Viitorul, decembrie 1923 (Anul 16, nr. 4721-4746)
1923-12-08 / nr. 4727
Anul ai sease-spre-zeceieaHo. 4727 2 LEI EX. in TARA 4 LEI tu.îrs șîieiF otflte IN TARA I In streinătate Un an------------200 lei | Un an------------- 1200 lei Şase luni--------- 250 » | Şase lun!--------- 600 » Trei »------— 125 » | Trei ------------- 300 - REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vls-ftrls de Hotel Capsa) Telefoanele; Direcţia 51/23, Redacţia şi Administraţia 19/23 şi 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Sâmfonia 8 Reisemhwff. 1923 2 LEI EX. In TARA 4 LEI ti în Miftu O pagină de istorie ROMÂNIA cea adevărată — ——ufc—mammmmmm — In lumina discursului d-lui ministru de finanţe — Tn şedinţa de ori a Camerei d. ministru de finanţe şi-a desvoltat partea a doua a discursului său asupra operei care actualul guvern mat să o înfăptuiască. In afară de adevărurile pe care le-a exprimat şi de orientările fundamentale pu care le-a fixat, discursul d-lui Vintilă Brătiarru, în ansamblul lui de constatări, de fapte şi de cugetări, a înfăţişat o icoană fidelă şi expresivă a României adevărate, a acelei Românii pe care mulţi o ponegresc dintr-un sentiment de ură explicabilă şi pe care alţii, din patimă oarbă sau dintr’o inconştienţă neexplicabilă, o prezintă într’o lumină ce nu corespunde forţelor morale şi materiale adevărate ale statului român întregit de astăzi Pentru cei cari nu ne cunosc, discursul d-lui ministru de finanţe a fost o sinteză plină de elocvenţâ şi de sinceritate a României de astăzi privită sub toate aspectele, iar pentru cei slab, în credinţă şi întunecaţi în judecată, acest discurs a fost o binefăcătoare baie de energie naţională şi de încredere în destinele neamului nostru. In cele două şedinţe ale Parlamentului în care d. ministru de finanţe şi-a desvoltat expunerea sa asupra operei înfăptuite până acum şi asupra programului de activitate viitoare, s’a scris o pagină de istorie cinstită şi s’au fixat principiile fundamentale ce vor orienta întreaga desvoltare a României întregite. În expunerea principiilor de program care vor cârmui activitatea partidului naţional-liberal, d. ministru de finanţe a îmbrăţişat tot complexul problemelor care condiţionează existenţa şi temeinica desvoltare a Statului român în viitor, acordând atenţiunea cea mai largă problemelor de ordin economic şi financiar care vor domina pentru o întreagă perioadă istorică opera de organizare, de îndrumare şi de conducere a României întregite. Precizând spiritul în care treime înţeleasă şi aplicată reforma administrativă şi descentralizarea, făcând o judicioasă analiză a structurei organismului nostru social pentru care lupta de clasă ar fi o anomalie şi o primejdie; insistând asupra operei de răspândire şi de întărire a culturei naţionale pe care trebue să o înfăptuim, — d. ministru de finanţe s’a oprit la politica economică şi financiară pe care trebue să o urmeze astăzi statul român. „ După ce a arătat rezultatele obţinute prin politica economică şi financiară urmată în cursul ultimilor de—5 ani — rezultate cari i-au întărit credinţa în posibilităţile de realizare şi în rodnicia acestei politici — d. Vintilă Brătianu _ a expus întreg programul pentrm înzestrarea ţărei potrivit noulor condiţiuni de viaţă ale statului român , cu noua lui configuraţie geografic., cu nouile lui izvoare de bogăţie şi cu nouile lui necesităţi de dezvoltare. Explicând însemnătatea vitală a instrumentelor mari ale economiei şi ale apărărei naţionale —* petrolul, căile ferate, gazul metan, căderile de apă, etc. — d. ministru de finanţe a statornicit