Viitorul, octombrie 1924 (Anul 17, nr. 4971-4997)

1924-10-14 / nr. 4982

=Xîx= Creditul Minier" Societate sis©Ksisă română pentru desvoltarea industriei miniere In baza deciziunei Consiliului de Admiti­straţie, Domnii acţionari ai Societăţei „Creditul Minier“ sunt invitaţi să verse la Cassa Socie­­tăţeî, (Bucureşti, B-dul I. C. Brătianu No. 75) între orele 10 — 12 dini. câte 100 (una sută lei) drept al 2-lea vărsământ asupra fiecărei ac­ţiuni emisiunea VH-a. Cei ce vor fi efectuat acest vărsământ până la data de 1 No­­embrie 1924, vor lua parte la dividendul exerciţiului în curs, cu în­cepere dela această dată şi pentru suma vărsată. Domnii acţionari cari vor efectua acest vărsământ după data de 1 Noembrie 1924, însă nu mai târziu de 31 Decembrie 1924, nu vor participa la dividend pentru acest vărsământ, de­cât cu începere de la 1 Ianuarie 1925. Consiliul de administraţie va aviza la timp asupra modalităţilor de predare, faţă de Domnii acţionari cari nu ar efectua vărsământul până la 1 Ianuarie 1925. Consiliu! de administrare ARTA NOU BucuresTi MOBILE MANDEL ălănu­ss Rochi­­creajiunile cete mai chiu duse din Paris, s’au pus în vânzare la cel mai asortat magasîn de articole de mode „REGINE“ Calea Victoriei 50 — Se primesc comenzi şi cu materialul clienţilor — Purtaţi numai renumitele tocuri şi tălpi fiind eftine, durabile şi plăcute la mers. Berson CUIOPAR BRILIANTE, EStamante, Perie, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii uzate, PLĂTESC PREŢURI MARI — î primesc şi în consegnaţie — „LA R­UBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77 d ecese——asssssssse Tramvaiele Comunale Bucureşti Cumpără 0¥ÂZ. Ofertele în­soţite de probe la Direcţiunea Ge­neralei, B­d. Carol No. 20. „salvaTor Ambulatoriu fondat In 1966 de Medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de P3ILE Tratamentul ULEROKATIEI CRONICE prin n­etoade electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefaloracloidian Microscopie şi Ultramicroscopie Pasagiu! Român 9 ILangă "teatrul Naţional­ Bucureşti Consult. U—l si 6—9. 'telef. SS/fi i I. C. POSTUPA CENTIST Consultat­ii: 9—12 a. m. si S—7 p. m. Str. ELENA DOAMNA, 27 m­omi Str. General Cernat 15 bis. I—6 p. m.—Telef. 79/22 PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţă publică că în ziua de 5 Noembrie 1924, ora ii se va ţine licitaţie cu oferte în­chise şi sigilate la Direcţiunea III Regională Braşov pentru darea în concesiune a restaurantului Cl. I. şi bufetului Cl. III din staţia Copşa Mică precum şi pentru chioşcurile de alimente din staţiunile Homorod Cohalm şi Avrig. Informaţiunile se pot lua de la Direcţiunea Serviciului M. Biuroul M. 5 din strada Sitei No. 45 B, Braşov. No. 17122/924. *1470 De închiriat PRĂVĂLIE in Strada irataiéi 2 de la Sft. GHEOUCSHE IS25 a se adresa în curie , activitatea se concentra mai ales în fracţiunile chimr­o diferite ceea ce a condus pe soţii Carie sa ca­racterizeze în pehblendă prezenţa a cel puţin două radioelemente noui: poloniul şi radiul (Uraniul, toriul, radiul şi poloniul, toate a­­ceste metode derivă unul din altul pe calea desintegrării atomice por­nind de la uraniu. Radiul la rândul său dă naştere la o mulţime de alte corpuri între care şi poloniul). Existenţa poloniului a fost a­­nunţată în Iulie 1898, iar aceea a radiului în Noembrie acelaşi an. Cu toate progresele relativ re­pezi munca era departe de a fi ter­minată. Soţii Curie erau siguri des­pre existenţa unor