Viitorul, iunie 1925 (Anul 18, nr. 5170-5194)
1925-06-01 / nr. 5170
I n şiretenia inerentă diplomaţiei, nu se lasă lesne biruit de mandarinii chinezi, vestiţi în ce priveşte spiritul de viclenie. Pe lângă toate, „învăţat şi cărturar“ cum îl caracterizează atât de bine Neculcea, paginile lui scrise, impresiuni şi observări, pot fi intercalate în opera oricărui călător modern. Savantul englez spijinindu-şi temeiul lucrării sale pe isprava lui Milescu, ne-a dat, fără să vreie o bună lecţie nouă, celor de azi, aproape indiferenţi, faţă de semnele, de energia cuprinsă în poporul nostru. Ne închinăm în faţa idolilor străinătăţii, chiar când aceştia sunt numai de lut. Nesocotim şi ce avem, dar mai ales ce am avut. Viaţa înaintaşilor noştri rămâne înmormântată o dată cu rămăşiţele lor pământeşti. Opera lor e lăsată uitării, ca şi când n’ar fi picături din sângele străduinţii etnice, doborâtoare de grea, pentru a răsbi şi noi la lumină. Ubeşia lui Hajdeu pare că nici nu s’ar fi desfăşurat pe pământul ţării noastre, iar pentru ca să se ridice o statuie lui Eminescu, nu sacrificăm nici măcar preţul aperitivelor dintr’o zi. Ceva din iobăgia istorică din trecut ne cuprinde încă sufletul, fără să facem sforţări de a scutura inerţia primejdioasă azi. Ce e al nostru, ne e cel puţin indiferent, iar cuvinte de laudă, împrumutate adese, nu găsim decât pentru alţii, din depărtări, chiar când aceştia sunt ca fulgii de zăpadă căzuţi în primăvară. E de ajuns să căutăm spre vitrinele librăriilor noastre, spre a ne convinge de înstrăinarea sufletească în care ne ducem zilele, când pretutindeni să răscolesc energiile proprii. Iar, când un străin ne opreşte în cale, întorcându-ne privirea spre pământul din jur, mândru ca puţine altele şi oamenii ce i-am avut sau cei în mijlocul cărora trăim, ne mirăm şi noi mai mult decât el. Pare că ne-ar arăta o descoperire stranie, ceia ce ar, trebui să fie zilnică preocupare. No. yjzlft* TELEGRAMA fi A pXu. Prezentată la Transmisă de ~&YYYX _.. Nod—cuv.______data. 3lQ timpul----- ____________________________ data_________________ora.--------— m------timpul.-—— -------yţjJŞjr^CL. ,._g YX/Uy YJAfcueSlJ dţjLCsUlt' _l (^jQLU^bjy '&ÜlíSiAJPJ , y, JrixjdsL> rrLcvuo ^Oyy^cuu^ 'jsLccs. \YÍC&i'XsţyţYiJÎĂy & ^XXYJC*cc£^ (CIxjy^^cca ’x^tY^yyjY ^cZ(Loiris&l^ -£^iXYC-YL í p. Conformitate■, Pect! minunat film va fi un nou succes al Cinematografului CLASIC care se va reprezenta și In Grădina din Sărindar fostă Alhambra >®®€«®®e®*eee«©e«w»®eee*« I PILULULE PINK, dau sânge, reînoesc nervii stimulează pofta de mâncare, si funcţuinile digestive. Ele exercita, intr’un cuvânt, o acţiune reconstitutivă din cele mai energice. Si nu vă îndoiţi că Piluliile Pink nu vor putea face pentru D-voastră, ceace au fâcut pentru mii de persoane pe care le-au însănătoşit. PILULELE PUNK sunt tratamentul ideal contra anemiei, chlorosei, neurastheniei, slăbirei generale, tulburărilor creşterei şi a vârstei critice, durerilor de stomac durerilor de cap, durerilor în general, epuizărei nervoase. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. „m^BUCURESTI iUfreea I. Lscca Agent oficial de schimb si efecte la Bursa din Bucureşti Strata Fan's l.i. ÎS. — Meteo EC-62 Secţiune specială pentru Devize telefoane interbancare •27 si 28 ♦* Fost „Cărăbuş“ str. Academiei 32 Sâmbătă 30 Mai 1973 oca 9 seara Deschiderea STAGIUNE! Cu revista ODAIA SI SA Revistă in 2 acte si 14 tablouri de A. de Ilera si Durstoy cu D-nele Nataliad Pavelescai, Zuchi Eremia, Marilena JBodescu, Lieica Petrescu, Puica Perieţetinu, Hagi Iloji. a-nii C.Lanase, I. Pisone, Al. Gheorghiu P. Copruţ, Dan Demetrescu, G. Milian, Jean Anghelescu, Ionescu. NARE BALET 80 PERSOANE Decoruri noi, 1©Oö costume Orchestră sub conducerea Maestrului Al. Bărcănescu şi C. Vermont, Montare extraoricară. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Feder şi Teatrul Tănase. Telefon 3131. MIUMMăăăăăMOăă—CCC „S. R. D.“ Societatea Anonimă Română de Navigaţiune pe Dunăre Se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari că plata cuponului No. 10 al acţionarilor Societăţei, se face cu începere dela 8 iunie 1925.. Cupoanele împreună cu borderourile complectate de către d-nii acţionari se vor prezentta spre verificare şi ordonanţarea plăţii la sediul Societăţii Str. General Berthelot No 11, in fiecare zi de lucru între orele 16—19. Borderourile astfel vizate se vor prezenta apoi la Banca Româneasca, Bucureşti pentru achitare. Cuponul No. 10 se plătteşte cu lei 40 de fiecare acţiune în valoare nominală de 500 lei din care scăzânduse impozitul rămâne de plată lei Consiliul de Administraţie Societate Anonimă Se aduce la cunştinţa deţinătorilor de obligaţiuni (Bonuri) 8% de ale Societăţei noastre ca în ziua de Luni, 1 Iunie a. c. la ora 10 dimineaţa se va face, la sediul societăţei din Bucureşti, B-dul Domniţei No. 39, a doua tragere de amortizare pentru rata de Iulie 1925, pentru o valoare nominală de lei 1.039.000. Plata titlurilor esite la sorţi, purtând cuponul de 1 Iulie 1925, va începe dela 1 Iulie 1925, la sediul Societăţei din Bucureşti, B-dul Domniţei 39. Consiliul de administraţie Câmpina Comemorarea eroilor.. la „Ziua Eroilor,”, s’a comemorat în ziua de „înălţarea Domnului”, printr-’un serviciu divin, oficiat, mai întâi, în grădina publică a oraşului, unde s’au adunat sute de cetăţeni, autorităţile locale, şcolile, diferite societăţi culturale şi muncitoreşti, comunitatea evanghelică, comunitatea israelită, ş. a. De aci, s’a format un cortegiu, în frintea căriua era corpul sergenţilor de oraş, călări, (deoarece în Câmpina nu avem garnizoană), apoi o fanfară, improvizată, preoţii, autorităţile şi persoanele notabile ale oraşului, cele şase şcoli primare de băeţi şi de fete, liceul de băeţi, externatul secundar de fete, şcoala industrială şi de adulţi, şcoala de meserii, corporaţia meseriaşilor, societatea „Principesa Ileana”, cu drapelele, membrii comunităţii'’ evanghelice, membrii comunităţii israelite, cu confesorii lor, precum şi un foarte numeros public. Elevii şcoalelor purtau steguleţe tricolore şi jerbe sau buchete de flori. După terminarea serviciului dinto a« «ASI»‘“bo“Icea, maior invalid de războiu, şi Stoica Teodorescu, profesor la liceul local. Seara la ora 9 s’a făcut o foapte frumoasă retragere cu torţe. Mgud Sărbătorirea zilei Eroilor. — Dimineaţa, după terminarea slujbei religioase pentru „înălţarea Domnului” preoţii, autorităţile, şcolile secundare, primare şi de meserie, compania batalionului C. F. R. formând cortegiul, au parcurs străzile oraşului, până la cimitir. Aici s’a oficiat un nou serviciu pentru „Eroii Neamului” după care s’au recitat poeziile către elevi şi eleve şi s’au cântat câteva imnuri de slavă, de către corul şc. primare şi corul elevilor de curs superior, ambele sub conducerea tânărului V. Vlasie. Intre acei oratori care au arătat însemnătatea zilei de azi atât la biserică unde s’a format cortegiul cât şi la cimitir au fost d-nii D. Patraşcanu, Pr. Pascu, I. Bostan şi I. Cristescu. S’au mai împărţit diferite tablouri familiilor, care au câte un vlăstar pe câmpul de luptă. După aceasta, cortegiul iară?, format s’a reîntors în