principiile imutabile care trebue să stea la baza politicei de punere în valoare şi de conservare a acestor instrumente şi isvoare de bogăţie. In chestiunea capitalurilor străine, în jurul căreia s’au creiat atâtea legende mincinoase şi s’au ţesut, atâtea intrigi interesate. d. ministru de finanţe a m ..... T----«*«»•*— ffigigirile Bîa jînglia ■ il liM englez Cei doi şefi ai partidului Primele ştiri pe care le aduc telegramele,, asupra rezultatului alegerilor din Anglia, senmalează un mare Guepes ale partidului liberal de sub şefia d-lor Lloyd George şi Asquith. tarei şi siguranţei statului român. P. ministru de finanţe a acorviitoare pe a dat de asemeni o largă atenţie Noul guvern se află în faţa aceeste ebene cooperaţiei şi băncilor popularaş fapte esenţiale cari au prolare, care în situaţiune a econo- vocat căderea cabinetului Streselnică creată prin expropriere, mana, legăturile indisolubile ce esunt chemate să îndeplinească exista îatro situaţia internă + p°în mecanismul economiei naţionale, o funcţiune de primul oridin. Expozeul d-lui ministru de finanţe — în întregimea lui ca şi în încheierea lui — a fost un omagiu înălţător adus forţelor acestui neam şi un îndemn, plin de avânt şi de adevăr, la încrederea în valoarea şi în izbânda acestor forţe. In discursul d-lui ministru de sta în faţă formează un total afinante a vibrat glasul conştiin- - - * -......................*• ţei româneşti, în cea mai curată şi I mi superioară manifestare a ei. "i [ ' D-l LLOYD GEORGE . Ati-A-Vf'J-V.* vA'-'.'- ' .v T. v 'Wi ■ jA* - ' AW D-l ASQUITH Situaţia Mernafionali a germaniei RRRMRBPHBWBHMBaBMMMiltf Jl MNBfMiBBBE31S —HM Greutăţile noului GUVERN GEMHI ■■uunuHBHnBnB^^găsnBauaREffissr.. • Va putea noul guvern sa amelioreze situaţia creată prin atâtea greşeli ? 'Analizând situaţia 'difi Germania după căderea guvernului — corespondentul lui „Le Temps“scrie: Capitaliştii străini nu vor putea acorda Germaniei banii ce ar trebui pentru a se reface pe deplin şi creditele obţinute nu vor fi decât paliative. Fără stabilizarea reală şi serioasă a mărcii, nu se poate echilibra bugetul nici reface viaţa comercială şi industrială. Ar fi necesară o sumă mari n’a putut înţelege acest lu- t imensă în valoare-aur, iar capicru; chiar în ultimul discurs din tariştii străini nu vor riscă acest Reichstag el a susţinut că poziţia externă a Germaniei s’ar fi ameliorat mult în ultimul timp, iar starea internă a devenit gravă. Rămâne de văzut dacă noul guvern va avea aceiaşi concepţie şi nu va înţelege că problema ce-i vând curajul să ia măsurile impuse de împrejurări. Rezultatei® unei secomeni Cum şi-ar putea Germania ameliora situaţia externă? Speranţe mari nu poate avea majoritatea industriei şi comerţului englez doreşte să poată vinde cât mai mult pe piaţa germană — fără reciprocitate. Germania ar trebui deci să poată consumă mult din chiar produsele sale, de azi, să se refugieze în străi Anglia punându-se la adăpostul unătate unde şi-au depus capitalaregimului protecţionist. Dar cadrile. Până atunci insă tot ei sunt să fie un bun client, Reichul est cari formează partidele pan-ar trebui să-şi plătească date- triotice şi naţionaliste, miile de răsboi, în acest punct de-în realitate — conchide coresrinţele producătorilor britanici pendentul francez — alt mijloc la demult sancţionate pe calea jus se întâlnesc cu ale producătorilor de salvare pe fitici, Germania, nu !nici graţie activităţei actualului şi naţionaliştilor germani. Pe a există decât un acord cu Franţa regim, care, nu va cruţa pe nimeni cest lucru s’a bizuit d. Strese- 'Pentru executarea tratatului de dătre cei ce se vor dovedi vinovamsmn când a făcut tot posibilul la Versailles și plata despăgubi- B Astfel actualul guvern, dupăce să nu execute tratatul. rilor. Prin acel acord s’ar garana traf *" ^oprietatea tomni oi Aceiași politică de altfel au a-!