Viitorul, mai 1925 (Anul 18, nr. 5145-5169)

1925-05-01 / nr. 5145

Ce Vă araţi oglinda Sunteţi mulţumit ,de starea pie­lei d-v. ori înfăţişarea ei vă în­grijorează ? Veţi reda epidermei d­v., frăgezimea şi frumuseţea ei naturală întrebuinţând un săpun atât de curat ca Săpunul Cadum. Spuma lui îmbelşugată va pă­trunde adânc în porii d­v., şi-i va curăţa de toate rămăşiţele epi­dermice ce se grămădesc în el în fiecare zi Săpunul Cadum­­­ft/Mircea I. Lecca Agent oficial de schimb şi efecte la Bursa din Bucureşti Strada Paris lie. 10.— Telefon 68-62 Secţiune specială pentru De­vize telefoane interbancare 27 şi 28 Cumpăr BRILIANTE Ciant­ante, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii uzate, PLĂTESC PREŢURI MARI — Trimese şi în consegnaţie — „LA R­UBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77. O­regănare­­a circulaţiei1 şi a He­­bitărei acestor băuturi pentru ca pe de o parte să nu se pună în con­sumaţie decât cele autorizate şi sub regimul sub care au fost auto­rizate, şi apoi,­ pentru a controla localul de desfacere punând mă­suri diferite pentru cele în care băutura­­nu este decât un accesoriu al alimentaţiei, de cele care prin caracterul şi atmosfera ce creează pot să fie mai vătămătoare din punct de vedere moral, higienic și chiar material. i(.. * ti . .j— ‘'0l’1 ! TRIUMFUL EXPERIENTEI TOUR DE FRANCE 1925 PENTRU A PATRA OARA ÎNTOCMAI ca In 1922, In 1923 si In 1924 MAȘINA DE 5 HP. PEUGEOT termină cele 4.000 kilometri ale parcursului FARA PENAUSARE cu viteza medie impusă de 40 kim. pe oră MAȘINII DE 10 HP. PEUGEOT tenssină asemenea FARA PENAUSARE cu viteză me­die impusă de 48 klm. pe oră 2 MM fie IO BP. ANGAJATE—2 SOSITE Iară PENALISARE clasându-se toate l­iu ex-aequo din categoria lor. Reprezentanți Generali pentru România: A.C.Tărtășescu, R.Munteneanu SG" Calea Victoriei 112. A apărut într'un frumos volum MB.M00SC11­6—L p. m.—Telet. 19/22 Str. AVOCAT General Cerna, 15 bis. „IUBIRE“ piesă în 3 acte de Paul I. Prodan care obţine mare succes pe scena Teatrului Naţional. Editura „CARTEA ROMANEASCA" • De vânzare la toate librăriile Căile Ferate Române Publicafiune "Set aduce "la cunoştinţă că în ziua de 30 Maiu 1925, la ora 11 a. m., se va ţine licitaţie cu oferte închise şi sigilate, la serviciul de secreta­riat din Direcţiunea 9 Regionala cft., Craiova, strada Gh. Chiţu No. 12, pentru contruirea unui zid de sprijin pe linia Pruinişor-Balota. Informaţiuni se pot lua la Ser­­v­iciul de întreţinere Craiova, str. Ştirbe, Vodă, No. 25, şi la Secţia L. 2 de întreţinere T-Severin. Direcţiunea 9 Regională No. 7763/1925- -­­ 12016.­l­ dova, întreţine legături vii cu emi­granţii români şi chiar cu unii bo­ieri din Moldova. El urzeşte un plan de cucerire al acestor ţări de către ţarul Rusiei, visând tronul ţărilor româneşti, bine­înţeles în condiţiu­­nile înţelegerii de mai înainte cu Petru cel M­a­re. La 17 ianuarie 1717 Dimitrie Canteanur trimite o scrisoare lui Petru cel Mare, care se găsi­a „pentru binele general al creştinismului“ în Olanda. In acea­stă scrisoare Cahtemir cere să i se permită să plece în străinătate, ca să-l vadă pe Petru cel Mare, având „ceva" de propus ţarului „ce se im­pune de vremurile de astăzi“ şi do­rind­ a vizita „acele ţări“. Din altă scrisoare din 8 Februarie din acelaşi an, adresată cancelarului Golovchin se vede că Dimitrie Gahtemir tri­mite în anul 1716 cu aprobarea ţapu­lui un om special în Ardeal, ca să se