Viitorul, decembrie 1923 (Anul 16, nr. 4721-4746)

1923-12-08 / nr. 4727

Anul ai sease-spre-zeceieaHo. 4727 2 LEI EX. in TARA 4 LEI tu.îrs șîieiF otflte IN TARA I In streinătate Un an------------200 lei | Un an------------- 1200 lei Şase luni--------- 250 » | Şase lun!--------- 600 » Trei »------— 125 » | Trei ------------- 300 - REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STR­ADA ACADEMIEI No. 17 STR. EDGARD Q­UI­NET No. 2 (Vls-ft­rls de Hotel Capsa) Telefoanele; Direcţia 51/23, Redacţia şi Administraţia 19/23 şi 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Sâmfonia 8 Reisemhwff. 1923 2 LEI EX. In TARA 4 LEI ti în Miftu O pagină de istorie ROMÂNIA cea adevărată — ——ufc—mammmmmm — In lumina discursului d-lui ministru de finanţe — Tn şedinţa de ori a Camerei d. ministru de finanţe şi-a desvol­­tat partea a doua a discursului său asupra operei care actualul guvern mat să o înfăptuiască. In afară de adevărurile pe ca­re le-a exprimat şi de orientări­le fundamentale pu care le-a fi­xat, discursul d-lui Vintilă Bră­­tiarru, în ansamblul lui de con­statări, de fapte şi de cugetări, a înfăţişat o icoană fidelă şi expresivă a României adevă­rate, a acelei Românii pe care mulţi o ponegresc dintr-un sentiment de ură explicabilă şi pe care alţii, din patimă oarbă sau dintr’o inconştienţă neexpli­­cabilă, o prezintă într’o lumină ce nu corespunde forţelor mora­le şi materiale adevărate ale sta­tului român întregit de as­tăzi Pentru cei cari nu ne cunosc, discursul d-lui ministru de fi­nanţe a fost o sinteză plină de e­­locvenţâ şi de sinceritate a Ro­mâniei de astăzi privită sub toa­te aspectele, iar pentru cei slab, în credinţă şi întunecaţi în ju­decată, acest discurs a fost o bi­nefăcătoare baie de energie na­ţională şi de încredere în desti­nele neamului nostru. In cele două şedinţe ale Par­lamentului în care d. ministru de finanţe şi-a desvoltat expune­rea sa asupra operei înfăptuite până acum şi asupra programu­lui de activitate viitoare, s’a scris o pagină de istorie cinstită şi s’au fixat principiile funda­mentale ce vor orienta întreaga desvoltare a României întregite. În expunerea principiilor de program care vor cârmui activi­tatea partidului naţional-liberal, d. ministru de finanţe a îmbră­ţişat tot complexul problemelor care condiţionează existenţa şi temeinica desvoltare a Statului român în viitor, acordând aten­ţiunea cea mai largă probleme­lor de ordin economic şi finan­ciar care vor domina pentru o întreagă perioadă istorică opera de organizare, de îndrumare şi de conducere a României între­gite. Precizând spiritul în care tre­ime înţeleasă şi aplicată refor­ma administrativă şi descentra­lizarea, făcând o judicioasă a­­naliză a structurei organismului nostru social pentru care lupta de clasă ar fi o anomalie şi o primejdie; insistând asupra o­­perei de răspândire şi de întări­re a culturei naţionale pe care treb­ue să o înfăptuim, — d. mi­nistru de finanţe s’a oprit la po­litica economică şi financiară pe care trebue să o urmeze astăzi statul român. „­­ După ce a arătat rezultatele obţinute prin politica economică şi financiară urmată în cursul ultimilor de—5 ani — rezultate cari i-au întărit credinţa în posi­bilităţile de realizare şi în rod­nicia acestei politici — d. Vin­tilă Brătianu _ a expus întreg programul pentrm înzestrarea ţă­rei potrivit n­ou­­­lor condiţiuni de viaţă ale statului român , cu noua lui configuraţie geografic.