Viitorul, octombrie 1924 (Anul 17, nr. 4971-4997)
1924-10-14 / nr. 4982
=Xîx= Creditul Minier" Societate sis©Ksisă română pentru desvoltarea industriei miniere In baza deciziunei Consiliului de Admitistraţie, Domnii acţionari ai Societăţei „Creditul Minier“ sunt invitaţi să verse la Cassa Societăţeî, (Bucureşti, B-dul I. C. Brătianu No. 75) între orele 10 — 12 dini. câte 100 (una sută lei) drept al 2-lea vărsământ asupra fiecărei acţiuni emisiunea VH-a. Cei ce vor fi efectuat acest vărsământ până la data de 1 Noembrie 1924, vor lua parte la dividendul exerciţiului în curs, cu începere dela această dată şi pentru suma vărsată. Domnii acţionari cari vor efectua acest vărsământ după data de 1 Noembrie 1924, însă nu mai târziu de 31 Decembrie 1924, nu vor participa la dividend pentru acest vărsământ, decât cu începere de la 1 Ianuarie 1925. Consiliul de administraţie va aviza la timp asupra modalităţilor de predare, faţă de Domnii acţionari cari nu ar efectua vărsământul până la 1 Ianuarie 1925. Consiliu! de administrare ARTA NOU BucuresTi MOBILE MANDEL ălănuss Rochicreajiunile cete mai chiu duse din Paris, s’au pus în vânzare la cel mai asortat magasîn de articole de mode „REGINE“ Calea Victoriei 50 — Se primesc comenzi şi cu materialul clienţilor — Purtaţi numai renumitele tocuri şi tălpi fiind eftine, durabile şi plăcute la mers. Berson CUIOPAR BRILIANTE, EStamante, Perie, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii uzate, PLĂTESC PREŢURI MARI — î primesc şi în consegnaţie — „LA RUBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77 d ecese——asssssssse Tramvaiele Comunale Bucureşti Cumpără 0¥ÂZ. Ofertele însoţite de probe la Direcţiunea Generalei, Bd. Carol No. 20. „salvaTor Ambulatoriu fondat In 1966 de Medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de P3ILE Tratamentul ULEROKATIEI CRONICE prin netoade electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefaloracloidian Microscopie şi Ultramicroscopie Pasagiu! Român 9 ILangă "teatrul Naţional Bucureşti Consult. U—l si 6—9. 'telef. SS/fi i I. C. POSTUPA CENTIST Consultatii: 9—12 a. m. si S—7 p. m. Str. ELENA DOAMNA, 27 momi Str. General Cernat 15 bis. I—6 p. m.—Telef. 79/22 PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţă publică că în ziua de 5 Noembrie 1924, ora ii se va ţine licitaţie cu oferte închise şi sigilate la Direcţiunea III Regională Braşov pentru darea în concesiune a restaurantului Cl. I. şi bufetului Cl. III din staţia Copşa Mică precum şi pentru chioşcurile de alimente din staţiunile Homorod Cohalm şi Avrig. Informaţiunile se pot lua de la Direcţiunea Serviciului M. Biuroul M. 5 din strada Sitei No. 45 B, Braşov. No. 17122/924. *1470 De închiriat PRĂVĂLIE in Strada irataiéi 2 de la Sft. GHEOUCSHE IS25 a se adresa în curie , activitatea se concentra mai ales în fracţiunile chimro diferite ceea ce a condus pe soţii Carie sa caracterizeze în pehblendă prezenţa a cel puţin două radioelemente noui: poloniul şi radiul (Uraniul, toriul, radiul şi poloniul, toate aceste metode derivă unul din altul pe calea desintegrării atomice pornind de la uraniu. Radiul la rândul său dă naştere la o mulţime de alte corpuri între care şi poloniul). Existenţa poloniului a fost anunţată în Iulie 1898, iar aceea a radiului în Noembrie acelaşi an. Cu toate progresele relativ repezi munca era departe de a fi terminată. Soţii Curie erau siguri despre