informeze „pe larg asupra situa­ţiei în acele ţări““. Anunţându-l că trimisul a­ sosit, el adaogă, că înain­tează un memoriu amănunţit în a­­ceastă privinţă lui Petru cel Mare prin Menşch­ov, şi roagă ca în inte­resul cauzei să nu se divulge acele informaţi­uni. , Petru cel Mare cere avizul l­ui Di­ Opera u-lui general Mircescu la Cernăuţi ,,Glasul Bucovinei“ scrie urmă­toarele :­­ înainte de a pleca rdin .Cernăuţi d. general Mircescu a ţinut să-şi ia rămas bun în mod special şi din partea presei, convocând Duminică 26 cor. pe reprezentanţii diferite­lor ziare.­ Cu această ocazie a fă­cut o scurtă expunere asupra ac­tivităţii sale în Cernăuţi, arătând cu deosebită satisfacţie concursul de care s-a bucurat din partea în­­tregei populaţiuni din­­Bucovina. Graţie acestui­ concurs HL general Mircescu a putut să înfiinţeze în Cernăuţi o filială a Crucii Roşii, care azi dispune de Un capital de peste­­ mii. şi jum. lei­­O deose­bită atenţiune a dat dasa înfiinţă­rii unui cimitir al eroilor şi unei frumoa­se împrejmuiri a cimitiru­lui central din Cernăuţi, lucruri frumoase came graţie aceluiaşi larg concurs au putut fi înfăptuite. Tot d-sa a condus strângerea fonduri­lor atât pentru înfiinţarea şi înfru­museţarea cimitirelor, cât în­deo­sebi pentru ridicarea monumentu­lui Unic, operă­ de adevărată va­loare artistică mare, care înfrumu­seţează în chip atât de frumos şi demn Piaţa Unirii în Cernăuţi dând aspect occidental oraşului. Listele de subscripţie şi contribu­ţie pentru strângerea fondurilor trebuincioase pentru îndeplinirea acestor fapte, vor fî date publici­tăţii după încheierea definitivă a socotelilor. TEATRU-MUZICA — Concertele violonistului Jacques Thibaud. — Pentru a încheia o staglit­te fruc­tuoasă în concerte, Fundaţia „Prin­­cipele Carol“ a dat auditorului a­­cestor concerte, posibilitatea de a asculta pe marele violonist francez Jacques Thibaud, sau mai bine zis de a-l asculta in condiţiunile admi­rabile cari i-au statornicit o glorie mondială, fiindcă în anul trecut Thibaud a cântat îrn fața publicu­lui nostru serios bolnav. Am putut aprecia la cele două concerte de violină solo, precum şi concertul de Brahms,­­cu acompa­niament de orchestră marile, desă­vârşitele calităţi ale acestui străluu­­­cit virtuos, care adaagă la frumu­seţea şi amploarea tonului, la teh­nica impecabilă, la eleganţa inter­pretării, un stil remarcabil, o con­cepţie artistică deosebită. Thibaud este tipi violonist Com­plect, Thibaud este virtuozul com­plect. Concertele sale sunt pretutindeni Căutate, atât în lumea veche cât și în lumea nouă și Thibaud, împreu­nă cu Kreissler, Cu­cheseu­, Cu sape, sunt primii patru virtuozi ai vioarei din lume. Programele lui Thibax­l au fost astfel alcătuite ca să-i putem apre­cia, rând pe rând torfte însuşirile sale. Cu o eleganţă, Care îi e Caracte­ristică, Thibaud a interpretat Ca primă bucată, sonata marchii și bunului său prieten George Enescu. rA urmat fantezia de ScTiitman, Ciacona de Bach, admirabilul vals de Brahms, ideal interpretat, dan­suri spaniole de Grenados, Sonata de Beethoven, Felia de Coreii, etc. 