­, cu nouile lui izvoare de­ bogăţie şi cu nouile lui necesităţi de dez­voltare. Explicând însemnătatea vitală a instrumentelor mari ale econo­miei şi ale apărărei naţionale —* petrolul, căile ferate, gazul metan, căderile de apă, etc. — d. ministru de finanţe a statornicit principiile imutabile care trebue să stea la baza politicei de pu­nere în valoare şi de conservare a acestor instrumente şi isvoare de bogăţie. In chestiunea capitalurilor străine, în jurul căreia s’au cre­­iat atâtea legende mincinoase şi s’au ţesut, atâtea intrigi intere­sate. d. ministru de finanţe a m ..... T----«*«»•*— ffigigirile Bîa jînglia ■ il liM englez Cei doi şefi ai partidului Primele ştiri pe care le aduc telegramele,, asupra rezultatului alegerilor din­ Anglia, senmalea­ză un mare Guepes ale partidu­lui liberal de sub şefia d-lor Lloyd George şi Asquith. tarei şi siguranţei statului ro­mân. P. ministru de finanţe a acor­viitoare pe a dat de asemeni o largă atenţie­ Noul guvern se află în faţa ace­­este ebe­­ne cooperaţiei şi băncilor popu­­laraş fapte esenţiale cari au pro­­lare, care în situaţiune a econo-­ vocat căderea cabinetului Strese­­lnică creată prin expropriere,­ mana, legăturile indisolubile ce e­­sunt chemate să îndeplinească e­xista îatro situaţia internă + p°­în mecanismul economiei naţio­nale, o funcţiune de primul or­i­din. Expozeul d-lui ministru de fi­nanţe — în întregimea lui ca şi în încheierea lui — a fost un o­­magiu înălţător adus forţelor a­­cestui neam şi un îndemn, plin de avânt şi de adevăr, la încre­derea în valoarea şi în izbânda acestor forţe. In discursul d-lui ministru de sta în faţă formează un total a­finante a vibrat glasul conştiin- - - * -......................*• ţei româneşti, în cea mai curată şi I mi superioară manifestare a ei. "i [ ' D-l LLOYD GEORGE . Ati-A-Vf'J-V­.* vA'-'.'- ' .v T­­­. v 'Wi ■ jA* - ' AW D-l ASQUITH Situaţia Mernafionali a germaniei RRRMRBPHBWBHMBaBMMMiltf Jl MNBfMi­BBBE31S­ —HM Greutăţile noului GUVERN GEMHI ■■uunuHBHnBnB^^găsnBauaREffissr.. • Va putea noul guvern sa amelioreze situ­a­ţia creată prin atâtea greşeli ? 'Analizând situaţia 'difi Germa­nia după căderea guvernului — co­respondentul lui „Le Temps“scrie: Capitaliştii străini nu vor pu­tea acorda Germaniei banii ce­­ ar trebui pentru a se reface pe deplin şi creditele obţinute nu vor fi decât paliative. Fără stabi­lizarea reală şi serioasă a mărcii, nu se poate echilibra bugetul nici reface viaţa comercială şi indus­trială. Ar fi necesară o sumă mari n’a putut înţelege acest lu- t imensă în valoare-aur, iar capi­­cru; chiar în ultimul discurs din tariştii străini nu vor riscă acest Reichstag el a susţinut că po­ziţia externă a Germaniei s’ar fi ameliorat mult în ultimul timp, iar starea internă a devenit gravă. Rămâne de văzut dacă noul gu­vern va avea aceiaşi concepţie şi nu va înţelege că problema ce-i vând curajul să ia măsurile im­puse de împrejurări. Rezultatei® unei seco­m­­eni Cum şi-ar putea Germania