de dolari — sau — 220 milioane de lei plătesc americanii pe an celui mai celebru artist din lume JACKIE COOGAN psrUW COS»IJLi c®.© O care joacă cu un talent şi o siguranţă cum nici nu’şi poate închipui mintea omenească. Spectatorul sugestionat trece cu o iuţeală extraordinară dela veselie la tristeţe şi plâns. ------UN IMENS SUCCES UNIVERSAL -------------­a obţinut fără excepţie ori unde s’a reprezentat filmul Aventurile m JACKIE COOGAN MARI ACTE I ACEST FILM S’A REPREZENTAT DRAMA g ACEST FILM S’A REPREZENTaT | îsTWKWiS Sa GAUMONT PALACE timp de 6 săptămâni încontinuu Ea BEULEN timp de 2 luni neîntrerupt iar la VIENA se rep­ezintă de 3 luni în 6 cinematografe şi nici azi puiii cu negustd loc aşteaptă pe 2 rânduri în stradă pentru a putea cumpăr biletul de intrare, localele fiind arhipine. ÎNTREBAŢI PUBLICUL care l-a văzut în străinătate şi vă veţi convinge «G Ginema Pi­etţia Stalan Hannes« a obţinut cu preţuri colosale repre­entarea acestor filme cari nu suferă comparaţii cu orice film care a fost jucat până In ziua de azi In România. Cu începere de Luni 15 octom­brie la Cinema „LUX‘! Pentru a evita enorma aglomeraţie publicul este rugat a veni cât mai c­e vreme pentru a putea găsi locuri, reprezentaţiile începând la ora 2 jum. p. m. Monopol Dorian Film București, Strada Sărindar 7. CtocoCakD/(mdrxi€ j^oStca ^aij^/tAe^cct CEA MAI FINĂ CEA MAI GUSTOASĂ BANCA PIEȚE Societate Anonimă București str. S­mâr­dan fin ° 4 COBOARE !! SCOARȚE -se repară artistic se tâvără și spală-In cel mai scurt timp la Doamnelor! La Teatrul Naţional a stârnit admiraţia unanimă, pr­­ărlile din Loji, ale casei „PICA“ Fabrica Franco-Romănă de Pălării de Dame Strada Carol 70 Intrarea prin str. Căldărari 2. (vis-a­ vi de Col. Creţulescu) institut medical de fisioterame doctor inşii în Bucureşti Str. Sf. Vineri 20 IElectroterapie-Fotochromoterapie ter­mo­terapie. Masaj electric. Bazele Roentgen Pentru tratamentul boalelor acute și cronice: de nas, gură, piept, stomac, ficat, rinichi, boale se­crete (sifilitice), scurgeri, stricturi poluții,etc. — BOALE DE FEMEI ORICE DURERI, reumatism, gută BOALE NERVOASE, neurastenie, nevralgii, paralizii, dureri de mij­loc, tabes, insomnii, ameţeli, etc. BOALE DE PIELE: ochi, urechi, varice,—BLENORAGIE se vinde­că repede prin electricitate, Consultaţii 3—7 Săracii gratis Duminica 9—10 DINŢI ,C’e­scot ,oarta uşor,se plom­ulii 11 beazit, se pun artificiali­ rat sau distrus decât cu autoriza- pune tot din nouă membri din rea comisiunei, iar contravenienţii cam­ patru vor fi de drept şi a­­vor fi pedepsiţi cu o amendă de nume : un delegat al Academiei 100—5000 lei în afară de cheltuelele Române apoi un arhitect, un scuip repunerei monumentului în sta­­tut și un pictor, aleși de minister, rea primitivă. Ori cine va dărâ­ iar restul membrilor se aleg de o sau strica un monument isto- adunare la care iau parte toti ar­ma lorice Diferite dispozitiuni conform legii de expropriere pen-1 Lucrările tehnice se vor executa muturi pentru ameliorări funciare. tru caz de utilitate publică. “e. 0 secțiune specială a Serviciu- I Pentru a putea dispune de capi-I In continuare anteproectul sta- Ul Tehnic din minister iar perso- nalul necesar facerii acestor îm- Rolul caselor de împrumut pe gaj din Constanta a avut un rol bilește scopul comisiunei arheolo- nall- tehnic al acestei secțiuni se prumuturi, societatea care până a­ gaj este, fără îndoială, de cel mai din cele mai lăudabile, gice după cum urmează: lVa .ITOTM1 du­pâ recomandarea Co- Cuma, era constituită fără capital mare folos, nu numai pe terenulj Tata câteva din binefacerile sH­I Cercetări și săpături arheologi- fllsmni or- Aceasif s^ft|une va pn se transformă în societate cu capi- economic, ci și pe cel social-uma- vârsite de această institutiune din tea avea personal distribuit pe tal Acționarii săi vor fi numai pro nitar. In adevăr aceasta se poate Liral comision ce lua peX onc circumscripții de lucrări. \Punctari rurali, fără a se specifica'?