oraş, luând sfârşit serbarea la orele 1. Buzău Serbarea Eroilor. — Ziua eroilor s’a sărbătorit anul acesta cu o deosebită solemnitate. La ora 9 dimineaţa toate şcolile, societăţile cu drapele, autorităţile, clerul şi armata şi un numeros public, s’au adunat în centrul oraşului, de unde intr’un impozant cortegiu au pornit la cimitirul eroilor din crângul oraşului, frumos amenajat. Aci P. S. Episcopul Ghenadie, înconjurat de întreg clerul a oficiat un parastas pentru eroii căzuţi în răsboiul pentru întregirea neamului, răspunsurile liturgice au fost date de corurile Episcopiei şi seminarului. Cuvântări ocazionale au fost rostite de d-nii General de divizie Ion Vernescu, Protoeul Haralambie Marinescu, Ionescu Sachelarie, profesor şi d-nul General Traian Epure, comandantul diviziei V-a, care în cuvinte mişcătoare şi pline de însufleţire a preaslăvit memoria celor morți. Seara a avut loc retragerea cu torțe, iar muzica militară a cântat în centrul orașului până la ora 1 noaptea. De la Cercetași. — Activitatea cercetășească a legumei Decebal din localitate de sub conducerea d-lui farmacist V. Livovschi, se accentuiază simţitor. Instructorii numiţi de comandamentul Marei Legiuni care lucrează sub directivele comandantului legiunei locale, îşi dau toată silinţa şi depune alături de comandantul lor — părintele sufletesc al cercetaşilor — toată energia pentru a putea face din cercetaşii de azi, cetăţeni de mâine. Pe lângă exerciţile prevăzute de programul analitic al cercetaşilor tinerii cercetaşi dau un preţios concurs diferitelor opere de binefacere şi serbări. Reuşita hermezei dată de studenţii buzoieni, zilele trecute sub supravegherea d-lor profesori Al. Stancu, N. Nazafire, Popescu Oprişoreanu, Trifu N. Baciu, etc., a contribuit într’o măsură foarte mare la reuşita deplină a acestei hermeze, al cărui rezultat moral şi material a întrecut toate aşteptările. După terminarea , examenului de fine de an cercetaşii împărţiţi în serii vor petrece timpul liber în bivuacuri, împreună cu instructorii lor, bivuacuri care se vor instala la diferite staţiuni balneare şi climaterice. Iluminatul oraşului cu electricitate. — Chestiunea iluminării oraşului nostru cu lumină electrică, a intrat în ultimul timp într’o fază decisivă. S-a ajuns la convingerea, că singura soluţiune — în prezent — sub sare s’ar putea înfăptui această Apară edilitară, aşteptată du marea nerăbdare de cetăţeni, nu este de cât prin înfiinţarea unei societăţi comunale. De aceia d-nul Gr. Stănescu, preşedintele comisiunei interimare, secondat de d-nul P. Oprescu, invocat şi membru în comisiunea interimară, au elaborat un proees de statut, pe care comisiunea interimară în Unanimitate l’a aprobat în întregime, rămânând a fi ratificat de Ministerul de Interne, unde s’a şi intervenit. Bâlciul Drăgaica. — Renumitul bâlci Regele Carol, ce-i mai zice şi DRAGAICA, va avea loc în anul acesta între 12-24 iunie, pe locul care a fost organizat şi anul trecut. Bâlciul va fi exploatat anul acesta, în regie de primăria Buzău, înlăturând cu modul acesta specula cu distribuirea locurilor. Bâlciul Ipropriu pentru vite se va ţine între 12-18 iunie inclusiv. Atul acesta consiliul comunal a decis ca în preţurile închirierei locurilor, cari sunt aceleaşi ca în anul expirat să intre şi fontiera către stat, ceia ce micşorează cu mult plata locurilor. Întrunire. — Duminică 31 Mai, la orele 9 dimineaţa. Cercul Comercial şi Sfatul Negustorescu— Unitte, Buzău, va ţine în grădina Azuga o mare întrunire publică pentru a protesta contra nouei legi a regimului băuturilor spirtoase La