Viitorul, martie 1924 (Anul 17, nr. 4793-4819)

1924-03-28 / nr. 4817

Anul al șeapte»spHi-»3 delea Mg, 4817 2 LEI EX. In TARA 4 LEI». In streMe ABONAMENTE REDACTIA ADMINISTRAŢIA IN TARA Un an--------------- 500 le! Şase luni — — — 250 » Trei -----------------1250 In străinătate Un an------— — 1200 lei Şase luni - — — 600 » Trei -------------- 300 » STR. EDGARD QUINET No. 2 . (Vis-a-vis de Hotel Capşa) || STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51,^3; Redacţia «1 Administraţia 19/23 , 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele republicate se distrug Vineri 28 tartie 1924U L LEI EX. In ȚARA 4 LEI». în strelolite VIITORUL SOCIETATII haituhilor si IASII Poetul trecutului I. _ NOTE Neamurilor, dorind s’o vadă întărită, voind s’o ajute, cu celelalte popoare, spre a ajunge la culmea, pe care i-au întrevăzut-o iluștrii ei întemeetori. Venirea la guvern a partidu-1 guvernul actual reprezentând lui socialist britanic a ridicat şi sentimentele naţiunii, se arată in chestia importanţei Ligei Naţiu- sprijinitor fanatic al Societăţii nilor, aşa cum a fost conceputăde marii săi iniţiatori. In concepţia d-lui Ramsay Macdonald, Societatea Naţiunilor va fi instrumentul cel mai de seamă al pacificării lumei. Astfel pacea în Europa, în America, în Pacific, peste tot, va fi asigurată de Ligă, având puteri depline şi funcţionând în numele tuturor popoarelor. Liga ar avea menirea să creeze relaţiuni cordiale între popoare, să evite fricţiunile, să creeze acea atmosferă de lealitate şi de dragoste intre neamuri, fără de cari protecţia şi acţiunea Ligei i ar rămâne fără de folos. Pentru moment, d. Ramsay Macdonald, după cum anunţă prin ziarul partidului său, Daily Herald, ar fi obţinut adeziunea Rusiei la Ligă, ceea ce înseamnă un mare succes personal în curând şi Germania va fi printre membrii Societăţii. Va fi mai greu însă pentru obţinerea participării Statelor Unite. Marea republică transoceanică este pornită contra oricărei mari instituţiuni internaţionale care ar pricinui un amestec în afacerile sale interne. Totuşi primul ministru englez speră să convingă şi opinia publică americană asupra necesităţii de a participa la lucrările Ligei. La viitoarea alegere prezidenţială care va avea loc chiar la sfârşitul acestui an, probabil, că se va suscita şi chestia aderării la Covenent, care este opera unuia din cei mai mari oameni pe cari i-a dat America, preşedintele Woodrow Wilson. Dificultăţile mai sunt încă enorme. Conflictul dintre Italia şi Grecia a dovedit până la ce măsură este fragilă acţiunea acestei mari instituţii. Desigur că atunci nu era, un guvern socialist în Anglia, dar ori cum într’un mare conflict între două ,mari puteri intervenția Ligei ,iu'ar fi de vreo valoare. Judecăm azi multe probleme sub prizma chestiunilor de inaintea războiului. De aceia viitoul Ligei, dacă l’am considera sub prizma prejudecăţilor antebelice, am cădea într’un haos de inexactităţi şi constatări pripite. Omenirea de după război judecă altfel chestiunile. Marile naţiuni s’au convins că cuceririle costă enorm şi numai munca intensivă şi colaborarea într’e popoare este rodnică. Astfel Coreea este un motiv de îngrijorări şi de cheltueli enorme pentru Japonia, Marocul pentru Spania, Lybia pentru Italia etc., etc. Pe cale pacifică, printr’o colaborare a tuturor se pot obţine roade mai numeroase şi mai sigure. Pe urmă oamenii de azi cunosc consecinţele unui război, care nu se mai duce acum între două armate, plătite de doi regi, mercenare de cele mai multe ori, sau devotate unui monarh. Azi popoare întregi participă la