Viitorul, iunie 1924 (Anul 17, nr. 4869-4892)

1924-06-01 / nr. 4869

JL SISST COLOSSEUM !­I Cinema EFORIA Zilnic est mai mare şi mai emoţionant film din urne patru Cavaleri * ai ipocalypsului“ Reprezentaţiile la „EFORIE*1 vor Începe la orele 3 d.a. şi vor continua până la orele 12 jum. Iar la grădina „COLOSEUM“ de la 9 jum. seara până la 12 noaptea. »9 Scaune, Fotolii, Cuere Garnituri de Antreu și Safonaşe, Balansoare, Mese de salon, Birouri americane, Cartoniere, etc. SCAGHE ii IESE neutrii idil.de stejar il­iac. PARCHETE DE STEJAR superioare, calitate neîntrecută. LĂZI de AMBALAJ CHERESTEA RAHOVA“ Societate pentru Industria lemnului LACK BLAU & CO. Telefon 23­­­28.— Bucureşti.— Str. Herlade Obor 42, livrări prompte pentru oriee cantitate după comandă, de toate esenţele iţi dimensiunile, livrează prompt ţi convenabil Cereţi numai CIOCOLATA Berîndei Cea mai gustoasă Cea mai fină Cea mai eftină ŢEVI DE FER—F1TINGURI ROBINETE VENTILE Jacques PAUCKER BIROU TECHNIC.—Bucureşti, Str. Smârdan 27 Sucursale: Timişoara, Chişinău, Cernăuţi, Sofia. — 6 — Adresa telegr. :­­ Dermata* Llui 99ECHO este marca celor mai bune ifi din ŢARA FRAŢII RENNER & Co. Fabrică de Pielărie S. A., CLUJ. Gelos de buna reputaţie a corpului judecătoresc proiectul se preocupă des­pre lucrările curţilor şi tribunalelor, procurând obligaţiunile pe care le are fiecare magistrat, pe cari îi dhiamă la muncă intensă. Se înţelege că proiec­tul nu putea să neglijeze de a se ocu­pa şi de pedepse şi de măsurile disci­plinare cari sunt a se ap­lica celor ce se abat de la calea dreaptă a Îndatoririlor lor. O parte însemnată şi dintre cele mai importante ale proiectului de faţă o compun dispoziţiunile relative la dis- - - - , ciplina judecătorească stabilindu-se prin capi că posedă examenul dispoziţiuni precise organele de prive­ghere şi de inspecţiune şi obligaţiunile pentru ele de a-şi exercita cu folos a­­ceste îndatoriri. Se stabilesc organele cari compune diversele comisiuni disciplinare şi limi­tele atribuţiunilor lor. Se organizează procedura pentru exerciţiul acţiunii dis­ciplinare, se stabileşte faptele pentru care magistraţii sunt pasibilii de acţiu­nea disciplinară, încât avem convinge­rea că proiectul de faţă realizează un progres însemnat faţă de legiuirile an­terioare prin două tendinţe ale sale : una de indeijm şi de stimulare pentru organizmele sănătoase din magistra­tul-preşedinte dela înalta Curte d« Condiţiunile pentru numirea şi înainta­­casaţie­­rea funcţionarilor judecătoreşti, condi-Pentru a preciza şi mai alas pen­­ţiuni generale precum şi condiţiuni »pe­tru a garanta o selecţiune reală i­ ciare, precum sunt examenele de mumi­­corpul judecătoresc, proiectul orga- ni, stagiul şi definitivarea. O parte din nizează modul cum se va procede la dispoziţiunile proiectului relativ la avansările In diversele grade, rişti- funcţionarii judecătoreşti sunt puse in­tuind consiliul superior al magis- concordanţă cu prevederile statutului traturii, ca instanţă care efectiv funcţionarilor. Deasemenea proiectul se să-şi poată Îndeplini misiunea de a Preocupă de disciplina la funcţionarii face triajul necesar şi folositor intre Judecătoreşti şi_ despre concediile ce pot­­ diverşii aspiranţi. In scopul acesta ob'TMe' ,nJTM “, funcţionari, judecăto-­i consiliul superior este obligat a ale­­re,dl nu beneficiazâ de vacanţă, ge pentru fiecare vacantă trei din­ JLnul judecătoresc tre aspiranţi, dar această alegere . vnHaananaa trebuie făcută ţinând seadră pe lân­ .............. . . gă Îndeplinirea conditiunilor de mna-­ltimele