Viitorul, iunie 1924 (Anul 17, nr. 4869-4892)
1924-06-11 / nr. 4876
Anui as seapte»ipre-iftcelea Hol 4876 2LNI EX. In TARA 4 LEI 6K. In strelFSfete IN TARA Un an ~ ------£00 lei Şese luni — — — 260 trei ar.V.'r 125 i In strelnătete I Un an— —• — —1200 lei fase luni - — — 600 » ref * —----- 300 » REDACŢIA ADMINISTRAŢIA Telefoanele: Direcţia 81/23; Redacţia $1 Administrația 11/23 «1 Ilii STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) XT ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului nr. ‘ .............. ‘ ' .................NU I STRADA ACADEMIEI No. 17 Academiei 17 ?i la toate Agentiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrui Mterprin 11 Iunie 1924 2 LEI EX. In TARA 4 LEI eg. in itremotote Mobilul fuziunilor* CANDIDAŢII LA... SUCCESIUNE ! ! Fabrica de fuziuni e în plină activitate. Cum se tratează, din ce preocupări isvorăsc şi în ce condiţiuni se realizează aceste fuziuni, sunt chestiuni mai puţin interesante pentru actualitatea vieţei politice, cu problemele şi cu grijile ce ■ domină astăzi viaţa publică a României. Faptul care merită a fi relevat şi reţinut, e că mobilul acestor fuziuni este unul singur: lupta pentru guvern şi graba de a ajunge la guvern. Pentru orice grupare politică tendinţa de a ajunge la guvern este o năzuinţă firească, fiind ţinta finală a oricărei acţiuni politice şi însăşiraţiunea de a exista a oricărei grupări." Graba însă de a ajunge la guvern, în orice împrejurări, prin orice mijloace şi în orice condiţiuni, nu mai este o năzuinţă firească. O asemenea grabă denotă sau o lipsă totală a simţimântului de răspundere sau o apelpiseală pornită numai din preocupări de ordin personal. * Acesta ar fi cazul unora din grupările noastre .Opoziţioniste. Aceste grupări se găsesc, pe deo parte, în faza tratativelor pentru fuziune. Admiţând că aceste tratative vor conduce la crearea unor organisme politice noui, existenţa şi viabilitatea unor asemenea partide au nevoe de o întreagă şi îndelungată operă de organizare internă şi de o acţiune in opinia publică care va trebui edificată asupra caracterului, doctrinei şi tendinţelor nouilor partide. In afară de aceasta, fuziunea organizaţiilor presupune şi o coordonare de programe. Or, o elaborare de program în vederea unei acţiuni efective de guvern, pentru un partid serios şi cu simţul răspunderii, nu este o operaţiune atât de simplistă. In febrilitatea unor tratative pentru realizarea unei fuziuni de firme şi de cluburi, se pot găsi formule destul de vagi şi destul de elastice pentru a salva o aparenţă sau pentru a masca un echivoc. Programul de guvernământ însă, cu principii clare, cu directive precise şi cu soluţiuni realizabile, necesită o cunoaştere a problemelor şi o pătrundere a nevoilor care nu se pot improviza de la o zi la alta, numai sub presiunea dorinţei şi a grabei de a veni la guvern cu un moment mai devreme. Să ne gândim numai la nevoile şi la problemele ce se pun înaintea unei acţiuni de guvern în împrejurările de astăzi şi ne vom da uşor seamă de ceea ce înseamnă şi cum se poate elabora un program de guvernământ cu ecou şi cu credit nn .Opinia publică. Şi pe când grupările opoziţioniste se găsesc de abia în faza tratativelor pentru fuzionarea de firme şi de cluburi, au curajul să vorbească I despre o eventuală schimbare de regim şi să afirme pretenţiimea de a veni la guvern. II Cât de puerile sunt asemenea pretenţiuni, o dovedeşte întreaga atitudine a acestor grupări şi toată acţiunea opoziţionistă pe care o duc. . Atitudinea acestor grupări pluteşte în haos. In nici o împrejuraţire şi faţă de nici o problemă, ele nu sunt în stare să afirme o concepţie sau să formuleze o