a­­meliora situaţia externă? Speran­ţe mari nu poate avea­ majori­­tatea industriei şi comerţului en­glez doreşte să poată vinde cât mai mult pe piaţa germană — fără reciprocitate. Germania ar trebui deci să poată consumă mult din chiar produsele sale, de azi, să se refugieze în străi Anglia punându-se la adăpostul unătate unde şi-au depus capitala­­regimului protecţionist. Dar ca­drile. Până atunci insă tot ei sunt să fie un bun client, Reichul est cari formează partidele pa­­n-ar trebui să-şi plătească date- triotice şi naţionaliste, miile de răsboi, în acest punct de-î­­n realitate — conchide cores­rinţele producătorilor britanici pendentul francez — alt mijloc la demult sancţionate pe calea jus se întâlnesc cu ale producătorilor de salvare pe fitici, Germania, nu !nici graţie activităţei actualului şi naţionaliştilor germani. Pe a­ există decât un acord cu Franţa regim, care, nu va cruţa pe nimeni cest lucru s’a bizuit d. Strese- 'Pentru executarea tratatului de dătre cei ce se vor dovedi vinova­­msmn când a făcut tot posibilul­ la Versailles și plata despăgubi- B Astfel actualul guvern, dupăce să nu execute tratatul. rilor. Prin acel acord s’ar garan­­a traf *" ^oprietatea tomni oi Aceiași politică de altfel au a-!(a stabilizarea valutei germane Hmp atât de scurt,­m va com­prec­­yut-o și tot predecesorii săi din si sar reluă activitatea economi­­ta opera prin îndreptarea abuzu- 19 if..* # _ I că ce ar merge progresiv spre r.lor fatale unei asemenea uriaşe Prin depreciarea valutei au­­ normal. Dar pentru stabilirea u- lucrări Trebue să fie cineva de re­­pus în funcţiune o maşină me­­nui acord trebue mai întâi o în- *ua credinţă a fruntaşilor ţărăniş­­nită să distrugă tratatul din Ver­­­ţelegere şi o colaborare sinceră ţi, pentru a învinovăţi guvernul sailles, dar aceiaşi maşină din zi între Franţa şi Anglia pentru a de abuzuri datorite organelor in­ia.­zi mai mult i-a sdrobit, infla-i se dă germanilor şi un program­­erioare de execuţiune, cari, odată ţim­ea artificială a sfârşit prin ce va trebui să-l execute, a deslănţui un deluviu de mizerie asupra poporului. Ca să amelio­reze situaţia, noul guvern va trebui să ceară sprijinul finan­ciar anglo-american şi să obţină în acest scop şi colaborarea ma­rilor industriaşi germani. r.-----------.o....0.a.. tuwi se va putea ofta.. ne sprijinul finanţei an­glo-americane Dar ca să intre în bunele lor gratii va trebui introdusă ziua de 10 ore de muncă, să menţină starea de asediu în toată Germa­nia, să înăbuşe protestările nu numai ale comuniştilor ci între­­gei social-democraţii şi să înce­teze cu sprijinirea şomerilor pen­tru a-i face pe toţi să admită con­­diţiunile marilor industriaşi: zece ore de muncă, salarii insufi­ciente, etc. Acestea vor fi reformele ce se nu numai că nu s‘au sporit cu . . „ . . ni m­ic, dar nu se puteau plăti cu lunile, impun dacă noul guvern va voi căci bistieria era vecinie goală...