Viitorul, iunie 1924 (Anul 17, nr. 4869-4892)

1924-06-11 / nr. 4876

Anui as seapte»ipre-iftcelea Hol 4876 2LNI EX. In TARA 4 LEI 6K. In strelFSfete IN TARA Un an ~ ------£00 lei Şese luni — — — 260 trei a­­r.V.'r 125 i In strelnătete I Un an— —• — —1200 lei fase luni - — — 600 » ref * —----- 300 » REDACŢIA ADMINISTRAŢIA Telefoanele: Direcţia 81/23; Redacţia $1 Administrația 11/23 «1 Ilii STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) XT ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului nr. ‘ .............. ‘ ' .................NU I STRADA ACADEMIEI No. 17 Academiei 17 ?i la toate Agentiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrui Mterprin 11 Iunie 1924 2 LEI EX. In TARA 4 LEI eg. in itrem­otote Mobilul fuziunilor* CANDIDAŢII LA... SUCCESIUNE ! ! Fabrica de fuziuni e în plină ac­tivitate. Cum se tratează, din ce preocupări isvorăsc şi în ce condi­­ţiuni se realizează aceste fuziuni, sunt chestiuni mai puţin interesan­te pentru actualitatea vieţei politi­ce, cu problemele şi cu grijile ce ■­ domină astăzi viaţa publică a Ro­mâniei. Faptul care merită a fi relevat şi reţinut, e că mobilul acestor fu­ziuni este unul singur: lupta pen­tru guvern şi graba de a ajunge la guvern. Pentru orice grupare politică ten­­dinţa de a ajunge la guvern este o năzuinţă firească, fiind ţinta finală a oricărei acţiuni politice şi însăşi­­raţiunea de a exista a oricărei gru­pări.­­" Graba însă de a ajunge la gu­vern, în orice împrejurări, prin ori­­ce mijloace şi în orice condiţiuni,­­ nu mai este o năzuinţă firească. O asemenea grabă denotă sau o lipsă totală a simţimântului de răs­pundere sau o apelpiseală pornită numai din preocupări de ordin per­sonal. * Acesta ar fi cazul unora din gru­pările noastre .Opoziţioniste.­­ Aceste grupări se găsesc, pe de­­o parte, în faza tratativelor pentru fuziune. Admiţând că aceste trata­tive vor­ conduce la crearea unor or­ganisme politice noui, existenţa şi viabilitatea unor asemenea partide au nevoe de o întreagă şi îndelun­gată operă de organizare internă şi de o acţiune in opinia publică care va trebui edificată asupra caracte­rului, doctrinei şi tendinţelor noui­­lor partide.­­ In afară de aceasta, fuziunea or­ganizaţiilor presupune şi o coordo­nare de programe. Or, o elaborare de program în vederea unei acţiuni efective de gu­vern, pentru un partid serios şi cu simţul răspunderii, nu este o opera­ţiune atât de simplistă. In febrilitatea unor tratative pen­tru realizarea unei fuziuni de fir­me şi de cluburi, se pot găsi for­mule destul de vagi şi destul de e­­lastice pentru a salva o aparenţă sau pentru a masca un echivoc. Programul de guvernământ însă, cu principii clare, cu directive pre­cise şi cu soluţiuni realizabile, ne­cesită o cunoaştere a problemelor şi o pătrundere a nevoilor care nu se pot improviza de la o zi la alta, nu­mai sub presiunea dorinţei şi a gra­bei de a veni la guvern cu un mo­ment mai de­vreme. Să ne gândim numai la nevoile şi la problemele ce se pun înaintea unei acţiuni de guvern în împreju­rările de astăzi şi ne vom da uşor seamă de ceea ce înseamnă şi cum se poate elabora un program de gu­vernământ cu ecou şi cu credit nn .Opinia publică. Şi pe când grupările opoziţionis­te se găsesc de abia în faza tratati­velor pentru fuzionarea de firme şi de cluburi, au curajul să vorbească I despre o eventuală schimbare de re­gim şi să afirme pretenţiimea de a veni la guvern. II Cât de puerile sunt asemenea pre­­tenţiuni, o dovedeşte întreaga ati­­t­­udine a acestor grupări şi toată ac­­­­ţiunea opoziţionistă pe care o duc. . Atitudinea acestor grupări plu­­­­teşte în haos. In nici o împrejura­ţi­re şi faţă de nici o problemă, ele nu­­ sunt în stare să afirme o concepţie­­ sau să formuleze o soluţie.