'D. Thibaud a găsit în d. ’Alfred Alessandrescu un admirabil tova­­răș. Concertul lui­­Brahms pentru vioară și orchestră a fost un nou mare succes pentru Thibaud şi pen­tru maestrul Georgescu, cari au dat împreună o neînchipuit de fru­moasă interpretare. Marele artist francez pleacă de astădată de la noi, ca desăvârşit Cuceritor. F. miterle Cantemir, feţire-l înaântează în anul 1718 sub titlul: „Mijloace pentru ajutorarea poporului nostru ajuns la nenorocire“. Aci Dimitrie Cantemir preconizează măsurile ca­re ar putea fi luate pentru elibera­rea poporului românesc, fără ca să sufere Statul rus. Stabilind că în ce priveşte Statul trebuie să se păs­treze trei principii: Statornicia cu­­vântului, onoarea Maiestăţii şi in­teresele Statului, Dimitrie Caintemir crede că trebuie procedat în aşa fel ca nici unul din aceste principii să nu sufere. Ţarul nu-i poate ajuta cu bani pe Moldoveni, nici nu poa­te intra în răsboiu cite um­­a, deci tre­­buieşte menţinută speranţa în sufle­tul poporului moldovenesc, măcar până la anul viitor, când via­ veni armata. Din scrisorile şi memoriile lui Di­mitrie Cantemir cu privire la Mol­dova rezultă, că el în ataii 1717—1718 întreprinde o vie activitate pentru reocuparea tronului acestei ţări. El cauită să-l convingă pe Petru cel Mare să înceapă un răsboiu nou cu Turcia pentru Moldova şi chiar pen­tru Ţara­ Românească". In ocuparea acestor două principate de către Ruşi, el ijeşte scăparea poporului româneşte. Nu cunoaştem răspunsul lui Pe­tru cel Mare la cererile lui Cante­­mir. Se ştie, că în vara anului 1717 ţarul Rusiei întorcâ­ndu-se din stră­inătate a vizitat Moscova, unde fu chemat de la moşie Dimitrie Cante­mir, care-l urmează pe ţarul Rusi­ei şi la Petersburg. Dimitrie Cante­mir îl pune în curent pe ţarul Hu­sitei, cum se vede din scrisoarea lui către cancelarul Golovchin din Marti­e 1719, unde aminteşte, că, cum se vede din scrisoarea lui Neculcea, locuitorii din Moldova cer protec­ţia ţarului, ceea ce Cantemir a adus la cunoştinţa lui Petru cel Mare, fi­ind la Petersburg. Dimitrie Cantemir se căsătoreşte cu tânăra principesă Anastasia Tmbeţcaia, fiica principelui Ivan Iurievici Trubeţcai, ctare nu de mult se întorsese din Suedia din captivi­tate. Anastasia Trubeţcaia, care că­pătase o educaţie foarte îngrijită în Suedia, era­ de o frumuseţe rară In anul 1720 Dimitrie Cantemir , avut de suferit o pierdere în fami­lie. A do­ua f­iică a lui Dimitrie Can­temir, Smaragda moare şi fu înmor­mântată în biserica grecească din Moscova. -­ Dimitrie Cantemir un foarte bun soţ şi tată, care nu se desparte de f­almilia sa chiar în călătoriile sale, poartă grija şi a fratelui său, a fos­tului domnitor Antioh. Viaţa largă pe claire o ducea Dimi­trie Cantemir la Petersburg, se ve­de că reclama cheltueli marii şi im­plica şi o situaţie mai precisă în so­cietatea­ înaltă din capitala Rusiiei, între curtenii lui Petru cel Mare. Şi Cantemir, c­are în prima perioadă a vieţii lui în Rusia, până la a doua căsătorie, nu se gândia decât la­ fa­milia lui, la Moldovenii lui, acum este preocupat de chestiuni materi­ale, de titluri. Scrisorile lui către Petru cel Mare din această epocă do­vedesc, că el nu era mulţumit cu si­tuaţia lui. Nota de nemulţumire a lui Dimi­trie Galntemir cu situaţia lui , este mai pronunţată la scrisoarea lui că­tre Thrill Rusiei. El şi spune într’una din scrisorile sale că înainte nu se gândi­a la titluri iar acum când fiecare trebuie să-şi clarifice situaţia după ranguri, care vor determina locul fiecăruia în so­cietate, în Stat, el este nevoit să cea­­­ră ce i se cuvine lui.