soluţie. In schimb, toată acţiunea lor se rezumă în exploatarea nevoilor obşteşti şi în alimentarea unor dificultăţi fatal legate de perioada princare trece încă vina de astăzi a statului român. Când nu exploatează aceste nervoi şi dificultăţi, ajung să scormonească în cenuşa incendiilor, motive de critică împotriva guvernului. Dăunăzi guvernul era „vinovat“ că în ţară e secetă sau că a izbucnit focul de la pirotechnie, astăzi guvernul e „vinovat“ de circuitul care a provocat un incendiu într’un biurou al ministerului de finanţe! Aceasta este „acţiunea“ cu care se recomandă candidaţii grăbiţi la succesiunea actualului guvern. Asemenea „candidaţi“ sunt, fără îndoială, la începutul abecedarului politic. NOTE if „IMDIA văzut de gen. náwámmwl Din călătoria în jurul lumei a viito- rrului Rege al României, avem impresiunile căpătate în medii atât de deo- I sebite, ale d-lui colonel N. Condiescu, şi ale d-lui general Găvănescul. Fie care au publicat până acuma, volume de descripţii asupra aceloraşi tărâmuri vizitate şi totuşi, pentru a vorbi de cele din urmă cărţi apărute, atât India văzută de domnul N. Condiescu, cât şi India văzută de d. general Găvănescu sunt aceleaşi ca fond comun de inspiraţie şi ca descripţie, dar cât de deosebite totuşi prin temperamentul celor ce le-au simţit ! Nici odată cugetarea celebră a lui Schopenhauer : „lumea este representarea mea’’, nu s’a verificat mai bine decât in aceste volume de descrieri, cari având acelaşi obiect se deosibesc totuşi foarte mult. D. Condiescu este un liric, şi este un literat. Lumea din afară este un prilej de evocare, un stimulent al gândurilor, cari se frământă, se ţes, şi se mişcă in valurile şi in ritmul unei imaginaţii proprii.Vezi lumea aşa cum formele inăscute ale vieţei tale, te îngădue sau te îndeamnă să o vezi! Şi de acea cetitorii impresiunilor d-lui Condiescu, vor putea ceti cu interes, — dar cu alt interes, — şi descripţiile d-lui general Găvănescul, pentru că ceea ce găseşte nu unul, nu se află în altul. Vor ceti astfel cartea ultimă asupra Indiei, scrisă de generalul Găvănescul, cu plăcerea, cu interesul cărţilor bogate in amănunte, in precisări materiale, „India" d-lui general Găvănescul are astfel farmecul unui ghid scris de un om care a fost pus intr’o situaţiune privilegiată oficială, şi a putut astfel vedea lucruri pe cari alţi călători mai puţin fericiţi nu le-ar fi putut niciodată vedea. * Şi ce interesantă apare această descripţie asupra „Indiei” văzută de alţi ochi de ca ai aceluia ce scrisese: „Vinde sons les Anglais’", şi ce emoţionante sunt paginele in care însoţitorul A. S. Principelui Carol ne arată cum a fost primit Prinţul de coroană al României ! Imnul naţional românesc, auzit lângă monumentele de marmoră, încrustată cu diamante, cu rubine, cu ametiste şi smaralde ale marilor „moguli’’, drapelul cu roşu, galben şi albastru, resfirat in soarele dogoritor ale Ceylonului sau pe străzile din Bombay, nu sunt acestea oare suficiente motive sufleteşti de-a fi emoţionaţi, de-a fi mândri de noi ? Cartea domnului general Găvănescul, („India, o călătorie în şapte luni şi-o zi”) ne apare astfel ca o minunat de bine venită operă pe cât de bogată în amănunte, pe atâta de răscolitoare de noile sentimente patriotice. Domnul general Găvănescul a făcut astfel o faptă bună, nu numai o lucrare bună, scriind „India”, așa cum a văzut-o în călătoria din jurul lumei, lângă nobilul tânăr, sortit a fi viitorul Rege al ţarei ! PETRONIUS ■■HnaaHKHra • ■ --------XXX - -SooXxxcoo- De-ii vorbi hârtia... la AL. CftZRSAN . Două coaie mari de hârtie s’at întâlnit, odată, pe aceiaşi masă, în redacţia unui ziar din strada Sărindarii . Una din