­­ In schimb, toată acţiunea lor se rezumă în exploatarea nevoilor ob­şteşti şi în alimentarea unor difi­cultăţi fatal legate de perioada prin­­care trece încă vina de astăzi a statului român.­­ Când nu exploatează aceste ne­­rvoi şi dificultăţi, ajung să scormo­nească în cenuşa incendiilor, moti­ve de critică împotriva guvernului. Dăunăzi guvernul era „vinovat“ că în ţară e secetă sau că a izbucnit focul de la pirotechnie, astăzi gu­vernul e „vinovat“ de circuitul care a provocat un incendiu într’un biu­­rou al ministerului de finanţe! Aceasta este „acţiunea“ cu care se recomandă candidaţii grăbiţi la succesiunea actualului guvern. Asemenea „candidaţi“ sunt, fără îndoială, la începutul abecedarului politic. NOTE if „IMDIA văzut de gen. náwámmwl Din călătoria în jurul lum­ei a viito- rrului Rege al României, avem impre­­­siunile căpătate în medii atât de deo- I sebite, ale d-lui colonel N. Condiescu,­­ şi ale d-lui general Găvănescul. Fie­ ca­­re au publicat până acuma, volume de descripţii asupra aceloraşi tărâmuri vi­zitate şi totuşi, pentru a vorbi de cele din ur­mă cărţi apărute, atât India vă­zută de domnul N. Condiescu, cât şi India văzută­ de d. general Găvănescu sunt aceleaşi ca fond comun de inspira­ţie şi ca descripţie, dar cât de deosebite totuşi prin temperamentul celor ce le-au simţit ! Nici odată cugetarea celebră a lui Schopenhauer : „lumea este repre­­sentarea mea’’, nu s’a verificat mai bine decât in aceste volume de descrieri, cari având acelaşi obiect se deosibesc totuşi foarte mult. D. Condiescu este un liric, şi este un literat. Lumea din afară este un prilej de evocare, un sti­mulent al gândurilor, cari se frământă, se ţes, şi se mişcă in valurile şi in ritmul unei imaginaţii proprii.Vezi lumea aşa cum formele inăscute ale vieţei ta­le, te îngădue sau te îndeamnă să o vezi! Şi de acea cetitorii impresiunilor d-lui Condiescu, vor putea ceti cu interes, — dar cu alt interes, — şi descripţiile d-lui general Găvănescul, pentru că ceea ce găseşte nu unul, nu se află în al­tul. Vor ceti astfel cartea ultimă asupra Indiei, scrisă de generalul Găvănescul, cu plăcerea, cu interesul cărţilor boga­te in amănunte, in precisări materiale, „India" d-lui general Găvănescul a­­re astfel farmecul unui ghid scris de un om care a fost pus intr’o situaţiune privilegiată oficială, şi a putut astfel ve­dea lucruri pe cari alţi călători mai puţin fericiţi nu le-ar fi putut nici­o­­dată vedea. * Şi ce interesantă apare această des­cripţie asupra „Indiei” văzută de alţi ochi de ca ai aceluia ce scrisese: „Vin­de sons les Anglais’", şi ce emoţionante sunt paginele in care însoţitorul A. S. Principelui Carol ne arată cum a fost primit Prinţul de coroană al Româ­niei ! Imnul naţional românesc, auzit lângă monumentele de