luptă, militarii ca şi civilii, bătrânii ca şi copii. Grozăviaeste aşa de infernală, ruinele aşa de mari încât nimeni nu se gândeşte fără a se cutremura la un nou războiu. ■ De azi o atmosferă generală— care, învingând toate dificultăţile reale şi aparente —este prielnică păcii şi colaborării. Pe această dorinţă generalizată de pace, de linişte de ordine a Europei, sătulă de convulsiuni şi de revoluţii, se bazează viitorul Societăţii Naţiunilor, pe care, îl vedem strălucit. D. I. G. Duca, ministrul nostru de externe, în luminosul d-sale expozeu din Joia trecută, a arătat binefacerile Ligei Naţiunilor pentru omenire şi a insistat asupra concursului nelimitat ce-l va da acestei înalte instituţiuni România in limita modestelor sale mijloace. Profund pacific voind să trăias Există în temperamentul poetic al marelui Eminescu, o notă bine caracterisată: E dragostea de trecut, acel romantism care pune pe lucrurile de altădată aur şi diamante, încadrează virtuţile de demult, în evenimentele magnifice ale istoriei noastre, dramei noastre naţionale ale cărei acte se desfăşoară în secolile succesive, şi readuce incadenţa versului mirajul fermei cator al morţilor ce nu trebue să moară._____ . , Romantismul său e de altfel o altă faţetă a unui temperament profund original, căci patriotismul şi iubirea e de tot ceea ce e durere, şi vis, şi fan- intezie, şi simţire adânc românească gă- sesc in lira multicordă a lui Emines- cu, mijloacele lor de exprimare sin- geră şi artistică.- Cu atari calităţi, de învietor al tre- cutului, şi de admirator al temporis acti. ca reprezentant tipic în artă a na- D-I H. BERGSON T PETRONIUS Abonaţi-vă la Cel mai bine scris Cel mai bine Informat Cel mai răspândit — ZIAR DE SEARA — Printre organizaţiile şi comisiunile Societăţii Naţiunilor, un loc de prima importanţă îl ocupă comisiunea cooperaţiei intelectuale, pusă sub prezidenţia cunoscutului cugetător şi profesor francez d. H. Bergson. Cum în urma răsturnărilor războiului, pe lângă criza cărţilor, s’a evidenţiat şi acel pauperism intelectual care preocupă astăzi pe toţi cei cari meditează şi se îngrijesc de progresul societăţii umane, credem rovoconf o vorw/vrlio 1LV1 VOUllb U 1C.UIV/UUV din Bu- Instituţiunile muncitorilor intelectuali Există până acum 17 comisiuni naţionale cari sunt însărcinate să trimeată secretariatului comisiunei internaţionale toate informaţiunile şi să îndeplinească toate cererile ce interesează instituţiunile muncitorilor intelectuali din diferite ţări, mai ales, în ce priveşte cărţile, instrumentele de muncă, facilităţile de călătorii şi schimburile inter-universitare. Comisiuni naţionale se găsesc acum în Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Iugoslavia, Elveţia şi Cehoslovacia; alte câteva comisiuni sunt în curs de formaţiune în imperiul britanic, Spania, Statele Unite şi Norvegia. Dar mijloacele materiale de cari dispun aceste societăţi sunt foarte limitate. Pentru biblioteca din Tokio ţionalismului a înţeles ca sentiment de obârşie şi de râs să poate că nică-ti la, Societaţii Nafiunl crt amimtirea lui Eminescu nu trebue » , ... , « , * să fie mai viu păstrată decât in lot Partea Pnvl,oare la colaborarea Iaşii dintre intelectuala din toata lumea. Cel ce a cântat splendorile trecutului, e bine să nu fie uitat în Iaşii cam CCITiiSlUnSS 08 C00p6T3ţi trăesc şi din prezentul înfloritor de astăzi, dar mai ales şi mai adânc din amintirea splendoarei lui culturale, în care un Mihail Kogălniceanu şi un Eminescu, şi „Junimea“ lui Titu Maiorescu şi d-lui Iacob Negruzzi au pus măsuri pe cari le-a luat comisiunea lut să-şi