(a stabilizarea valutei germane Hmp atât de scurt,m va comprecyut-o și tot predecesorii săi din si sar reluă activitatea economita opera prin îndreptarea abuzu- 19 if..* # _ I că ce ar merge progresiv spre r.lor fatale unei asemenea uriaşe Prin depreciarea valutei au normal. Dar pentru stabilirea u- lucrări Trebue să fie cineva de repus în funcţiune o maşină menui acord trebue mai întâi o în- *ua credinţă a fruntaşilor ţărănişnită să distrugă tratatul din Verţelegere şi o colaborare sinceră ţi, pentru a învinovăţi guvernul sailles, dar aceiaşi maşină din zi între Franţa şi Anglia pentru a de abuzuri datorite organelor inia.zi mai mult i-a sdrobit, infla-i se dă germanilor şi un programerioare de execuţiune, cari, odată ţimea artificială a sfârşit prin ce va trebui să-l execute, a deslănţui un deluviu de mizerie asupra poporului. Ca să amelioreze situaţia, noul guvern va trebui să ceară sprijinul financiar anglo-american şi să obţină în acest scop şi colaborarea marilor industriaşi germani. r.-----------.o....0.a.. tuwi se va putea ofta.. ne sprijinul finanţei anglo-americane Dar ca să intre în bunele lor gratii va trebui introdusă ziua de 10 ore de muncă, să menţină starea de asediu în toată Germania, să înăbuşe protestările nu numai ale comuniştilor ci întregei social-democraţii şi să înceteze cu sprijinirea şomerilor pentru a-i face pe toţi să admită condiţiunile marilor industriaşi: zece ore de muncă, salarii insuficiente, etc. Acestea vor fi reformele ce se nu numai că nu s‘au sporit cu . . „ . . ni mic, dar nu se puteau plăti cu lunile, impun dacă noul guvern va voi căci bistieria era vecinie goală...să obţină bani din Anglia, pentru I n ^ L . a avea mijloace de guvernare. | - * 7 ziţia internaţională a tărei. Toate decurg din acest fapt, D. Streste-«nprumut fată de situaţia internă atât de gravă după declaraţiilor d-lui Stresemann. Afacerile germane vor mai fi tărăgăidite de la o zi la alta până când criza va isbucni din nou. Ce*6 cu sstiiscsrea potu* nistă? ZI CU ZI Polemizând cu d-l Goga, noul ziar al partidului naţional afirmă cu o adorabilă seninătate că viaţa românească „revoluţiunea este virtualmente deschisă“. Vezi d-ta, şi lumea nu ştie nimic!... •» Oficiosul averescan aprobă fără rezerve ceea ce el numeşte „mişcarea corpului didactic“. Nimic de zis. Dar, fiindcă e vorba despre salariile funcţionarilor publici ar putea îndreptarea să spună cu cât a sporit guvernul averescan aceste salarii?.. Noi ştim că sub acea guvernare lefurile II ECOURI Fostul Împărat al Chinei care mai poartă titlul de suveran, nu mai poate obţine de la guvern plata pensiei sale şi nici comercianţii din Peking nu l mai creditează. El e redus să vândă din bijuteriile de valoare ce posedă n apele americane, două vaporaşe de poliţie, au capturat un vapor britanic pe care se aflau două sute de butoiaşe cu rachiu. A fost o luptă sângeroasă între poliţişti şi marinari. Alcoolul şi o mare sumă de bani au fost confiscate. Thibet a decedat îndrăzneţul explorator englez John Pereiro care a străbătut 1.100 km. pe jos, de la Peking la Calcutta, timp de doi ani. Guvernul din Angola a fixat suma de 10 000 livre lunar preşedintelui Mustafa Kemal, şi ŢARANIS. Gruparea ţărănistă speriată că i-au luat alte partide înainte in chestiunea viitoarei „revizuiri“ a improprietărirei, se