marmoră, încrustată cu diamante, cu rubine, cu ametiste şi­­ smaralde ale marilor „moguli’’, drape­lul cu roşu, galben şi albastru, resfirat in soarele dogoritor ale Ceylonului sau pe străzile din Bombay, nu sunt acestea oare suficiente motive sufleteşti de-a fi emoţionaţi, de-a fi mândri de noi ? Cartea domnului general Găvănescul, („India, o călătorie în şapte luni şi-o zi”) ne apare astfel ca o minunat de bine venită operă pe cât de bogată în amănunte, pe atâta de răscolitoare de noi­le sentimente patriotice. Domnul general Găvănescul a făcut astfel o faptă bună, nu numai o lucrare bună, scriind „India”, așa cum a vă­­zut-o în călătoria din jurul lumei, lângă nobilul tânăr, sortit a fi viitorul Rege al ţarei ! PETRONIUS ■■HnaaHKHra • ■ --------XXX - -SooXxxcoo- De-ii vorbi hârtia... la AL. CftZRSAN . Două coaie mari de hârtie s’at­ întâlnit, odată, pe aceiaşi masă, în redacţia unui ziar din strada Sărindar­­ii . Una din coaie era curată, adecă albă. Cealaltă era mudară, adecă tipărită, Ij îi Coala cea murdară, când dete cu ochii de sora ei cu faţa atât de albă şi de neprihănită, se ru­gină aşa de tare că ar fi dorit ca ’ mâna unui om s’o mototolească în grabă şi s’o arunce sub masă sau în coşul de redacţie, ^văzând-o aşa de schimbată şi mai ales ghicindu-i gândul’, coa­la cea albă şi curată caută s’o încurajeze­: — Dece te ruşinezi, dragă so­ră ?... Tu, doar, md­ eşti superioa­ră!... Eu nu sunt de­cât o biată coală de hârtie albă care nu pre­­ţueşte mai mult de 50 de bani, pe când tu eşti gazetă şi te vinzi pe doi lei!... — Tocmai pentru­ că’ Sunt gaze­tă, de aia mă ruşinez ! — suspină coala cea murdară. — Şi găseşti că e o ruşine să fii gazetă î ' \ — Nu zic că e o ruşine să fii gazetă... Dar, poate, nu ştii ce fel de gazetă sunt î.„ — Ştiu. Chiar după titlul tău se vede că eşti o gazetă demo­crată ! ... —Aşa m’au botezat patronii... Şi numai sub firma asta atră­gătoare pentru mulţime, ei reu­şesc să mă vândă... Dar demo­craţii adevăraţi, şi mai ales acei cari nu se lasă înşelaţi de bali­verne, de îndată ce-şi aruncă o­­chii la faţa mea pestruită de ca­ractere tipografice, apoi pricep ei bine cu :­e fel de deme­rată an de afacer. Ei mă aruncă, cu dis­preţ sub ma­să, mă în­jară ba u­nii mă scuipă ca şi când eu aş­ fi vinovată de murdăria de pe mine... Sunt însă unii din citito­ri cari aproape mă smulg din mâna vânzătorilor şi mă citesc cu lăcomie. Aceşti cititori sunt cei mai mulţi, pentru­ că ei fa­c parte din grămada naivilor cari cred literă sfântă tot ce-i scris negru pe alb... Aşa, i-am încre­dinţat că domnii doctori Lupu şi Berbecaru sunt doi mari bărbaţi de stat, cu reputaţie Europeană, ba chiar Americană... I-am mai făcut să creadă că domnul Iuliu Maniu ne este un sincer „frate“ ardelean şi că domnul Cicio Pop este un orator de forţă care vor­beşte mai bine pe româneşte de cât pe săseşte.. Mai am, apoi destui cetitori cari măcar că ştiu că nu spun nici­odată adevărul, ei to­tuşi mă cumpără. Ei mă cumpă­ră ca să se desfăteze citind cum sunt batjocoriţi oameni cari nu me­­rită să fie batjocoriţi. Aceşti citi­tori sunt cetăţenii cei noui ai Ro­mâniei de azi.. Gând văd că le pro­cur atâtea bucurii, mi-e aşa de ruşine de menirea mea, că regret­­că am mai fost fabricată şi că n’am rămas o