găsească mediul lor propice, de cooperaţie intelectuală a Ligei Pentru o cetate atât de nostalgică faţă Naţiunilor." de-un mare trecut, un romantic ca E-. . . . . . . IV .minescu trebue desigur să aibă altarul" cursul întrunim ţinuta la Geluj. neva la 28 Ianuarie, comitetul diri-Car cealaltă latură a genialităţii lui Kuitor provizoriu însărcinat cu dl Eminescu, iubirea de ţară ce se mani- recţia ştiinţifică şi tehnica a ofifestă în admirarea istoriei noastre na-cului a elaborat Ul program de laţionare formează şi ea o nouă legătură cru pentru anul curent, între poet şi Iaşii — cetate care a Acest program cuprinde între al jucat în perindarea evenimentelor mari relefacerea unei anchete asupra siromâneşti, un mare rol. Oraşul unde jd vieţii intelectuale. Unirea s a proclamat, unde s a păstrat, . . . , steacul ţărei în pribegia eroică, —o-1 Comisiunea de ancheta la adveraşul Jertfelor naţionale, este indicarea guvernelor, Universităţilor, A* să fie păstrătorul amintirei lui Eminescademiilor, federaţiunilor de munca, citori intelectuali, etc., un chestio-Pentru aceste consideraţiunî _ apelul nar pentru a culege cât mai multe ce-i face Ateneul din Păcurari, de la documente asupra relelor de caritas, ca să se ridice prin contnbuţ.a fă acum viaţa intelectuală, cetutikor o statue acolo lui Eminescu, . t ^ trebue să fie susţinut de toţi admira randu-se sugestiuni interesante atorii poetului, ca şi de toţi cei ce îşi asupra remediilor, dau socoteală de legăturile mai adânci decât acelea ale domiciliului, ce exis- Apelul d-lui H. Beresento între Cetatea Jertfei şi poetul amin '-----------------------------------urilor., i T-, ... . • . . , ' Preşedintele comisiunei internaţionale de cooperare intelectuală, d. Bergson, a adresat „tuturor acelor cari se interesează de criza gravă ■prin care trece viaţa intelectuală a lumii întregi“ un apel în favoarea «r v w w M *«« «/ comisiunilor naţionala pentru cod l/ Bl B fi 1 1» II operare intelectuală. II V A M 4 4% W li J Se prevede un plan de acţiune “ ‘ ‘ ' * ‘sistematică elaborat de comisiunea internaţională în scopul de a organiza un ajutor reciproc între intelectuali. Comisiunile naţionale îndeplinescfaţă de comisiunea internaţională cu sediul la Geneva o misiune de informaţii şi coordonare. intelectuală CRIZA CARTEI OMiliţiile si fiintn Enoperaţiilor intelectuale mmimmnmm 11 iwmmmmmmmmmamma ~ Societatea Naţiunilor după propunerea d-lui H. Bergson, impulsionează le găturile Intre intelectuali De aceia, comisiunea internaţională a decis, cu aprobarea Societăţii Naţiunilor, ca sa adreseze un apel publicului, cu scopul de a ob- • „ .- M i . , ... * .. ţine sumele necesare pentru cum- jSa educa in viaţa publică a ţărei pararea cărţilor şi instrumentelor,azl Pe comunişti, mâine pe malpentru publicarea lucrărilor ştiin- ghilolitmişti, ca şi cum arena poţifice, pentru burse de studii şi de litică ar fi un vast câmp de excălătorii. Iperienţe pentru toţi cei iubitori de Comisiunea pentru cooperarea in putere sau o şcoală de corecţie telectuală internaţională a mai fă- j pepim cei decăzuţi moraliceşte. »cut apel la public pentru a aduna; un schimb de nicăeri nu apare Iată câteva constatări si câteva 'ca^-m,- «constituirei m\ 'un program lămurit de guvernă.. C - constillan 91 ,careva trei b,bl10teC1 din Tokio, distrusă -L cu ocazia cataclizmului din toamna trecută. Cronica „Qe quibusdam aliis“ 0 EDIŢIE TEHDENTIOm (Grigore Stefandrescu, editat de Cultura iraţională) de MIHAIL DRAGOMIRESCU Pur şi simplu un neadevăr. Căci dacă luăm şi comparăm diferitele texte originale, îndeosebi acelea cu care