­­ /mm KBBI Deposit - atelier și 2 camere de locuit, de în­chiriat, electricitate, apă, B-dul Schitu Magureanu 33. Volume apărute in editura „Cartea Românească “Au apărut în editura: „CARTEA ROMANEASCA“: Privelişti din Bucovina pitorească (Premiată de „Cartea Românească“) de căpitan Aurel I. Gheorghiu, Sărmana Leila, Roman din viaţa cadânelor Ed. II de N. Bataria. Edmondo de Amicis CUORE. Ce simte inima copiilor cu 12 ilustraţii (Ediţia V-a). Relieful României din cele mai străvechi epoci geologice până în prezent de prof. I. G. Costinescu. Biblioteca Minerva No. 235. VRA­JA IUBIRII de T. Niculescu Va­­rone* Pagini Alese No. 191. De Sfintele Paşti. Pagini de Coşbuc. Eminescu, Vlahuţă etc. Cunoştinţe Folositoare Seria B. No. 13 retipărit Oftica (Tuberculoza) de dr. Emil Gheorghiu. Cunoştinţe Folositoare Seria A. No. 23 Bacteriile folositoare de Ion Popa Câmpeanu Profesor. ilfot Asistenta Judiciară — In ce condiţiuni se poate obţine această asistenţă — D. decan al corpului de avocaţi din jud. Ilfov ne-a trimes spre pu­blicare următoarea înştiinţare : Pentru a se veni în ajutorul îm­pricinaţilor nevoiaşi care nu-şi pot plăti un avocat pentru apărarea drepturilor în faţa justiţieibiroul asistenţei judiciare ce funcţionează pe­­lângă baroul de Ilfov înştiinţea­ză pe cei interesaţi că în zilele de lucru între orele 2—4 p­. m. un a­­vocat le va sta la dispoziţie în b­a­­roul asistenţei judiciare din palatul de justiţie pentru a le da consul­­taţiuni şi a le­i apărător în procese. Se atrage atenţiunea că :1 Cei’ ce voesc a intenta procese să aducă toate actele de care se ser­vesc în sprijinirea cauzei lor. Pârâţii vor aduce odată cu ci­taţii şi actele ce vor fi primit oda­tă cu citaţia, de asemenea şi ac­tele de care se servesc pentru apă­rarea lor­­Totodată se atrage aten­ţia acestora din urmă să se pre­zinte la asistenţa judiciară imediat ce vor fi primit citaţia, de­oarece unele legi prevăd termene scurte peste care nu se poate trece în care pârâţii' sunt obligaţi­ a răspunde cu dovezile lor. Toţi care vor să beneficieze ele asistenţa judiciară trebue să se prezinte cu acte cu care să dove­dească că sunt lipsiţi de mijloace afară de văduvele şi­ orfanii de răz­boi, care în tot cazul­ au dreptul la concursul asistenţei judiciare. Justiţia Nouile tarife ale căilor ferate Unele ziare făcând­­afirmaţia că tarifele C. F. R­ ar fi cele mai spo­rite de pe continent, ministerul co­municaţiilor dă cea mai formală desminţire acestei versiuni. In ade­văr din exemplele de mai jos se vede clar câ tarifele C. F. R. sunt dinpotrivă cele mai eftine iar nu cele mai scumpe din Europa. Astfel pentru manufactură, la noi transportul unui vagon expe­diat pe distanţa de 822 k­m. (Bu­cur­eşti-Halmei) costă 25040 lei pe când în Cehoslovacia pentru a­­ceiaşi distanţă costă 38.049 lei• Transportul maşinilor de fer (10 mii kgr.) pe aceleaşi distanţe la noi costă 15.518 lei în Cehoslova­ca 26.056 lei. Transportul ferului lanfânat la noi costă 10.733, în, Cehoslovacia 18.037 lei. Transportul pe­­aceleaşi­­distanţe al cerealelor la noi costă 6.876 lei, în Cehoslovacia 21.932 lei. Transportul cherestelei costă la noi 10.733, în Cehoslovacia 12.734 lei. Dacă ţinem cont­role­­faptul că produsele fabricilor cari se bucură de avantajele legii pentru încuraja­rea industriei naţionale benefic­ia­ză de o reducere de 45 la sută iar materiile prime de o reducere de 30 la sută, se poate vedea cât de pu­țin serioasă este versiunea mai sus arătată. Ar fi de dorit ca Carete să se convingă de exactitatea articolelor ce li se prezintă spre înserare, pen­tru a mi se