bucată de lemn de brad sau o cârpă murdară, arun­cată în gunoi!... Cel puţin aşa nu făceam nimănui niciun rău!... O, de ce am mai fost fabricată ! Şi când mă gândesc că mai eri, e­­ram aşa de albă şi nevinovată, îmi vine să mă rup, eu singură, în mii de bucăţele ! Coala cea albă cercă s’o conso­leze : — Aşa-i destinul nostru. S’a­­jungem tipărite­­. — Tipărite, da!... Dar nu mur­dărite... — Dacă toate coaiele de hârtie ar dori să rămână albe, atunci ce rol ar mai avea hârtia pe pă­mânt . Doar nu suntem fabricate numai să servim la împachetarea lucrurilor, sau la învelitul meze­lurilor sau al măslinelor!... Me­nirea noastră e mai înaltă. Noi trebuie să răspândim cultura în masele poporului — Cultura da!... Dar nu înțe­leg să răspândesc în masele po­porului, cea ce răspândesc eu în calitatea mea de gazetă» și mai ales de gazetă democrată. Coala cea­ curată o compătimi: — Te plâng !... Dar ce să-ți fac dacă așa ni-a fost Scris s’ajungi gazetă și mai ales gazetă demo­crată.. Fie­care coală de hârtie cu norocul ei... Mulţumeşte lui Dumnezeu, că puteai s’ajungi Şi mai rău î ',y — Mai rău nu se putea... Chiar dacă ajungeam o pagină dintr’un volum de domnul Bogdan-Duică şi tot era mai bine ! — Dar cine-i domnul Bogdan-Duica ? ! — E profesor universitar la Cluj, membru al Academiei ro­mâne şi autorul unui articol prin care face cunoscut cititorilor săi, că democratul C. A. Rosetti a fost un mare șarlatan. Coala cea albă exclamă desnă­­dejduită : . * ’ ' . -— Vai de soarta noastră L. De cât s’ajung în halul tău, ași do­ri m­ai bine că rămân... albă. ..­ — Cum, nu mai vrei să răspân­dești cultura în masele poporu­lui ! Vrei s’atingi hârtie de în­velit mezeluri . — Mai bine să învelesc meze­luri, decât s’ajung ce ai ajuns tu! In clipa aceia, uşa redacţiei se deschise. Un tânăr cu părul creţ şi cu fruntea asudată se repezi la masă, şi apucând în grabă coa­la cea albă, o prefăcu în sferturi. Apoi, după un moment de gândi­re, așternu pe cea dintâi pagină două cuvinte svârlite din litere apăsate : ’ i ’ i | Zugrumarea presei! “1% Era titlul articolului de protes­tare a ziarului democrat împo­­­triva scu­mpirei hârtiei, te* 1 —■ Marele cotidian francez ,,Le Tentrs11 ocupăndu-se în numărul de la 5 iunie de evenimentele din Albania, face ur­mătoarele definiţii şi observaţiuni : Sunt acolo cauze permanente şi cauze trecătoare ale tulburărilor ce se produc. Cauzele permanente sunt bine înţeles cele mai edifica­­toare şi pot fi clasate în trei gru­puri . In primul rând albenezii sunt desbinaţi prn numeroase particula­rităţi şi mai ales prin riturile dife­rite cărora aparţin. Ei se împart în­tre două biserici şi mulţi sunt şi musulmani. Creştinii sunt catolici său ortodoxi. Intre musulmani este o „alianţă naţională musulmană" emancipată în 1912 de autoritatea şeicului din Constantinopol. Ei în­să sunt influenţaţi de congregaţia Bektashis a cărui organizaţie este autonomă. Şi musulmanii din Alba­nia se împart în câteva rituri des­­binate intre ele. Aceste populaţii cu diferite religii nu locuesc in grupuri compacte ci formează grupări separate într’un amalgam foarte pitoresc. După­ o statistică musulmanii ar domina în trei regiuni ale Albaniei: nord, cen­tru şi sud. In nordul ţărei ar fi 160.000 mu­sulmani din 250 