Viitorul, mai 1924 (Anul 17, nr. 4845-4868)
1924-05-01 / nr. 4845
2 -XXX-1 MMIWHIHIHMHIIMI MBB SULFURIC ACSO CLORHIDRIC (Arsenfrei) în baloane ACID ACETIC technic SULFAT de CUPRU 98/99% SULFAT de FIER (calaban) SARE AMARA technică SARE AMARA medicinală De vânzare cu preturi reduse, în Depozit la ETIENNE ROMEDER STRADA BELVEDERE 12 — Telefon 4653. Beggamrwn'iiiiiiiiiiiM«t âiiiiiiiiiwiMiiiii|ii niMqa—aa——■ RSON Eftinirea traiului! Mare reducere de preţuri la focurile şi tălpile de cauciuc „BERSON" — 6 - Adresa telegr., Cluj«Dermata 1 99ECHOfii este marca celor mai bune din ŢARA FRAŢII RENNER & Co. Fabrică de Pielărie S. A.. CLUJ. VAGOANE CISTERNE REZERVOARE PS mh » jj FABRICA UZINELE PRIMA FABRICA ROMANA de Vagoane sî Motoare Direcţiunea Centrală s BUCUREŞTI Str. Lascăr Catargiu fl. Asm S.A. ARAD statuatele vechi — sub forma Troie — creînd o nouă civiizaţie şi întemeeând o nouă cultură. Pe când Iliada reprezintă prima perioadă a cuceririi insulelor, Asiei Minore şi a Greciei de un popor blond de la Nord— care făcea şi sacrificii de oameni — (prizonierii troeni înjunghiaţi de Ahile pe rugul lui Patroclu), Odysseea deschide orizonturi mai largi. Mai toată Mediterana este acum cunoscută; Egiptul pare o ţară familiară ascultătorilor poemei. Mai mult, pe când Iliada este o evocare a trecutului, Odysseea este o descriere a prezentului; este un roman contimporan cu marele cântăreţ orb. In poema întâia, predomină războiul, cu legile lui de fier , nu asistăm decât la lupte. Micile episoade, — ce par interceptate sau nu — sunt broderii şi nu stânjenesc caracterul general. In Odysseia, dăm de moravurile greceşti aşa cum ar fi existat prin secolul al VUII-lea sau începutul celui de al Vll-lea, când se crede că ar fi trăit Homer. Ahile este un erou de legendă, pe când Ulyse este eroul Greciei contimporane, model pentru Miltiazii, Aristizii şi Themistoclii de mai târziu. Din studierea textelor reese clar mână de maestru, un geniu care a creat acele două poeme. Desigur pe vremea lui Pesistrat s’au colecţionat, dându-Ii- * -—"—i-c-a, XXX-se o formă definitivă celor două poeme1 ION FOŢI Sprcjini PROGRESUL Societatea Generală a închisorilor care în trecut a discutat şi şi-a dat avizul autorizat asupra tuturor proiectelor mai importante, dintre cari unele chiar au fost votate, cum ar fi de pildă proectele de coduri penale ale Rusiei, Norvegiei, Elveţiei, Angliei, Austriei, şi de curând proiectele italiene, ceho-slovace, poloneze şi argentinene, — această Societate savantă a consacrat o şedinţă specială ante-proectului de Cod penal român. Interesul pe careJurisconsulţii în momentul ce ţara trece prin .francezi îl poartă pentru mişcarea tr’o criză din cele mai acute, tre- legislativă a României, a făcut ca buc să luăm ca exemplu, sforţarea la şedinţa Societăţii, pe lângă repre ce depune o fabrică de mobile din zentanţii celorlalte State, care par Banat, In a dovedi că şi’n ţară se ucipaseră la constituirea Asocia-1 poate produce tot atât de bine naţiunii, ca pe lângă mulţi Profesori fără nici o deosebire de streinătate, de Drept penal din Franţa, să asis! Singurul mijloc de a avea mobilele şi un număr important de Conside artă, este de a încuraja indus- ]jeria Curţii de Casaţie în frunte tna noastră, care este capabilă de primul preşedinte