Viitorul, mai 1925 (Anul 18, nr. 5145-5169)
1925-05-01 / nr. 5145
Ce Vă araţi oglinda Sunteţi mulţumit ,de starea pielei d-v. ori înfăţişarea ei vă îngrijorează ? Veţi reda epidermei dv., frăgezimea şi frumuseţea ei naturală întrebuinţând un săpun atât de curat ca Săpunul Cadum. Spuma lui îmbelşugată va pătrunde adânc în porii dv., şi-i va curăţa de toate rămăşiţele epidermice ce se grămădesc în el în fiecare zi Săpunul Cadumft/Mircea I. Lecca Agent oficial de schimb şi efecte la Bursa din Bucureşti Strada Paris lie. 10.— Telefon 68-62 Secţiune specială pentru Devize telefoane interbancare 27 şi 28 Cumpăr BRILIANTE Ciantante, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii uzate, PLĂTESC PREŢURI MARI — Trimese şi în consegnaţie — „LA RUBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77. Oregănarea circulaţiei1 şi a Hebitărei acestor băuturi pentru ca pe de o parte să nu se pună în consumaţie decât cele autorizate şi sub regimul sub care au fost autorizate, şi apoi, pentru a controla localul de desfacere punând măsuri diferite pentru cele în care băuturanu este decât un accesoriu al alimentaţiei, de cele care prin caracterul şi atmosfera ce creează pot să fie mai vătămătoare din punct de vedere moral, higienic și chiar material. i(.. * ti . .j— ‘'0l’1 ! TRIUMFUL EXPERIENTEI TOUR DE FRANCE 1925 PENTRU A PATRA OARA ÎNTOCMAI ca In 1922, In 1923 si In 1924 MAȘINA DE 5 HP. PEUGEOT termină cele 4.000 kilometri ale parcursului FARA PENAUSARE cu viteza medie impusă de 40 kim. pe oră MAȘINII DE 10 HP. PEUGEOT tenssină asemenea FARA PENAUSARE cu viteză medie impusă de 48 klm. pe oră 2 MM fie IO BP. ANGAJATE—2 SOSITE Iară PENALISARE clasându-se toate liu ex-aequo din categoria lor. Reprezentanți Generali pentru România: A.C.Tărtășescu, R.Munteneanu SG" Calea Victoriei 112. A apărut într'un frumos volum MB.M00SC116—L p. m.—Telet. 19/22 Str. AVOCAT General Cerna, 15 bis. „IUBIRE“ piesă în 3 acte de Paul I. Prodan care obţine mare succes pe scena Teatrului Naţional. Editura „CARTEA ROMANEASCA" • De vânzare la toate librăriile Căile Ferate Române Publicafiune "Set aduce "la cunoştinţă că în ziua de 30 Maiu 1925, la ora 11 a. m., se va ţine licitaţie cu oferte închise şi sigilate, la serviciul de secretariat din Direcţiunea 9 Regionala cft., Craiova, strada Gh. Chiţu No. 12, pentru contruirea unui zid de sprijin pe linia Pruinişor-Balota. Informaţiuni se pot lua la Serviciul de întreţinere Craiova, str. Ştirbe, Vodă, No. 25, şi la Secţia L. 2 de întreţinere T-Severin. Direcţiunea 9 Regională No. 7763/1925- - 12016.l dova, întreţine legături vii cu emigranţii români şi chiar cu unii boieri din Moldova. El urzeşte un plan de cucerire al acestor ţări de către ţarul Rusiei, visând tronul ţărilor româneşti, bineînţeles în condiţiunile înţelegerii de mai înainte cu Petru cel Mare. La 17 ianuarie 1717 Dimitrie Canteanur trimite o scrisoare lui Petru cel Mare, care se găsia „pentru binele general al creştinismului“ în Olanda. In această scrisoare Cahtemir cere să i se permită să plece în străinătate, ca să-l vadă pe Petru cel Mare, având „ceva" de propus ţarului „ce se impune de vremurile de astăzi“ şi dorind a vizita „acele ţări“. Din altă scrisoare din 8 Februarie din acelaşi an, adresată cancelarului Golovchin se vede că Dimitrie Gahtemir trimite în anul 1716 cu aprobarea ţapului un om special în