induce publicul în e­­fectie prin afirmațiuni neexacte. De la ministerul afacerilor străine DECLARAŢIILE l-lui AVENOL făcute PRESEI ROMANE Scopul unei vizite. Rolul Societatei Naţiunilor Eri după­ amiază au fost convo­caţi la ministerul de externe re­prezentanţii presei, cărora d. I. A­­venol, al doilea secretar, al Socie­tăţii Naţiunilor, care se află de câteva zile în Capitală, le-a făcut următoarea expunere: Am să încep prin a vă spune că sunt pentru prima oară în Româ­nia şi prin a vă preveni că nu veţi auzi de la mine lucruri extra­ordinare... „Am venit în România spre a­ ne da seama de situaţia din ţara d-voastră,­­ un scop firesc de vre­me ce Român­ia este membră a So­cietăţii Naţiunii 2013 * „Cunoaştem „România Cealaltă", care a devenit altă Românie, — căci d-voastră­, sunteţi ţara şi ge­neraţia care au avut fericirea să vadă împlinite vreurile generaţii­lor trecute. „România, — continuă d-sa, — are un mare interes să cunoasă rolul şi menirea Societăţii Naţiu­nilor, de par­e depinde ca naţiune participantă, alături de aproape toate celelalte ţări europene, — şi aceasta­ este sarcina d-voastre, a presei, îndrumătoare a opiniei pu­blice. „Toată lumea a înţeles că Socie­tatea Naţiunilor nu mai este o uto­pie sau un proiect de viitor, ci o realitate prezentă. In Franţa, de exemplu, se apreciază astăzi cum se cuvine, în cele mai adânc­i pă­turi, rolul Societăţii Naţiunilor în viaţa­­internaţional­ă­. „Şi un strălucit omagiu i s’a a­­dus dând actualul preşedinte de consiliu al Franţei a spus acel ma­re adevăr: — Politica mea exter­nă ? E Societatea Naţiunilor! „Dacă România vrea să aibă­ o politică externă care s-o pună la adăpost de unele eforturi fericite, dar şi de unele penibile, trebue să aibă în vedere concepţia dominan­tă la Societatea Naţiunilor. Mai departe, d. Avend­ — răs­punzând unei întrebări puse de un confrate — se ocupă de protoco­lul dela Geneva. Siguranţă, arbitraj, dezarmare, sunt cele trei principii de înaltă Concepţie morală şi politică din care s'a născut ceea ce se numeşte „protocolul de la Geneva“. Rolul acestuia ar fi să dea, dacă nu o si­guranţă externă absolută, cel pu­ţin o cât mai liniştitoare perspec­tivă a viitorului. „Şi dacă protocolul nu va deveni acum o realitate, ideile sale vor, rămâne , mai curând sau mai târ­ziu se vor închega în cadrul real al raporturilor dintre națiuni. * Cu aceasta expunerea d-lui Ave­­noi a luat sfârșit. : • REP. Ciocnirea din gara Curtici La acceleratul de Viena, sosit în gara Curtici în noaptea de 27 cu­rent, urma să se ataşeze, conform uzului, un vagon poştal românesc. Pe când o maşină urma să facă această operaţie, din cauza că frâ­nele locomotivei erau defecte, a­ri a­ putut opri la timp şi a lovit cu putere trenul de­ Vilena. .Vagonul poștal a fost sfărâmat iar trei va­goane clasă au fost avariate. După o întârziere de o oră tre­nul a plecat spre Arad fără vagon poștal, coletele fiind așezate in va­­gonul de bagaje. La Arad au fost lăsate două din cele trei vagoane clasă, de­oarece erau prea avariate. In timpul ciocnire! din gara Curtici au fost răniţi­­d-nii 7 Mir­­cea Popescu oficiant la servicul poştal din gara de Nord­ Bucureşti, Ernő Elekes din Timişoara, Hus­zar Wilhelm din Cluj şi Schmitz Ferencz din Arad-i d-ns Deraierea din staţia Feteşti Eri la eşirea trenului 8433 din Feteşti, din cauza greşitei mani­pulări a acului, patru vagoane în­cărcate cu mărfuri au deraiat. Mărfurile era