şi Procurorul orice concurenţă, — atât în preţuri, G , t,recurU ,sav* Histinsi' Câîată Sfiul d acertuf evenSh f.run*e cu Decanul Baroului din care trebue să conteze ca prima . «, ,, etapă, in renaşterea industriei de hoţi acei ce au luat parte la desba-Paris, mobile române. La inaugurarea „Hotelului Esplanul Facultăţii de Drept din Paris, p , , S , rLrr nade Palace" din Bucureşti, unde Hugueney, Profesor de Drept Pe- 7 ant/’. Ltercul Minam luat parte, atenţiunea între al. na! la Paris, Mercier Decanul Fa, iar localitate un banchet dat tele’mi fu atrasă asupra mobilieru- cultăţii de Dreptdin Fausanna, TM onoarea generalului francez lui care direct m’a impresionat, Saldana, Decanul Facultăţii de Meunier, preşedintele comisiunei prin execuţia lui, crezând că pro- trept din Madrid, Politis, Riviére,, de delimitare a frontierei din Tu färä mtrareTonstet, că el este’““- “ fost u- Transilvania banchet oferit de ■ executat de Casa Reich & fiul din Paali”,m a aduce Comisiunud. general V. Rudeanu, comana Timişoara. Această fabrică1 şi-a fă legislative romane pentru opera pe Hantul corpului III armată. I cut apariţia pentru prima oară la care a înfăptuit-o, opera care cores. ^ . ■ mass en rara eter in Expoziţia din Bucureşti 1921, când punde doleanţelor doctrinei penale!,. î°st 0 masa ca^caracter inprin lucrările expuse şi-a câştigat moderne. |tim’ la, ««««» vorbit numai de încrederea cunoscătorilor. f Dl Leredu, fost ministru şî pre- f®nerad Rudeanu şi general ! Iată cum a fost începutul debu- şedinţele Societăţii Penitenciare, a Meumer, care a declarat că e fe- I tul ui în Capitala t&rei; — numeroa dispus ca toate discuţiunile să fie ricit că poate cunoaşte Basara- be/® ,IconleI?zi au început din toate stenografiate şi publicate împreună Lia» această Alsacie-Lorenă ro; modeste tacăperi, f *care tfSftfS £:^U"iC\Tră^ în Primul bumâneaacă, ce dorea la această casă de încre-, J? care va a? ea\, , „ ,, * 'Here. Deasememi sau trimis copii dej Progresul ce ea realizează zî cu Pe comunicare şi celorlalţi profesori ! Ieri i , depăşeşte orice închipuiri, vizi. de drept penalee n’au putut asista general Ieri dimineaţă însoţit de d. ... ________ ___ , , —r------------------------ de divizie V. Rudeanu tând mobilierul hotelului „Espla- la şedinţă ca: Garraud, Roux, Cu joaspele Chişinăului a plecat în nade Palace“, vedem că nu ne găehe, Donnedieu De Vabres etc., şi automobil să vizitez© satele din ,stm In faţa unei simple fabrici de cari îşi vor da avizele în scris spre împrejurimile Chişinăului, Comobile, ci al unei adevărate nu. a fi publicate ca anexe la discuţia- -jusnn produstrii de artă. Precum un ceasor nie urmate, jusn«, «ionie sau o bijuterie au ansamblul; — i - ’ . . , ,. ^ ' In toate salele, d-sa a fost o« 15* «!• mobilă, lucrat* dtorrta1 reSZl TfeSSlF vt'T aimp*tu calde ei material de prima calitate cu o pre- revizuire, sau Parlamentul, vor aciziune impecabilă, ceeace dăfie. vea deci posibilitatea, ca ţinând seama11 cărei bucăţi gustul şi rafineria arira de toate aceste observaţiuni, să! Generalul francez a fost plăcut tistică; — ceeace face un neinchidee României, un cod penal care să impresionat de manifestaţia puit orgoliu industriei noastre de răspundă in totul desideratelor con. spontană arătată de populaţie imobile