Ardeal, ca să se informeze „pe larg asupra situaţiei în acele ţări““. Anunţându-l că trimisul a sosit, el adaogă, că înaintează un memoriu amănunţit în această privinţă lui Petru cel Mare prin Menşchov, şi roagă ca în interesul cauzei să nu se divulge acele informaţiuni. , Petru cel Mare cere avizul lui Di Opera u-lui general Mircescu la Cernăuţi ,,Glasul Bucovinei“ scrie următoarele : înainte de a pleca rdin .Cernăuţi d. general Mircescu a ţinut să-şi ia rămas bun în mod special şi din partea presei, convocând Duminică 26 cor. pe reprezentanţii diferitelor ziare. Cu această ocazie a făcut o scurtă expunere asupra activităţii sale în Cernăuţi, arătând cu deosebită satisfacţie concursul de care s-a bucurat din partea întregei populaţiuni dinBucovina. Graţie acestui concurs HL general Mircescu a putut să înfiinţeze în Cernăuţi o filială a Crucii Roşii, care azi dispune de Un capital de peste mii. şi jum. leiO deosebită atenţiune a dat dasa înfiinţării unui cimitir al eroilor şi unei frumoase împrejmuiri a cimitirului central din Cernăuţi, lucruri frumoase came graţie aceluiaşi larg concurs au putut fi înfăptuite. Tot d-sa a condus strângerea fondurilor atât pentru înfiinţarea şi înfrumuseţarea cimitirelor, cât îndeosebi pentru ridicarea monumentului Unic, operă de adevărată valoare artistică mare, care înfrumuseţează în chip atât de frumos şi demn Piaţa Unirii în Cernăuţi dând aspect occidental oraşului. Listele de subscripţie şi contribuţie pentru strângerea fondurilor trebuincioase pentru îndeplinirea acestor fapte, vor fî date publicităţii după încheierea definitivă a socotelilor. TEATRU-MUZICA — Concertele violonistului Jacques Thibaud. — Pentru a încheia o staglitte fructuoasă în concerte, Fundaţia „Principele Carol“ a dat auditorului acestor concerte, posibilitatea de a asculta pe marele violonist francez Jacques Thibaud, sau mai bine zis de a-l asculta in condiţiunile admirabile cari i-au statornicit o glorie mondială, fiindcă în anul trecut Thibaud a cântat îrn fața publicului nostru serios bolnav. Am putut aprecia la cele două concerte de violină solo, precum şi concertul de Brahms,cu acompaniament de orchestră marile, desăvârşitele calităţi ale acestui străluucit virtuos, care adaagă la frumuseţea şi amploarea tonului, la tehnica impecabilă, la eleganţa interpretării, un stil remarcabil, o concepţie artistică deosebită. Thibaud este tipi violonist Complect, Thibaud este virtuozul complect. Concertele sale sunt pretutindeni Căutate, atât în lumea veche cât și în lumea nouă și Thibaud, împreună cu Kreissler, Cucheseu, Cu sape, sunt primii patru virtuozi ai vioarei din lume. Programele lui Thibaxl au fost astfel alcătuite ca să-i putem aprecia, rând pe rând torfte însuşirile sale. Cu o eleganţă, Care îi e Caracteristică, Thibaud a interpretat Ca primă bucată, sonata marchii și bunului său prieten George Enescu. rA urmat fantezia de ScTiitman, Ciacona de Bach, admirabilul vals de Brahms, ideal interpretat, dansuri spaniole de Grenados, Sonata de Beethoven, Felia de Coreii, etc. 