coaie era curată, adecă albă. Cealaltă era mudară, adecă tipărită, Ij îi Coala cea murdară, când dete cu ochii de sora ei cu faţa atât de albă şi de neprihănită, se rugină aşa de tare că ar fi dorit ca ’ mâna unui om s’o mototolească în grabă şi s’o arunce sub masă sau în coşul de redacţie, ^văzând-o aşa de schimbată şi mai ales ghicindu-i gândul’, coala cea albă şi curată caută s’o încurajeze: — Dece te ruşinezi, dragă soră ?... Tu, doar, md eşti superioară!... Eu nu sunt decât o biată coală de hârtie albă care nu preţueşte mai mult de 50 de bani, pe când tu eşti gazetă şi te vinzi pe doi lei!... — Tocmai pentru că’ Sunt gazetă, de aia mă ruşinez ! — suspină coala cea murdară. — Şi găseşti că e o ruşine să fii gazetă î ' \ — Nu zic că e o ruşine să fii gazetă... Dar, poate, nu ştii ce fel de gazetă sunt î.„ — Ştiu. Chiar după titlul tău se vede că eşti o gazetă democrată ! ... —Aşa m’au botezat patronii... Şi numai sub firma asta atrăgătoare pentru mulţime, ei reuşesc să mă vândă... Dar democraţii adevăraţi, şi mai ales acei cari nu se lasă înşelaţi de baliverne, de îndată ce-şi aruncă ochii la faţa mea pestruită de caractere tipografice, apoi pricep ei bine cu :e fel de demerată an de afacer. Ei mă aruncă, cu dispreţ sub masă, mă înjară ba unii mă scuipă ca şi când eu aş fi vinovată de murdăria de pe mine... Sunt însă unii din cititori cari aproape mă smulg din mâna vânzătorilor şi mă citesc cu lăcomie. Aceşti cititori sunt cei mai mulţi, pentru că ei fac parte din grămada naivilor cari cred literă sfântă tot ce-i scris negru pe alb... Aşa, i-am încredinţat că domnii doctori Lupu şi Berbecaru sunt doi mari bărbaţi de stat, cu reputaţie Europeană, ba chiar Americană... I-am mai făcut să creadă că domnul Iuliu Maniu ne este un sincer „frate“ ardelean şi că domnul Cicio Pop este un orator de forţă care vorbeşte mai bine pe româneşte de cât pe săseşte.. Mai am, apoi destui cetitori cari măcar că ştiu că nu spun niciodată adevărul, ei totuşi mă cumpără. Ei mă cumpără ca să se desfăteze citind cum sunt batjocoriţi oameni cari nu merită să fie batjocoriţi. Aceşti cititori sunt cetăţenii cei noui ai României de azi.. Gând văd că le procur atâtea bucurii, mi-e aşa de ruşine de menirea mea, că regretcă am mai fost fabricată şi că n’am rămas o bucată de lemn de brad sau o cârpă murdară, aruncată în gunoi!... Cel puţin aşa nu făceam nimănui niciun rău!... O, de ce am mai fost fabricată ! Şi când mă gândesc că mai eri, eram aşa de albă şi nevinovată, îmi vine să mă rup, eu singură, în mii de bucăţele ! Coala cea albă cercă s’o consoleze : — Aşa-i destinul nostru. S’ajungem tipărite. — Tipărite, da!... Dar nu murdărite... — Dacă toate coaiele de hârtie ar dori să rămână albe, atunci ce rol ar mai avea hârtia pe pământ . Doar nu suntem fabricate numai să servim la împachetarea lucrurilor, sau la învelitul mezelurilor sau al măslinelor!... Menirea noastră e mai înaltă. Noi trebuie să răspândim cultura în masele poporului — Cultura da!... Dar nu înțeleg să răspândesc în masele poporului, cea ce răspândesc eu în calitatea mea de gazetă» și mai ales de gazetă democrată. Coala cea curată o compătimi: — Te plâng !... Dar ce să-ți fac dacă așa ni-a fost Scris s’ajungi gazetă și mai ales gazetă democrată.. Fiecare coală de hârtie cu norocul ei... Mulţumeşte lui Dumnezeu, că puteai s’ajungi Şi mai rău î ',y — Mai rău nu se putea... Chiar dacă ajungeam o pagină dintr’un volum de domnul Bogdan-Duică şi tot era mai bine ! — Dar cine-i domnul Bogdan-Duica ? ! — E profesor universitar la Cluj, membru al Academiei române şi autorul unui articol prin care face cunoscut cititorilor săi, că democratul C. A. Rosetti a