existenţa unor elemente nou, dar pentru a face să fie admisă această opiniune de către chimişti, trebuiau izolate. Ori, în produşii cei mai radio-activi, poloniul şi radiul, nu erau decât sub formă de urme; poloniul se găsea asociat cu bismutul extras din pehblendă şi radiul însoţea bariul extras din acelaşi minereu. Se ştiau metodele de separare, însă aceasta cerea mari cantităţi de materii prime. Şi lipseau localul, banii şi personalul. Cu mari greutăţi şi sacrificii personale ale soţilor Curie s-a putut procura cu încetul cele necesare şi dobândi pentru omenire o cucerire atât de însemnată a ştiinţei. SOCIETATEA ROMANA PENTRU INDUSTRIA DISTILAREI LEMNULUI REŞIŢA Avem onoare a aduce la cunoştinţa acţionarilor că începând de la 15 octombrie a. .c. se va face plata dividendului pe 1923/1924 la acţiunile societăţiei noastre în următoarele locuri: La Reşiţa : la casieria Societate: La Bucureşti: la casieria Soc. Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa S. A., str. Povernei No. 2. Diivdendul a fost fixat la lei 75 de acţiune şi va fi plătit cu deducerea impozitului asupra dividendului cu lei 61 pentru deţinătorii de acţiuni ce locuesc în ţară şi cu mu 58.75 pentru cei domiciliaţi în străinătate. Consiliul de Administraţie Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti angajează personal de vagon, manipulanţi, vizitii şi încasatori, salariu 80—120 lei pe zi (8 ore) 2 zile libere pe tună ş 15 zile concediu pe an plătite, gratificaţie fine de an, premii din încasări, Cassă de ajutor, Cassă de Credit, bae şi asistenţă medicală gratuită, Îmbrăcăminte gratuită In proporţia vechime!. CONDIŢIUNI, serviciul militar satisfăcut, să ştie ceti şi scrie, 500 îCOO lei garanţie, 10 zile şcoală plătite a 40 lei pe zi Pentru Încasatori se primesc şi minori peste 18 ani, precum şi femei cu salarii de 70 şi 60 lei pe zi. 11459 QPEm smmm®, Azi luni 23 Octombrie BOEMA C. F. R. Supliment de publicaţiune Ca urmare la publicaţia licitaţiei ce va avea loc în ziua de 30 Octombrie 1924 orele 11 la serviciul P din Direcţia I Regională, pentru concesionarea exploatărei restaurantului principal cl. I şi bufetului cl. III din staţia Bucureşti-Nord, se aduce la cunoştinţa amatorilor că termenul de concesionare va fi de 5 ani în loc de 2 ani cum s’a publicat. Bucureşti 7 Oct. 1924. Ad. No. 5710/58115^ 58261/6986. DIR. I. REGIONALA 1147.1 grefa Srtaaiuîai Constarea - SECŢIA 11-a EXTRACT D-1 C-tin C. Căştig din com. Giuvenîîa judeţul Constanta prin petiţia înreg. la No- 20996/923 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Alexandra din comuna Giuvenia jud. Constanţa pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezultat un copil anume Stan de 17 ani. Soţia pârâtă nu posedă avere. Termenul de înfăţişare este la 22 Oct. 1924. Prezentul se va afişa în sala Tribunalului conf. art. 285 civ. Grefier, Mihăilescu. No. 5758. 1924 Februarie^14. grefa Tribunalu!«I Argeş SECŢIA II-a c. c. EXTRACT D-na Gherghina Ion I I. Radu din comuna L. Corbului, cu petiţia înreg. la No. 8007/924, a intentat acţiune de divorţ soţului său Ion I. I. Radu din corn. Corbu, pentru motive determinate de lege, al cărui termen este fixat la 15 Octombrie 1924-Din căsătorie a rezultat un copil Nicolae de 5 luni. Grefier S. Dobrescu. No- 39443. 