­­să obţină bani din Anglia, pentru I­­ n ^ L . a avea mijloace de guvernare. | - * 7 ziţia internaţională a tărei. Toate decurg din acest fapt, D. Streste-«nprumut fată de situaţia in­ternă atât de gravă după decla­raţiilor d-lui Stresemann. Afacerile germane vor mai fi tărăgăidi­te de la o zi la alta până când criza va isbucni din nou. Ce*6 cu sstiiscsrea potu* nistă? ZI CU ZI Polemizând cu d-l Goga, noul ziar al partidului naţional afirmă cu o adora­bilă seninătate că vi­­aţa românească „revoluţiunea este virtualmente des­chisă“. Vezi d-ta, şi lumea nu ştie nimic!... •» Oficiosul averescan aprobă fără re­zerve ceea ce el numeşte „mişcarea cor­pului didactic“. Nimic de zis. Dar, fiindcă e vorba despre salariile func­ţionarilor publici ar putea îndreptarea să spună cu cât a sporit guvernul a­­verescan aceste salarii?.. Noi ştim că sub acea guvernare le­furile I­I ECOURI F­ostul Împărat al Chinei care mai poartă titlul de suveran, nu mai poate obţine de la gu­vern plata pensiei sale şi nici comer­cianţii din Peking nu l mai credi­tează. El e redus să vândă din bi­juteriile de valoare ce posedă n apele americane, două vapora­şe de poliţie, au capturat un va­por britanic pe care se aflau două sute de butoiaşe cu rachiu. A fost o luptă sângeroasă între po­liţişti şi marinari. Alcoolul şi o ma­re sumă de bani au fost confiscate.­­ Thibet a decedat îndrăzneţul explorator englez John Pereiro care a străbătut 1.100 k­m. pe jos, de la Peking la Calcutta, timp de doi ani. G­uvernul din Angola a fixat suma de 10 000 livre lunar pre­şedintelui Mustafa Kemal, şi ŢARANIS. Gruparea ţărănistă speriată că i-au luat alte partide înainte in chestiunea viitoarei „revizuiri“ a improprietărirei, se grăbeşte să a­­nunţe printr-un comunicat că ea încă de acum un an a pus-o în pro­gram. Această întrecere ni se pare cu totul inutilă. Căci dacă pentru Un pericol real de bolşevism ca în Rusia nu există în Germania. Comuniştii aci sunt prea occi­dentali şi prea germani pentru a face bolşevismul după exemplul aUczazidelrzvizuire7 7r Insem­­cel din Moscova. Dar turburările na act îndrăzneţ, pentru iarer provocate de foamete se __ pot în­ nişti, cari au în program lupta de mulţi şi desvolta luând proporţii clasă, internaţionala verde şi dic­­rlin ce în ce mai grave. Nimeni latura prin forţa „gărzilor”, acea­­nu poate prezice ce se mai poate stă măsură ar fi cel mult reacţia­­îhtâmplă. Dară pentru că s’ar manifesta pe Se poate ca atunci cei cari au cei mai puţin violente adus patria şi naţiunea în starea B? credem totuşi ca partidul ţă­rănist va fi pus vreodaca mu ma­ descoperite, vor fi urmărite cu cea Aceasta este calea dreaptă şi nici o mare stricteţă, normala ce ar trebui sa urm­eze frâu tuturor calomniilor, prin sanc noul guvern german, oale pe­ţiuni severe aplicate vinovaţilor, care ar trebui s’o vadă şi parti- Opera mare a împroprietăririlor zarii ei d­in Anglia, nu poate fi însă,, prin câteva nere­­­­guli izolate, com­­promisă, oricât ar încerca s-o facă interesaţii cenzori opoziţionişti. Marea deosebire dintre guver­nul actual Şi aceşti cenzori este toc­mai in sancţiunile ce ştie să le a­­plice fără cruţare tuturor abuzivi­lor, îndeplinind astfel opera de a­­sanare a vieţei noastre publice, u- W.m» I I ii­ • «sărat Din nouile ţinuturi JUDEŢUL BIHORULUI — Starea aolitieg, economică ţi culturală. t^trările_^e_Improprietărire. — Formarea de * păşune şi păduri ^ com­una e — Judeţul Bihorului este unul din .ordinelor­ călugăreşti 'Aşa, Episco­­pele mai mari şi mai bogate din a­pia catolică avea peste 100.000 la- Ardeal şi din întreaga ţară. Are­găre teren arabil şi păduri. Epis­­o suprafaţă de 9.000 chilometri pă-­ copia greco-catolică avea între fraţi şi se întinde aproape de la­ ‘50-60.000 jugăre teren şi păduri. Mari şi Chişinău, spre Arad.