fost un mare șarlatan. Coala cea albă exclamă desnădejduită : . * ’ ' . -— Vai de soarta noastră L. De cât s’ajung în halul tău, ași dori mai bine că rămân... albă. .. — Cum, nu mai vrei să răspândești cultura în masele poporului ! Vrei s’atingi hârtie de învelit mezeluri . — Mai bine să învelesc mezeluri, decât s’ajung ce ai ajuns tu! In clipa aceia, uşa redacţiei se deschise. Un tânăr cu părul creţ şi cu fruntea asudată se repezi la masă, şi apucând în grabă coala cea albă, o prefăcu în sferturi. Apoi, după un moment de gândire, așternu pe cea dintâi pagină două cuvinte svârlite din litere apăsate : ’ i ’ i | Zugrumarea presei! “1% Era titlul articolului de protestare a ziarului democrat împotriva scumpirei hârtiei, te* 1 —■ Marele cotidian francez ,,Le Tentrs11 ocupăndu-se în numărul de la 5 iunie de evenimentele din Albania, face următoarele definiţii şi observaţiuni : Sunt acolo cauze permanente şi cauze trecătoare ale tulburărilor ce se produc. Cauzele permanente sunt bine înţeles cele mai edificatoare şi pot fi clasate în trei grupuri . In primul rând albenezii sunt desbinaţi prn numeroase particularităţi şi mai ales prin riturile diferite cărora aparţin. Ei se împart între două biserici şi mulţi sunt şi musulmani. Creştinii sunt catolici său ortodoxi. Intre musulmani este o „alianţă naţională musulmană" emancipată în 1912 de autoritatea şeicului din Constantinopol. Ei însă sunt influenţaţi de congregaţia Bektashis a cărui organizaţie este autonomă. Şi musulmanii din Albania se împart în câteva rituri desbinate intre ele. Aceste populaţii cu diferite religii nu locuesc in grupuri compacte ci formează grupări separate într’un amalgam foarte pitoresc. După o statistică musulmanii ar domina în trei regiuni ale Albaniei: nord, centru şi sud. In nordul ţărei ar fi 160.000 musulmani din 250 000 locuitori, la sud sunt 170.000 musulmani din 290.000 locuitori, iar în Albania centrală 255.000 musulmani din 295 mii de locuitori. Creştinii din nordul ţarei sunt mai toţi catolici In celelalte două regiuni sunt 36.000 ortodoxi la centru şi 119.000 la sud. In total musulmanii constitue cam 70 la sută din populaţie, ortodoxii 20 la sută şi catolicii 10 la sută. Iva A doua cauză permanenntă de neînţelegeri e pricinuită de rivalităţile internaţionale. Albania are doi vecini pe continent: Iugoslavia şi Grecia. Ea interesează de altfel şi pe bulgarii din organizaţia „macedoneană“ căci revendicările bulgare se întind până în regiunea Ohrida Învecinată Albaniei. Ca ţară ce are eşire la Adriatica, Albania interesează şi guvernul italian. Se ştie că Italia a ocupat Vallona Înainte şi după război şi după ce a evacuat această bază navală în 1920 şi-a păstrat stăpânirea Sasenei insulă situată în faţa Vallonei. Italia a moştenit şi influenţa pe care o exercita Austria odinioară asupra albanezilor catolici. Apoi nici Anglia, mare putere maritimă nu se poate dezinteresa de soarta Vallonei şi celorlalte puncte maritime albaneze. Anglia a spriji- nit Albania in 1920 ca ea să fie pri-j mită in Societtea Naţiunilor, iar presa italiană de mult susţine că bogăţiile minerale din această ţară tinde se crede că s’ar găsi şi petrol iar ispiti finanţa internaţională. Intre Italia şi Iugoslavia Atâtea interese străine contribue inevitabil la complicarea situaţiei interne — conchide „Le Temps" — adăugând că statele învecinate au făcut tot posibilul ca să nu fie amestecate în tulburările actuale. Guvernul iugoslav deşi conform tratatului recent încheiat cu Italia ■■«■■■■NMwiwwwi niwr tiîMmmMmmrmm ne ar putea lua unele măsuri în zonele învecinate, nu pare „dispus să se folosească de prevederile tratatului. Doar guvernul din