dispoziţiuni din proiect sunt intare şi de notele calificative cu­ dispoziţiunile finale şi transitorii, pnn prinse In cazierele individuale ale can. 1 Um­an*. tincefrea magistraţilor. In scopul acesta dl­ judecătoresc, ee desfiinţează ju­recţiunea personalului din Ministe- ^ jj Tno+iti* vn ft. j1 u neralizează pi toată întinderea ţării nu­rul de Justiţie va fi obligată a or­­mele de judec!lt0f sindic, se desfiinţea­­ganiza aceste cr­ere în care se vor A Stocatul de justiţie din Cluj şi trece pe lângă Îndeplinirea condiţia- serviciile , de contabilitate de pe lângă mior generale şi speciale de numire, Curţile din­ Cernăuţi şi Chişinău şi se menţinerea notelor de studiu, a no­ reglementează apelurile in contra hotă­­relor dela examenul de capacitate, rârilor sed­cilor orfanele şi cererile lor precum şi a notelor calificative ce de revizuire şi, în fine, se abrogă dis­­obligaţi sunt să dea anual inspecto- poziţiunile contrarii acestui proiectu­rii judecătoreşti, şefii ierarhici şi Comisiunea legislativă a admis pro­­şefii Curţilor respective pentru fie­­iectul prezentat de d. ministru al jus­­care magistrat In parte. In modul trţiei cu modificările cari se văd în acesta se, va­ putea cunoaşte situat dreptul fiecărui articol şi anume: ţiunea morală şi intelectuală, des- La art 40, alin. c, s‘a introdus un toinicia şi dragostea fiecărui magis- procuror şi un substitut la tribunalul trat pentru profesiunea sa, se va pu- care urmează a se înfiinţa la Fgăraş.­tea face Cu mai multă uşurinţă, dar La art. 63 devenit 53 s‘a luat măsura şi cu mai multă exactitate alegerea ca inspectorii judecătoreşti să-şi păs­­elementelor capabile destinate avan­­tf«* domiciliul in circumscripţia Cur­­sărilor, iar ministrul este obligat ca 11* şi să ia parte la lucrările Curţii că­­în vacanţele ce s’ar ivi să numească una. “ *parţin ori de cate ori sunt ehe­­pe unul din cei trei indicaţi de con- mat‘ d* Prezifent. siliul superior, urmând fără posibi- La art74 «revemtfe ./ai^ocurt vor litate de înlăturare ca la alte vacan- ba ”dele ct 01 vorba «infracțiune ca »’«1 admis diplomele făcui Independenta magistreturel | M­­­ S AStt ITSJ tr­i­miţi advocaţii în magistratură şi s’a Pentru asigurarea desăvârşitei in­­admis ca certificatele de practică a pro­­dependenţe a ordinului judecătoresc sesiunii de advocat să poată fi eliberate faţă de puterea executivă, proiectul, 5* de barau. ( conform și cu principiile puse In ^ art- * a redu» la 9 am dela 10 Constituţiune, stabileşte i­aiaovibj- s^‘,ul P«*TM adv««atii cari ar solicita litatea magistraţilor, Intinzând-o in sâ/ie, preşedinţi, procurori şi primi-pre ’ iTart. t*2 A suprimat vorbele prl în Vechniul Regat şi la magistraţii din Ardeal, în modul cum se stabi­leşte la art. 42. Prin aceasta se pune capăt nesigur­an­ţei şi imprecisiunei situaţiiunii magis­traţilor din Ardeal, ţinându-se însă sea­­­­mă şi de necesităţile permanente ale Statului. Se înţelege că proiectul admiţând vna vitoare la Prim­ii-preşedinţi de tribu­nale, cari nu pot fi chemaţi să prezide­ze o Curte. La art. 104 s’a ridicat dela 48 la 50 ani vârsta peste care mi poate, să trea­că advocatul cu 15 ani de practică care ar Solicita un post II. magistratura cor­pului Curţii de Casaţie. La art. 105 s’au şters ultimele i rân­moyibilitatea şi stabilind condiţii mile duri ca un consilier de pentru dobândirea ea, se ocupă cu aten­ ,a CaMtie fi5 ^ fl numit deadrep­­tic si de modul cum ee pierd functm­niie inamovibile, toate fiind stabilite in r "p ' , , vederea aceluiaş scop de a ţine sus va­ .*** . 