*dea dintr'un interesant raport a- ^Ltte cx îaceZ Anteproectul închee cu menţin­ vre-o întindere a proprietăţilor­­­supra activităţei casei de împrumut I Ti " ._. . nea că, fiecare comisiune va avea lor. jpo gaj din Constanţa. Din cifrei« L ThA A? SS?^ ^JS un budget propriu care se va alcă-, Operaţiunile de împrumuturi sc .cuprinse în această dare de seamă 01 . a i­ tni cu aprobarea ministerului cui­ vor face numai cu societarii care se pot vedea munca, priceperea, e- spitale­re^a fawo­r1 telor şi artelor şi se va adminis- sant şi acţionari. De aci rezultă sergia, vigyenta şi încordarea de­ ]1­0.000 motoare pentru studenţ­i M+nrtUl no nifit* n'l'lP.n. him- m­eo nan+m nOimr,Hn «î In SarEUl GW» ce în România, în vederea studiu­lui antichităţilor preistorice, gre­­co-romane, romano-barbare şi ve­chi bizantine până la circa anul 1000 p. H.; controlul tuturor săpăturilor pu­blice şi particulare din România, urmărind săpăturile clandestine, conservarea staţiunilor explora­te, creearea şi controlarea muzeelor arheologice şi a antichităţilor gă­site şi supravegherea colecţiilor a­­parţinând persoanelor i morale re­cunoscute de marele avantagiu ce vor avea pro­­puse pentru reuşita şi ducerea la ‘ j-i- canon truietarii,i­n«*.« actiomrU Cre­ bun »JAnsit « «mertulul ,i 6»por. SUteîT ,£2S jjf.a.ci rumi Vp rtc. o nur mnini .in. nnw.ui„ „t nin.bx^in ajutoare pentru populaţia saraca de orice confesiune şi naţionalitate 184.000, ajutoare pentru şcoalele şi cunoscute a­cestor comisiuni şi să modifice dis­pta tot aansii de penefriie re- comercianţi cun­­on­stanţa, cari se cum­­ alte ajutoare date sprietă­expediţii şi misiuni arheologice poziţiunile proectului cum vor cre­zultate din operaţiunile societăţii, ocupau de zeci de ani cu comerţul »ilor de binefacere comunităţilor * ..v.w 11-t___XI____ l drong.tul. fîIYlCACfT TUTCll­BSTB îl A /»ATGsfl.lA- ly .. . ... v în răsăritul illyro-thrac; publicarea rezultatelor săpături­lor şi a studiilor, • arheologice fă­cute şi confecţionarea hărţii arheologi­ REP. de de cuviinţă, regulamentului viste de acelaşi soiu se vând ca de către profesori spre folosinţa pânea caldă. Bibliotecile populare cărţilor curate, potrivite minţii şi eftine, fie traduceri din autori sufletului lor, tot e o nădejde de ce a ţării. Străini, fie dând pagini alese din îndreptare. Altfel, cu toate exem­scriitori români, ori cuprinzând cu piele din jurul lor, de lăcomie, jaf, ComlSÎURea arheologică noştinţe folositoare, merg câne- câ- perversitate, cu mintea ori cât de m—(■hiiimTM—.