artistice. Cu această ocazie am putut con-t .stata, tot ceea ce Casa Reich & fiul a lucrat, sau are în execuţie, din ele înotăm, instalările de la Elisee Pala. ce, din cele mai practice, Banca de l i Credit de Praga, Cartea Românea- Iască, noile anexe de la Casa Socec şi altele. Dar tot ce mai putem spune de Casa Reich & fiul, este încrederea ce şi-a câştigat, fiind şi Furnizorul Curţei Regale Române. In urma cercetărilor noastre, am aflat că în curând Casa Reich & fiul mai instalează şi Confiseria „Select" din Calea Victoriei. Acest aranjaIn consecinţă, s’a început crearea de: dispensaţii de sugaci, pentru combaterea mortalităţei copiilor şi a instruirei mamelor, pentru o creştere raţională ; grădini de copii, spre a se continua opera de asistentă medicală şi de educaţie a copilului până la 7 ani; ateliere de industrie Casnică, care să promoveze cunoştinţele şi aptitudinile femeii în arta ţesutului, să intensifice producţia industriei casnice prin organizarea producţiei şi a desfacerei în spiritul cooperaţiei, să asigure satisfacerea cel puţin a nevoilor de Consumaţie a populaţiunei şi să creieze pentru aceste instituţii venituri proprii de existenţă; gospodării model, — e vorba bine înţeles de gospodăriile post-La aceasta putem să adăugăm Spune că ţara nu se simte bine fost, ţinuţi basarabenii, sub domi- bile, — care să îndemne pe sătean că’n urma stăruinţei multor dori- .u^ lactualul guvern naţiunea rusească, dovedeşte cu s» le adapteze şi la el şi tori de a examina de aproape, pro- *’ n . ,* t»_' prisosinţă cât de., mare a fost a-! biblioteci populare, potrivite ne dusele Casei Reich & fiul, — s’a . | ‘ pYVf: ceastă dragoste, pe care poporul voilor vieţei materiale şi suflehotărât deschiderea unei expoziţiuni ^ sub guvernul Ta^ăoanu Bruţi. d.Q Basarabjia ne altfel nici n’o ieşti ale sătenilor şi a căror orga Presa Capitalei ..UnivEfSuituaţiuni, Cari ruinează şi industria”. comerţul Vorbeştede datoria pe care o au; meni nu se găseşte decât in marele cetăţenii de a reacţiona împotriva metropole din Occident, ca: „Rum- abuzurilor de orice fel ale adminis- n . . . . „ pelmeyer“-Pans: „Cécile -London, traţiei Publice Pnivire 1° dragostea den“BerlínUniCh: ”Unter ^ ^ Cate critici nedrepte nu se aduc vietelor‘ pentmi Basarabia, scrie: permanente de mobile artistice în nel- pretinde”. So-Ce superbitate de decoraţiuni, aceleaşi administraţii, fără ca „U- „Nimeni n’ar putea susţine oglinzi şi sticle fasetate. Încadrate aversul" să protesteze! din partea sovietelor ruseşticu lac ivoire, sculpturi bogate în stil „Louis XVI, cari sunt de o preciziune şi frumuseţe desăvârşită, protesteze! „îndreptarea“ ■■BunnnmmflBDi că ele se gândesc la Basarabia de dragul poporului basarabean. Starea de ignoranţă în care au str. Stavropoleos 5. Et. I. (Carul cu bere) Ia: Reprezentanţa sa: Soc. generală a Ţărilor Dunărene pentru Comerţ şi Industrie S. A. R. cerea sa în ţară, va găsi o nouă si• B. G. zi UNEI DIN BANAT !