elemente nou, dar pentru a face să fie admisă a­­ceastă opiniune de către chimişti, trebuiau izolate. Ori, în produşii cei mai radio-activi, poloniul şi ra­diul, nu erau decât sub formă de urme; poloniul se găsea asociat cu bismutul extras din pehblendă şi radiul însoţea bariul extras din acelaşi minereu. Se ştiau metodele de separare, însă aceasta cerea mari cantităţi de materii prime. Şi lipseau localul, banii şi perso­nalul. Cu mari greutăţi şi sacrificii personale ale soţilor Curie s-a pu­tut procura cu încetul cele nece­sare şi dobândi pentru omenire o cucerire atât de însemnată a ştiin­ţei. SOCIETATEA ROMANA PENTRU INDUSTRIA DISTILA­­REI LEMNULUI REŞIŢA Avem onoare a aduce la cunoş­tinţa acţionarilor că începând de la 15 octombrie a. .c. se va face plata dividendului pe 1923/1924 la acţiunile societăţiei noastre în ur­mătoarele locuri: La Reşiţa : la casieria Societa­te: La Bucureşti: la casieria Soc. Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa S. A., str. Povernei No. 2. Diivdendul a fost fixat la lei 75 de acţiune şi va fi plătit cu dedu­cerea impozitului asupra dividen­dului cu lei 61 pentru deţinătorii de acţiuni ce locuesc în ţară şi cu mu 58.75 pentru cei domiciliaţi în străinătate. Consiliul de Administraţie Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti angajează personal de vagon, ma­­nipulanţi, vizitii şi încasatori, sala­riu 80—120 lei pe zi (8 ore) 2 zile li­bere pe tună ş 15 zile concediu pe an plătite, gratificaţie fine de an, premii din încasări, Cassă de aju­tor, Cassă de Credit, bae şi asisten­ţă medicală gratuită, Îmbrăcămin­te gratuită In proporţia vechime!. CONDIŢIUNI, serviciul militar satisfăcut, să ştie ceti şi scrie, 500 îCOO lei garanţie, 10 zile şcoală plă­tite a 40 lei pe zi Pentru Încasatori se primesc şi minori peste 18 ani, precum şi fe­mei cu salarii de 70 şi 60 lei pe zi. 11459 QPEm smmm®, Azi l­uni 23 Octombrie BOEMA C. F. R. Supliment de publicaţiune Ca urmare la publicaţia licitaţiei ce va avea loc în ziua de 30 Octom­brie 1924 orele 11 la serviciul P din Direcţia I Regională, pentru concesionarea exploatărei restauran­tului principal cl. I şi bufetului cl. III din staţia Bucureşti-Nord, se aduce la cunoştinţa amatorilor că termenul de concesionare va fi de 5 ani în loc de 2 ani cum s’a pu­blicat. Bucureşti 7 Oct. 1924. Ad. No. 5710/58115^ 58261/6986. DIR. I. REGIONALA­ 1147.1 grefa Srtaaiuîai Constarea - SECŢIA 11-a EXTRACT D-1 C-tin C. Căştig din com. Giu­­venîîa judeţul Constanta prin peti­ţia înreg. la No- 20996/923 a inten­tat acţiune de divorţ contra soţiei sale Alexandra din comuna Giuven­­ia jud. Constanţa­ pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezul­tat un copil anume Stan de 17 ani. Soţia pârâtă nu posedă avere. Termenul de înfăţişare este la 22 Oct. 1924. Prezentul se va afişa în sala Tri­bunalului conf. art. 285 civ. Grefier, Mihăilescu­. No. 5758. 1924 Februarie^14. grefa Tribunalu!«I Argeş SECŢIA II-a c. c. EXTRACT D-na Gherghina Ion I­ I. Radu din comuna L. Corbului, cu petiţia înreg. la No. 8007/924, a intentat acţiune de divorţ soţului său Ion I. I. Radu din corn. Corbu, pentru mo­tive determinate de lege, al cărui termen este fixat la 15 Octombrie 1924-Din căsătorie a rezultat un copil Nicolae de 5 luni. Grefier S. Dobrescu. No- 39443. 