000 locuitori, la sud sunt 170.000 musulmani din 290.000 locuitori, iar în Albania centrală 255.000 musulmani din 295 mii de locuitori. Creştinii din nordul ţarei sunt mai toţi catolici In celelalte­ două­­ regiuni sunt 36.000 ortodoxi la cen­tru şi 119.000 la sud. In total mu­sulmanii constitue cam 70 la sută din populaţie, ortodoxii 20 la sută şi catolicii 10 la sută. Iva A doua cauză permanenntă de neînţelegeri e pricinuită de rivali­tăţile internaţionale. Albania are doi vecini pe continent: Iugoslavia şi Grecia. Ea interesează de altfel şi pe bulgarii din organizaţia „ma­cedoneană“ căci revendicările bul­gare se întind până în regiunea O­­hrida Învecinată Albaniei. Ca ţară ce are eşire la Adriatica, Albania interesează şi guvernul ita­lian. Se ştie că Italia a ocupat Val­­lona Înainte şi după război şi după ce a evacuat această bază navală în 1920 şi-a păstrat stăpânirea Sasenei insulă situată în faţa Vallonei. I­­talia a moştenit şi influenţa pe care o exercita Austria odinioară asupra albanezilor catolici. Apoi nici Anglia, mare putere ma­ritimă nu se poate dezinteresa de soarta Vallonei şi celorlalte puncte maritime albaneze. Anglia a spriji-­ nit Albania in 1920 ca ea să fie pri-j mită in Societtea Naţiunilor, iar presa italiană de mult susţine că bogăţiile minerale din această ţară tinde se crede că s’ar găsi şi petrol iar ispiti finanţa internaţională. Intre Italia şi Iugoslavia Atâtea interese străine contribue inevitabil la complicarea situaţiei interne — conchide „Le Temps" — adăugând că statele învecinate au făcut tot posibilul ca să nu fie a­­mestecate în tulburările actuale. Guvernul iugoslav deşi conform tratatului recent încheiat cu Italia ■■«■■■■NMwiwwwi niwr tiîMmmMmmrmm ne ar putea lua unele măsuri în zonele învecinate, nu pare „dispus să se folo­sească de prevederile tratatului. Doar guvernul din Roma pune evident mai mult interes pe aceste eveni­mente şi după ştirile recente, in­surgenţii par a se bizui pe simpatii italiene.­­ Eâlieaiftă pe re­gim BHBilBMIMIWBI'lW'fBiiWîriffAf'IBnBMMPIP**1' HBBMB politic Şi ca o încheiere ziarul francez face observaţia că Una din dificul­tăţile permanente ar fi şi sistemul nou introdus in Albania. Concepţii­le parlamentare, administrative, militare şi celelalte nu corespund înţ­ă cu caracterul acestei ţări, sub forma imitată a Constituţiilor occi­dentale. Dar Încă nu e nimic defi­nitiv, deoarece deputaţii actuali for­mează o adunare constituantă. In­tr’o curioasă corespondenţă din Al­bania în ziarul turc „Tan­in“ la 19 Mai se spunea: „Fapte ce în alte părţi ar fi considerate ca adevărate rebe­liuni, sunt aci privite ca episoade ale vieţei normale". Astfel s’ar explică situaţia prin cauze externe şi interne. Criza a Început in Aprilie cu asasinarea de­putatului Am­i Rustem şi s’a termi­nat cu intrarea rebelilor in Tirana. Ami Rustem a fost asasinul lui Es­­sad-paşa, şeful musulmanilor alba­nezi. Luptele politice duse de gru­pări ce au şi, ură religioasă înteţesc şi întreţin starea Crâncenă şi nesi­gură în Albania. Societatea Naţiu­nilor ar avea aci rolul cel mai in­dicat în pacificareji spiritelor.