se laudă că le-a întrebuinţat editorul (cea din 1842 şi cea din 1847), se vede că în afară de particularitatea „pociu“ pentru „pot“, niciuna din particularităţile munteneşti n’a fost respectată în această ediţie. Nu vorbim de particularităţi ce nu s’ar putea tolera nici în ediţiile unui agramat, (ca d. ex. pă în loc de pe), deşi, dacă mărturiseşti că vrei să-ţi faci un trist merit dintr’aceasta, eşti obligat să te cam bună înţelegere cu toată treg materialul ales din această edi- Iumea poporul nostru vede în vie, dar cu oarecare adaosuri şi su- Liga Naţiunilor un factor de primări, care întunecă naţionaliscea mai mare importantă pen- |;nw/ acestui mare poet, dar pune cu tru ea liniştea să dăinuiască în atât mai în relief nota răsfeaţă şi lume. Convins de acest adevăr,nue poetică a umanitarismului international, ce se găseşte intr’unele -A, B.)/ In sfârşit vom mai notă că am păs- tra ştie’’; editorul pune „smalţu- '„veacur'le“ (3 silabe), editorul în-jar fi cuvântul — fără ruşine. Furat în genere toate formele sintactice saună se ’mprăştie'‘ In „Cimiti- dreptează : „globurile“, „veacurile“, veste, nu vorbesc de stilul de gazeşi particularităţile de gram muntenesc ru,« tu, întrebuinţează forme (4 silabe) ; poetul zice „peşteră ’n-tar răsuflat cu care editorul îşi când“limba literară“de azi nu termaie: »«artur“, urîcioasa”, „nădejtunecată“ (7 silabe), editorul îl im prezintă ediţia sa cititorilor, deşi fagădute (Nota Iditorică subscrisă duit“; editorul îl corige punând geste cu o silabă: „peşteră întune- puţina decenţa 111 editura unui clar , ' „martor“,, „uricioasă“, „nădăjduit“, cată“ ; poetul face un emistih în sic sar cere. Când editorul ne vor-In „Anul 1840“, poetul scrie ,,De două feluri, dar în amândouă cabeste de „geniul leşinat , al lui pasă“, „îţi ceru“ „să răsuflu“ sau zurile păstrează numărul exact de Momuleanu , de faptul ca Alexan,să respir“ (ediţia din 1863) • —,7 silabe câte trebue versului: „şidrescu şi-ar fi ales „cariera pe aeditorul schimbă aceste expresii în„pădurile ce-l hrănesc“ sau „păduri findă virgină de autentic boemei„Ce-i pasă“, „îţi cer“ „şi să respir“, care îl hrănesc“ , iar editorul ţipăterar , incepandu-şiboema acea Tot aşa poetul zice în alte poezii,ieşte imperturbabil 8 silabe : „şi sta sub sfanţa scara a Mitropoliei ; „desvaleste“, „margină“, „sfint“, păduri care îl hrănesc“. Tot aşa in când scrie apoi : „depăşind epoca „şoptele“, „vijălii“, „s’aţintară“, joc de „în unghi’ascuţite“(6 silabe) pnntrun singur efort cerebral , „coragiu“, „coprind“ ; — iar edito editorul tipăreşte „in unghii ascuţi- „zloata de cuvinte , „rumurîle vrerul înlocueşte aceste forme cu „des-te‘* (7 silabe), - „anterile bucureşene aţipite veleşte”, „margine”, „sfânt”, „şoap La acestea se adaugă greşeli gro- ÎÎi erotica ui Crisopus , „ -,e,i. „vijelii“, „„’aţintiră", perpetuate In multe ^ rai“, „cuprind“... Fireşte, n’am dat de mult îndreptate. Aşa nu ?LUlY.ut.Tttuu ■“ J t f făcut controlul la toate bucăţile,„Umbra lui Mircea la Cozia“ men- -^1 4rânită‘‘ ’ lăsăm din List, ar fi eşit prea lungă și «x- tinere,«»,» absurdă cu „hrăpit” de Sraiî punera prea fastidioasă. Editorul,în loc de „hrănit“. Poetul în adr JT , »Hitiră Apan?pinse vede din aceste exemple, nu nu,mirația lui pentru faptele lui Mir- ■ ^ lg un a treisprețvni mai n’a întrebuinţat „muntenisme- cea, îi spune că veacurile i-au „hră- . , ^ „ Din lace,i‘ Al le“ lui Gr Alexandrescu - daruit“ numele și n’a fost uitat cum -fiindcă numde lie le-a îndreptat aproape pretutindeni ,sa ntamplat sa fie_ înghiţite de . în toate eteriie sub aceasta Dar dacă ar fi numai