1924 Octombrie 10. Dos. No 1138/924, „Neamul «aEaBBHiBSBsaaaE^Româassc“ Publică un articol intitulat „De­zarmarea ţarei", scris de un cunos­cut grafoman, rămas de pomină la căile ferate. Intre altele spune: „Suntem o ţară incultă şi fără e­­ducaţie; funcţionarii fură; armata se descompune; ţara merge la rui­nă“. Se vede că „Neamul Românesc“ a început să devie gelos de „laurii" culeşi de anumita presă. „Limfa“ Sub titlul :"O gravă primejdie pentru ţară" scrie: „Se discută asupra moştenirei pe care o va lăsa regimul actual. Nici un cetăţean nu va invidia, în aceas­tă privinţă, guvernul de mâine. In­ventaria­ moştenirei se cunoaşte de pe acum“. Acum înţelegem x/k pentru ce O­­posiţia nu vrea cu nici un preţ să vie la guvern. „Inerfegrarea“ Spune că America se „înăbuşe" în aur şi România nu găseşte un îm­prumut. Unde sunt vremurile fericite, când România se împrumuta la toţi zara­fii de pe piaţă! „Adevărul“ Mărturiseşte că nu sa luat ni­meni în serios. „Comercianţii, financiarii, indus­triaşii, agricultorii, petroliştii, stă­teau foarte nepăsători când, ani de-a rândul, guvernul săvârşea ace­le călcări de principii... In vreme ce noi strigăm săriţi, lupul!, nimeni din cei de mai sus nu credeau că era chiar fiara în persoană ji părea că aiurăm"* Lume ingrată: nu vrea să creadă aiurările. „Adevărului"! Oficiosul "d-lui Maniu, cel mai bi­ne „orientat” în politica ţărei, vor­beşte despre „dezorientarea" gu­vernului. „România" a lovit, cum s’ar zice, ca Eremia, drept cu oiştea în gard. Presa din tari »Glasul Bucovinei“­ti-SOI Cu prilejul împlinirei a zece ani de domnie a M. S. Regelui, scrie: „Cu drept cuvânt deci se poate spune că Regele Ferdinand I a re­introdus pe români în istoria uni­versală. Istoria va proslăvi faptele măreţe şi glorioase ale marelui nos­­tru rege, iar numele său se va po­t meni cu evlavie şi recunoştinţă cât va bate o inimă românească“. „grefrăSirea“ (Cluj) După ce se întreabă da­că există opoziţie, conchide: „Dar, dacă nu există o opoziţie care într’o viitoare eventualitate să poată lua succesiunea guvernului, a­­poi zadarnic căutăm omul de valoa­re, competenţă şi autoritate care să poată să îşi asume răspunderea si­tuaţiei: omul e cu mult mai greu de găsit de­cât opoziţia care ar pu­tea forma un viitor­­suvern“. Şi omul, ca şi opoziţia, Dumini­­le Pith­ eri Duminică a avut loc la ci­mitirul Belu înmormântarea ră­măşiţelor pământeşti ale mult re­­regretatului prof. dr. Petrini Paul. A luat parte la serviciul funebru un­ mare număr de rude, prieteni, foşti colegi şi elevi ai defunctului. Doctorul Petrini Paul încetase din viaţă după o scurtă suferinţă, în noaptea de 10 spre 11 curent, la do­miciliul său din bulevardul Dom­niţei. Unul din cei mai vechi profesori ai facultăţii de medicină din Bucu­reşti, defunctul a desvoltat o stră­lucită activitate didactică la cate­dra sa de anatomie şi a lăsat aco­lo un muzeu, care poate face cin­ste ori­cărui centru­­cultural din Apus. De asemenea a lăsat cele mai bune amintiri ca medic pri­mar al spitalului Brâncovenesc. Membru devotat al partidului naţional-liberal, doctorul Petrini Paul a fost în mai multe rânduri senator al judeţului Teleorman, unde se bucura de foarte multe simpatii. In această calitate a luat parte vie la votarea legei sanitare şi la lucrările parlamentului de la Iaşi, dând concursul său devotat la importantele reforme menite a da vot şi pământ sătenilor. Rugăm familia a primi condo­lean­ţele noastre. [161 pe CAILE FERATE De la 15 Oct. până la noui dispo­­ziţiuni a fost sistată circulaţia tre­nurilor de călători No. 477/478 pe linia T. Mureş-Pftfn­d şi a trenurilor 4015 şi 4018 pe linia T.