106 80 precizează din ce ma­loarea şi prestigiul ordinului judecăto- ****** recu^at procuro­resc_­rul creneral de la Casaţie, eliminandu-se posibilitatea pentru consilierii Curţilor de anei şi pentru procurorii de secţie Cel ce este chemat pe lângă minis­trul de justiţie să supravegheze in mod permanent buna reputaţie a magistratu­lui, numirea şi Înaintarea lui, şi apli­­caţiunea lui pentru profesiunea ce a îmbrăţişat, este consiliul superior al ma­gistraturii. Proiectul prin dispoziţiunile art. 67 devenit 57 reuşeşte să facă din acest con­siniu un adevărat "organism de supra­dela Curţi de a fi avansaţi dea dreptul procurori generali la Casaţie. La art no s’a stabilit proporţia de I juri. faţă de 1 an intre stagiul advo­caţilor cari vor să intre in magistratu­ră faţă de magistraţi. La art. 116 s’a precizat supraveghe­rea pe care e chemat să o exercite pro-ia ac o wj­a o.- - - . veghere, de selecționare ,i de îndruma- "XlfafTde* "alte mici modificări de amănunt, cum sunt cele din art. 143 re a ordinului judecătoresc, dându-i o compunere de așa natură incât el să aibă posibilitatea prin organele din ca­re e compus, de a cunoaşte întreaga magistratură, pe toţi membrii ei in parte, cu toate calităţile şi cusururile pe cari le-ar avea ei. Compunerea consiliului superior al magistraturii nu se mai face prin ale­gerea colegilor, ci prin dispoziţiunile legii, iar organele sale componente se culeg de pe întreaga suprafaţă a rega­tului. 145, 167, 173» menţionăm dispoziţiunea din art.­ 142 care lămureşte că inamo­vibilitatea prevăzuta la litera a priveş­te pe magistraţii inamovibili găsiţi in funcţiune la data Unirii, iar alin. b pri­veşte numirile făcute în Ardeal după Unire. Art. 145 prevede dispoziţiunea privi­toare pe magistraţii cari nu au fost de­claraţi inamovibili de Consiliul supe­rior, dar cari neavând nici un motiv de îndepărtare, pot fi menţinuţi sub o­­bligaţiunea trecerii examenului de ca­pacitate. La art. 167 să precizează că amnes­­tia, prescripţia sau absolvirea nu a­­păra pe magistrat de acţiunea discipli­nară. Capitolele privitoare la disciplina ju­decătorească, la văcăriţă, la concedii şi la compunerea grefelor, precum şi toate dispoziţiunile privitoare la funcţionarii judecătoreşti nu au suferit decât neîn­semnate modificări de redacţie. La dispoziţiuni finale s’au introdus 4 dispoziţiuni transitorii şi anume* Art. 290, că advocaţii din circum­scripţiile Curţilor din Ardeal, cari la data promulgării legii de faţă se vor _.........._ ‘ " de advocat sau unul cu cel de magistrat, vor pu­tea fi numiţi şi un viitor în magistra­tură, cu avizul Consiliului superior, da­că vor avea stagiul necesar şi condiţi­turile cerute de lege. E bine înţeles că , examenul de advocat nu va mai pro­duce acelaş efect pentru viitor. Orice alt examen afară de cel prevă­zut prin legea de faţă se suprimă. Art 291 (nou) dispune ca până la or­ganizarea învăţământului superior şi u­­nificarea titluril­or universitare se vor putea numi în magistratură şi acei ce vor a­vea examene juridice de la univer­sităţile din Cluj şi Cernăuţi şi şcoala de drept din Oradea Mare, tură, alta de înlăturare şi epuraţiune1 Art. 292 (’nou) dispune înfiinţarea a ordinului judecătoresc de elementele tribunalului de Făgăraş pe ziua de­­ nedestoinice sau nevolnice. 