grăbeşte să anunţe printr-un comunicat că ea încă de acum un an a pus-o în program. Această întrecere ni se pare cu totul inutilă. Căci dacă pentru Un pericol real de bolşevism ca în Rusia nu există în Germania. Comuniştii aci sunt prea occidentali şi prea germani pentru a face bolşevismul după exemplul aUczazidelrzvizuire7 7r Insemcel din Moscova. Dar turburările na act îndrăzneţ, pentru iarer provocate de foamete se __ pot în nişti, cari au în program lupta de mulţi şi desvolta luând proporţii clasă, internaţionala verde şi dicrlin ce în ce mai grave. Nimeni latura prin forţa „gărzilor”, aceanu poate prezice ce se mai poate stă măsură ar fi cel mult reacţiaîhtâmplă. Dară pentru că s’ar manifesta pe Se poate ca atunci cei cari au cei mai puţin violente adus patria şi naţiunea în starea B? credem totuşi ca partidul ţărănist va fi pus vreodaca mu ma descoperite, vor fi urmărite cu cea Aceasta este calea dreaptă şi nici o mare stricteţă, normala ce ar trebui sa urmeze frâu tuturor calomniilor, prin sanc noul guvern german, oale peţiuni severe aplicate vinovaţilor, care ar trebui s’o vadă şi parti- Opera mare a împroprietăririlor zarii ei din Anglia, nu poate fi însă,, prin câteva nereguli izolate, compromisă, oricât ar încerca s-o facă interesaţii cenzori opoziţionişti. Marea deosebire dintre guvernul actual Şi aceşti cenzori este tocmai in sancţiunile ce ştie să le aplice fără cruţare tuturor abuzivilor, îndeplinind astfel opera de asanare a vieţei noastre publice, u- W.m» I I ii • «sărat Din nouile ţinuturi JUDEŢUL BIHORULUI — Starea aolitieg, economică ţi culturală. t^trările_^e_Improprietărire. — Formarea de * păşune şi păduri ^ comuna e — Judeţul Bihorului este unul din .ordinelor călugăreşti 'Aşa, Episcopele mai mari şi mai bogate din apia catolică avea peste 100.000 la- Ardeal şi din întreaga ţară. Aregăre teren arabil şi păduri. Episo suprafaţă de 9.000 chilometri pă- copia greco-catolică avea între fraţi şi se întinde aproape de la ‘50-60.000 jugăre teren şi păduri. Mari şi Chişinău, spre Arad. Numai Episcopia română ortodoxă Judeţul are o adâncime de 110 kilometri de la Borş până la Ciucea. Frontiera judeţului în spre Ungaria are o lungime de 120 km. Populaţia nu avea nici un petec de pământ sau pădure. In acel timp erau sate, aşezate chiar în mijlocul pădurilor, care duceau mare lipsă de lemne; nu aveau nici pentru foc, nici pentru Populaţia judeţului BihSîr este c°nstructie, aşa că nu puteau face de 520. 000 locuitori, din cari 110.000 ! sa 1 repara nici măcar o şcoală, in oraşul Oradia Mare. In judeţ* •“xsum’ odatâ cu aplicarea reformajoritatea populatiunei este re-!TMG a£rare, aceste pământuri şi mânească. In Oradea Mare însă e-lanuri au fost expropiate. Odată elementul românesc este cam slab au înproprietarirea sătenilor, s-a reprezentat şi compus mai mult incenţd in formarea de păşune comunale pentru vitele locuitorilor şi de păduri comunale de unde sătenii să-şi poată procura lemnele de foc sau de construcţie, de care vor avea nevoe, din profesori, magistraţi, funcţionari, militari şi câţiva advocaţi şi medici. O proporţie de 60 la sută ,din populaţia oraşului Oradia Mare, sunt evrei, restul unguri, români, cehoslovaci şi câţiva şvabi. I1t judeţ sunt mai multe centre româneşti, între care se află şi Beduşul, oraş tradiţional românesc, prigonit foarte mult de unguri sub dominaţia maghiară. Judeţul are în total 431 de comune, între care sunt unele cu populaţie numeroasă ca de pildă Salonta Mare cu 20.000 locuitori, Beiuşul cu 13.000 locuitori etc. In toată câmpia dealungul trensură să