­Mureş-In­­dia. Linia Făurei-Brăila a fost refă­cută complet, reluându-se circulaţia tuturor trenurilor* ■ 7 «• inundabilă, construirea de heleştee sistematice, de frigorifere, gheţă­rii etc. Se pune întrebarea: lucrările de intensificare cerute acestor servicii se pot, face de o societate cointere­sată sau numai de stat?. Bineînţeles, dacă se va susţine tema ca o singură societate să fa­că toate lucrările de exploatări de pescării, atunci va urma ca aceste servicii să fie puse la dispoziţia so­­cietăţei şi plătite numai de ea. Da­că se vor face maii multe societăţi, atunci serviciile vor trebui învesti­te într’o secţie aparte, sub autori­tatea statul şi să facă toate lu­crările dintr’un fond anume: fon­dul intensificărei producţiei. Acest fond este azi în fiinţă, confirmat de un jurnal al consiliului de miniştri în urma fericitei propuneri susţinu­te de d. ministru Al. Constantines­­cu. Fondul intensificarea producţiei Acest fond se va alimenta pe viitor de toate societăţile de exploa­tare cari vor funcţiona, dând o cotă aparte din veniturile lor brute de 5—10 la sută. Dar în afară de cele două servi­cii de care am vorbit mai sus, —con­tinuă d. dr. P. P. Daia, — va tre­bui să se înfiinţeze, pe lângă direc­ţia generală a pescăriilor, un consi­liu consultativ tehnic al pescării­lor, pentru ca toate chestiunile de exploatare şi intensificarea produc­ţiei să fie bine studiate şi coordo­nate. Astfel, când o societate se constitue şi când lucrările de pune­re în valoare a bălţilor se proectea­ză, să nu fie nevoe de cheltueli i­­nutile ş­i de rătăcire în proecte. Acest consiliu va fi un organ fo­­lositor pentru societăţile cointere­sate, pentru stat şi pentru parti­cularii cari vor avea de pus în va­­loare şi exploatare: bălţi, râuri, he­restee, desfacerea producţiei etc. însuşi consiliul superior econo­mic de control și îndrumare va a­­vea nevoe de luminile acestui con­siliu special ca cel mai competin­te când chestiunile de ordin pisci­col vor fi prezentate de societăţi spre aprobare. Pe de altă parte statul are cel mai mare interes, — închee d. dr. P. P. Da-l a interesanta d-sale expu­nere, „ ca averea sa să fie în mod raţional şi modern exploatată, în ve­derea intensificăm producţiei, a desfacerei şi industrializărei”. Intr’un număr viitor vom publi­ca explicaţiuile pe care directorul general al pescăriilor ni le-a dat cu privire la calea fericită pe care o deschide pescăriilor, statului, legea comercializării. .................—XXX-----------— Spicuiri Presa Capitalei n; Wi..-.—' ■ ... .mi i ■ -XXX- VTTTORUD Litere-Arte-Ştiinţe nţelor medieaŞe“ Sud direcţiunea învăţaţilor, doc­tori şi profesori I. Cantacuzino şi D. Danielopolu, având ca secretari pe d-nii N. Gh. Lupu, Al. Ţupa, Marius Georgescu, C. Dimitriu, a apărut primul număr pe acest an, şi pe luna Octombrie, din Revista ştiinţelor medicale.­­Această publicaţie care e docu­mentul cel mai elocvent despre gra­dul de înaintare la care a ajuns ştiinţa medicală în ţara noastră, publică chiar în acest număr stu­dii savante cari depăşesc un arti­col şi sunt contribuţiuni originale la cele mai aride probleme ale şti­inţei medicale. Studiul d-lui dr. D. Danielopolu asupra rolului sistemului nervos vegetativ în viaţa organică, stu­diile d-loi Nanu-Muscel şi I. Panel, I. Enescu, N. Lupu sunt remarca­bile. Şi adagăm că revista publică bo­gate notiţe bibliografic­e, analize din