atat. După timp chiar neamuri întregi, prefaţă recomandă poeziile lui Veacurile ce ’nghit neamuri al tău Cf Alexandrescu, unul din cei mai nume l-a hrănit durabili, mai variaţi şi mai adânc, poeţi ai noştri, spunând că n’a adus Editorul tipăreşte însă „hrăpit“, literatura noastră decât patru Dar pe lângă că e tendenţioasă şi mincinoasă, caracteristica acestei j- Pnjjfijjtiarpa SUI lîAfl ediţii este că e — şi oricât de tare UHmftUuUa ii» JJâij. La „Cultura Naţională“ îşi dă în bucăţi ale lui. Dar aceasta n’ar tr’una în petec. De astă dată s’a nimic. E o tendinţă constantă ___ ____________ ___ ___ _ întrecut chiar pe sine. Inchipuiţi-vă acestei edituri de a umbri ceea ce eţii de cuvânt, dar ’vorbim'de partică, vrând să întărească gloria poe- adânc românesc şi de a cultiva ceeacularităţi care nu se poate zise cătică a marelui nostru poet Grigore ce poate aduce... frăţia între eaj defigurează limba literară. Astfel Alexandrescu, şi căutând să întumeni. (Cui prodest?). Până aciam în „Miezul Nopţii“ Grigore Alexandiitip fpc», livo avea o ediţie tendenţioasă, şi atât drescu întrebuinţează formele „răs însuşire pe care i-am trece-o cu ’ dică“, „p’între“, „falnec“, păşaşte, vederea, dacă ar căuta să pună în „şoptă“; — editorul insă scrie: „fi relief valoarea poeziei române, da-dică“, „printre“, „falnic“, „păşeşte”torită acestui poet, „şoaptă“. In „meditaţie“/ poetul Dar această ediţie e mai întâizice „deşărt“, „nedeşărtat“, „daca“, nece ediţia „Casei Şcoalelor“, apărută mai acum doi ani, publică în ce că versurile lui Gr. Alexandrescu nu strălucesc prin respectarea ritmului lor mecanic, editorul a avut grije ici-colo să le stropşească şi mai mult. Gr. Alexandrescu scrie mincinoasă. ^— editorul însă pune „deşert“, „fugând o re’noesc“ (6 silabe), edi-tată în adevăr calitatea prin„nedeşertat“, „dacă“. In „Candela“ ,totul tipărește „fugind o reînnoesc“ care vrea să se recomande. .... j£ i poetul sprig, „smălţuiau“, „se ’m- (7 silabe) ; poetul pune „globurile“ ECOURI D in Geneva se anunţă că guver- batjocoritori şi se vor critica nul din Moscova a cerut ieri- mâine. A crede că astfel de „pertegrarea Rusiei in uniunea pes trădări“ pot fi în Stare să creatală universală.____ fine guvernul actual, ce şi-a clădit un atât de solid piedestal din vvemnul maghiar a lăsat libere , . ___. . . .. , „ _ pentru export făina, lâna, ani- fapte PO cari•istoria nule VU putea malele domestice, cărnurile și Vita, — ar fi o naivitate, uneltele agricole. '........ ■ . D zi cu zi Un nou succes al opoziţiei : candidaţii ei au căzut la Romanaţi. Ne aşteptăm astfel sa auzim obişnuitele imnuri ale succesului... .moral. ------^ * „Adevărul“ e gelos pe brevetul de întâmplător bun român ce l-am decernat d-rul lui Lupu, pentru felul cum a vorbit despre Basarabia. D-rul Lupu, între două accese de violenţă, poate să-şi mai aducă aminte că e român. „Adevărul“ însă chiar atunci când se pare că e în nota opiniei publice româneşti, tot înstrăinat rămâne. Sunt păcate Oamenii periculoşi unei ţâri pin mentalitatea lor anarhică trebue mereu să fie supraveghiaţi în actele lor! GSS[ ttŞlJSE ZADARNICE Opoziţia de toate nuanţele a fost cuprinsă iar de frigurile pertractărilor. Partide „de dreapta“ şi „stânga“ se formează seara spre a se dizolva dimineaţa cu aceiaşi repeziciune. Se fac oferte şi se aşteaptă răspunsuri menite mănt. Toţi acei care strigă contra guvernului, cari obţin „succese morale“ în alegeri parţiale şi speculează bunăvoinţa ziarelor de scandal, n'au reuşit nici până azi să închege concepţiile lor dându■ re forma trebuitoare unei guvernări rodnice. f« eterne