această întrunire au fost convocaţi toţi comercianţii din oraş şi judeţ. Vor asista 2 delegaţi ai centralei Sfatului Negustoresc din Bucureşti. Kermeză. — Duminică 31 Mai va avea loc în parcul crângului o frumoasă kermeză dată în folosul cercului de gospodine. „VIITORUL“ IN TARA i aiKARGE (SMALŢ de PLUMB) oferă avantagiosi BUCUSSESTS GALAŢI Passage Mecca Braşoveni 75 TISuKvO' Călătoriile studenţilor şi şcolarilor pe C. F. R. Direcţiunea generală a c. f. r. a luat următoarele dispoziţiuni în ce priveşte reducerile pentru călătoria studenţilor şi a elevilor diferitelor şcoli superioare din ţară cu ocazia vacanţei mari: Pentru studenţii facultăţilor şi ai diferitelor şcoli superioare speciale, elevii Conservatoarelor de muzică şi artă dramatică, din ţară şi studenţii institutului de educaţie fiincă s-a acordat 50 la sută însă numai pentru o singură călătorie pe c. f. r. la ducere şi înapoiere în familie în vederea vacanţelor, legitimându-se cu carnete de identitate şi cu auotrizaţia de călătorie pe calea ferată, eliberate de decanatele facultăţilor şi speciale în care să se specifice că este student, că urmează regulat cursurile şi că este autorizat a călători cu 50 la sută pe C. F. R. în clasa II -a sau IlI-a numai la trenurile de persoane şi accelerate şi numai o singură dată la ducere şi înappere în familie de vacanţa mare, în intervalul dela 1 Iunie—1 Noembrie 1925. Pentru studenţii şcoalelor politehnice şi de conductori de lucrări publice s’a aprobat gratuitate, însă tot pentru numai o singură călătorie, pe baza legitimațiilor respective. Vizita ministrului de externe al Bulgariei la București ’Eri, la orele 4.20 d. a., a sosit în Capitală cu acceleratul de Curtici d. Kalfoff, ministrul de externe al Bulgariei. Pe peronul gării de Noră a fost întâmpinat de d-nii I. G. Duca, ministrul de externe, Filodor, secretarul general al ministerului de externe, Trăznea-Greceanu, directorul general al protocolului, Romulus Voinescu, directorul siguranţei generale, Atta Constantinescu, şeful de cabinet al d-lui ministru de externe. Pe peron se mai aflau reprezentanta legaţiunii bulgare şi membrii coloniei din Capitală. La descinderea din vagon a fost salutat de d. ministru Duca, după care s-au făcut prezentările de rigoare. Ministrul de externe bulgar. a fost găzduit la hotel „Athénée Palace". La orele 5.30 d. a. ministrul de externe al Bulgariei a avut o lungă întrevedere cu d. Ion I. C. Brătianu, preşedintele consiliului şi cu d. D. G. Duca, ministrul nostru de externe. * Seara a avut loc un dineu de gală la ministerul de externe la care au participat şi membrii guvernului Azi la 8 dim., d. Ralfoff a plecat la Sinaia, unde a fost primit în audienţă de M. S. Regele şi reţinut la dejun. * Astă seară la orele ’7, va primi pe reprezentanţii presei, la Athenée Palace. Duminică, cu trenul de 8 a. m., d. Kalfoff, va părăsi Capitala. i Litere-Arte-Stii Teatrale Mâine Duminică 21 Mai se închid stagiunile Teatrului Naţional şi Operei Române. La Teatrul Naţional se va juca în matineu pentru a 19-a oară şi pentru ultima oară în această stagiune „Iubire” piesă în trei acte de d. Paul I. Prodan. Seara se va juca „Femeia îndărătnică”. Şezători „Căminul Nostru“ asociaţie de propăşire naţională sub presidenta d-nei Lia V. Brătianu, va da Duminică 31 Maiu 1925 orele 6 d. a. în sala „Fundaţia Carol I” (Piaţa Palatului Regal) a doua Şezătoare populară, pentru mărimea fondurilor asociaţiunii. Concerte Diseară Sâmbătă, şi mâine seară Duminică, 31 Mai vor avea loc la Teatrul popular din Bucureşti două reprezentaţii extraordinare date