­­ Numai Episcopia română ortodoxă Judeţul are o adâncime de 110 ki­lometri de la Borş până la Ciucea. Frontiera judeţului în spre Unga­ria are o lungime de 120 k­m.­­ Populaţia nu avea nici un petec de pământ sau pădure. In acel timp erau sate, aşezate chiar în mijlocul pădurilor, care duceau mare lipsă de lemne; nu a­­veau nici pentru foc, nici pentru Populaţia judeţului BihSîr este c°nstructie, aşa că nu puteau face de 520. 000 locuitori, din cari 110.000 ! sa­ 1 repara nici măcar o şcoală, in oraşul Oradia Mare. In judeţ* •“xsum’ odatâ cu aplicarea refor­­majoritatea populatiunei este re-!TMG­ a£rare, aceste pământuri şi mânească. In Oradea Mare însă e-­­lanuri au fost expropiate. Odată elementul românesc este cam­ slab au înproprietarirea sătenilor, s-a reprezentat şi compus mai mult incenţd in formarea de păşune co­munale pentru vitele locuitorilor şi de păduri comunale de unde săte­nii să-şi poată procura lemnele de foc sau de construcţie, de care vor avea nevoe, din profesori, magistraţi, funcţio­nari, militari şi câţiva advocaţi şi medici. O proporţie de 60 la sută ,din populaţia oraşului Oradia Ma­re, sunt evrei, restul unguri, ro­mâni, cehoslovaci şi câţiva şvabi. I1t judeţ sunt mai multe centre româneşti, între care se află şi Beduşul, oraş tradiţional româ­nesc, prigonit foarte mult de un­guri sub dominaţia maghiară. Judeţul are în total 431 de co­mune, între care sunt unele cu po­pulaţie numeroasă ca de pildă Sa­­lonta Mare cu 20.000 locuitori, Be­­iuşul cu 13.000 locuitori etc. In toată câmpia dealungul tren­sură să întreprindă o asemenea o­­tierei dinspre Ungaria, ca şi în lo­peră. In orice caz însă el se va lovi calităţile Teleagd şi Aleşd, se află în activitatea sa de un fapt pe ca­ o populaţie ungară compactă. De azi tru voeşte să-l recunoască . Populaţia pe confesiuni se află abuzurile şi fraudele ce s’ar fi fă- aşezată astfel: la nordul judeţului cut cu împroprietărirea, vor fi de- sunt greco-catolici iar în Centrul nu demult sancţionaţi! ne cama ins- gudul judeţului SUIl­i gT©CO-Or­rientali sau ortodoxi. In general majoritatea pe e-te ortodoxă, industria şi comerțul Despre industria şi comerţul din oraşul Oradia Mare am vorbit în­­tr-un articol special şi am arătat starea în care se află actualmen­te, după datele pe care ni le-a fur­nizat inspectoratul comercial din acea regiune. In rezumat, atât co­merţul cât şi industria, sunt toa­te însemnate. Aci vom stărui numai asupra ex­ploatarilor­ de păduri şi a indus­triei lemnului. In partea muntoasă’ a judetului se fac mari exploatări de păduri. Aci Românii se mai ocupă şi cu creşterea vitelor. In regiunile Beiuş, Văşcău, Brat .... , . . . . . . ca, Vad şi pe văile laterale are majoritatea populaţiunei judeţului­­Crişului exploatările de păduri şi e­ue ortodoxa. lindustria lemnului sunt în plină Agricultura ŞÎ împroprietărirea ‘desvoltare. In aceste părţi se află .................................................