'D. Thibaud a găsit în d. ’Alfred Alessandrescu un admirabil tovarăș. Concertul luiBrahms pentru vioară și orchestră a fost un nou mare succes pentru Thibaud şi pentru maestrul Georgescu, cari au dat împreună o neînchipuit de frumoasă interpretare. Marele artist francez pleacă de astădată de la noi, ca desăvârşit Cuceritor. F. miterle Cantemir, feţire-l înaântează în anul 1718 sub titlul: „Mijloace pentru ajutorarea poporului nostru ajuns la nenorocire“. Aci Dimitrie Cantemir preconizează măsurile care ar putea fi luate pentru eliberarea poporului românesc, fără ca să sufere Statul rus. Stabilind că în ce priveşte Statul trebuie să se păstreze trei principii: Statornicia cuvântului, onoarea Maiestăţii şi interesele Statului, Dimitrie Caintemir crede că trebuie procedat în aşa fel ca nici unul din aceste principii să nu sufere. Ţarul nu-i poate ajuta cu bani pe Moldoveni, nici nu poate intra în răsboiu cite uma, deci trebuieşte menţinută speranţa în sufletul poporului moldovenesc, măcar până la anul viitor, când via veni armata. Din scrisorile şi memoriile lui Dimitrie Cantemir cu privire la Moldova rezultă, că el în ataii 1717—1718 întreprinde o vie activitate pentru reocuparea tronului acestei ţări. El cauită să-l convingă pe Petru cel Mare să înceapă un răsboiu nou cu Turcia pentru Moldova şi chiar pentru Ţara Românească". In ocuparea acestor două principate de către Ruşi, el ijeşte scăparea poporului româneşte. Nu cunoaştem răspunsul lui Petru cel Mare la cererile lui Cantemir. Se ştie, că în vara anului 1717 ţarul Rusiei întorcându-se din străinătate a vizitat Moscova, unde fu chemat de la moşie Dimitrie Cantemir, care-l urmează pe ţarul Rusiei şi la Petersburg. Dimitrie Cantemir îl pune în curent pe ţarul Husitei, cum se vede din scrisoarea lui către cancelarul Golovchin din Martie 1719, unde aminteşte, că, cum se vede din scrisoarea lui Neculcea, locuitorii din Moldova cer protecţia ţarului, ceea ce Cantemir a adus la cunoştinţa lui Petru cel Mare, fiind la Petersburg. Dimitrie Cantemir se căsătoreşte cu tânăra principesă Anastasia Tmbeţcaia, fiica principelui Ivan Iurievici Trubeţcai, ctare nu de mult se întorsese din Suedia din captivitate. Anastasia Trubeţcaia, care căpătase o educaţie foarte îngrijită în Suedia, era de o frumuseţe rară In anul 1720 Dimitrie Cantemir , avut de suferit o pierdere în familie. A doua fiică a lui Dimitrie Cantemir, Smaragda moare şi fu înmormântată în biserica grecească din Moscova. - Dimitrie Cantemir un foarte bun soţ şi tată, care nu se desparte de falmilia sa chiar în călătoriile sale, poartă grija şi a fratelui său, a fostului domnitor Antioh. Viaţa largă pe claire o ducea Dimitrie Cantemir la Petersburg, se vede că reclama cheltueli marii şi implica şi o situaţie mai precisă în societatea înaltă din capitala Rusiiei, între curtenii lui Petru cel Mare. Şi Cantemir, care în prima perioadă a vieţii lui în Rusia, până la a doua căsătorie, nu se gândia decât la familia lui, la Moldovenii lui, acum este preocupat de chestiuni materiale, de titluri. Scrisorile lui către Petru cel Mare din această epocă dovedesc, că el nu era mulţumit cu situaţia lui. Nota de nemulţumire a lui Dimitrie Galntemir cu situaţia lui , este mai pronunţată la scrisoarea lui către Thrill Rusiei. El şi spune într’una din scrisorile sale că înainte nu se gândia la titluri iar acum când fiecare trebuie să-şi clarifice situaţia după ranguri, care vor determina locul fiecăruia în societate, în Stat, el este nevoit să ceară ce i se cuvine lui. /mm KBBI Deposit - atelier și 2 camere de locuit, de închiriat, electricitate, apă, B-dul Schitu Magureanu 33. Volume apărute in editura „Cartea Românească “Au