destinate pentru Galaţi. Parte din ele au fost Îm­prăştiate pe linie- Vinovat­e acarul. „VIITORUL IN ŢARA Piteşti MUSCA COLUMBACA IN ARGEŞ. — După o ştire venită autorităţilor locale, musca colum­­bacă, care dela apariţia ei în ţară, a cauzat pagube însemnate judeţu­lui nostru, s-a ivit din nou, în re­giunea comunelor Tigveni şi­­Ce­­pari. De data aceasta însă a reapărut în număr mai mic și până acum nu a provocat nici un caz mortal printre vitele sătenilor. Pentru combaterea el s'au­ luat toate măsurile trebuincioase, de către medicul veterinar respectiv. CARTELE DE PAINE. — în­cepând dela 1 Mai, primăria a luat hotărârea ca pâinea să se distribue în baza unor cartele de bonuri, care dau dreptul fiecărui cetăţean la câte 500 gr. pe zi. CRIMA­ — In urma unei certe, comerciantul Alexandru I. Bucura, din corn. Jiblea, a aplicat mai mul­te lovituri săteanului Gheorghe Co­coş, care a încetat din viaţă, câteva zile mai târziu. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor în drept, Alexandru I. Bucura a fost arestat. Buzău , BISERICA CUPRINSA DE INCENDIU. — In noaptea de Vinerea mare, un incendiu a izbuc­nit la biserica din comuna Măgu­ra, care a produs o grozavă panică printre credincioşii care în număr mare se aflau în biserică. In timpul ce lumea se îngrămă­dea spre eşire, o mulţime de copii şi bătrâni au căzut jos şi au fost călcaţi în picioare. Femeile Stanca Ion Valan de 37 ani şi Elisabeta Constantin Berea ,de­­52 an­î, din­ această cauză au încetat din viaţă. Focul a­­ luat naştere de la lum­r­­ările copiilor ce cântau prohodul în amvonul bisericei. CRIMA. — In seara zilei de L Aprilie locuitorul Ivan I. Dumitru din comuna Tohani, luându-se la ceartă cu fiul său Constantin, a in­tervenit locuitorul Iacob Stan, pen-» tru a-i împăca. Cearta continuând, Iacob Stan,­ a fost lovit cu ciom­a-» gele în cap şi cu o lovitură de cau­ţit în piept. Pacientul în stare gra­vă a fost internat în spitalul Mirii» GASIREA UNUI CADAVRU» — In dimineaţa de 24 Aprilie s'a găsit cadavrul unui copil de sex masculin în puţul dela gara Vinti­­leanca. SINUCIDERE* — In ziua de 26 Aprilie pe la ora 5 seara, cisma­­rul Alexandru Constantinescu din str. Demetriade, în urma unei cer­te avută cu familia, din cauza mi­zeriei, s‘a dus la gară şi la o dis­tanţă de 6 metri de depou s‘a a­­­runcat înaintea maşinei, amputân­­du-i ambele picioare şi mâna dreap­tă. In drum spre spital a încetat­­ din viață. SPICUIRI PRESS "" Capitalei „Lupta“ Vorbîiîd de propaganda în străi­nătate, spune: „Că ne trebue propagandă inten­să în străinătate şi că nu avem a­­ceastă propagandă, este un fapt in­discutabil“. Ba avem propaganda anumitei prese. Şi încă ce propagandă! ,Universul« SpuMe "că alegerea mareşalului Hindenburg este sfârşitul unui e­­chivoc: „Şi astfel, cu sau fără voia lor, toate puterile mari şi milei se vor regăsi cot la cot întrio formidabi­lă coaliţiune, care va şti să nete­zească definitiv calea omenirii în­ mersul­ ei spre acele culmi unde nu pot ajunge nici tunurile cele mai colosale, nici gazele cele mai ucigătoare“. Numai de ar dispare astfel echi­■VOC’**­ „România“ „Vesteşte „marea" campanie de întruniri publice pe care partidul naţional o va începe în Banat. „Din partea conducerei centrale, spune „România“, vor participa preşedinţii Iuliu Maniu şi.. Nico­­lae Iorga“. Iată-l deci pe d. Iorga vice-pre­­şe­nte al d-lui Iuliu Maniu. - V ..................... ...........

Next