cu Se ştie că norvegianul Amundsen a palcat în hidroavion Joia trecută, şi se crede că dânsul a trebuit să atingă ţelul călătoriei la miezul nopţii. Insă cum nu era de prevăzut nici un aterisaj, toată lumea nădăjduia reântoarcerea expediţiunei, la baza Spitzbergului, pentru Vineri în cursul zilei. Deşi au trecut de atunci maî multe zile, fără a se fi primit vre-o ştire, nu există încă nici o teamă asupra soartei cunoscutului explorator. biografice „Debats“ dă cu această ocazie' uite câteva note biografice asupra curagiosului explorator. Născut la 16 Iulie 1872 în Borge (Norvegia) Roald Amundsen este fiul unui armator; de tânăr se entuziasma pentru studiile ştiinţifice polare. in Oceanul glacial In 1894 Amundsen s-a angajat pe bordul unui vas de pescuit rece Și a navigat în oceanul glacial arctic, mai multe câmpenii în jurul insulei. Jan Mayer au făcut din el un marinar atât de experimentat încât Gerlache, celebral explorator belgian, căruia societatea geografică a Franţei, i-a decernat, cu ocazia celei de a 25 aniversări a călătoriei marea medalie de aur, i-a oferit pe „Belgica“ funcţiunea de prim locotenent. In solitudinea blocurilor de ghiaţă, visul meu s’a copt — seria ! Un vis de demult A găsi, pentru trecerea din Atlantic în Pacific o cale scurtă, prin Nord, era, în fapt, un vis mângâiat de geografii din secolul al XVI. Mulţi navigatori ca Davis, Cabot, Baffin, Franklin — se sforţaseră să descopere o cale liberă dealungul mărilor arctice dar era rezervat lui Amundsen să fie primul care să determine şi să urmeze trecerea de la o extremitate la alta la un mic vas de 47 tone, Grost. Spre polul sud La sfârşitul anului 1908, Amundsen pregăteşte o nouă misiune, concursul d-nei .Virginia Gorfescu şi al cunoscutului tenor Nicu Corfescu. Se va cânta „Manon", operă de Massenet şi „Othelo“, operă de Verdi. Cărţi şi reviste . Apărut: Legea pentru accelerarea judecăţilor, Editura Eminescu S. A. * A apărut „Moda" Noi 2. 100 modele de rochi costume, rufării intime încălţăminte, pălării pentru dame şi domnişoare, etc. Numeroase modele de rochiţe şi hăinuţe pentru copii. Pagini cu lucru manual.Pagini de mobile şi mărunţişuri cari împodobesc. Moda masculină. Cronici şi articole de modă. Sfaturi folositoare. Lei 20 28 pagini. De vânzare la toţi chioşcarii, librarii precum şi la Editura Institutului de Arte Grafice „Eminescu" str. Parlamentului No. 2 Bucureşti, care trebuia fi sigur, să înainteze spre Nord, dar în ultimul moment ţelul fu schimbat şi Ereimul se dirije spre Sud. Sa cunoaşte fericita reuşită a călătoriei. Amundsen a fost primul om care a atins polul sud : la 7 Martie 1912 el trimetea din Mohart, următoarea telegramă care a produs o senzaţie enormă : „Polul sud a fost atins la 14 Decembrie 1911 şi ocupat până la 17 aceiaşi lună. Totul merge bine“. Chiastamil Scott Eroul nostru a întrecut, cu câteva zile pe nefericitul săpitan Scott, care a trebuit să moară de foame şi frig pa calea întoarcerei. In cursul anului 1914, Amundsen se pregăti de plecare spre polul Nord, dar din pricina războiului a renunţat. Deabia în 1918 Amundsen părăsi Cristiania pe vasul Maud de 100 tone. In gheţuri Amundsen nu se descurajă şi în 1922, îşi încearcă din nou norocul. împrejurările continuă să fie contra lui. Amundsen părăsi vasul pentru a atinge capul Barov la Nord de Alasca pentru ca de aci să atingă polul în avion, eşuă şi de data aceasta. La 1923, aparatul, se avariă în timpul încercărilor. Amundsen reveni în Europa unde cu marile sale calităţi de metodă, de curaj şi tenacitate, pregăti noua tentativă de sbor spre pol, pe care o urmărim cu interes. Dr. Coriolan Suciu. Cum a sistat guvernul unguresc serbarea ziei de 3/15 Mai. Dr. Victor Bârlea. Pe căile rătăcite ale ştinţei. Henry Bordeanc. Sângele preoţilor. Dr. Ioan Perenţ. Românii în eparhia Cumanilor, însemnări: Ministerul de interne ia noui măsuri în chestia asociaţiilor religioase. (t.)