^. ^ Discordiile din Balcani Evenimentele Din ALBANIA Deosebirile ie relipni si un complex de Interase internationale au detersninat războiul e intere il civil CHORME Crin de locuinţe !n ANGLIA D-l WHEATLEY Ministrul de ingienă publică în guvernul d-lui Macdonald. D. Wheattey a conceput proiec­tul unei legi pentru locuinţile lu-' crătorilor, proiet care a dat loc la mari discuţiuni in Parlamen­tul englez. : ■■ -- ÓOOSXXÓOO ■■■ — Lei 1 -■ ■ niiNiyi 'S.«* ZI CU ZI „Aurora1* e de părere c& străină­tatea crede că lucrurile merg la noi mai rău decât în Anatolia. Nu știm cum merg acolo treburile, dar desigur că străinătatea n’ar fi în-, cântată când la noi ar fi un guvern anarhist. . ljjJ­J/ij; t .£&&.*ijjJj. „Gazeta Transilvaniei“ scrie ur­mătoarele d­in aplauzele delirante ale presei anumite, care tremură de naţionalism şi de democraţie. „Fuziunea partidului naţional român şi ţărănesc au asigurat ţă­rei instrumentul de guvernare şi deschide din nou perspectivele ra­porturilor amicale sincere cu de­mocraţiile occidentului european". Cu alte vorbe până acuma străi­nătatea nu ne vedea cu­ ochi buni, pentru că nu erau la guvem d-nii Maniu şi Mihalache, ci din apus. »1 ;iiv «festeijUtffo Anumita presă $i ltm linilor PflRtruj^ lucrărilor Stabilirea unor bune raporturi da serviciu Până acum, reprezentanţii celor­lalte departamente din fruntea jude­ţelor precum: consilierii agricoli,­ medicii, inginerii, preoţii, etc., lu­crau fiecare disparat şi adeseori du­ceau între ei o luptă crâncenă de in Activitatea administrativă Spre simplificarea formalism proprietarirei şi exproprierei.­­ Inspecţiunile administrative au dat roade bune şi în lupta împo­triva alcoolismului, care face rava­gii la ţară. Problema construcţiilor şcolare. ‘(Q.­ CONFERINŢELE Primele rezultate ale întrunirilor şi colaborărei autorităţilor administrative fiin ţară*TM"" administrative După cum am anunţat în numă- bilităţi mult mai mari de înfăptui­rii,­trecut, in cursul acestei săptă-­­re. , Urmărirea executării acestui mâni vor avea loc noui conferinţe program­e şi pe care d-nii R. Fra­­administrative în Basarabia. I­asovici şi G. Tătârescu au putut-o Aceste conferinţe ca şi acelea constata în unele judeţe va garanta cari s’au făcut în ultimele luni în­­continuitatea activităţei administra diferitele părţi ale ţării, sunt,­du-­tive şi după o schimbare de gu­mam­u 71 juiuiumaiu, care, dupăipă cum se ştie, o urmare a confe- verii, cum se ştie, sunt bărbaţii noştri dorrinţelor şi inspecţ­iun­ilor gen­erale.­­ Aceasta este ţinta cea mai impor­­stat cei mai cunoscuţi şi cei mai ^recomandate de d. Ion I. C. Brătia- franţă pe care a urmărit-o d. Ion I. nu, preşedintele consiliului in ma-;C. Brătianu, «— fiindcă numai ea reia conferinţă »dmirtis­trativă fîmt. !twi+» TcifTun propăşirea serioasă apreciaţi în martie cercuri goliţi Conferinţele şi inspecţiunile ge­rea conferinţă administrativă ţinu-[poate asigura­tă la ministerul de interne acum a’­urtui judeţ, câteva luni. „ Tot atunci s’au propus înspec­­ţîuni făcute de capii autorităţilor ,dintr’un judeţ, în diferitele puncte ale judeţului, pentru rezolvirea ce­rerilor sătenilor să se facă în cât Dar d-nii miniştri R. Franasovici şi G. Tătărescîi au putut constata Cu mulţumire că multe judeţe au înfiinţat sfaturi administrative pe lângă fiecare reşedinţă de plasă. A­­semenea procedări sistematice pe tot­ cuprinsul ţârii ar fi cu totul