întreprindă o asemenea otierei dinspre Ungaria, ca şi în loperă. In orice caz însă el se va lovi calităţile Teleagd şi Aleşd, se află în activitatea sa de un fapt pe ca o populaţie ungară compactă. De azi tru voeşte să-l recunoască . Populaţia pe confesiuni se află abuzurile şi fraudele ce s’ar fi fă- aşezată astfel: la nordul judeţului cut cu împroprietărirea, vor fi de- sunt greco-catolici iar în Centrul nu demult sancţionaţi! ne cama ins- gudul judeţului SUIli gT©CO-Orrientali sau ortodoxi. In general majoritatea pe e-te ortodoxă, industria şi comerțul Despre industria şi comerţul din oraşul Oradia Mare am vorbit într-un articol special şi am arătat starea în care se află actualmente, după datele pe care ni le-a furnizat inspectoratul comercial din acea regiune. In rezumat, atât comerţul cât şi industria, sunt toate însemnate. Aci vom stărui numai asupra exploatarilor de păduri şi a industriei lemnului. In partea muntoasă’ a judetului se fac mari exploatări de păduri. Aci Românii se mai ocupă şi cu creşterea vitelor. In regiunile Beiuş, Văşcău, Brat .... , . . . . . . ca, Vad şi pe văile laterale are majoritatea populaţiunei judeţuluiCrişului exploatările de păduri şi eue ortodoxa. lindustria lemnului sunt în plină Agricultura ŞÎ împroprietărirea ‘desvoltare. In aceste părţi se află .................................................—numeroase fabrici pentru fasona-Agricultura cea mai intensă din treacî industrializarea lemnului. Bihor se fac© în câmpia dinspre, lângă lemnul de construcţie frontiera Ungariei. In această se află ai, în cantităţi imense, şi parte a judeţului sunt pământuri lemne de foc. Rar se pot vedea aşa imense pe care se seamănă tot fe- f e mari grămezi de lemne de foc. Iul de cereale. .întreagă această depuse prin gări, ca in regiunile câmpie este populată numai de un' ac®s^ea din judeţul Bihorului, guri, aşa că ei fac aci cea mai* ceea ce priveşte lemnul de conproductivă agricultură. Tot adl ll. “IÂî? ST‘ _, . . . noara iar in austria!îzarea lui se fasunt si cele mai mari crescătorii. ce in conditiun, admirabi!e. de porci un judeţ. _ I Toate întreprinderile comerciale De asemenea se face agricultură industriale şi exploatările de păpe toate văile din judeţ. |duri sunt în mâinile minoritarilor In timpul dominatiunei maghiaro»---« Pl,f,imnix re, românii nu aveau pământ pentru a face agricultură. Acum în-, să, odată cu aplicarea reformei a-' Starea culturală, din punct de veedere românesc, lasă mult de dorit, ? a...’ r au. p . Trebue dată cea mai mare atenţiune tfinti, aşa că au început a face şi chestiunei culturale şi chestiunei ei agricultură. ..de graniţă spre Ungaria, ne spune Toată vara-' au Continuat in juder Giuţian Peter, inspector admideţul Bihorului lucrările ţt€ntru nistrativ şi fost prefect al judeţulu împroprietărirea sătenilor. Pămân Bihor, care ne-a procurat toate amătul se dă deocamdată în folosinţa nuntele din acest articol unul din principalele puncte ale pro sătenilor de către consilieratul a-1 Aci în acest centru de maghiarîgramului liberal.gricol, rămânând ca formele defi zare, nu trebuesc cât mai multe in-Să se facă deci vreo vină adunitive de împroprietărire să 6© fastitutiuni culturale superioare. Nudului regim dacă se va dovedi că că încetul cu încetul, odată cu măcai vcTM putea contrabalansa n'a ştiut să dea sancţiunile cmc- I surătoareia şi parcelarea pămân-, dc_ul*u1”1._ TMffhltre’x . .... o* , dispune de numeroase aşezăminte mvite celor necinstiţi. Să nu se vor- tuliu. 