1924 Octombrie 10. Dos. No 1138/924, „Neamul «aEaBBHiBSBsaaaE^Româassc“ Publică un articol intitulat „Dezarmarea ţarei", scris de un cunoscut grafoman, rămas de pomină la căile ferate. Intre altele spune: „Suntem o ţară incultă şi fără educaţie; funcţionarii fură; armata se descompune; ţara merge la ruină“. Se vede că „Neamul Românesc“ a început să devie gelos de „laurii" culeşi de anumita presă. „Limfa“ Sub titlul :"O gravă primejdie pentru ţară" scrie: „Se discută asupra moştenirei pe care o va lăsa regimul actual. Nici un cetăţean nu va invidia, în această privinţă, guvernul de mâine. Inventaria moştenirei se cunoaşte de pe acum“. Acum înţelegem x/k pentru ce Oposiţia nu vrea cu nici un preţ să vie la guvern. „Inerfegrarea“ Spune că America se „înăbuşe" în aur şi România nu găseşte un împrumut. Unde sunt vremurile fericite, când România se împrumuta la toţi zarafii de pe piaţă! „Adevărul“ Mărturiseşte că nu sa luat nimeni în serios. „Comercianţii, financiarii, industriaşii, agricultorii, petroliştii, stăteau foarte nepăsători când, ani de-a rândul, guvernul săvârşea acele călcări de principii... In vreme ce noi strigăm săriţi, lupul!, nimeni din cei de mai sus nu credeau că era chiar fiara în persoană ji părea că aiurăm"* Lume ingrată: nu vrea să creadă aiurările. „Adevărului"! Oficiosul "d-lui Maniu, cel mai bine „orientat” în politica ţărei, vorbeşte despre „dezorientarea" guvernului. „România" a lovit, cum s’ar zice, ca Eremia, drept cu oiştea în gard. Presa din tari »Glasul Bucovinei“ti-SOI Cu prilejul împlinirei a zece ani de domnie a M. S. Regelui, scrie: „Cu drept cuvânt deci se poate spune că Regele Ferdinand I a reintrodus pe români în istoria universală. Istoria va proslăvi faptele măreţe şi glorioase ale marelui nostru rege, iar numele său se va pot meni cu evlavie şi recunoştinţă cât va bate o inimă românească“. „grefrăSirea“ (Cluj) După ce se întreabă dacă există opoziţie, conchide: „Dar, dacă nu există o opoziţie care într’o viitoare eventualitate să poată lua succesiunea guvernului, apoi zadarnic căutăm omul de valoare, competenţă şi autoritate care să poată să îşi asume răspunderea situaţiei: omul e cu mult mai greu de găsit decât opoziţia care ar putea forma un viitorsuvern“. Şi omul, ca şi opoziţia, Duminile Pith eri Duminică a avut loc la cimitirul Belu înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale mult reregretatului prof. dr. Petrini Paul. A luat parte la serviciul funebru un mare număr de rude, prieteni, foşti colegi şi elevi ai defunctului. Doctorul Petrini Paul încetase din viaţă după o scurtă suferinţă, în noaptea de 10 spre 11 curent, la domiciliul său din bulevardul Domniţei. Unul din cei mai vechi profesori ai facultăţii de medicină din Bucureşti, defunctul a desvoltat o strălucită activitate didactică la catedra sa de anatomie şi a lăsat acolo un muzeu, care poate face cinste oricărui centrucultural din Apus. De asemenea a lăsat cele mai bune amintiri ca medic primar al spitalului Brâncovenesc. Membru devotat al partidului naţional-liberal, doctorul Petrini Paul a fost în mai multe rânduri senator al judeţului Teleorman, unde se bucura de foarte multe simpatii. In această calitate a luat parte vie la votarea legei sanitare şi la lucrările parlamentului de la Iaşi, dând concursul său devotat la importantele reforme menite a da vot şi pământ sătenilor. Rugăm familia a primi condoleanţele noastre. [161 pe CAILE FERATE De la 15 Oct. până la noui dispoziţiuni a fost sistată circulaţia trenurilor de