apărut în editura: „CARTEA ROMANEASCA“: Privelişti din Bucovina pitorească (Premiată de „Cartea Românească“) de căpitan Aurel I. Gheorghiu, Sărmana Leila, Roman din viaţa cadânelor Ed. II de N. Bataria. Edmondo de Amicis CUORE. Ce simte inima copiilor cu 12 ilustraţii (Ediţia V-a). Relieful României din cele mai străvechi epoci geologice până în prezent de prof. I. G. Costinescu. Biblioteca Minerva No. 235. VRAJA IUBIRII de T. Niculescu Varone* Pagini Alese No. 191. De Sfintele Paşti. Pagini de Coşbuc. Eminescu, Vlahuţă etc. Cunoştinţe Folositoare Seria B. No. 13 retipărit Oftica (Tuberculoza) de dr. Emil Gheorghiu. Cunoştinţe Folositoare Seria A. No. 23 Bacteriile folositoare de Ion Popa Câmpeanu Profesor. ilfot Asistenta Judiciară — In ce condiţiuni se poate obţine această asistenţă — D. decan al corpului de avocaţi din jud. Ilfov ne-a trimes spre publicare următoarea înştiinţare : Pentru a se veni în ajutorul împricinaţilor nevoiaşi care nu-şi pot plăti un avocat pentru apărarea drepturilor în faţa justiţieibiroul asistenţei judiciare ce funcţionează pelângă baroul de Ilfov înştiinţează pe cei interesaţi că în zilele de lucru între orele 2—4 p. m. un avocat le va sta la dispoziţie în baroul asistenţei judiciare din palatul de justiţie pentru a le da consultaţiuni şi a lei apărător în procese. Se atrage atenţiunea că :1 Cei’ ce voesc a intenta procese să aducă toate actele de care se servesc în sprijinirea cauzei lor. Pârâţii vor aduce odată cu citaţii şi actele ce vor fi primit odată cu citaţia, de asemenea şi actele de care se servesc pentru apărarea lorTotodată se atrage atenţia acestora din urmă să se prezinte la asistenţa judiciară imediat ce vor fi primit citaţia, deoarece unele legi prevăd termene scurte peste care nu se poate trece în care pârâţii' sunt obligaţi a răspunde cu dovezile lor. Toţi care vor să beneficieze ele asistenţa judiciară trebue să se prezinte cu acte cu care să dovedească că sunt lipsiţi de mijloace afară de văduvele şi orfanii de război, care în tot cazul au dreptul la concursul asistenţei judiciare. Justiţia Nouile tarife ale căilor ferate Unele ziare făcândafirmaţia că tarifele C. F. R ar fi cele mai sporite de pe continent, ministerul comunicaţiilor dă cea mai formală desminţire acestei versiuni. In adevăr din exemplele de mai jos se vede clar câ tarifele C. F. R. sunt dinpotrivă cele mai eftine iar nu cele mai scumpe din Europa. Astfel pentru manufactură, la noi transportul unui vagon expediat pe distanţa de 822 km. (Bucureşti-Halmei) costă 25040 lei pe când în Cehoslovacia pentru aceiaşi distanţă costă 38.049 lei• Transportul maşinilor de fer (10 mii kgr.) pe aceleaşi distanţe la noi costă 15.518 lei în Cehoslovaca 26.056 lei. Transportul ferului lanfânat la noi costă 10.733, în, Cehoslovacia 18.037 lei. Transportul peaceleaşidistanţe al cerealelor la noi costă 6.876 lei, în Cehoslovacia 21.932 lei. Transportul cherestelei costă la noi 10.733, în Cehoslovacia 12.734 lei. Dacă ţinem controlefaptul că produsele fabricilor cari se bucură de avantajele legii pentru încurajarea industriei naţionale beneficiază de o reducere de 45 la sută iar materiile prime de o reducere de 30 la sută, se poate vedea cât de puțin serioasă este versiunea mai sus arătată. Ar fi de dorit ca Carete să se convingă de exactitatea articolelor ce li se prezintă spre înserare, pentru a