„ — Din Ungaria. (Un.). Spectacole iezidau Teatrul Naţional. — seara „Galantonul" şi „Un joc Periculos". Opera Română. — „Carmen". Teatrul C. Tănase. — Deschiderea stagiunei „Odată sî sft mor*» Teatrul Alhambra. — Varieté». Teatrul Național. — închiderea stagiunei. Ziua: „Iubire“. Seara: „Femeia îndărătnică". Opera Română. — închiderea stagiunei. Ziua: „Rigoletto". Seara: „Cavaleria rusticană" și „Pagliacq Teatrul C. Tănase. — „Odată şi să mor". Teatral Alhambra. — „Varieteu, dar, era lesne de văzut că avea o mare superioritate asupra mea şi deci, era cavaleresc să aştepte ca cel puţin să fiu cu mâinile libere şi să mă provoace la lovire, cu atât mai mult cu cât d-sa, cum dovedesc cu martorii, pentru a avea siguranţa loviturilor ce dă şi libertatea mâinilor, îşi atârnase din timp bastonul în spatele hainei. Laşitatea răspunderii Laşitatei lovitei ii urmează laşitatea răspunderei. Conştient de gravitatea leziunilor şi deci, a consecinţelor pentru d-sa, pentru a-şi face atmosferă cât mai favorabilă în presa în care îl apără (de ex. Lupta) se arată că a venit la mine fără nici o intenţie de a lovi, mi-a vorbit calm şi în urma răspunsului meu, şi-a eşit din fire. Este revoltător ca un om care bravează cu forţa să fie atât de fricos când se apropie răspunderile. Repet precis : nu am avut nici atunci şi nici odată, nici un cuvânt, nici o discuţie cu d-sa. M’a atacat cu premeditare şi m’a lovit, calculând bine loviturile şi deci orice martor ar aduce, sunt mărturii mincinoase. Gât priveşte de marele proces politic ce se anunţă şi la care s’au înscris după relatările presei de opoziţie peste 100 de advocaţi, bineînţeles membri ai partidelor opoziţioniste; se vede pentru oricine clar diversiunea cese urmăreşte ca unui atac banditesc să i se dea caracterul unei chestiuni politice, afară numai de cazul când opoziţia va recunoaşte că d. Condruş a fost instrumentul politic al lor. Se va vedea, în curind, lipsa de seriozitate a unei asemenea acţiuni ,şi cît priveşte pe advocaţii cari au semnat, am primit vizita unor din semnatari cari şi-au exprimat regretul că au semnat această cerere fiind induşi în eroare de d. Dr.Ioaniţescu, care a adunat semnături pe o cerere fără să spue despre ce este vorba. Ir fata acţiunilor rotarte ae OGOzii si In ceea ce priveşte în sfârşit, ‘mputările de ordin poliţie ,ce mi sic jaduc, este bine să se precizeze că toate cetele de violenţă ce mi se impută s’au mărginit a fi în interiorul Parlamentului şi toţi cei de bună credinţă ştiu că niciodată nu au pornit de la mine acţiunile violente, ci am răspuns la violenţa altora şi am impus întotdeauna acestora un imperativ „non possumus”. In seziunile trecute ale Camerei şi acum opoziţia a căutat şi caută ca prin violenţă şi agresiune să-şi impună voinţa sa şi să zădărnicească întreaga noastră activitate parlamentară. Nu dela noi au pornit atacuri împotriva opoziţiunei, pentrucă nu aveam nici un interes a o provoca, nu noi suntem autorii formidabilelor scandaluri şi a utilizări gazelor asfixiante cu prilejul votărei Constituţiei şi a aruncărei cu urnele in banca inihieterială cu ocazia discuţiei asupra soc. Reşiţa şi a tuturor scandalurilor interminabile ce se fac cu orce ocaziune, sperând ca astfel opoziţia să se impne