— neşte, în ori­ce caz nu aşa cum încărcată cu cunoştinţi, ajung ca * s’ar fi aşteptat la o populaţiune nişte arbori găunoşi, al căror frun- Comisiunea arheologică va fi preseptă în chip subit. Broşurile cu zar­e de scurtă durată şi roade nu compusă din 9 membri în frunte conţinut­e la Sherlock Holmes, Bo­­dan, cu un reprezentant al Academiei caccio sau romanele de senzaţii, Problema îndrumării spre cetitul Române. Ceilalţi opt vor fi numiţi Frumuşilan^'m fiii lori din si’d-na d­ar "rural ' inspiră încredere depli-1 A. “TÎ..5 TM *, minMrul respectiv dintr. pro- Scve, Pleuice.uu, d-i ii d-u. Eu- ni tuturor ceîor « mnt f» am nţ xesorii de arheologie, istorie anti- geniu Burcă, d-l şi d-na Nicolae cu mişcarea financiară a ţârei de inimă. Pe la chioşcurile de zia­­riale, căci sunt strâns împletite, c& şi epigrafie, istorie medie şi bi- Titores^Tdri ri'd'na^Tdn^pInkn Voastre re nu vei vedea nici Biblioteca pen- Fără cultura sănătoasă în toate , , . _ , , i. . mu 1 eseu, a 1 şi a-na Radu Fanku noastre. . 7V Iru toţi, nici Biblioteca Minerva, straturile sociale, după nivelul lor, . . ? ’ 0 !a,.ar^e .or,.9 ,s" cu fiul lor, d-1 George G. Burcă cu j După ce adunarea generală a sp­­ri fei volante, sunt în schimb la­ ori­ce câştig în direcţia socială şi „la­­eepe "a romanilor şi directo- u­lui sai, d-1 şi d-na Victor Puşcariu cietăţii convocată pentru ziua de pisate cu broşuri ademenitoare politică e periclitat. Temeinicia lui­rilor muzeelor arheologice, cu fiica lor, d-l şi d-na George Ca- 21 Octombrie va aproba noul sta­­rin coperta lor. E un termometru atârnă de desvoltarea conştiinţă in Orice săpătură cu caracter, de lomfirescu cu copiii lor, d-na Ma­­tut, se va face o emisiune de ac­şi nivelului cultural, la acei care, dividuale, iar aceasta fără cultură cercetări arheologice, fie făcute l­a Gr. Burcă, precum şi familiile '­iuni pe tot teritoriul României, nefiind controlaţi sau orientaţi, Io­ nu se scapătă. Dovadă e propaganda chiar de instituţii publice, nu se doctor D. Noica, N Bălănescu , pentru ca câţi mai mulţi proprce­toşesc ştiinţa lor de carte în chip intensă, îndelungă, prin scris şi vor vor efectua fără aprobarea corni- Petraşcu, I. Simionescu-Romn’icea tari rurali să poată face parte pervertitor, sub oblăduirea minis-­iă, ca pregătire a ori­căror lupte si unei arheologice. Dacă în caz s'ar nu, Grigoriu, Ovid Burcă Tiberie din noua organizare a Creditului Ierului culturii care nu intervine sociale, iar în toiul luptei, una din desceneri mnvnmmG m!np tn n„ V . ,, !n nici un chip şi sub ocrotirea auto arme­i şi tartea, broşură ori zia- S3? ? S* ^ 1 a ^ rităţilor puse de altfel pentru paza ,rul. Dacă dorim sănătate vieţii S pt ,an. 0 5 e cari ar ln^ere ^nce^area viată a iubitei lor moravurilor şi bunei ordine. noastre etnice, cultura trebue răs- fa arheologia, pe o^proprietare par mame, soră, bunică, cumnată, mă Un singur mare noroc avem. A- pândită, nu numai ca formă printiculară, ministerul, în urma avi- tusă și var»­*0 v iav/i wvj CV V Olli. zi. î' CV­ ll Vi X lUj UU 11 UlliCvl vdi 1U1 Ilid. 1JL1X . 1 * • ’ t' .t 1*1 lemenea otrăviri nu au ajuns încă creare de şcoli numeroase, ci efec- zuliu comisiunei, va purcede la ex - sate. Mulţimea scoasă din întu-­tire ca isvor de susţinere indivi­­nerec aşteaptă îţidrumarea. Toată duală şi în afară de şcoală. Nu e nădejdea sănătăţii trebuitoare bu­ numai datoria ministerelor culturii nului mers al viitorului ţării, acolo de a desfăşura o acţiune intensă e. Intr’acolo trebuesc îndreptate în această direcţie, neglijată în sforţările tuturora, pentru a vndemi multe cazuri, dar e trebuitor nu spre cetit, şi a pune dinainte ce şi concursul efectiv al tuturor fac­­t­torilor tot ce le e spre folos. Şi­torilor de cultură de a întreprinde mai este încă un câmp de activitate, o luptă comună, pe deoparte pen- E spre lumea şcolărească. De­n tru deşteptarea gustului la cărţi propunerea terenului, pentru tate