*' „Lsapfs“ .Glasul Bucowine»“ pe^ Hotel Ha Strada Câmpineanu 15 colţ cu str. Sft. Ionică s’a redeschis sub o nouă Administraţie. Complect renovat Rufăria nouă. Preţuri moderate. Şi DIESEL HILLE DRESDEN U sacîni pentru Tăbăcării şi Fabrici de încălţăminte MOENUS FRANKFURT A.M. Postamente de Mori ţărăneşti Pietre de moară orig. franceze la „Ferte sous Jouarre“ Depozit de toate articolele technice BIROU TECHNIC Boturejtl, Str. Paris Bp. 21—23 Se bucură că Regele, la întoar-unei — cari erau Biblia vremii, — fără să se fi putut introduce modificări radicale, pentru că prea erau cunoscute de toată lumea şi prin urmare uşor de controlat. Şi învăţaţii atenieni nu şi-ar fi per- mis ca scrupul de conştinţă să trans-;' forme nişte epopei aproape sacre, ce erau citite la toate ocaziunile solemne şi erau baza educaţiunii tinerimei. Odysseia vesteşte cel mult un secol de la Pisistrat , căci organizaţia de stat e aproape aceiaşi cu aceia din secolul al VI-lea grecesc. O domnie a capatrizilor sau o domnie »monarhică constituţională” cum am zice azi. Regii nu fac nimic, fără consultarea „bătrănilor” (Senatului) şi fără sancţionarea Adunării populare. Unele descrieri cum e curtea regelui Feacienilor aminteşte de curtea lui Pisistrat de mai târziu. Intr’uri cuvânt Odysseia e mai aproape de Grecia clasică decât Iliada; ca înaltă poezie, ca documente istorice şi omeneşti sunt incomparabile. Marele Goethe se mulţumea să se prenumere un homerid şi cetind pe sublimul poet spunea că ar arunca în foc tot ce-a scris, , aşa de slab se simţia faţă de magnifiicul cântăreţ al lui Ahile şi Ulysse ! Coots ENGLEZESC CUM Cardin Comuni de Forje calitatea I din depozit franco domiciliul INES HI S. A. R. Import-Export Bucureşti Strada Câmpineanu 13-15 IISALVATOR II Ambulatoriu fondat In 1906 de Medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOLE de PILLE tratamentul BLENORAGIEI CRONICI prin metode electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Uretroscopie ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Xiltramicroscop Pasagiul Român 9 (Lângă teatrul Raţional Bucureşti Consult. II—1 şi 6—9. telef. 33/18 EgHEASI ARENIOBI de persoane şi mărfuri I Peste 160 în ţară “ Reprezentanţi: FRAŢII POI Bucureşti. Str.RegalâN?9 /0£ Piese de rezerră. K şi cabluri în depozit I I. C. POSTURA DENTIST Consultaţii: 9—12 a. m. şi S—7, p. m. Str. ELENA DOAMNA, 27 . tuaţie. Câte bucurii d’astea n’a avut 1 ’Lupta'', care nu Lau adus nici un folos. Presa din tară Dragostea e una şi interesul alta. tarei fl-Jui colonel Crossfield „Mişcarea“ (Iaşi) ; a doua zi de Paşti a părăsit Rupen t r(J creşterea lucureştii colonelul de rezervă G. T ... „înfrăţirea“ (Cluj) Crossfield, trimisul special al ,Aso-1 |l©naía a SOpiIsOr I diaţiei de foşti luptători F I. D. A. Asupra acestor rezultate, ne-a Făcând bilanţul „pertractărilor“ n ?!”S’ dat preţioase desluşiri d-na Valen dintre d-nii Maniu şi Mihalache, ofi^rilor de, rezervă" şi alte aso- tinato(*a’ secretara generală şi conchide: daţii de foşti luptători dela noi, organizatoarea acestor cercuri : „Continuarea sau ruperea unor D-sa a invitat delegaţi la congrel — „Prima manifestare de actinesfârşite şi sterile „pertractări“, sul F. I. D. A. C„ ce se va ţine invitarea Asociaţieiiu fost dispensari nu fac decât să evidenţieze ac- Septembrie la Londraţiunea negativă a opoziţiei, nu vor. ..........xxximpiedea guvernul şi Parlamentul actual să continue cu aceeaş râvnă gygjh şi cu acelaş spirit de solidaritate la 155 marea operă ce şi-au impus-o“. Dacă nici n’ar „pertracta", oriunci ce le ar mai rămâne de făcut? ... ' , ____. \ gându-se de rezultatele