călători No. 477/478 pe linia T. Mureş-Pftfnd şi a trenurilor 4015 şi 4018 pe linia T.Mureş-India. Linia Făurei-Brăila a fost refăcută complet, reluându-se circulaţia tuturor trenurilor* ■ 7 «• inundabilă, construirea de heleştee sistematice, de frigorifere, gheţării etc. Se pune întrebarea: lucrările de intensificare cerute acestor servicii se pot, face de o societate cointeresată sau numai de stat?. Bineînţeles, dacă se va susţine tema ca o singură societate să facă toate lucrările de exploatări de pescării, atunci va urma ca aceste servicii să fie puse la dispoziţia societăţei şi plătite numai de ea. Dacă se vor face maii multe societăţi, atunci serviciile vor trebui învestite într’o secţie aparte, sub autoritatea statul şi să facă toate lucrările dintr’un fond anume: fondul intensificărei producţiei. Acest fond este azi în fiinţă, confirmat de un jurnal al consiliului de miniştri în urma fericitei propuneri susţinute de d. ministru Al. Constantinescu. Fondul intensificarea producţiei Acest fond se va alimenta pe viitor de toate societăţile de exploatare cari vor funcţiona, dând o cotă aparte din veniturile lor brute de 5—10 la sută. Dar în afară de cele două servicii de care am vorbit mai sus, —continuă d. dr. P. P. Daia, — va trebui să se înfiinţeze, pe lângă direcţia generală a pescăriilor, un consiliu consultativ tehnic al pescăriilor, pentru ca toate chestiunile de exploatare şi intensificarea producţiei să fie bine studiate şi coordonate. Astfel, când o societate se constitue şi când lucrările de punere în valoare a bălţilor se proectează, să nu fie nevoe de cheltueli inutile şi de rătăcire în proecte. Acest consiliu va fi un organ folositor pentru societăţile cointeresate, pentru stat şi pentru particularii cari vor avea de pus în valoare şi exploatare: bălţi, râuri, herestee, desfacerea producţiei etc. însuşi consiliul superior economic de control și îndrumare va avea nevoe de luminile acestui consiliu special ca cel mai competinte când chestiunile de ordin piscicol vor fi prezentate de societăţi spre aprobare. Pe de altă parte statul are cel mai mare interes, — închee d. dr. P. P. Da-l a interesanta d-sale expunere, „ ca averea sa să fie în mod raţional şi modern exploatată, în vederea intensificăm producţiei, a desfacerei şi industrializărei”. Intr’un număr viitor vom publica explicaţiuile pe care directorul general al pescăriilor ni le-a dat cu privire la calea fericită pe care o deschide pescăriilor, statului, legea comercializării. .................—XXX-----------— Spicuiri Presa Capitalei n; Wi..-.—' ■ ... .mi i ■ -XXX- VTTTORUD Litere-Arte-Ştiinţe nţelor medieaŞe“ Sud direcţiunea învăţaţilor, doctori şi profesori I. Cantacuzino şi D. Danielopolu, având ca secretari pe d-nii N. Gh. Lupu, Al. Ţupa, Marius Georgescu, C. Dimitriu, a apărut primul număr pe acest an, şi pe luna Octombrie, din Revista ştiinţelor medicale.Această publicaţie care e documentul cel mai elocvent despre gradul de înaintare la care a ajuns ştiinţa medicală în ţara noastră, publică chiar în acest număr studii savante cari depăşesc un articol şi sunt contribuţiuni originale la cele mai aride probleme ale ştiinţei medicale. Studiul d-lui dr. D. Danielopolu asupra rolului sistemului nervos vegetativ în viaţa organică, studiile d-loi Nanu-Muscel şi I. Panel, I. Enescu, N. Lupu sunt remarcabile. Şi adagăm că revista publică bogate notiţe