bi­nevenite. Cu toţi prefecţii de judeţ, cu care am avut prilejul să stăm de vorbă,­­şi printre aceştia d. Spirea So­­nerale, pe care le-a recomandat d. P­re­scu, prefetul unui judeţ întins, preşedinte al consiliului urmăreau a cum, e jud. Prahova, mi-a dat pre­­tin dublu scop: Coordonarea stor­ pioase amănunte,­­ mi-au arătat ţărilor tuturor şefilor de servicii ,că toate conferinţele şi inspecţiuni­­publice dîntr’un judeţ, pen­truca de generale administrative au făcut munca lor să fie spornică şi toa-ta impresiune din cele mai bune nu­mele ei cât mai mari pentru judeţ,­ n­umai asupra ifuncţionarilor jude­ţiai bună Cunoştinţă de cauză cât mai urgent.­­Atitudinea anumitei prese t» chestiu­nea legei minelor a devenit un adevărat scandal. Ca totdeauna când sunt mari interese materiale in joc, această presă se pune la dispoziţia acelora cari cred să-şi fac un serviciu cumpărând astfel de unelte. Campania începe astfel fără „cruţare” şi opinia publică e asurzită de strigătele acelora ce devin pe dată cei mai fervenţi apărători ai unor cause de cari până ori n'ave­au nici o cunoş­tinţă. Agitaţia petroliştilor, atât de neînte­meiată in fond si puţin obişnuită ca for- , • , , . , •• ,­mă, are un straniu ecou în anumita pre- iar în al doilea rând stabilirea unor­­teni şi comunali, cât asupra săte- Apropierea dintre autorităţi şi populaţie să, ecou ce dovedeşte pe deplin starea legături mai strânse intre populaţie înfloritoare a acestei industrii.„ De data şî autorităţi, aceasta însă apărătorii tuturor vănsă- i După o experimentare de mai rilor avuţiei naţionale s’au întrecut pe, multe luni, rezultatele bune n’au nilor, cari pretutindeni au venit In­­tr’un număr cu adevărat respecta­bil, ascultând cu multă atenţiune! Sfaturile şi explicaţiunile ce li s’au ei însăşi, argumentele ce le aduc ?“-(întârziat să apară, ele accentuându- dar, expunând la rât­ul lor, cu în­tră legei minelor sunt de natură a in- t ^ - 1 - - -digna pe orice om cinstit indiferent de politică ce-ar face-o. Astfel ziarul „Lup­ta’’ publică tntr’un singur număr două știri, ce dovedesc tendinţele ticăloase de Care e ’ ani kai * mai întâi cu cele nini Compacte Utere stintem­ vestiţi că i — „Iri cercurile financiare a’a pri­mit ştirea că in cazul când legea mi­nelor va fi votat* aşa cum a formulat-o la început d. Vintilă Brătianu, bttrsa din Londra va Seoate leul dela cotarea oficială”. ■ ‘ Mai departe, în­­Ai articol, darul Lupta’’ afirmă d­­v. — „încă acum două luni ni se adusese la cunoştinţă că s’au făcut intervenţiuni amicale pe lângă guvern de către re­prezentanţii unor mari puteri In ce pri­veşte intenţiunile atribuite profetului de lege al minelor. „Am menţionat, la timp, cie discreţia cuvenită, acest fapt, care, de altfel a ra­­mas necontestat. ,Astăzi suntem in măsură a afirma din sursă care nu suferă desminţire, că Guvernul se află in faţa unor interven­­ţiuni cu caracter mult mai precis, vi­zând anumite dispoziţii din procetul le­gei minelor privitoare la naţionalizare, la drepturile câştigate şi la perspectiva întreprinderilor cu capital străin referi­toare la obţinerea de terenuri ale sta­tului in viitor. Aceste intervenţii au fost făcute de reprezentanţii oficiali a trei mari puteri amice prin intermediul d-lui ministru­ de