1 Ianuarie 1925 şi Stabileşte că circum-Se înţelege dela sine că proiectul se scripţia acestui tribunal va fi fixată mai ocupă de vacanţe şi de felul cum­­ prin decret­ regal in urma avizului con­­se compun secţiunile de vacanţă şi siliului_ superior al magistraturii, cum au să judece ele , de materiile cari I In fine art. 293 (nou) stabileşte că urmează a fi judecate in vacanţă, sau locurile de judecători, , cari se vor găsi cum se exprimă proiectul în timpul vacante la data promulgării legii de când se restrâng judecăţile numai la faţă, precum şi acelea ce vor deveni vacante ulterior, până la formarea pri­mului tablou de clasificare pe baza exa­menului se vor putea completa prin fn­­namnfttrea supleanţilor, ajutorilor de ju­decători şi substituţi bine notaţi, a­­vând cel puţin 2 ani vechime în grad şi numai cu titlul provizoriu. Ei sunt supus! examenului de capacitate. laiHtoU .............. §rej2 £rihna­ unui botoşan? EXTRACT D. Costache Gh. Buruiană din com­. Corni, prin petiţia inreg. la No. 5293 din 1924, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Ioana, tot din comuna Corni pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil, Maria. Soţia posedă 20 prăjini pământ în ţarină şi o casă cu 12 prăjini pământ in vatra satului. Grefier, C. D. Vasiliu. No. 13920, 13 Mai 1924.­­ Orc­a tribu­natului Botoşani EXTRACT determinate. Din această căsătorie Lucrările curiilor şi tribu­­nateior D. Neculai Tambaliuc din comuna Călăraşi, prin petiţia inreg­­ia No. 34108 din 1922, a intentat acţiune de divorţ­­­­ soţiei sale Maria din Iaşi, pentru cauze 011 c­aracter urgen. Pentru a termina cu dispoziţiunile a privitoare la ordinul judecătoresc vom rezultat patru copii: Valiţa, Elena. Aş­ mai aminti modificările privitoare pe pasia şi Dumitru. Soţia nu are avere, concedii, pe cari proiectul le precizează Grefier, C. D. Vas­iu. Cîn­ei din urmă proiectul ,e . p. 14277, 17 Alai 1924. ocupă de funcţionarii judecătoreşti, or­i ■■■" 11 _­■ ganizând a­­'punerea grefelor, stabilind Litere-Arte-Ştiinţe O romanţă românească Dacă am avut şi avem composiţiuni musicale, savante fi pe care generaţiu­­nea veche, contemporană lui C. A. Ro­­setti ori Eugen Carada, in prima tine­reţe, nu le-au putut concepe fi crea, începusem să perdem genul uşor, al ro­manţei cântate cu patos de „puriştii*’ coloraţi fi de tinerii fi tinerele în pri­mul fior al dragostei.­­ Romanţa ufoară fi primăvărateca, sgd­obie ca un copil, aducând în suflet adierea câmpurilor înflorite fi visul de aur al armoniei, romanţa o strângere de mână prietenească unită cu surâsul femeei iubite, începuse să decadă. Şi acest gen de musică in care ochii plâng sub ritmul unui cântec, „Tu care eşti perdută1' ori „Vegi răndunele se duc*’, ne-a fost din nou întinerit prin I cotttposiţiile lui I. Băjescu-Oardă, au­torul lui „Flori de nufăr", cântată agi Pretutindeni, unde e o vioară, un ţam­bal, sau o voce musicală. Ultima com­posiie, a lui Băiescu-Oardă, pe care am ascultat-o cu plăcere este: „'Atât de dulce eşti, nebuno'*, în care versul cald fi plin de nuanţă sufletească se îmbină admirabil cu acordul musical. Suntem satisfăcuţi când constatăm că alături de composiţile de tttare şcoa­lă, apar şi acele creaţiuni melodice a­­tât de strâns legate cu sufletul nostru , românesc. O expoziţie perma­nentă de Bi­fturA Micul număr al sălilor de expoziţie din Bucureşti, pe de o parte, iar pe de alta scumpetea măre a chiriilor celor existente, a determinat direcţiunea zia­rului artistic şi teatral „Rampa” să pună la dispoziţia pictorilor noştri, u­­nuul din saloanele redacţiei acelui ziar, pentru o expoziţiune permanentă. Inaugurarea acestui salon de expo­ziţie, situat în etajul I din str. Sărin­dar No. 7, în redacţia „Rampei”, se va face Duminică 25 Mai la orele 11 di­mineaţa, cu o expoziţiune de picturi în ulei şi pasteluri. După