—­­numeroase fabrici pentru fasona-Agricultura cea mai intensă din trea­cî industrializarea lemnului. Bihor se fac© în câmpia dinspre, lângă lemnul de construcţie frontiera Ungariei. In această se află a­i, în cantităţi imense, şi parte a judeţului sunt pământuri lemne de foc. Rar se pot vedea aşa imense pe care se seamănă tot fe- f e mari grămezi de lemne de foc. Iul de cereale. .întreagă această depuse prin gări, ca in regiunile câmpie este populată numai de un' ac®s^ea din judeţul Bihorului, guri, aşa că ei fac aci cea mai* ceea ce priveşte lemnul de con­productivă agricultură. Tot adl ll. “IÂî? ST‘ _, . . . noara iar in austria!­îzarea lui se fa­sunt si cele mai mari crescătorii. ce in conditiun, admirabi!e. de porci un judeţ. _ I Toate întreprinderile comerciale De ase­menea se face agricultură industriale şi exploatările de pă­­pe toate văile din judeţ. |duri sunt în mâinile minoritarilor In timpul dominatiunei maghiar­o»---« Pl,­f,imnix re, românii nu aveau pământ pen­tru a face agricultură. Acum în-, să, odată cu aplicarea reformei a-' Starea culturală, din punct de ve­edere românesc, lasă mult de dorit, ? a...’ r au. p . Trebue dată cea mai mare atenţiune tfinti, aşa că au început a face şi chestiunei culturale şi chestiunei ei agricultură. ..de graniţă spre Ungaria, ne spune Toată vara-' au Continuat in­ ju­­d­er G­iuţian Peter, inspector admi­­deţul Bihorului lucrările ţt€ntru nistrativ şi fost prefect al judeţulu împroprietărirea sătenilor. Pămân Bihor, care ne-a procurat toate amă­tul se dă deocamdată în folosinţa nuntele din acest articol u­nul din principalele puncte ale pro sătenilor de către consilieratul a-1 Aci în acest centru de maghiarî­­gramului liberal.­gricol, rămânând ca formele defi­ zare, nu trebuesc cât mai multe in-Să se facă deci vreo vină adu­­nitive de împroprietărire să 6© fa­stitutiuni culturale superioare. Nu­­d­ului regim dacă se va dovedi că că încetul cu încetul, odată cu mă­cai vcTM putea contrabalansa n'a ştiut să dea sancţiunile cmc- I surăto­areia şi parcelarea pămân-, dc_ul*u1”1._ TMffhltre’x . .... o* , dispune de numeroase aşezăminte mvite celor necinstiţi. Să nu se vor- tuliu. 'culturale şi de o vastă editură si­iească însă de „putreziciune mora\ Ifi imensa majoritate a cazuri- publicitate _ plus imprimatele de lăc’ transformăndu-se pe acuzatori lor sătenii sunt în stăpânirea pă - - - în acuzaţi, căci azi nu ne aflăm în imabrtului pa care­ îl muncesc1. timpurile de tristă memorie ale Bit. , regimurilor d-lor Varda sau Ave­resen, în cari în loc să se aplice­­ " . . sancţiuni abuzivilor, se întindea­­ înainte de aplicarea reformei a­tot felul aduse din Ungaria. Ca instituţiuni culturale române­şti avem aci o academie de drept, o facultate de teologie, un liceu de băeţi, cu o secţie maghiară unde se predă ungureşte, un liceu de fete, muşamaua, pentru că chiar condu­­rare, cea mai­ mare parte a P&" (Şi o şcoală normală de băeţi şi fete, cătorii departamentelor, dădeau pil­mânturilor arabile şi ai pădurilor,­­ da incorectitudinei. ' [i ! ‘­i difi judeţul Bihor se aflau în stă- j 9 , pânirea episcopatelor catolice și L­UISlfcK6l«r2a lîl P30lîî2 7"3 *! Contnuarea în par. 2-a Cronica teatrală de PAUL I. P­RODAN ATRUL NAŢIONAL» — Pentru prima oară: „Când vine vlferul* cronică dramatică în 4 acte de d. G.Tătărescu. Carnaval» la teatrul ,, RE­GI­NA MARIA“ Sunt mulţi aceia cari au crezut ar fi trebuit să fie înaintea rău­­c­ă războiul va avea o influenţă boiului şi ceea ce au devenit,­­­ hotărâtoare, asupra producţiunei dată pacea încheiată, dramatice.