Roma pune evident mai mult interes pe aceste evenimente şi după ştirile recente, insurgenţii par a se bizui pe simpatii italiene. Eâlieaiftă pe regim BHBilBMIMIWBI'lW'fBiiWîriffAf'IBnBMMPIP**1' HBBMB politic Şi ca o încheiere ziarul francez face observaţia că Una din dificultăţile permanente ar fi şi sistemul nou introdus in Albania. Concepţiile parlamentare, administrative, militare şi celelalte nu corespund înţă cu caracterul acestei ţări, sub forma imitată a Constituţiilor occidentale. Dar Încă nu e nimic definitiv, deoarece deputaţii actuali formează o adunare constituantă. Intr’o curioasă corespondenţă din Albania în ziarul turc „Tanin“ la 19 Mai se spunea: „Fapte ce în alte părţi ar fi considerate ca adevărate rebeliuni, sunt aci privite ca episoade ale vieţei normale". Astfel s’ar explică situaţia prin cauze externe şi interne. Criza a Început in Aprilie cu asasinarea deputatului Ami Rustem şi s’a terminat cu intrarea rebelilor in Tirana. Ami Rustem a fost asasinul lui Essad-paşa, şeful musulmanilor albanezi. Luptele politice duse de grupări ce au şi, ură religioasă înteţesc şi întreţin starea Crâncenă şi nesigură în Albania. Societatea Naţiunilor ar avea aci rolul cel mai indicat în pacificareji spiritelor.^. ^ Discordiile din Balcani Evenimentele Din ALBANIA Deosebirile ie relipni si un complex de Interase internationale au detersninat războiul e intere il civil CHORME Crin de locuinţe !n ANGLIA D-l WHEATLEY Ministrul de ingienă publică în guvernul d-lui Macdonald. D. Wheattey a conceput proiectul unei legi pentru locuinţile lu-' crătorilor, proiet care a dat loc la mari discuţiuni in Parlamentul englez. : ■■ -- ÓOOSXXÓOO ■■■ — Lei 1 -■ ■ niiNiyi 'S.«* ZI CU ZI „Aurora1* e de părere c& străinătatea crede că lucrurile merg la noi mai rău decât în Anatolia. Nu știm cum merg acolo treburile, dar desigur că străinătatea n’ar fi în-, cântată când la noi ar fi un guvern anarhist. . ljjJJ/ij; t .£&&.*ijjJj. „Gazeta Transilvaniei“ scrie următoarele din aplauzele delirante ale presei anumite, care tremură de naţionalism şi de democraţie. „Fuziunea partidului naţional român şi ţărănesc au asigurat ţărei instrumentul de guvernare şi deschide din nou perspectivele raporturilor amicale sincere cu democraţiile occidentului european". Cu alte vorbe până acuma străinătatea nu ne vedea cu ochi buni, pentru că nu erau la guvem d-nii Maniu şi Mihalache, ci din apus. »1 ;iiv «festeijUtffo Anumita presă $i ltm linilor PflRtruj^ lucrărilor Stabilirea unor bune raporturi da serviciu Până acum, reprezentanţii celorlalte departamente din fruntea judeţelor precum: consilierii agricoli, medicii, inginerii, preoţii, etc., lucrau fiecare disparat şi adeseori duceau între ei o luptă crâncenă de in Activitatea administrativă Spre simplificarea formalism proprietarirei şi exproprierei. Inspecţiunile administrative au dat roade bune şi în lupta împotriva alcoolismului, care face ravagii la ţară. Problema construcţiilor şcolare. ‘(Q. CONFERINŢELE Primele rezultate ale întrunirilor şi colaborărei autorităţilor administrative fiin ţară*TM"" administrative După cum am anunţat în numă- bilităţi mult mai mari de înfăptuirii,trecut, in cursul acestei săptă-re. , Urmărirea executării acestui mâni vor avea loc noui conferinţe programe şi pe care d-nii R. Fraadministrative în Basarabia. Iasovici şi G. Tătârescu au putut-o Aceste conferinţe ca şi acelea constata în unele judeţe va garanta cari s’au făcut în ultimele luni încontinuitatea activităţei administra diferitele părţi ale ţării, sunt,du-tive şi după o schimbare de gumamu 71 juiuiumaiu, care, dupăipă cum se ştie, o urmare a confe- verii, cum se ştie, sunt bărbaţii