câte suntem informaţi artiştii expozanţi au fixat preţuri la îndemâ­na tuturor cumpărătorilor, chiar a ce­lor mai modeşti. Expoziţia este deschisă în fiecare zi de la Crete 9—12 şi 3—6, şezătoare culturală RSBBSBP* Asociaţia bunilor meseriaşi munci­tori şi mici funcţionari din culoarea de galben, a organizat o şezătoare literară şi muzicală pentru Joi 29 Mai orele 8 jum. seara, la şcoala primară de fete, din str. Tunari No. 48, lângă str. Fe­­rarî. Cunoscutul teolog şi scriitor părin­tele Gala Galaction, va trata despre­ muncă şi credinţă (şi între timp) corul Seminarului Central, va executa dife­rite bucăţii Ateneulomân Duminică 1 Iunie a. c. la orele 9 sea­ra are loc la Ateneu conferinţa d-lui Prof. R. Allier care va vorbi despre : De quelques conséfluences spirituel­les de la guerre. * Duminecă 1 Iunie ora 5 p. m. se va ţine la Ateneul Român, discursul de recepţie ca membru al Ateneului al d-lui colonel George Bacaloglu, des­pre „Ardealul ca isvor cultural". Va răspunde d-l prof. dr. Babeş, Intrarea liberă, 80c. scriitorilor Soc. scriitorilor români convoacă pe toţi membrii săi la adunarea generală anuală de se va ţine Duminică 8 iunie, orele 16 dim., în sala „Fundaţiei uni­versitare Carol I“. La ordinea zilei : darea de seam­ă a comitetului; descăr­carea gestiunei , alegerea noului comi­tet şi diferite propuneri. Dacă la această dată nu a® va întru­ni numărul de membri, conform statu­telor, adunarea se va ţine Duminica următoare la aceeaş oră, ai orice nu­măr de membri. CARŢINOU3 LEGEA CHIRIILOR A apărut „Legea chiriilor“ comen­tată şi adnotată de d. avocat G. I. Demetriu. Lucrarea cuprinde textul legei şi, sub fiecare articol, comentariul ches­tiunilor de drept în comparaţiune cu textele vechi, dezbaterile parlamenta­re complete şi sistematizate, jurispru­­denţele rămase în vigoare, iar ca ane­­xe, în extenso, expunerea de moti­ve, legile anterioare, legea proprieta­rilor şi un index alfabetic. Foarte îngrijit tipărită, lucrarea d-lui avocat G. I. Demetriu este o contribuţiune merituoasă la limpezi­rea diverselor probleme in legătură cu regimul care guvernează astăzi ra­porturile dintre proprietari şi chiriaşi. Spestacolele zilei SAMBATA 31 MAIU TEATRUL REGINA MARIA. — „Clopoţelul de alarmă“ TEATRUL CĂRĂBUŞ. _ Compa­nia C. Tăn­ase. — „Vorba vine!" re­vistă In două acte de Nick şi Keops (deschiderea stagiune!). PARCUL OTETELEŞANU—­Com­pania Leonard. — „Bayadera“ (des­chiderea stagiinei). DUMINICA 1 IUNIE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Vorba vine". PARCUL OTETELEŞANU. — „Ba­­yadera”. DELA SOCIETATEA »Principele Hirten“ —Serbarea dala ministerul de externe— Duminică 15 Iunie (Rusalii) va avea loc în grădina şi saloanele ministeru­lui de externe, o mare serbare dată de soc. principele M­ir­cea, sub înalta pre­zidenţie a M. S. Regina. Dela ora 5-8 diferite atracţii fi sur­ise pentru copii cu tombolă de anima­te iar seara dancing, pantomină, dan­suri de caracter fi concurs de dans. In timpul serbărei va fi la dispozi­ţia publicului bufet fi restaurant. Intrarea go­lei pentru copii, ioo lei pentru persoane mari, dând dreptul la toate atracţiile. In cap de ploae, serbarea se amână pentru a doua si. c Dela Soc. MACEDO-ROMANA Toţi membrii societăţei de cultură Macedo-Română din Capitală sunt ru­gaţi a veni în localul Societăţei spre a aştepta, având in frunte pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat al României, preşedintele de onoare al acestei Socie­tăţi, pe d-nii delegaţi ai asociaţiunei „Astra" cari vor vizita localul societă­­­ţei noastre Duminică la orele 5 P- tă­când va avea loc şi solemnitatea desve- trei plăcei comemorative a Românilor macedoneni din comuna Turia, căzuţi in războiul pentru întregirea neamu­ lui.