'culturale şi de o vastă editură siiească însă de „putreziciune mora\ Ifi imensa majoritate a cazuri- publicitate _ plus imprimatele de lăc’ transformăndu-se pe acuzatori lor sătenii sunt în stăpânirea pă - - - în acuzaţi, căci azi nu ne aflăm în imabrtului pa care îl muncesc1. timpurile de tristă memorie ale Bit. , regimurilor d-lor Varda sau Averesen, în cari în loc să se aplice " . . sancţiuni abuzivilor, se întindea înainte de aplicarea reformei atot felul aduse din Ungaria. Ca instituţiuni culturale româneşti avem aci o academie de drept, o facultate de teologie, un liceu de băeţi, cu o secţie maghiară unde se predă ungureşte, un liceu de fete, muşamaua, pentru că chiar condurare, cea mai mare parte a P&" (Şi o şcoală normală de băeţi şi fete, cătorii departamentelor, dădeau pilmânturilor arabile şi ai pădurilor, da incorectitudinei. ' [i ! ‘i difi judeţul Bihor se aflau în stă- j 9 , pânirea episcopatelor catolice și LUISlfcK6l«r2a lîl P30lîî2 7"3 *! Contnuarea în par. 2-a Cronica teatrală de PAUL I. PRODAN ATRUL NAŢIONAL» — Pentru prima oară: „Când vine vlferul* cronică dramatică în 4 acte de d. G.Tătărescu. Carnaval» la teatrul ,, REGINA MARIA“ Sunt mulţi aceia cari au crezut ar fi trebuit să fie înaintea răucă războiul va avea o influenţă boiului şi ceea ce au devenit, hotărâtoare, asupra producţiunei dată pacea încheiată, dramatice. Teatrul fiind reprezentarea vie-In realitate, această Influenţă a nunţii omeneşti, s‘a lăsat totuşi ims‘a resimţit, în aproape toată impresionat de emoţia războiului, cea teratura dramatică contimporană, mai mare emoţiune a omenirei, decât asupra câtorva piese de tea-încercând să reproducă viaţa în tru, — de circumstanţă inspirată,manifestaţiunile ei expresive, tea direct şi imediat din războiu, — având, un caracter de actualitate, ori cari ar, fi fost tendințele pieseprecizat încă odată punctul de lor. vedere al partidului national-li- In afară de piesele de circumsberal, care se rezumă în formn- tanță scrise, fie în timpul luptela unei colaborări cinstite, înfloriîie în Primele timpuri, după trul a fost, întru câtva, reflectul războiului. In literatura noastră dramatică, aveam până acum ca piese direct inspirate din războiul „Dezertorul“ de Mihail Sorbul, şi piesele ocazionale: „Pe aici nu se trece“ care capitalul străin să-şi găsea- P?FU’ războiul nu *+ ^Corneliu Moldovanu şi Mircea »m-nnmil unei rentabilităţi « unpnm,at adanc Pecetea asupra ea Râdulescu, .Legenda Coroanei“ deacă garanţia unei rentabilităţi si,racterului teatrului. n va fi influ- Mircea Rădulescu, şi inspirată, ungure, iar interesele noastre naţi enţai într‘un mod indirect, şi mai’direct, de războiu comedia d-lui IV. ouăle ^sa-şi gaseasca apărarea fi, cu seamă, prin punerea fată‘n fa j Kiriţescu: „Un erou“frească şi indispensabilă desvol-tă a ceea ce oamenii au fost saul D. G. Tătărescu a îmbogăţit acest gen al literaturii aramai cer să cu „Când vitre Viforul“, c ironică dramatică primită la reprezentaţiunea de premieră cu multă căldură, de către publicul entuziasmat de numeroasele momente de înălţare sufletească, alimentate de suflul patriotic care străbate prin cele patru acte ale piesei. Soldaţii noştri s‘au jertfit pe câmpul de onoare, pentru ca societatea să trăiască. D. Tătărescu a închinat acestor soldaţi — eroi necunoscuţi ai neamului nostru — această primă lucrare dramatică. Posteritatea n‘ar şti să fie im destul de recunoscătoare pentru a prea mări gloria şi a cinsti memoria acelor eroi anonimi. D. Tătărescu le-a trimis lor un gând pios şi ne-a îndemnat pe noi să le salutăm cu evlavie nemurirea. Iată sentimentul înălţător care se desprinde din piesa d-lui Tătărescu, şi numai acesta de ar fi, piesa