publică. Comisiunea artistică utili­de A treia comisiune prevăzuţii anteproect este aceea ce are de­ scop să păstreze inven­­tariile colecţiunilor obiectelor de artistică ca­ ?p capela cimitirului Şerban Vodă, torizate să libereze cetăţenilor re- furtat din valoarea cerealelor vom lăsa să rătăcească prin mai­ folositoare, pe de alta de a stârpi artă din muzeele şi galeriile Statu Prezent al aviz tine loc de învi­­danurile pline cu gunoaie ale tipa- literatura otrăvitoare care a luat­ lai şi să supravegheze administra- ,’at1G* rului, ne ducem^ de râpă. Ţinuţi o desvoltare periculoasă. j tiunea lor. din scurt de părinţi. d’«d de mână -----------oxizxv— I Comisiunea artistică sa va com­ii noria G. Burca tolTORVE PREMIERELE TEATRALE D-na Agata Bârsescu în „Medeea“ ! Aseară, pe scena Teatrului Na­ţional, d-na Agata Bârsescu a des­­lănţuit, cu o rară putere de evo­care, toată patima care frământă sufletul Medeei. Ș­ D-na Agata Bârsescu a trecut prin o întreagă gamă sentimen­tală, de la tristeţă la veselie, de la înduioşare la cruzime, de la dra­goste la ură, de la iertare la răz­bunare, cu o admirabilă virtuo­zitate. După unele tirade, publicul nu şi-a putut stăpâni entuziasmul, aplaudând chiar la scenă deschisă. Marea tragediană a fost obiec­tul unei vii manifestaţii de simpa­tie. Din restul interpretării nu des­prindem decât jocul sincer al d-nei Angela Luncescu. Ceilalţi, inter­preţi s-au menţinut într-o notă de convenţionalism supărător. Vom reveni asupra spectacolului în cronica de Vineri. P. Pictorul rus P. Nilus expune în sala Mozart din Calea Victoriei 56, mai multe lucrări în uleiu­ri dife­rite aquarele. expozeimei gorinockei n f- Vl. ^ /ll*Al Z»/t7/zxi /7/i yi a Vernisajul • Expoziția va fi deschisă până la ■30 Octombrie curent. * , Pictorul Kimon Loghi a deschis & într'o atmosferă caldă de since- expoziție permanentă ‘cu tablourile dă admiraţie pentru un talent pe sale ultime în casa sa din­­str. Vii­­cât de tânăr, pe atâta de viguros, soara No. 8 s'a făcut astăzi vernisajul pictoru­lui Aurel Bordenache, într-una din cele mai bine luminate săli din e­­tajul II al Palatului Ateneului. Duminică va fi deschiderea pen­tru tot publicul. Exposiţiunea de la­­Ateneu, con­ţine lucrările noi, făcute parte in ţară, parte la Paris şi în Italia, şi toate dovedesc aceiaşi minunată ştiinţă, a desemnului, acelaşi meş­teşug coloristic care caracteriză a­­tâta de frumos arta pronunţătoa­­re a lui Aurel Bordenache, pictor pe cât de înzestrat de la natură, pe atâta . Şi de muncitor. O rari­tate mai ales la noi. l'~T Sâmbătă 13 Octombrie TEATRUL NAŢIONAL.— Ziua­­ „Institutorii“. Seara: „Medeea" cu d-na Agata Bârsescu. TEATRUL REGINA MARIA. — Ziua: „Maria Stu­art“. Seara : Mag­nificul Încornorat“. TEATRUL POPULAR. Ziua şi seara : „Crimă şi pedeapsă“. TEATRUL CAROL CEL MARE— „Hai !“ (revistă). ATENEUL ROMAN.— Concertul pianistului George Boskoff. Duminică - Octombrie TEATRUL NAŢIONAL— Ziua: Institutorii“. Seara: „Ţăranul ba­­ren“ şi „Un amic din tinereţe“. TEATRUL REGINA MARIA. — Ziua : „Maria Stuart“. Seara : uimicul încornorat“. TEATRUL POPULAR: Ziua şi seara : „Crimă şi pedeapsă“. TEATRUL CAROL CEL MARE.—­ Ziua şi seara : „Hai !“ (revistă). —­­ — Expoziţii de pictură laSBBg; tisă PBMWBBBBBMMMBflBăBMMMHNBl SpesJscoteieszi îs! 0 "0130 fiici'Me iii'imiiihi11111­ 1­.'n­.«»nimnniiin iii rom de invalizi de ră­zboi Duminică 8 Octombrie crt. un grup de invalizi nemulţumiţi de felul cum sunt apărate drepturile lor de Asociaţia Generală a invali­zilor precum şi de alte societăţi similare, au stabilit în comun un program de acţiune hotărând în­fiinţarea unei alte societăţi de in­valizi.