­­ Subiectul discursului de recepţie l-a, format „Economia Politică Naţiona­lă“! D-l Constant Georgescu a arătat concepţia vechii şcoli economice a Physiokraţilor, a economiştilor en­glezi: Smith, Stuart Mill, spre a lă­muri doctrina nouii şcoli de economie naţională, care a fost creată în Ger­mania de Frederic List, în Statele­Unite de Henry Carey şi în Franţa de JPaul Cauwes. Şcoala cea nouă face să intervină noţiunea de naţionalitate ca element principal în Economia Politică. După această şcoală, naţiunea este cauza şi centrul unei întregi serii de fenomene economice. Naţiunea esta­ baza Eco­nomiei Politice. Doctrina Economiei Politice Naţio­nale a apărut ca o reacţiune contra şcolii individualiste, care a preamărit pe individ, neglijând interesele naţiu­nii, ca entitate economică. D-l Constant Georgescu, analizând diferitele doctrine economice şi evolu­­ţiunea economică a diferitelor state, ajunge la concluziunea că bogăţia na­ţională este alcătuită du­­ asociaţia şi colaborarea armonică a diverselor ra­muri de producţie şi că statul trebue să stabilească limita libertăţii indivi­duale, că ceea ce interesează o naţiune nu sunt valorile de schimb ce posedă, ci forţele productive de care dispune.­­ De aceea, să impun măsurile protec­­ţioniste, pentru ca la adăpostul aces­tor măsuri, să se poată crea o indus­trie naţională, un comerţ intern şi ex­tern puternic, o navigaţiune fluvială şi maritimă naţională. Siguranţa şi independenţa unui stat depind de desvoltarea paralelă şi complectă a tuturor ramurilor de pro­­ducţiune. In timpul ultimului război s’a evidenţiat acest adevăr» România, care azi se găseşte într’o fază de creştere şi intr’o epocă de transformare radicală economică, se impune să urmeze principiile econo­miei politice naţionale. Dionisie Mar­ţian, încă de la 1858, şi P. S. Aurelian, la 1873, au recomandat chiar pentru România Veche o politică economică naţională. D-l Constant Georgescu termină In­teresantul său discurs, spunând că ideea unei confederaţiuni a tuturor po­poarelor este atrăgătoare, dar, în îm­prejurările actuale politice şi econo­mice, este nerealizabilă, căci ar avea ca rezultat supunerea economică a tu­turor celorlalte popoare la suprema­ţia acelui popor care a tras cel mai­­mare avantagiu din războiul mondial.­­ Mulţumeşte pentru onoarea ce i s-a făcut şi asigură pe vechii membri că îl va ajuta în opera culturală şi na­ţională ce şi-au propus să înfăptuias­că. A răspuns d-l vice­preşedinte al A­­teneului, Ştefan C. Ioan, care, după ce a relevat activitatea economică şi­­ culturală a noului membru, concen­trată în numeroasele şi variatele sale­­publicaţiuni, a arătat cât de fondate sunt principiile şcolii de economie na­ţională şi a cerit date statistice de progresele eonomice ale României, în­­special pe tărâmul cooperaţiunii, Ateneul Român Două recepţii la ATENEUL ROMAN Discursul d-lui CONSTANT GEORGESCU , • - ' : D-1 CONSTANT GEORGESCU SĂRBĂTORIREA e-lu­l Marcel Hour Aseară, la orele 9, d. ministru de externe I. G. Duca a oferit un ban­chet în grădina resaurantului Chateau briand ilustrului oaspe d. Marcel Ho­den, de la Societatea Naţiunilor. Au luat parte d-nii miniştri I. G. Duca şi Al. Lapedatu. d. Marcel Ho­den, d-nii miniştri plenipotenţiari N. Fi­odor, secretarul general al minis­terului de externe Trăznea-Greceanu şi col Arion, etc. ... . In tot timpul banchetului a dom­nit cea mai prietenească atmosferă. Banchetul a luat sfârşit la orele n.