mi se induce publicul în efectie prin afirmațiuni neexacte. De la ministerul afacerilor străine DECLARAŢIILE l-lui AVENOL făcute PRESEI ROMANE Scopul unei vizite. Rolul Societatei Naţiunilor Eri după amiază au fost convocaţi la ministerul de externe reprezentanţii presei, cărora d. I. Avenol, al doilea secretar, al Societăţii Naţiunilor, care se află de câteva zile în Capitală, le-a făcut următoarea expunere: Am să încep prin a vă spune că sunt pentru prima oară în România şi prin a vă preveni că nu veţi auzi de la mine lucruri extraordinare... „Am venit în România spre a ne da seama de situaţia din ţara d-voastră, un scop firesc de vreme ce România este membră a Societăţii Naţiunii 2013 * „Cunoaştem „România Cealaltă", care a devenit altă Românie, — căci d-voastră, sunteţi ţara şi generaţia care au avut fericirea să vadă împlinite vreurile generaţiilor trecute. „România, — continuă d-sa, — are un mare interes să cunoasă rolul şi menirea Societăţii Naţiunilor, de pare depinde ca naţiune participantă, alături de aproape toate celelalte ţări europene, — şi aceasta este sarcina d-voastre, a presei, îndrumătoare a opiniei publice. „Toată lumea a înţeles că Societatea Naţiunilor nu mai este o utopie sau un proiect de viitor, ci o realitate prezentă. In Franţa, de exemplu, se apreciază astăzi cum se cuvine, în cele mai adânci pături, rolul Societăţii Naţiunilor în viaţainternaţională. „Şi un strălucit omagiu i s’a adus dând actualul preşedinte de consiliu al Franţei a spus acel mare adevăr: — Politica mea externă ? E Societatea Naţiunilor! „Dacă România vrea să aibă o politică externă care s-o pună la adăpost de unele eforturi fericite, dar şi de unele penibile, trebue să aibă în vedere concepţia dominantă la Societatea Naţiunilor. Mai departe, d. Avend — răspunzând unei întrebări puse de un confrate — se ocupă de protocolul dela Geneva. Siguranţă, arbitraj, dezarmare, sunt cele trei principii de înaltă Concepţie morală şi politică din care s'a născut ceea ce se numeşte „protocolul de la Geneva“. Rolul acestuia ar fi să dea, dacă nu o siguranţă externă absolută, cel puţin o cât mai liniştitoare perspectivă a viitorului. „Şi dacă protocolul nu va deveni acum o realitate, ideile sale vor, rămâne , mai curând sau mai târziu se vor închega în cadrul real al raporturilor dintre națiuni. * Cu aceasta expunerea d-lui Avenoi a luat sfârșit. : • REP. Ciocnirea din gara Curtici La acceleratul de Viena, sosit în gara Curtici în noaptea de 27 curent, urma să se ataşeze, conform uzului, un vagon poştal românesc. Pe când o maşină urma să facă această operaţie, din cauza că frânele locomotivei erau defecte, ari a putut opri la timp şi a lovit cu putere trenul de Vilena. .Vagonul poștal a fost sfărâmat iar trei vagoane clasă au fost avariate. După o întârziere de o oră trenul a plecat spre Arad fără vagon poștal, coletele fiind așezate in vagonul de bagaje. La Arad au fost lăsate două din cele trei vagoane clasă, deoarece erau prea avariate. In timpul ciocnire! din gara Curtici au fost răniţid-nii 7 Mircea Popescu oficiant la servicul poştal din gara de Nord Bucureşti, Ernő Elekes din Timişoara, Huszar Wilhelm din Cluj şi Schmitz Ferencz din Arad-i d-ns Deraierea din staţia Feteşti Eri la eşirea trenului 8433 din Feteşti, din cauza greşitei manipulări a acului, patru vagoane încărcate cu mărfuri au deraiat. Mărfurile