­­’ Toţi invalizii cari vor să adere la noua societate sunt rugaţi să-şi trimeată adeziunile pe adresa: Dr. Stamatiade Bucureşti Calea Vic­toriei 51, în vederea unui cât mai delegaţi, din toată ţara. Hon® Minore­i Misi mmm­ £@ftv@castaa adunărei generale Creditul funciar rural va înde­plini pe viitor acest rol, făcând nu numai operaţiunile de împrumut ! Creditul funciar rural este pH­ de cereale, ca instituţie de credit fondată în __________ România. El a luat fiinţă de iniţia MOSÎN­ ©€©?I©îyîsC tiva marilor oameni de stat ai Ro­mâniei în anul 1873 și a dat roade puternice în ajutorarea agricultu­­rei vechiului regat. Dispunând de un fond de feze? Instristatii: D-1 şi 3-na Nnma dar şi în străinătate, Creditul fun 1 .----------—» Pentru familiile eroilor români morţi In Italia în ziua de Duminică 14 Octombrie mâni cari ar dori să meargă în Ita­ 1 ora 4 p. m. a­lia să viziteze mormintele rudelor lor militari morţi în războiu, actele necesare pentru a beneficia de o reducere de 75 la sută pe căile fe­rate italiene în clasele Il-a și IlI-a. ~»»**«*®*»** «a. J. DELAPIDAREA Sl­BSCWPTII pentru Spitalul moţilor „Princip?» Bena" r^o următoarea scrisoare: Galati 12.—Impiegatul I. Danescu dela biroul mandatelor telegrafi­ce a fost descoperit ori falsificând mandatele. Numitul primea sume- La apelul publicat de noi, primim de la expeditori, le libera chi­tanțele respective iar în registru, trecea sumele reduse. Suma dela­pidată până în prezent trece de 50 . . „„„ /. . . , i . mii lei. Incorectul impiegat a fost 4TM? ,1f, l i*1 lute)lei’ Ven*u , depus eri 10 c. după amiază. El a ” a­­ ,0^ °r ^wc pesa Ele­, mărturisiri complecte dând na , rugându-vă să binevoiţi a dis­pune, să fie înscrisă pe lista de ■ Stimate Domnule Director,­­ TSIA! A­saîbî relaţiuni relativ la o sumă de 50 mii lei ce o avea angajată la ex­ploatarea unui cunoscut local de petrecere din localitate, subscripţie, deschisă în acest scop , de ziarul ,,Viitorul“ pe numele ne­neîntârziat congres­e de­ invalizi, cu poalelor mele Olga, Viorica şi Tin­cuţa Lupaşcu. Fie ca modestul meu obol, să în­semne un fericit început, pentru lista, pe care cu atâta grabă şi bună voinţă aţi deschis-o şi pentru care comitetul de iniţiativă, vă mulţumeşte cu recunoştinţă. Primiţi vă rog domnule director asigurarea distinsei mele stime. Colonel AL. LUPAŞCU-STEJAR Preşedintele activ al comitetului de iniţiativă Lista de subscripţie Si efectueze azi ei garantează cu câte 15—20 de vite şi cu câte 50—80 hectare de se­măn­ături fiecare! Mulţi din’ cei cari s'au refăcut prin casa de împrumut pe gaj şi dela poşta din Galaţi Arestarea unul funcţionar— portate. Opera culturală şl de asistenţă socială In opera culturală şi de asisterî-']a idr socială, casa de împrumut pe DESCOPERIREA unul complot comu­nist la Bălţi Terţii şi Mi­­ci udate chisă. „Universul“ publică următoarea ştire primită din Chişinău: In oraşul Bălţi, s-a descoperit un­­Complot comunist, condus de cele­brul agent al sovietelor Vanica Go­­logantzchi şi doi fraţi ai săi, Pe­trov şi Vasile. In­ urma percheziţiunilor făcute, s‘au găsit materiale explozibile, as D. colonel Al. Lupcscu-Stejar Iei 300 me şt instrucţiuni comuniste. D. Andrei Popovici lei 100 . S‘au făcut arestări şi au fost de-Lista continuă a rămâne des- ^t1 ]„a„ î^hisoarea militară chi­îşinăn 16 inşi din