bune asu cere nsurită stnbilizărei valute în 1922/23 2 miliarde 045.061.504 şi Sene asupra stabilizărei mute- 1925 2.609.489,06 lei. In 1924 deşi nu avem datele de:Tendinţa aceasta de stabilizare cât pe lunile Ianuarie şi Februarie, a valutelor este foarte favorabilă comerţului şi economiei în general, şi dacă, în ce ne priveşte pe noi Românii, am socoti că stabilizarea definitivă la 3 centime elveţiene nu corespunde deloc forţei noastre economice, bogăţiilor, ţarei noastre şi balanţei noastre comerciale, totuşi deocamdată stabilizarea chiar numai la 3 Centime este preferabilă vecinicilor flue -XXXI . ÍVHTORUK Ante-proectul codului penal român în discuţiunea asowammmammmmmmmsomawnmmmum daţiunei internaţionale de drept penal — Precum se ştie există un proect de Cod penal întocmit de Comisiunea legislativă şi la a cărei întocmire aţi colaborat ?. Nu v’aţi folosit, oare de faptulcă, se găseau reuniţi la Paris cei j mai de seamă reprezentanţi ai ştiinţei penale modere spre a le cere avizul asupra pricipiilor, fundamentale cuprinse în acest proect ?. — Cu toate că era cu neputinţă ca în cuprinsul unei comunicări să expun toate principiile ante-proectului de Cod penal român, totuşi sub forma unei conferinţe ce am ţinut-o în ziua de 2 Aprilie la „Société Generale des Prisons", o Societate ştiinţifică cu o reputaţiune mondială, __ ____„„„„ am făcut o expunere a principiilor (de asemenea reproduceri artistice, fundamentale ale acestui Proect, care pentru o carte ce voește să tem", adică d-nii: Barthélemy, Decaștiinței juridice contimporane. 1 B. G. Litere-Arte-Ştiinţe Cele din urmă cârţi apărute Ca o frumoasă exemplificare a noului avânt cultural al ţarei noastre, şi ca o dovadă că există cărţi valoroase, ca şi un public numeros care să le aprecieze, „Cultura naţională” a pus în circulaţia librăriei cărţi bune, părţi rare şi deosebit de frumoase. Notăm : Istoria Artelor de d. Marin Simionescu-Râmniceanu. Cartea e ilustrată artistic, şi pe fiecare pagină se află reproduse —. . ------------ ---------şi în ce mod ? — capo d’operele iar eleganţa volumului, frumusecelebre ale umanităţei. Sunt 325 f *ea ilustraţiilor, tipărite pe hârtie de crome, şi alese de d-nii V. Pârvan şi M. Simionescu-Râmniceanu, fac din lucrarea aceasta o podoabă a culturei noastre artistice. „Viitorul” de altfel a consacrat două articole de „Note” atât Odisseei, cât şi romanului Tănase Scatiu. - • —• -■ , iniţieze pe lectori în evoluţia artei, evident că au o deosebită importanţă şi utilitate. Părerea resumativă asupra acestei cărţi este că rareori o lucrare a putut conţine mai multe idei şi mai exacte informaţii, decât acea pe care d. Marin Simionescu-Râmniceanu a dat-o publicităţei sub numele de „Istoria Artelor”. In biblioteca ,,Scriitorilor romani“, „Cultura Naţională” ne dă romanul, pe care trecerea anilor îl arată într’o lumină tot mai frumoasă, lui Duiliu Zamfirescu, Tănase Scatiu. Cei cari nu au Cetit acest roman, ca şi cei ce l’au Cetit în ediţii neestetice, au acuma prilejul de a’l Peti sau reciti într’o până acum, d-na E. Voronetz va formă ce încântă ochii. In aceleaşi condiţiuni superioare de tehnică grafică apar Poesiile lui Mihail Eminescu şi ale lui Octavian Goga. Sunt adevărate daruri făcute iubitorilor de literatură clasică românească. Copiilor