noştri dorrinţelor şi inspecţiunilor generale. Aceasta este ţinta cea mai imporstat cei mai cunoscuţi şi cei mai ^recomandate de d. Ion I. C. Brătia- franţă pe care a urmărit-o d. Ion I. nu, preşedintele consiliului in ma-;C. Brătianu, «— fiindcă numai ea reia conferinţă »dmirtistrativă fîmt. !twi+» TcifTun propăşirea serioasă apreciaţi în martie cercuri goliţi Conferinţele şi inspecţiunile gerea conferinţă administrativă ţinu-[poate asigurată la ministerul de interne acum a’urtui judeţ, câteva luni. „ Tot atunci s’au propus înspecţîuni făcute de capii autorităţilor ,dintr’un judeţ, în diferitele puncte ale judeţului, pentru rezolvirea cererilor sătenilor să se facă în cât Dar d-nii miniştri R. Franasovici şi G. Tătărescîi au putut constata Cu mulţumire că multe judeţe au înfiinţat sfaturi administrative pe lângă fiecare reşedinţă de plasă. Asemenea procedări sistematice pe tot cuprinsul ţârii ar fi cu totul binevenite. Cu toţi prefecţii de judeţ, cu care am avut prilejul să stăm de vorbă,şi printre aceştia d. Spirea Sonerale, pe care le-a recomandat d. Prescu, prefetul unui judeţ întins, preşedinte al consiliului urmăreau a cum, e jud. Prahova, mi-a dat pretin dublu scop: Coordonarea stor pioase amănunte, mi-au arătat ţărilor tuturor şefilor de servicii ,că toate conferinţele şi inspecţiunipublice dîntr’un judeţ, pentruca de generale administrative au făcut munca lor să fie spornică şi toa-ta impresiune din cele mai bune numele ei cât mai mari pentru judeţ, numai asupra ifuncţionarilor judeţiai bună Cunoştinţă de cauză cât mai urgent.Atitudinea anumitei prese t» chestiunea legei minelor a devenit un adevărat scandal. Ca totdeauna când sunt mari interese materiale in joc, această presă se pune la dispoziţia acelora cari cred să-şi fac un serviciu cumpărând astfel de unelte. Campania începe astfel fără „cruţare” şi opinia publică e asurzită de strigătele acelora ce devin pe dată cei mai fervenţi apărători ai unor cause de cari până ori n'aveau nici o cunoştinţă. Agitaţia petroliştilor, atât de neîntemeiată in fond si puţin obişnuită ca for- , • , , . , •• ,mă, are un straniu ecou în anumita pre- iar în al doilea rând stabilirea unorteni şi comunali, cât asupra săte- Apropierea dintre autorităţi şi populaţie să, ecou ce dovedeşte pe deplin starea legături mai strânse intre populaţie înfloritoare a acestei industrii.„ De data şî autorităţi, aceasta însă apărătorii tuturor vănsă- i După o experimentare de mai rilor avuţiei naţionale s’au întrecut pe, multe luni, rezultatele bune n’au nilor, cari pretutindeni au venit Intr’un număr cu adevărat respectabil, ascultând cu multă atenţiune! Sfaturile şi explicaţiunile ce li s’au ei însăşi, argumentele ce le aduc ?“-(întârziat să apară, ele accentuându- dar, expunând la râtul lor, cu întră legei minelor sunt de natură a in- t ^ - 1 - - -digna pe orice om cinstit indiferent de politică ce-ar face-o. Astfel ziarul „Lupta’’ publică tntr’un singur număr două știri, ce dovedesc tendinţele ticăloase de Care e ’ ani kai * mai întâi cu cele nini Compacte Utere stintem vestiţi că i — „Iri cercurile financiare a’a primit ştirea că in cazul când legea minelor va fi votat* aşa cum a formulat-o la început d. Vintilă Brătianu, bttrsa din Londra va Seoate leul dela cotarea oficială”. ■ ‘ Mai departe, înAi articol, darul Lupta’’ afirmă dv. — „încă acum două luni ni se adusese la cunoştinţă că s’au făcut intervenţiuni amicale pe lângă guvern de către reprezentanţii unor mari puteri In ce priveşte intenţiunile atribuite profetului de lege al minelor. „Am menţionat, la timp, cie discreţia cuvenită, acest fapt, care, de altfel a ramas necontestat. ,Astăzi suntem in