treptate, finanţele vie pe care o serveşte de 140 % vor consolida şi moneda se va ani descendenţilor amiralului Rod stabiliza. Iar când va veni timpul neg. _ ca, în locul vorbăriei zădarnice de azi, opoziţia să priceapă că eGuvernul persan a rechemat, pe mai bine s& & & d{ prinţul Salar Dowleh, care era , f exilat în Elveţia din 1019. hr Posibilităţile reale ce le are —___ \ pentru a întrebuinţa puterea vi e câteva săptămâni se constată folosul ţărei şi nu pentru satisfaîn Italia o enormă sporire în cerea unor ambiţiuni pe cât de T?' atunci calendarului. _____ | sub acelaş steag, oameni cari s’au AnchefteBe ne asfir@ H JUDEŢUL R.-SARAT STAREA SANITARA A JUDEŢULUI - Cojislmţiile şcolare.—Sxaansiniaea tirâthriakhf Da vorbă cu d. Mitti Zamfirescu — Prefectul Judeţului r,------------ -----------------— ---------, bună parte a publicului nostru) Graţie râvnei şi pricepere! rd-!uî di originare cari nu se pot răscum- j Tu®, c?: „ • f , R'~ „at es,te anaI Atanasiu, medicul judeţului, putem para i ; £“ re ,distictele secundare ale ţarii, spune că, epidemia este stinsă astăzi. ... 1 Hotarele neregulate ale acestui ţinut, cat priveşte patriotismul d-ru-'aşezarea îuî între judeţe cu asupralui Lupu, pentru un om care mai fata maî întinsă și cu capitale ceva ne, dacă ar fi să vină la guvern maî actîve, dau »ptr’adevar impresiu- __________ ar lucra dună ordinele si meto-'i"?* “Te îuprin,s »«ghesui*,-. strâns, comunele de munte ale județului. Numai ar lucra aupa orameie şi meto- plecat de locurile din vecinătatea mar- într’o singură comună s’au constatat cele comuniste din Bulgaria lutiginilor luî. Numaî după ce călătorul 169 sifilitici cari au fost consultaţi de Stamboliiski, evident Că facem jcoboară în frumoasa staţie R.-Sărat către d. dr. Papazian, medicul plăşei justificate rezerve. I _______________________________* ^Prefectura a alocat un fondde 180.000 Iei din care se vor plăti diurne separate personalului medical, se vor cumpăra instrumente şi medicamente necesare tratamentelor gratuite ce se fac bolnavilor din tot cuprinsul judeţului. I . Se ştie că alături de sifilis, populaţia noastră rurală plăteşte un dureros tribut şi tuberculozei. 1 . Lipsa cunoştinţelor elementare de higiena, un regim alimentar redus, locuinţe insalubre sunt cauze cari întreţin focarele acestei boli in mai toate satele. Avem nevoie de spitale şi de sanatorii unde tuberculoşii să fie izolaţi şi trataţi. Dacă judeţul ar dispune de fondul am realiza proiectul construirea unu sanatoriu la Jitia. In tot judeţul R. Sărat nu se găsesc decât două spitale 6 infirmerii şi 6 dispensării. Nu avem nici o baie populară. “ Să trecem acum la chestiunea căilor de comunicaţie şi a reţelei telefonice. Judeţul R.Sărat dă 805.303 m. şosele naţionale, judeţene, vecinate şi comunale. In cursul anului trecut, s’au construit 5 poduri... dintre cari două poduri mari la Dumitreşti şi Piteşti, 2 podeţe, un dig şi s‘au reparat 200 poduri, 4 cantoane şi o maga şi pătrunde în acest orăşel cochet, zic, s’a aprovizionat şi aşternut pe simte că se găseşte aici într’un loc şosete pietriş în valoare de aproape care maî păstrează încă multe din a-un milion lei; se construeşte un dig şezările făcutelor oraşe boereşti de ojşi se repară cinci poduri, dinioară, cu gospodăriile lor patriar- ! Cu procentul de 70 la sută zile de hale, cu sufletul de linişte şi de cu-.prestaţii realizat din debitul total al scandal n'au reuşit nici până azi viintă care se apropie, se identifică cu zilelor şi care procent n’a fost atins C/V înrhtrr* nnment!il* m* rostul adevărat al existenții, nici m timpurile normate, s’au execu-Am colindat străzile oraşului R.