d-sale e cât se poate de bine ,venită pe prima noastră scenă. Dar, teatrul este o artă care se reazimă pe temelii nestrămutate; acestea se adoptează circumstanţelor, în nici un caz, însă, circumstanţele nu le-ar putea distruge. Iată pentru ce literatul, poetul care se inspiră din războiu şi scrie o alesă de teatru grâb^tegbue , cunoască meşteşugul teatral, căci improvizaţia oricât de genială ar fi, nu poate suplini legile teatrale. D. Tătărescu ne-a , dovedit că în curând teatrul nu va mai de vedere al tehnice! teatrale melon două acte. Meritul d-lui Tătărescu, ca audeodată ifi faţa unei situaţii, neştiind să facă faţă glorioaselor evenimente. Cândea reprezintă pe unul din aceşti rataţi, e o pleavă a societăţii dinaintea războiului. D. Tătărescu pune alături în plin infort aceste două tipuri, pe Galu şi pe Cândea. Unul îşi va face datoria, fiind veşnic în prima linie de bătae, celalt va dosi, va dezerta, va minţi, va fugi de primejdie, până’n momentul suprem, când Dar nu toţi cari au alergat la primul sunet al trâmbiţei, sub foldurile steagurilor, erau pătrunşide înalta lor misiune. Nu toţi erau ca Galu, viteazul căpitan * Alături de Galu şi de Cândea şi în jurul lor roesc toate tipurile războiului: mulţimea de soldaţi vitezi, eroi adevăraţi, ofiţeri ambuscaţi, femei nescrupuloase, şi de aavea pentru d-sa taine, ne-a dovedit din fericire, marea majoritate supra tuturor, moartea însăşi, vădit scriind actele trei şi patru din Nu toţi primiseră o educaţie care pândeşte, care e mereu de faţă piesa d-sale, superioare din punct tăsească, nu toţi crescuseră îrîpri Şi care la fiecare moment intră în cipii sănătoase, cu dragoste de la scenă pentru a mai secera o viaţă ră, de neam, de familie, de_Cip' , , Războiul a găsit şi mulţi nepre- D. Tătărescu a creat toată aceator dramatic, este de a fi prins rea gătiţi, multe inutilităţi, cari din stă atmosferă cu mijloace simple litatea şi de a fi sădit’o, încă vie, pricina unei totale lipse de supra- Şi sincere şi simţim cum autorul pe scenă. * j veghere în educaţie» din cauza u- J 8^ vibrăt scriind fiecare scenă, şi Războiul este plecarea oamenilor nei vieţi destrăbălate, s'a fi găsit cât de loial şi-a susţinut opinia sa de la vetre, plecarea de mult» ori fără înapoere, e speranţa şi dezamăgirea, e mizeria crescândă, e plânsul femeilor și bocetul mamelor, e copilul orfan, e logodnica părăsită, e toată ordinea socială răscolită. I tî Războiul este pentru aCeî o.ie au plecat avântul, elanul, puternicilor, pentnu apărarea celor slabi, este sacrificiul individului pentru a scăpa societatea, este împlinirea idealului, iar pentru cei rămaşi este neliniştea şi durerea. T. Tătărescu îi-i arată pe aceia care luaţi în vârtej, mânaţi de vifor, îmboldiţi de avânt au sărit la 14 August 1916 să spargă şi să dărâme hotarele care strângeau grea ţarţi ţ ţara, " proprie, prin vorba şi atitudinea lui Galu, precum şi părerea contrarie, reprezintată prin Cândea. Actorii, au simţit şi dânşii frumoasa menire pe care le-o incredinţase autorul şi au interpretat roluril, punând nu numai la contribuţie talentul lor, dar şi ceva din sufletul lor. După importanţa rolurilor, cităm, în ordine pe d. Vracea, care reprezintă pe Cândea, pe d. Atarmasescu, interpretul lui Gacel tare va ilumina conştiinţa ce- l lu, pe d. Ciprian un sergent erou, lui slab şi-l va dezmetici, îfi drept,pe d. Sărbu, un sergent hazliu, pe rându-l pe drumul cel sănătos, im-jd. Bulfinsky, un colonel demn, peringându-1 la sacrificiu. Nimic nu & Barbelian, pe d-nii Antoniescu, al ed“Ltui.................................................