­ ­XXX- COMUNICARE Grupul acţionarilor români ai so­cietăţii „VEGA“ convocaţi de sub­scrisul, aduc la cunoştiinţă că, la întrunirea acţionarilor români, care a avut loc la 30 Mai 1924, în calea Rahovei No. 42, s’a prezentat din partea societăţii „VEGA“ d-l I. Ma­­rinescu, administrator, care a decla­rat că, deşi s’a dat descărcare de gestiunea anului 1923 de către A­­dunarea generală din 26 Aprilie 1924, totuşi Consiliul de Adminis­traţie pune la dispoziţia acţionari­lor registrele societăţii şi îi invită chiar astăzi la verificare. Grupul acţionarilor români m’a delegat cu această lucrare şi în urma verificării făcută în zilele de 30 şi 31 Mai a. c. subscrisul, de­clar în numele meu şi în numele celorlalţi acţionari că suntem de acord cu descărcarea dată de Adu­narea generală a acţionarilor so­cietăţii „Vega“, cu privire la ges­tiunea anului 1923. Cu această, orice neînţelegere între noi şi societate se consideră înlăturată. (sa). Dr. N. T. Deleanu ............. ■■ XXX................ Cuv­intă d-lui I. B. BOBESCU­ Domnul I. B. Bobescu îşi citeşte literare şi-l urează ani mulţi­­de discursul de recepţie ca membru al muncă spre binele ţării şi al Insti- Ateneului. Un strălucit Ateneisti­tuţiei culturale în care a fost ales ca membru cactiv, Al. Odobescu. In documentatul şi frumosul dis­curs d-l Bobescu caută să cuprindă - i personalitatea lui Odobescu în mul­tiplele sale aspecte. topit Odobescu a studiat cu multă dra­­­­goste literatura noastră arătând frumuseţea ei şi legăturile cu miturile vechi. Activitatea sa ştiinţifică şi însem­nătatea „Istoriei Arheologiei” ca şi a marei opere „Le trésor de Petroa­­sa” e arătată amănunţit de d-l Bo­bescu. Apoi vorbeşte despre rolul lui Odobescu in desvoltarea învăţă­mântului nostru, prin îndrumările pe care le-a dat ca director al şcoalei normale. Ca Ateneist Odo­bescu a ţinut trei discursuri: Moţii, Curcanii şi Clădirile antice cu dom circular. In toate se vede aceiaşi cultură minunată şi acelaşi suflet a Comunităţii noastre, se va oficia in care vibra la tot ce era în legătură ziua de Duminecă 1 Iunie a. c. la ora cu neamul nostru. 11 jum. a. m. la Templul din str. Ne-Figura măreață a lui Odobescu (gdu~Vodă No* 10 nu rămâne nepieritoare în cultura noa- «C|U| stră și e un imbold de muncă pen- ‘ 1% 1^ U 51) tru a duce neamul nostru spre cel pentru odihna sufietului defunctului mai mare progres. D-1 Bobescu în­ marelui filantrop cheie uvând Ateneului o activitate cât mai spornică im mişcarea noa-­­ stră culturală. D-1 Gh. Adamescu răspunde con­ferenţiarului, felicitându-i pentru Rudele, prietenii, cunoscuţii şi en­­ideia ce a avut-o vorbind despre uriaşii Comunităţii, sunt rugaţi a lua Odobescu şi urându-i aceiaşi dia- parte la această pioasă ceremonie, gâste de muncă şi aceleaşi preocu- considerând această înştiinţare drept pâri de binele obştesc pe care le-a invitaţiune, arătat întotdeauna. Aminteşte ac- * tivitatea d-lui Bobescu ca scriitor în chestiuni financiare, sociale şi FLORA BORAX intr’un irigator de apă este de nepreţuit in toaleta intimă a pop­ular­ă spălat în toaleta zilnică moale şi desinfectantă. O spălătură pe săp­­treţei. O linguriţă de Flora Borax rămână a capului cu Flora Borax şi Săpun Flora întreţine higiena desăvârşită a pielei capului şi a părului împiedicând formarea mă­­(Emolin) parfumat, face apa de femeii. Comunitatea Israeliţilor de rit spaniol din Bucureşti Din iniţiativa Academiei Române şi Jacques N. Elias Consiliu! de Reprezentant!

Next