­­ Teatrul fiind reprezentarea vie-In realitate, această Influenţă a nu­nţii omeneşti, s‘a lăsat totuşi im­­s‘a resimţit, în aproape toată im­­presionat de emoţia războiului, cea teratura dramatică contimporană, mai mare emoţiune a omenirei, decât asupra câtorva piese de tea-­încercând să reproducă viaţa în tru, — de circumstanţă inspirată,manifestaţiunile ei expresive, tea direct şi imediat din războiu, — având, un caracter de actualitate, ori cari ar, fi fost tendințele piese­precizat încă odată punctul de lor. vedere al partidului national-li- In afară de piesele de circums­­beral, care se rezumă în formn- tanță scrise, fie în timpul lupte­­la unei colaborări cinstite, înflori­îie în Primele timpuri, după trul a fost, întru cât­va, reflectul războiului. In literatura noastră dramatică, aveam până acum ca piese direct inspirate din războiul „Dezerto­rul“ de Mihail Sorbul, şi piesele o­­cazionale: „Pe aici nu se trece“ care capitalul străin să-şi găsea- P?FU’ răzb­oiul nu *+ ^Corneliu Moldovanu şi Mircea »m-nnm­il unei rentabilităţi « unpnm,at adanc Pecetea asupra ea Râdulescu, .Legenda Coroanei“ de­acă garanţia unei rentabilităţi si,­racterului teatrului. n va fi influ- Mircea Rădulescu, şi inspirată, un­gure, iar interesele noastre naţi­ enţai într‘un mod indirect, şi mai’direct, de războiu comedia d-lui IV. ouăle ^sa-şi gaseasca apărarea fi­, cu seamă, prin punerea fată‘n fa­ j Kiriţescu: „Un erou“f­rească şi indispensabilă desvol-­tă a ceea ce oamenii au fost saul D. G. Tătărescu a îmbogăţit a­cest gen al literaturii aramai cer să cu „Când vitre Viforul“, c ironică­­ dramatică primită la reprezentaţi­­unea de premieră cu multă căldu­ră, de către publicul entuziasmat de numeroasele momente de înăl­ţare sufletească, alimentate de su­flul patriotic care străbate prin cele patru acte ale piesei. Soldaţii noştri s‘au jertfit pe câmpul de onoare, pentru ca socie­tatea să trăiască. D. Tătărescu a închinat acestor soldaţi — eroi ne­cunoscuţi ai neamului nostru — această primă lucrare dramatică. Posteritatea n‘ar şti să fie im destul de recunoscătoare pentru a prea mări gloria şi a cinsti memo­ria acelor eroi anonimi. D. Tătă­­rescu le-a trimis lor un gând pios şi ne-a îndemnat pe noi să le salu­tăm cu evlavie nemurirea. Iată sentimentul înălţător care se des­prinde din­ piesa d-lui Tătărescu, şi numai acesta de ar fi, piesa d-sa­le e cât se poate de bine ,venită pe prima noastră scenă. Dar, teatrul este o artă care se reazimă pe temelii nestrămutate; acestea se adoptează circumsta­nţe­lor, în nici un caz, însă, circum­stanţele nu le-ar putea distruge. Iată pentru ce literatul, poetul ca­re se inspiră din războiu şi scrie o alesă de teatru grâb^­tegbue , cunoască meşteşugul teatral, căci improvizaţia ori­cât de genia­lă ar fi, nu poate suplini legile teatrale. D. Tătărescu