Coroanei, să braveze guvernul şi să dezorienteze majoritatea. Resping deci, orce imputare de acest fel. Este cert că le-am stat în cale la Postul meu de datorie şi de aceia opoziia jubilează faţă cu agresiunea ce am suferit. Bucuria este însă zadarnică. Orcare ar fi infirmităţile ce am căpătat, nici o forţă din lume, atât cât voi trăi, nu-mi va infirma ho- ‘ târârea şi voinţa nestrămutată de a fi pavăza neclintită în potriva tuturor cari vor să dărâme conştient sau inconştient opera de consolidare a statului nostru şi astfel să se nimicească o muncă rodnică de decenii a înaintaşilor. . noştri şi care opora avem mândria să spunem că este în cea mai mare parte fapta partidului naţional-liberal. D. I. Manolescu-Strunga, deputat, ne-a trimes spre publicare următoarea scrisoare. Domnule Director, Vă rog să binevoiţi a-mi îngădui următoarele lămuriri în legătură cu lovirea mea de către d-l Condrus. Presa opoziţiei cu bună ştiinţă denaturează adevărul asupra acestui atac şi anunţă în schimb un mare proces politic, iar ziarele de scandal se bucură că în fine după ce eu am violentat şi molestat tot timpul opoziţia în Parlament mi-am găsit şi eu naşul. Faptele exacte sunt însă cu totul altele. Atacul d-lui Condruş nu poate avea nici o explicaţie politică. Nu am avut cu d-sa niciodată nici un schimb de cuvinte şi nici o discuţie politică şi chiar în timpul lovirei nu am schimbat cu d-sa nici un cuvânt. Numitul m’a pândit în spate?, automobilului meu şi ia momentul când cu braţele încărcate cu pachete mă îndreptam să le pun în maşină, mi-a eşit în faţă şi fără ca măcar să-l fi putut vedea bine m’a lovit cu putere cu pumnul în obraz, dându-mi cu agilitatea şi preciziunea specialistului, lovituri clasice de box şi după ce a mai rostit o serie de înjurături, s'a îndepărtat. Oreare ar fi fost motivul lovire! şi oricât de grave sunt urmările, nu m’aşi fi indignat dacă acest atac ar fi fost cât de puţin cavaleresc. Deşi azi d-sa este arătat de presă, numai în calitate de corespondent de ziare străine sau de fost prefect, etc, se ştie de toţi şi se va dovedi uşor că este boxeur de forţă, dând lecţii de box şi că a luptat ca atlet în străinătate. Aşa Cercetările ştiinţifice Exploratorul Amundsen Câteva note biografice asupra exsloratorului.—Călătoriile anterioare oprit de ghețuri dealungul coastei siberiene. Amundsen nu putu trece capul Celenschin unde rămase blocat până în Septembrie 1919. După o navigare grea, Maud ajunge în strâmtoarea care separă insulele Nouei Siberii de continent și ocolește arhipelagul de Est. Amundsen a fost obligat să orneze pe coastele Siberiei. La 6 iulie 1920, nava era din nou liber'ă , Amundsen se aprovizionea_________ __ ___, la Nome, în Alaska, de unde Amundsen la întoarcerea sa, din pleacă din nou la începutul lui pământurile australe, — și revin hotărît să întreprind trecerea de Nord-Vest şi să determin poziţia polului magnetic boreal“. August spre insula Wrangel. Adi Maud fu imobilizată în gheţuri până în 1921. O nouă încercare corespondenţe In iiiml oMmH contra d-lui I. Manolescu-Strunga ..................■»KW»..................... . I. MANOLESCU-STRUNGA Congresul vaterilor de istorie Ziua lll-a. Şedinţa de dimineaţă Congresul profesorilor de istorie a continuat şi astăzi în palatul soc. corpului didactic. Au vorbit d-nii profesori Io£gn. Lupaş, studentul Dinculescu, a adus omagiul studenţimei congresului. D-nii Bondescu şi I. Vlădescu au vorbit asupra lecţiunilor practice făcute ori la liceul Lazăr; deasemenea d-nii Pompiliu, Velichî şi d-na Florav au vorbit în jurul ilecţiunilor./V