banda lui Golo­­wgantzchn * Activităţi lăudabile Roabele unei mntoeri ÎNŢELEPTE Casa de împrumut pe gaj din Constanţa Activitatea pe terenul economic şi un col­torial 197.000, ajutoare tra conform funcţionare. Cele arătate mai sus sunt in­­ditului funciar rural. Pe de o par­tului de cereale şi sforţările de nu­mai în stare de proect rămânând te îşi vor putea procura cu dobăn­­se pentru înlăturarea enormelor ca membrii corpurilor legiuitoare dă mică, banii, necesari exploata dificultăţi, când fluctuaţiunile mari fIX1 cn‘M'i nm a-intonTM să hotărască asupra necesităţei a­­rilor lor. pe de altă parte vor pro- de preturi au dat peste cap atâtia zLntru biserici la oraşe 67 000 di a­cestor comisiuni şi să modifice dis­pita tot dânşii de beneficiile re-­fcomercianţi din Constanta, cari se Pnm­­­a]'t€ aiitoare date co’r­etă­greacă şi evreiască, etc. In total, cu­­ începere dirn anul . . .1920 şi până în vara asta, casa de Gratie Bancei şi destoiniciei împrumut pe gaj din Constanta a d-lm Ilie Mecu, directorul Băncei acordat ajutoare în sumă de 1 mi­ Naţionale din Constanta, casa de tron 143.883 lei împrumut pe gaj de pe lângă acea Aşa­dar gratie activităţei şi coiî- Bancă a putut acorda împrumu- Pucerei înţelepte a d-lui I. Mecu­vă de peste 38 milioane lei şi de turi pentru campania anului 1922 casa de împrumut, pe gaj din Cons un capital social de 3 milioane. Şi până la incheerea exportului, tanta a ajutat într'o mare măsură bonurile sau scrisurile sale fiind ca pentru semănături, cumpărări de ca Dobrogea să se refacă. Locui- Hoscute şi cotate nu numai în ţară, vite, munci agricole etc. 39.320.000 torii cari nu aveau vite şi unelte­­, iar avansuri asupra cerealelor de muncă şi nici chiar case de la­­peste 70 ele milioane. Din acestea Cititi­şl­­e.au refăcut în mai puţin s-au încasat peste 106 milioane, de patr­u ani GH. C. Suma de peste 109 milioane a fost­­ distribuită ca împrumut la 12.900 j , , m T - ■ plugari, ceea ce învederează scopul­ casei de împrumut pe gaj de a a­­juta cât mai mulţi şi în deosebi pe cei mai nevoiaşi. Aceste ajutoare au dat rezultate­­ —~­admirabile şi iată cum: De unde Cercul de studii comerciale dir acum 3—4 ani, la facerea împru- Mutul Camerei de comerţ care nu maturilor, — plugarii depuneau ca tră în al VI-lea an de existenţă îşi gaj­a vitele Ce urmau să cumpere va reîncepe activitatea Duminică semănăturile ce se angajau să 5 Noembrie primele conferinţe a­nunţate fiind : Gr. L. Trancu-Iaşi: Capitalurile străine în economia na­ţională; dr. Al. Penescu: Repara­­ţiunile; Sp. Iacobescu: Capitalul din punct de vedere economic, juri­dic şi contabil. Al. Sorescu: Ne­voia introducerii contabilităţii în decedată în noaptea de 11—12 Oc­ ‘noştiinţează familiile eroilor căzuţi erau altă dată debitori, astăzi sunt partidă dublă în toate şcoalele i a­tombrie 1923, ‘şi înmormântaţi în Italia, că consu- debitorii Băncei Naţionale Cons- obiect de educaţie şi instrucţie, dr. Ceremonia funebră va avea loc ratele italiene de la noi au fost au­­tanţa, unde îşi depun prisosul re- I. Teodorescu : Bilanţul tip V. M. ex_ Ioachim: Primul an de aplicare al reformei fiscale. Conferinţele se ţin Duminică de la 10 jum.—12 a. m., în palatul Ca­­merii de comerţ şi sunt publice, înscrieri pentru conferinţe se fac ce banii se angajau, casei de gaj“ Soc. „Mormintele Eroilor“ incu­­r­­noştiinţează familiile eroilor căzuţi erau altă dată debitori, astăzi sunt partidă dublă în toate școalele Secretariatul cercului.

Next