bibliografice, analize din Cărţile noi, etc. Irt atari condiţiuni Revista Medicală de care ne ocupăm este o frumoasă dovadă a culturei noastre medicale. Publicaţiimnoii Sub numele de împrumut Nicolae Argeş au apărut o serie de legende şi povestiri cu titlul „Busuioc de la Bătrâni ”. Barbu Lăzăreanu continuă migăloasele sale spicuiri în arhive şi cârţi vechi, şi ne dă sub numele Lespezi şi moloz din templul lui Epidaur câteva notiţe informative despre unii medici din trecut. Silitele poartă titlurile: Tavernier, Gheorghe Cuciuron, Rosisel, Medicina legală pe timpul lui Vasile Lupu, Medicofobia lui Hasdeu şi medicina umoristică a doctorului Forrester. D. Gh. Ghibănescu, harnicul filolog şi istorici de la Iaşi, membru corespondent al Academiei române, ne dă o interesantă monografie : „Breasla uşierilor şi locul calicilor din Iaşi“. E o lucrare interesantă din care se vede că după cum în vechea Franţă existau corporaţia cerşetorilor, şi la noi la Iaşi exista o adevărată breaslă a calicilor, sau mizerilor. Cărte şi reviste A apărut în „Biblioteca Minerva: Povestea unui orfan. Note despre Artă, Cartea inimii, Elogiul Frumuseţii şi Singur de G. Niculescu- Varone. — „’Ai apărut 5,OGLINDA LUMII" No. 41 cu numeroase vederi şi instantanee fotografice, şi ORIZONTUL No. 41 multe clişee şi cu un bogat material ştiinţific. Spectacolele sitei TEATRUL NAŢIONAL. — „Pemeea îndărătnică". OPERA ROMANA. — „Boema“ TEATRUL REGINA MARIA _ „Vârtéjul". ALHAMBRA. —■ „Program bogat de varieté. Asociaţia inginerilor O pioasă COMEMORARE — 25 ani de la moartea lui Gh. Duca — Asociaţia Generală a Inginerilor din România aduce la cunoştinţa membrilor săi, că Duminică 19 Octombrie ora 10.30 se va comemora in curtea de onoare a şcoalei politechnice din Bucureşti cu o deosebită solemnitate împlinirea a 25 ani de la moartea inginerului inspector general Gh. Duca, fost director general C. F. R., fost director al şcoalei naţionale de poduri şi şosele, preşedinte al societăţei politechnice, etc. Vor lua cuvântul D-nil: Ing. inspec. gl. Anghel Saligni, An. P. Ştefănescu, Vasilescu Karpen, Gr. Stratilescu şi Gr. Caracostea. Asociaţia invită ca membrii săi să asiste în număr cât mai mare la această pioasă solemnitate. Ploeşti. — Eri Duiminiecă a avu£ foc aici solemnitatea inaugurărei primei şcoli de arte şi meserii, în prezenţa d-lui prof. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice. Se mai aflau de faţă d-nii: Spirea Sorescu, prefectul jud. Prahova, Fotescu, primarul oraşului, prof. Aurel Moşoiu senator şi preşedintele comitetului şcoalei, Cornel Moşoiu, şef de cabinet al d-lui ministru al lucrărilor publice, Petre Ghiţescu, directorul general al învăţământului primar*, general Minorescu, Rigu şi Predescu, senatori, Soarec, prefectul poliţiei, Ionescu-Lungu şi Constantinescu, deputaţi, Oprescu Alexandria, ajutor de primar, Orăşianu, inspector şcolar, dr. Vântu, ing. Dugue, profesorii Vasilescu şi C. Georgescu, etc. La orele 9 dimineaţa s-a oficiat un serviciu religios de preotul Chirică, parohul catedralei, în prezenţa asistenţei şi a elevilor şcoalei Cuvântarea dl-lui senator Moşoiu După aceasta a luat cuvântul d. senator AUREL MOŞOIU, care adresându-se d-lui ministru al instrucţiunei îi aduce mulţumiri în numele comitetului şcolar pentru munca istovitoare ce o depune în conducerea învăţământului din România întregită, făcând toate sforţările pentru buna