externe”! Ziarul Care scoate e­diţui specific pen­tru a anunţa crize de guvern inexisten­te, nu merită desigur desminţiri de câte ori publică „cu discreţie eu­ferită’’ fan­teziile redactărilor săi. Când însă duc­e infamia­­pitii aCoto incit desconsideră cele mai vitale interese ale ţărei, numai spre a merita „răsplată” umăr an­umite cercuri industriale suntem nevoiţi să semnalăm opiniei pu­blice opera “nefastă ce o face, dem­” de dispreţul tuturor oamenilor cinstiţi. Desminţind aceste neadevăruri, ‘ afir­măm­ încă odată că legea minelor va lua fiinţă, fiind una din necesităţile cele mai presante ale reorganizărei­­ naţio­nale. έ­­n fiecare zi, deosebire primul punct din programul expus de d. preşedinte al consiliului merge spre desăvâr­şita lui înfăptuire. Numeroase au fost, în special, re­clamaţiunile privitoare la expropie­­re, împroprietăririle şi la chestiu­nea izlazurilor. Multe au fost solu­ţionate şi, avem convingerea, că şi restul va fi soluţionat în conformi­tate cu doleanţele populaţiunei fiind că cele mai numeroase reclamaţi­uni tretate şi independenţă, distrugân-isfmn.^,c.ază ■nurnai, a^uzuri °f1 ne' du­şi astfel în mod reciproc toată ■, drept aţi can se datoresc mai tocaţi autoritatea şi influenţa faţă nu nu 11TV mai de administraţie dar şi faţă de " serviciul public pe care-l reprezen­tau. Măsurile cari s’au luat la marea conferinţă administrativă au schim­bat aproape pretutindeni situaţia.Cea . .........­­mai însemnată parte o formau ins- î*.0, urma imboldului îndemnului pecţiile administrative în centrele i . e. fe A pro^\ ,c r" Angeles©!, de seamă ale judeţului. La aceste inspecţiutti sunt obligaţi să asiste toţi capii de autorităţi dintr’un ju­deţ, sub conducerea prefectului’, fi ministrul instrucţiune! publice, a că­pătat în multe judeţe o soluţie de­finitivă. Inspecţiunile generale ad­ministrative vor completa opera şi­ neîndoios în scurt timp problema va fi complet rezolvată. Inspecţiunile au mai avut darul de a stimula activitatea funcţiona­rilor comunali. — cari ştiindu-se controlaţi in deaproape, pun mult mai multă râvnă in împlinirea da­toriei. Pretutindeni, unde s’a pus tra­gere de inimă, se văd rezultate fei­ricite. I Deasemenea şi în executarea pres­taţiilor se observă un mare progres, în urma sfaturilor şi explicaţiuni­­lor date sătenilor. Când roadele bune sunt atât de poate cu încredere aştepta, ca atunci când inspecţiuni­­le şi conferinţele se vor înmulţi şi tragere de inimă se va pune pre­tutindeni, aceste roade să fie și mai fericite ca cele de până acum. Sfaturile administrative credere păsul lor. mj^j^bJroucratic Inspecțiunile urmăresc soluționa­rea, la^fața locului a cererilor și "re­­ciâtrtafîuniior sătenilor, precum și găsirea celor mai bune soluțiuni a nevoilor urgente ale regiunei. Desigur, stabilirea unor rapor­turi bune de serviciu intre prefec­tură şi celelalte autorităţi a fost o primă şi fericită consecinţă. In cele mai, multe judeţe datorită acestor legături roadele lor pentru­­ administraţia judeţului ,şi pentru ’.numeroase se populaţie n’au încetat să apară. O altă consecinţă a inspecţiuni­­lor o formează şi alcătuirea unui program solid de activitate judeţia­­nă, mai propriu cu­ nevoile judeţu­lui ca cel de până acum şi cu post­- REP. ’

Next