era destinate pentru Galaţi. Parte din ele au fost Împrăştiate pe linie- Vinovate acarul. „VIITORUL IN ŢARA Piteşti MUSCA COLUMBACA IN ARGEŞ. — După o ştire venită autorităţilor locale, musca columbacă, care dela apariţia ei în ţară, a cauzat pagube însemnate judeţului nostru, s-a ivit din nou, în regiunea comunelor Tigveni şiCepari. De data aceasta însă a reapărut în număr mai mic și până acum nu a provocat nici un caz mortal printre vitele sătenilor. Pentru combaterea el s'au luat toate măsurile trebuincioase, de către medicul veterinar respectiv. CARTELE DE PAINE. — începând dela 1 Mai, primăria a luat hotărârea ca pâinea să se distribue în baza unor cartele de bonuri, care dau dreptul fiecărui cetăţean la câte 500 gr. pe zi. CRIMA — In urma unei certe, comerciantul Alexandru I. Bucura, din corn. Jiblea, a aplicat mai multe lovituri săteanului Gheorghe Cocoş, care a încetat din viaţă, câteva zile mai târziu. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor în drept, Alexandru I. Bucura a fost arestat. Buzău , BISERICA CUPRINSA DE INCENDIU. — In noaptea de Vinerea mare, un incendiu a izbucnit la biserica din comuna Măgura, care a produs o grozavă panică printre credincioşii care în număr mare se aflau în biserică. In timpul ce lumea se îngrămădea spre eşire, o mulţime de copii şi bătrâni au căzut jos şi au fost călcaţi în picioare. Femeile Stanca Ion Valan de 37 ani şi Elisabeta Constantin Berea ,de52 anî, din această cauză au încetat din viaţă. Focul a luat naştere de la lumrările copiilor ce cântau prohodul în amvonul bisericei. CRIMA. — In seara zilei de L Aprilie locuitorul Ivan I. Dumitru din comuna Tohani, luându-se la ceartă cu fiul său Constantin, a intervenit locuitorul Iacob Stan, pen-» tru a-i împăca. Cearta continuând, Iacob Stan, a fost lovit cu cioma-» gele în cap şi cu o lovitură de cauţit în piept. Pacientul în stare gravă a fost internat în spitalul Mirii» GASIREA UNUI CADAVRU» — In dimineaţa de 24 Aprilie s'a găsit cadavrul unui copil de sex masculin în puţul dela gara Vintileanca. SINUCIDERE* — In ziua de 26 Aprilie pe la ora 5 seara, cismarul Alexandru Constantinescu din str. Demetriade, în urma unei certe avută cu familia, din cauza mizeriei, s‘a dus la gară şi la o distanţă de 6 metri de depou s‘a aruncat înaintea maşinei, amputându-i ambele picioare şi mâna dreaptă. In drum spre spital a încetat din viață. SPICUIRI PRESS "" Capitalei „Lupta“ Vorbîiîd de propaganda în străinătate, spune: „Că ne trebue propagandă intensă în străinătate şi că nu avem această propagandă, este un fapt indiscutabil“. Ba avem propaganda anumitei prese. Şi încă ce propagandă! ,Universul« SpuMe "că alegerea mareşalului Hindenburg este sfârşitul unui echivoc: „Şi astfel, cu sau fără voia lor, toate puterile mari şi milei se vor regăsi cot la cot întrio formidabilă coaliţiune, care va şti să netezească definitiv calea omenirii în mersul ei spre acele culmi unde nu pot ajunge nici tunurile cele mai colosale, nici gazele cele mai ucigătoare“. Numai de ar dispare astfel echi■VOC’** „România“ „Vesteşte „marea" campanie de întruniri publice pe care partidul naţional o va începe în Banat. „Din partea conducerei centrale, spune „România“, vor participa preşedinţii Iuliu Maniu şi.. Nicolae Iorga“. Iată-l deci pe d. Iorga vice-preşente al d-lui Iuliu Maniu. - V ..................... ...........