îndrumare a culturei naţionale. Mai departe d-sa, face un istoric al şcoalei, arătând sforţările făcute pentru construirea acestei şcoli, care e prima şcoală de arte şi meserii a oraşului Ploeşti ca şi a judeţului Prahova. D-sa arată apoii însemnătatea învăţământului practic, căruia trebue să se dea aceiaşi desvoltare ca şi celui teoretic. Vorbeşte apoi d. VASILESCU, directorul şcoalei, după care ia cuvântul d. prof. dr. ANGELESCU, ministrul instructuraei publice Cuvântarea d-lul prof. dr. Anghelescu D-sa începe prin a spune că tendinţa e să se dea odesvoltare tot mai mare învăţământului practic pe lângă cel teoretic. Ca ministru al şcolilor, aduce, vii mulţumiri comitetului şcolar care a muncit la înfăptuirea primei şcoli de arte şi meserii a oraşului Ploeşti. In cuvântarea sa de senator Moşoiu a ridicat o chestiune importantă, aceea a învăţământului practic; e o necesitate să îndrumăm ţara în aceasta direcţie. Aici, ca şi la Galaţi şi Craiova trebue să ridicăm şcoli superioare de arte şi meserii, pentru că comerţul şi industria sunt în plină desvoltare. Mai departe d. prof. dr. Angelescu spune că toate şcolile vor fi dotate cu internate, întrucât numai astfel vor putea urma cursurile şi elevii sătenilor. Privitor la învăţământul practic, s-au construit în ultimii doi ani şi şcoli de meserii, 14 şcoli comerciale şi 37 şcoli profesionale. Din sumele pe cari d. ministru de finanţe Vintilă Brătianu, le-a alocat învăţământului, s’au rezervat :7 milioane pentru învăţământul practic. Pentru această şcoală, unde s’au făcut lucruri admirabila mulţumită d-lui senator Moşoiu, dau zoo.000 lei pentru transformarea ei în şcoală superioară, * întreaga asistenţă a vizitat apoi atelierele de tâmplărie, lăcătuşerie, fierărie, etc. precum şi localul şcoalei. * Dominiera Angelescu însoţit de notabilităţile oraşului, a vizitat apoi şcolile primare No. 10 de băieţi şi No. 10 de fete. De aci asistenţii au luat parte la inaugurarea şcoalei mixte No. 3, unde au luat cuvântul d. Sorescu, prefectul judeţului, şi d. prof. dr. Angelescu ministrul instrucţiunei publice. Banchetul La orele 1 dai, prefectura judeţului a oferit Un banchet în sala de festivităţi. La şampanie au luat cuvântul d-nii: SORESCU, prefectul judeţului, FOTESCU, primarul oraşului, dr. Z. POPESCU, d-na CANDEA, directoarea şcoalei normale şi d. senator MOŞOIU, care a închinat pentru ministrul instrucţiunei publice, scoţând în evidenţă opera de luminare a masselor prim' construirea die şcoli" sub imboldul d-sale. A răspuns d. prof. dr. ANGElescu, ministrul instrucţiunei publice, care a mulţumit d-lui senator Moşoiu, profesor la liceul local, pentru opera săvârşită la şcoala de meserii. D-sa face un istoric al campaniei de construcţiuni şcolare, unde a fost secondat de d. Ghiţescu, directorul învăţământului primar şi având colaborarea prefecţilor şi primarilor. In judeţul Prahova s’au construit 200 şcoli primare, iar pentru cele 4000 de şcoi ridicate în cursul anului trecut s’au dat 3 miliarde. In acest o® ce vor construi 2000 şcoli primara In încheiere d-sa aduce mulţumiri preşedinteluii şi întregului comitet şcolar. învăţământul IKAWHRAM A SCOAIEI d. arte meserii din Ploeşti Sentifru^^ Cuvântările d-lor ministru dr. Ăngeiescu şi senator Moşoiu.—Inaugurarea şcoalei mixte No. 3. —Banchetul la orele a luat sfârşit .La,banchetul a AND. D-1 dr. ANGELESCU Ministrul instrucţiunei publice *