Cărţile noi, etc. Irt atari condiţiuni Revista Me­dicală de care ne oc­upăm este o frumoasă dovadă a cultur­ei noastre medicale. Publicaţiimnoii Sub numele de împrumut Nico­­lae­ Argeş au apărut o serie de le­gende şi povestiri cu titlul „Bu­suioc de la Bătrâni ”. Barbu Lăzăreanu continuă migăloasele sale spicuiri în arhive şi cârţi vechi, şi ne dă sub numele Lespezi şi moloz din templul lui Epidaur câteva notiţe informative despre unii medici din trecut. Sili­tele poartă titlurile: Tavernier, Gheorghe Cuciur­on, Rosisel, Me­dicina legală pe timpul lui Vasile Lupu, Medicofobia lui Hasdeu şi medicina umoristică a doctorului Fo­rrest­er. D. Gh. Ghibănescu, harnicul fi­lolog şi istorici de la Iaşi, membru corespondent al Academiei române, ne dă o interesantă monografie : „Breasla uşierilor şi locul calicilor din Iaşi“. E o lucrare interesantă din care se vede că după cum în vechea Franţă existau corporaţia cerşetorilor, şi la noi la Iaşi exis­ta o­ adevărată breaslă a calicilor, sau mizerilor. Căr­te şi­ reviste A apărut în „Biblioteca Minerva: Povestea unui orfan. Note despre Artă, Cartea inimii, Elogiul Fru­museţii şi Singur de G. Niculescu- Varone. — „’Ai apărut 5,OGLINDA LUMII" No. 41 cu numeroase vederi şi in­stantanee fotografice, şi ORIZON­TUL No. 41 multe clişee şi cu un bogat material ştiinţific. Spectacolele sitei TEATRUL NAŢIONAL. — „Pe­­meea îndărătnică". OPERA ROMANA. — „Boema“ TEATRUL REGINA MARIA _ „Vârtéjul". ALHAMBRA. —■ „Program bogat de varieté. Asociaţia inginerilor O pioasă COMEMORARE — 25 ani de la moartea lui Gh. Duca — Asociaţia Generală a Inginerilor din România aduce la cunoştinţa membrilor săi, că Duminică 19 Oc­tombrie ora 10.30 se va comemora in curtea de onoare a şcoalei poli­­technice din Bucureşti cu o deose­bită solemnitate împlinirea a 25 ani de la moartea inginerului ins­pector general Gh. Duca, fost di­rector general C. F. R., fost direc­tor al şcoalei naţionale d­e poduri şi şosele, preşedinte al societăţei politechnice, etc. Vor lua cuvântul D-nil: Ing. inspec. gl. Anghel Saligni, An. P. Ştefănescu, Vasilescu Karpen, Gr. Stratilescu şi Gr. Caracostea. Asociaţia invită ca membrii săi să asiste în număr cât mai mare la această pioasă solemnitate. Ploeşti. — Eri Duiminiecă a a­­vu£ foc aici solemnitatea inaugu­­rărei primei şcoli de arte şi me­serii, în prezenţa d-lui prof. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice. Se mai aflau de faţă d-nii: Spi­rea Sorescu, prefectul jud. Pra­hova, Fotescu, primarul oraşului, prof. Aurel Moşoiu senator şi pre­şedintele comitetului şcoalei, Cor­nel Moşoiu, şef de cabinet al d-lui ministru al lucrărilor publice, Pe­tre Ghiţescu, directorul general al învăţământului primar*, general Minorescu, Ri­gu şi Predescu, se­natori, Soarec, prefectul poliţiei, Ionescu-Lungu şi Constantinescu, deputaţi, Oprescu­ Alexandria, a­­jutor de primar, Orăşianu, ins­pector şcolar, dr. Vântu, ing. Du­­gue, profesorii Vasilescu şi C. Georgescu, etc. La orele 9 dimineaţa s-a oficiat un serviciu religios de preotul Chirică, parohul catedralei, în prezenţa asistenţei şi a elevilor şcoalei Cuvântarea dl-lui se­nator Moşoiu După aceasta a luat cuvântul d. senator AUREL MOŞOIU, care adresându-se d-lui ministru al in­­strucţiunei îi aduce mulţumiri în numele comitetului şcolar pentru munca istovitoare ce o depune în conducerea învăţământului din România întregită, făcând toate sforţările pentru buna îndrumare a cultu­rei