se adresează în primul rând, ca şi celor ce sunt curioşi a cunoaşte folklorul exotic,poveştile din ţara pieilor roşii, traduse de d-na Lia Hârşu. Am lăsat pentru la urmă anunţul privitor la Odisseia lui Homer, tradusă de G. Murimn. Traducerea este o adevărată minune. Duminică 4 Mai a. c. la orele 9 seara d. avocat V. Gheciu va ţine la Ateneu conferinţa: „Societatea Naţiunilor”. * Comitetul Ateneului Român aduge la cunoştinţa domnilor, membri că sesiunea generală conform noilor statute începe în ziua de 25 Mai a. c în Palatul Ateneului. Opera Română debuta Duminică 4 Mai în opera „Aida" cântând rolul titular. In aceiaşi seară, rolul Amonasto va fi cântat de marele Bariton Viglione Borghese. Stagiunea „Operei” se va închide irevocabil. Duminică 18 Mai. Astăzi Joi şi Sâmbătă „Manon” cu d-na FI. Cristoforeanu şi d- A. Georgevsky, în rolurile principale şi restul distribuţiei de la Premieră. Vinerii 2 Mai, prima reprezentaţie a celebrului Bas, Gr. Pirogoff, cu opera „Faust” în care va cânta rolul lui „Mefisto“. Contrar celor ce s-au anunţat Expoziţii Pictorul Nigolas Orant va deschide expoziţia sa de aquarele în sala Mozart din calea Victoriei (fost Indépendance Roumaine), în ziua de 3 Maiu, 1924, orele 11 a. m. Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. — „Shylock". OPERA ROMANA. — Relache. TEATRUL REGINA MARIA. — „Viteazul înotător". TEATRUL POPULAR. — „Fiul pierdut”. TEATRUL ALHAMBRA. — Variet&d. Ateneul Român Vizitati-!di sena! MeiîMCT In nusleap Chişinău. — In prima zi de unui reprezentant al Franţei. XXX CAILOR FERATE ’ OMSOWiineB ^ Ja’1 miliard g95.927.a8.; demne de relevat, totuşi se poate vedea din aceste două luni, în comparaţie cu cele Iniţiativa particulară ICTIVITlTEt JSOCItTIEI CEItlMURJe GOSPODINE" Cu prilejul Expoziţiei dela Cassa şcoalelor La Cassa şcoalelor s’a deschis astăzi expoziţia Asociaţiei cercurilor de gospodine, expoziţie în care Asociaţia prezintă obiecte de induntrire casnică — produsele atelierelor sale răspândite în 60 de centre din cuprinsul ţării: pânzeturi fine de mătase şi bumbac, lingerie, prosoape etc., cu preţuri mult mai reduse decât în magazine. Credem interesant a da câteva explicaţiuni relative la înfiinţarea şi funcţionarea acestei asociaţiuni, cum şi asupra rezultatelor obţinute până astăzi. Asociaţia cercurilor de gospodine a luat fiinţă acum trei ani, din credinţa sinceră în ridicarea neamului, prin pregătirea femeii, mai ales a celei de la sate, în gospodărie, în maternitate şi în căsnicie. Un bogat program de activitate in care sa garanteze efectiva câţire şi folosinţă a cărţilor, ce li se pun la îndemână. Rezultatele obţinute att greutăţi imense, — greutăţi datorite şi lipsurilor unor mari mijloace băneşti cât şi rezistenţei pe care o pune lipsa de cultură a ţăranului,— sunt mai mult decât îmbucurătoare, satele de sugaci, înfiinţate de noi în numeroase puncte din vechiul regat, Basarabia şi Bucovina.Aceste dispensare au prins pretutindeni, câştignd pentru noi mamele. încrederea cu Bate au început să ne aducă copii şi satisfacţia pecare o simt, convânt Pretutindeni, unde avem dispensare, mortalitatea a scăzut în proporţii sensibile. Dispensării ambulante. Grădini de copii ACumi doi ani s’au introdus — continuă d-na Focşa, — şi dispensarele ambulante, cari