-Să tat peste 3000 m. c. terasamente de rat intr’o zi cu soare, am cercetat clă- şosele, s’au curăţit şanţuri pe o întins Paris în uniatul Tivru a fost ,vu,in edilile publice, am privit căsuţe curadere de S4159 m. r., s’a aprovizionat inaugurată sala muzeului ma- Până in momentul când opozite, frumos rânduite, am trecut prin 16609 m. c. pietriş care s’a aşternut pe rinei rnsarratS trlorificărei tia Va Stt ce vrea Si acest molacel caracteristic »centru , şi aici la o întindere de 63926 m. şosea, s’au re- , ’ confac^atăt glonticarei tiu va ce vrea, şi acest mo-\ix cu centrurile celorlalte oraşe, am parat drumurile naturale pe o lungisforţărilor navale făcute de Franţa ment nu pare apropiat, guvernul vx alt pitorescul orizont din preajma nie de 26365 m., s’au construit si iein secolul al a Vili-a. actual va continua „tirania“ atât oraşului, şi-am poposit apoi, la pala- parat 145 podeţe, tul administrativ. * Pentru normalizarea comunicaţiei Pentru ca cetitorii „Viitorului“ să din judeţul nostru este absolută nepoată cunoaşte oarecari aspecte din voie ca linia ferată R.-Sărat Traianviaţa judeţului R.-Sărat, ne-am prezintat, să fie redată circulaţiei. In urma tată-lui Mitu Zamfirescu, prefectul intervenirilor ce am făcut la ministerudeţuluî, care cu multă bunăvoinţă şirul comunicaţiilor, ni s’a promis că,cu o neobişnuită preciziune, ni-a dat în curând această linie se va pune în toate informaţiunile ce i-am solicitat, circulaţie până la râul Buzău unde po— Maî întâi, d-le prefect, rog a nedul este stricat Pentru economia înpune la îndemână câteva date statistregului judeţ este absolută nevoie ca ticeolinia în chestiune să fie prelungită pă— La 31 Decembrie 1922, judeţul nă la Brăila şi racordată liniei R.R.-Sărat avea o populaţie de 140.016 Sărat-Dumitreşti, linie care deasemenumărul turiştilor germani. Ei mari pe atât d'' noale — atunci suflet,cea carî ne vmaî ada?El 2° nea trebue P“* în stare de funcţieocupă hotelurile cele mai bune și adevăr romhinntinnhe re c’ar mU dp '°cult:°n a.?îaf Ul R.-Sarat. nare, căci pe langa înlesnirile ce s ar fac cele mai mari cheltueli. *m aafvar COmpinatXUrUle Ce S ar — Pentru ca vorbiţi despre popula- face călătorilor, lima ar servi si pen' t face între partide conduse de acest tia judeţului, aţi putea să comunicaţi tru transportarea imenselor bogăţii Liga protestanţilor din Statele- ideal, ar avea însemnătate. .cetitorilor noştri părerile dv asupra aflate in regiunea dintre Dumitreşti Unite a cerut să fie reprezen- Până atunci privim CU O medi- [“ sanitare a ‘L ''^.une foarte bogată in 1 1 , , , .. _ rofftrmfl UCtA CUHoZltate la tratative ce.rea sanitară a locuitorilor din județ, sare și cărbuni, lor, la desbatenle pentru reforma nu au Sc0p tfecia să adune azi este satisfăcătoare. Mortalitatea prin ‘ boli epidemice, este cu mult mai re- PrOfeBem® InvafaSHâtlîSlăiHi dusă ca înainte de război, iar excedentul de născuţi asupra morţilor creşte In privinţa învăţământului primar din an in an. Din cele 2439 decesuri urban şi rural şi a clădirilor şcolare,constatate în cursul anului trecut, judeţul nostru era printre cele dintâi 1048 au fost copii până la un an. In din ţară, chiar înainte de război. Inuitimile trei luni, vre-o 25 comune ale domnul d-lui prof. Angelescu, minisjudeţului au fost contaminate de scarlatina. Din cauza lipsei de medici, am întâmpinat mari dificultăţi în combaterea epidemiei. Sifilisul face ravagii mai ales în co Continuarea în pag. 2 a Bolile sociale CaHejae^em^^aaii D-l Mim ZAMFIRESCU Prefectul jud. R. Sărat