naţionale. Mai departe d-sa, face un isto­ric al şcoalei, arătând sforţările făcute pentru construirea acestei şcoli, care e prima şcoală de arte şi meserii a oraşului Ploeşti ca şi a judeţului Prahova. D-sa a­­rată apoii însemnătatea învăţă­mântului practic, căruia trebue să se­­ dea aceiaşi desvoltare ca şi celui teoretic. Vorbeşte apoi d. VASILESCU, directorul şcoalei, după care ia cuvântul d. prof. dr. ANGELE­SCU, ministrul instructuraei pu­blice Cuvântarea d-lul prof. dr. Anghelescu D-sa începe prin a spune că ten­dinţa e să se dea o­­desvoltare tot mai mare învăţământului practic pe lângă cel teoretic.­­ Ca ministru al şcolilor, aduce, vii mulţumiri comitetului şcolar care a muncit la înfăptuirea primei şcoli de arte şi meserii a oraşului Ploeşti. In cuvântarea sa de senator Moşoiu a ridicat o chestiune importantă, aceea a învăţământului practic; e o necesitate să îndrumăm ţara în a­­ceasta direcţie. Aici, ca şi la Galaţi şi Craiova trebue să ridicăm şcoli superioare de arte şi meserii, pentru că comer­ţul şi industria sunt în plină desvol­tare. Mai departe d. prof. dr. Angeles­cu spune că toate şcolile vor fi do­tate cu internate, întrucât numai ast­fel vor putea urma cursurile şi e­­levii sătenilor. Privitor la învăţământul practic, s-au­ construit în ultimii doi ani şi şcoli de meserii, 14 şcoli comerciale şi 37 şcoli profesionale. Din sumele pe cari d. ministru de finanţe Vintilă Brătianu, le-a alo­cat învăţământului, s’au rezervat :7 milioane pentru învăţământul prac­tic. Pentru această şcoală, unde s’au făcut lucruri admirabila mulţumită d-lui senator Moşoiu, dau zoo.000 lei pentru transformarea ei în şcoa­lă superioară, * întreaga asistenţă a vizitat a­­poi atelierele de tâmplărie, lăcă­­tuşerie, fierărie, etc. precum şi lo­calul şcoalei. * Do­miniera Angelescu însoţit de notabilităţile oraşului, a vizitat a­poi şcolile primare No. 10 de bă­ieţi şi No. 10 de fete. De aci asistenţii au luat parte la inaugurarea şcoalei mixte No. 3, unde au luat cuvântul d. Sore­scu, prefectul judeţului, şi d. prof. dr. Angelescu ministrul instrucţiu­nei publice. Banchetul La orele 1 d­­ai, prefectura jude­ţului a oferit Un banchet în sala de festivităţi. La şampanie au luat cuvântul d-nii: SORESCU, prefectul judeţului, FOTESCU, primarul oraşului, dr. Z. POPE­­SCU, d-na CANDEA, directoarea şcoalei normale şi d. senator MO­ŞOIU, care a închinat pentru mi­nistrul instrucţiunei publice, sco­ţând în evidenţă opera de lumi­nare a masselor prim' construirea die şcoli" sub imboldul d-sale. A răspuns d. prof. dr. ANGE­lescu, ministrul instrucţiunei pu­blice, care a mulţumit d-lui sena­tor Moşoiu, profesor la liceul lo­cal, pentru opera săvârşită la şcoala de meserii. D-sa face un is­toric al campaniei de construcţi­­uni şcolare, unde a fost secondat de d. Ghiţescu, directorul învăţă­mântului primar şi având colabo­rarea prefecţilor şi primarilor. In judeţul Prahova s’au con­struit 200 şcoli primare, iar pen­tru cele 4000 de şcoi ridicate în cursul anului trecut s’au dat 3 miliarde. In acest o® ce vor con­strui 2000 şcoli primara In încheiere d-sa aduce mulţu­miri preşedinteluii şi întregului co­mitet şcolar. învăţământul IKAWHRAM A SCOAIEI d. arte meserii din Ploeşti Sentifru^^ Cuvântările d-lor ministru dr. Ăngeiescu şi senator Moşoiu.—Inaugurarea şcoalei mixte No. 3. —Banchetul l­a orele a luat sfârşit .L­a,banchetul a AND. D-1 dr. ANGELESCU Ministrul instrucţiunei publice *

Next