măsură a afirma din sursă care nu suferă desminţire, că Guvernul se află in faţa unor intervenţiuni cu caracter mult mai precis, vizând anumite dispoziţii din procetul legei minelor privitoare la naţionalizare, la drepturile câştigate şi la perspectiva întreprinderilor cu capital străin referitoare la obţinerea de terenuri ale statului in viitor. Aceste intervenţii au fost făcute de reprezentanţii oficiali a trei mari puteri amice prin intermediul d-lui ministru de externe”! Ziarul Care scoate ediţui specific pentru a anunţa crize de guvern inexistente, nu merită desigur desminţiri de câte ori publică „cu discreţie euferită’’ fanteziile redactărilor săi. Când însă duce infamiapitii aCoto incit desconsideră cele mai vitale interese ale ţărei, numai spre a merita „răsplată” umăr anumite cercuri industriale suntem nevoiţi să semnalăm opiniei publice opera “nefastă ce o face, dem” de dispreţul tuturor oamenilor cinstiţi. Desminţind aceste neadevăruri, ‘ afirmăm încă odată că legea minelor va lua fiinţă, fiind una din necesităţile cele mai presante ale reorganizărei naţionale. În fiecare zi, deosebire primul punct din programul expus de d. preşedinte al consiliului merge spre desăvârşita lui înfăptuire. Numeroase au fost, în special, reclamaţiunile privitoare la expropiere, împroprietăririle şi la chestiunea izlazurilor. Multe au fost soluţionate şi, avem convingerea, că şi restul va fi soluţionat în conformitate cu doleanţele populaţiunei fiind că cele mai numeroase reclamaţiuni tretate şi independenţă, distrugân-isfmn.^,c.ază ■nurnai, a^uzuri °f1 ne' duşi astfel în mod reciproc toată ■, drept aţi can se datoresc mai tocaţi autoritatea şi influenţa faţă nu nu 11TV mai de administraţie dar şi faţă de " serviciul public pe care-l reprezentau. Măsurile cari s’au luat la marea conferinţă administrativă au schimbat aproape pretutindeni situaţia.Cea . .........mai însemnată parte o formau ins- î*.0, urma imboldului îndemnului pecţiile administrative în centrele i . e. fe A pro^\ ,c r" Angeles©!, de seamă ale judeţului. La aceste inspecţiutti sunt obligaţi să asiste toţi capii de autorităţi dintr’un judeţ, sub conducerea prefectului’, fi ministrul instrucţiune! publice, a căpătat în multe judeţe o soluţie definitivă. Inspecţiunile generale administrative vor completa opera şi neîndoios în scurt timp problema va fi complet rezolvată. Inspecţiunile au mai avut darul de a stimula activitatea funcţionarilor comunali. — cari ştiindu-se controlaţi in deaproape, pun mult mai multă râvnă in împlinirea datoriei. Pretutindeni, unde s’a pus tragere de inimă, se văd rezultate feiricite. I Deasemenea şi în executarea prestaţiilor se observă un mare progres, în urma sfaturilor şi explicaţiunilor date sătenilor. Când roadele bune sunt atât de poate cu încredere aştepta, ca atunci când inspecţiunile şi conferinţele se vor înmulţi şi tragere de inimă se va pune pretutindeni, aceste roade să fie și mai fericite ca cele de până acum. Sfaturile administrative credere păsul lor. mj^j^bJroucratic Inspecțiunile urmăresc soluționarea, la^fața locului a cererilor și "reciâtrtafîuniior sătenilor, precum și găsirea celor mai bune soluțiuni a nevoilor urgente ale regiunei. Desigur, stabilirea unor raporturi bune de serviciu intre prefectură şi celelalte autorităţi a fost o primă şi fericită consecinţă. In cele mai, multe judeţe datorită acestor legături roadele lor pentru administraţia judeţului ,şi pentru ’.numeroase se populaţie n’au încetat să apară. O altă consecinţă a inspecţiunilor o formează şi alcătuirea unui program solid de activitate judeţiană, mai propriu cu nevoile judeţului ca cel de până acum şi cu post- REP. ’