ne-a , dove­dit că în curând teatrul nu va mai de vedere al tehnice! teatrale melon două acte. Meritul d-lui Tătărescu, ca au­deodată ifi faţa unei situaţii, neş­­tiind să facă faţă glorioaselor e­­venimente. Cândea reprezintă pe unul din aceşti rataţi, e o pleavă a societăţii d­inaintea războiului. D. Tătărescu pune alături în plin infort aceste două tipuri, pe Galu şi pe Cândea. Unul îşi va face da­toria, fiind veşnic în prima linie de bătae, celalt va dosi, va dezer­ta, va minţi, va fugi de primej­die, până’n momentul suprem, când Dar nu toţi cari au alergat la primul sunet al trâmbiţei, sub fol­­durile steagurilor, erau pătrunşi­­de înalta lor misiune. Nu toţi e­­­rau ca Galu, viteazul căpitan * Alături de Galu şi de Cândea şi în jurul lor roesc toate tipurile răz­boiului: mulţimea de soldaţi vi­tezi, eroi adevăraţi, ofiţeri ambus­­caţi, femei nescrupuloase, şi de a­avea pentru d-sa taine, ne-a dove­­dit din fericire, marea majoritate supra tuturor, moartea însăşi, vă­dit scriind actele trei şi patru din Nu toţi primiseră o educaţie ca­­re pândeşte, care e mereu de faţă piesa d-sale, sup­erioare din punct tăsească, nu toţi crescuseră îrîpri Şi care la fiecare moment intră în cipii sănătoase, cu dragoste de la­ scenă pentru a mai secera o viaţă ră, de neam, de familie,­­ de_Cip' , , Războiul a găsit şi mulţi nepre- D. Tătărescu a creat toată acea­­tor dramatic, este de a fi prins rea gătiţi, multe inutilităţi, cari din stă atmosferă cu mijloace simple litatea şi de a fi sădit’o, încă vie,­­ pricina unei totale lipse de supra- Şi sincere şi simţim cum autorul pe scenă. * j veghere în educaţie» din cauza u- J 8^ vibrăt scriind fiecare scenă, şi Războiul este plecarea oamenilor nei vieţi destrăbălate, s'a fi găsit cât de loial şi-a susţinut opinia sa de la vetre, plecarea de mult» ori fără înapoere, e speranţa şi deza­măgirea, e mizeria crescândă, e plânsul femeilor și bocetul mame­lor, e copilul orfan, e logodnica pă­răsită, e toată ordinea socială răs­colită. I tî Războiul este pentru aCeî o.ie au plecat avântul, elanul, puterni­cilor, pentnu apărarea celor­ slabi, este sacrificiul individului pentru a scăpa societatea, este împlinirea idealului, iar pentru cei rămaşi este neliniştea şi durerea. T­. Tătărescu îi-i arată pe aceia care luaţi în vârtej, mânaţi de vi­for, îmboldiţi de avânt au sărit la 14 August 1916 să spargă şi să dărâme hotarele care strângeau grea ţarţi ţ ţara, " proprie, prin vorba şi atitudinea lui Galu, precum şi părerea con­­trarie, reprezintată prin Cândea. Actorii, au simţit şi dânşii fru­moasa menire pe care le-o incredin­ţase autorul şi au interpretat ro­luril, punând nu numai la contri­buţie talentul lor, dar şi ceva din sufletul lor. După importanţa ro­lurilor, cităm, în ordine pe d. Vra­­cea, care reprezintă pe Cândea, pe d. Atarmasescu, interpretul lui Ga­cel tare va ilumina conştiinţa ce- l lu, pe d. Ciprian un sergent erou, lui slab şi-l va dezmetici, îfi drept,pe d. Sărbu, un sergent hazliu, pe rându-l pe drumul cel sănătos, im-jd. Bulfinsky, un colonel demn, pe­ringându-1 la sacrificiu. Nimic nu & Barbelian, pe d-nii Antoniescu, a­l ed“Ltui.................................................

Next