pot să deservească cât mai multe centre şi în Consecinţă, cât mai mulţi copii. S’au realizat şi aci rezultate admirabile. Sfaturile dau în cele mai multe părţi roade şi zilnic numărul mamelor cari vin cu copii la dispensar creşte, fiindcă şi încrederea se măreşte continuu. De la dispensare, —urmează d-na Focşa, — continuăm supravegherea medicală şi opera de educaţie, în grădinile de copii al căror număr îl mărim în fiecare an- Acei copii vor învăţa mai bine să fie Culcaţi. Toate grădinile noastre de copii au şi cantine. Atelierele de ţesătorii O altă ramură de activitate, care ne interesează de aproape, o formează atelierele. Ţinem să dăm ţărăncei un mijloc de existenţă potrivit cu firea eJ. Asociaţia noastre a reuşit să introducă pretutindeni şi războaiele mecanice. In expoziţia-blazar pe care o pregătim, populaţia Capitalei se va convinge, de frumuseţea lucrurilor realizate de ţărăncele noastre şi de eftinătatea acestor lucruri. De altminteri, expoziţia-bazar din anul trecut a avut de asemenea, un succes desăvârit. Avem azi zeci de centre cu ateliere bine organizate. Pentru intensificarea producţiei principiul pe care-l vom utiliza va fii acela al Cooperaţiei, interesând pe membre la o producţie mare şi aleasă şi stabilind cât mai multe organizaţii sigure de producţie. Pentru ţară, răspândirea şi intensificarea acestei activităţi va însemna punerea în valoare a unui izvor de energie naţională, azi neutilizat, şi care va aduce ca urmare o i creştere a producţiei iraţionale. Biblioteci populare Dar, Asociaţia s’a gândit şi la partea culturală, în legătură cu gospodăria S’au înfiinţat un mare număr de biblioteci populare în centrele noastre. Şi pentru ca să avem siguranţa că aceste cărţi sunt citite, am introdus sistemul buletinelor care să cuprindă rezumatulcărţii citite. Roade bune am avut, mai ales în Bucovina. Suntem convinşi că ele nu vor, întârzia să se producă pretutindeni. Gospodăriile-model au dat şi ele rezultate admirabile. Avem azi peste 60 centre, şi în fiecare din aceste centre, ţărănimea şi le-a apropiat şi la ea, producându-ne prin aceasta o rară satisfacţie. D-na Valentina Focşa ne mai vorbeşte despre planurile de viitor ale Asociaţiei şi de nestrămutata convingere că opera începută, care a prins atât de minunat va fi dusă la bun sfârşit, cu puteri de muncă tot mai sporite. AT"' t Dar dispensarele noastre au crevat, în Centrele unde le-am înfiinţat şi legături prieteneşti între populaţie şi doctori Apoi, pe lângă puericultură, ne ocupăm într’o largă măsură şi de din anii precedenţi, că veniturile c.! combaterea sifilisului, tuberculof. r. sunt în continuă creștere, astfel zej La fiecare dispensar© nî se atlTXt *220 39m9-nlU0t!ne ^ fi6ca¥e dispensa^e *}’ ®e * granulată efervescentă a LaboratohirnnriA ni i^02^ 316 789^ată cu duc copii din C0Dnine foarte depăr rului A1 Iteanu, disolvă și elimină rn2 770 iw 1921/22Ai cu 132 754 767 tate ; se fac mii de vizite și la do-acidul uric din organism, preve-i M MM miciliul sătenilor. nind guta, artritismul, gravela uriîn 1921/22 si 15° 089 794 pe 1922/23 Tuturor copiilor le dăm : lapte, că și toate urmările rele ale acuîn Februarie 1 11' lapte condensat, zahăr, griş, orez,' mulărei uraților din corp. ... - - —-.—.......-.»«.- .-1. — *I etc. etc.. 1 XXX mmmzimk