Viitorul, iunie 1925 (Anul 18, nr. 5170-5194)

1925-06-01 / nr. 5170

I­ ­n şir­etenia inerentă diploma­ţiei, nu se lasă lesne biruit de mandarinii chinezi, vestiţi în ce priveşte spiritul de viclenie. Pe lângă toate, „învăţat şi cărturar“ cum îl caracterizează atât de bine Neculcea, paginile lui scrise, im­­presiuni şi observări, pot fi inter­calate în opera ori­cărui călător modern. Savantul englez sp­ijinindu-şi temeiul lucrării sale pe isprava lui Milescu, ne-a dat, fără să vreie o bună lecţie nouă, celor de azi, aproape indiferenţi, faţă de sem­nele, de energia cuprinsă în po­porul nostru. Ne închinăm în faţa idolilor străinătăţii, chiar când a­­ceştia sunt numai de lut. Nesoco­tim şi ce avem, dar mai ales ce am avut. Viaţa înaintaşilor noştri rămâne înmormântată o dată cu rămăşiţele lor pământeşti. Opera lor e lăsată uitării, ca şi când n’ar fi picături din sângele străduinţii etnice, doborâtoare de grea, pen­tru a răsbi şi noi la lumină. Ub­e­­şia lui Hajdeu pare că nici nu s’ar fi desfăşurat pe pământul ţării noastre, iar pentru ca să se ridice o statuie lui Eminescu, nu sacri­f­icăm nici măcar preţul aperitive­lor dintr’o zi. Ceva din iobăgia istorică din trecut ne cuprinde încă sufletul, fără să facem sfor­ţări de a scutura inerţia primej­dioasă azi. Ce e al nostru, ne e cel puţin indiferent, iar cuvinte de laudă, împrumutate adese, nu gă­sim decât pentru alţii, din depăr­tări, chiar când aceştia sunt ca fulgii de zăpadă căzuţi în primă­vară. E de ajuns să căutăm spre vitri­nele librăriilor noastre, spre a ne convinge de înstrăinarea sufle­tească în care ne ducem zilele, când pretutindeni să răscolesc e­­nergiile proprii. Iar, când un străin ne opreşte în cale, întorcându-ne privirea spre pământul din jur, mândru ca puţine altele şi oame­nii ce i-am avut sau cei în mijlo­cul cărora trăim, ne mirăm şi noi mai mult decât el. Pare că ne-ar arăta o descoperire stranie, ceia ce ar, trebui să fie zilnică preocu­pare. No. yjzlft* TELEGRAMA fi A­ pXu. Prezentată la Transmisă de ~&YYYX _.. No­­d—cuv.______data. 3lQ timpul-----­ ____________________________ data_________________ora.--------— m------timpul.-—— -------­yţjJŞjr^CL. ,._g YX/Uy YJAfcueSlJ dţjLCsUlt' _l (^jQLU^bjy '&ÜlíSiAJPJ , y, JrixjdsL> rrLcvuo ^Oyy^cuu^ 'jsLccs. \YÍC&i'XsţyţYiJÎĂy & ^XXYJC*cc£^ (CIxjy^^cca ’x^tY^yyjY ^cZ(Loiris&l^ -£^iXYC-YL í p. Conformitate■, Pect! minunat film va fi un nou succes al Cinematografului CLASIC care se va reprezenta și In Grădina din Sărindar fostă Alhambra >®®€«®®e®*eee«©e«w»®eee*« I PILULULE PINK, dau sânge, reînoesc nervii stimulează pofta de mâncare, si funcţui­­nile digestive. Ele exercita, intr’un cuvânt, o acţiune re­­constitutivă din cele mai ener­gice. Si nu vă îndoiţi că Piluliile Pink nu vor­ putea face pentru D-voastră, ceace au fâcut pen­tru m­ii de persoane pe care le-au­ în­sănătoşit. PILULELE PUNK sunt trata­mentul ideal contra anemiei, chlorosei, neurastheniei, slă­­birei generale, tulburărilor creşterei şi a vârstei critice, durerilor de stomac durerilor de cap, durerilor în general, epuizărei nervoase. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. „m^BUCURESTI iUfreea I. Lscca Agent oficial de schimb si efecte la Bursa din Bucureşti Strata Fan's l.i. ÎS. — Meteo EC-62 Secţiune specială pentru De­vize telefoane interbancare •27 si 28 ♦* Fost „Cărăbuş“ str. Academiei 32 Sâmbătă 30 Mai 1973 oca 9 seara Deschiderea STAGIUNE! Cu revista ODAIA SI SA Revistă in 2 acte si 14 tablouri de A. de Ilera si Durstoy cu D-nele Nataliad Pavele­scai, Zuchi Eremia, Mari­­lena JBodescu, Lieica Petrescu, Pui­ca Perieţetinu, Hagi Iloji. a-nii C.­­Lanase, I. Pisone, Al. Gheorghiu P. Copruţ, Dan Demetrescu, G. Mi­­lian, Jean Anghelescu, Ionescu. NARE BALET 80 PERSOANE Decoruri noi, 1©Oö costume Orchestră sub conducerea Maestrului Al. Bărcănescu şi C. Vermont, Montare extraor­icară. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Fe­der şi Teatrul Tănase. Telefon 31­­­31. MIUMMăăăăăMOăă—CCC „S. R. D.“ Societatea Anonimă Română de Navigaţiune pe Dunăre Se aduce la cunoştinţa d-lor ac­ţionari că plata cuponului No. 10 al acţionarilor Societăţei, se face cu în­cepere dela 8 iunie 1925.. Cupoanele împreună cu borderou­rile complectate de către d-nii acţio­nari se vor prezentta spre verificare şi ordonanţarea plăţii la sediul So­cietăţii Str. General Berthelot No 11, in fiecare zi de lucru între orele 16—19. Borderourile astfel vizate se vor prezenta apoi la Banca Româneasca, Bucureşti pentru achitare. Cuponul No. 10 se plătteşte­ cu lei 40 de fiecare acţiune în valoare no­minală de 500 lei din care scăzându­­se impozitul rămâne de plată lei Consiliul de Administraţie Societate Anonimă Se aduce la cunştinţa deţinători­lor de obligaţiuni (Bonuri) 8% de ale Societăţei noastre ca în ziua de Luni, 1 Iunie a. c. la ora 10 dimi­neaţa se va face, la sediul societă­­ţei din Bucureşti, B-dul Domniţei No. 39, a doua tragere de amortizare pentru rata de Iulie 1925, pentru o valoare nominală de lei 1.039.000. Plata titlurilor esite la sorţi, pur­tând cuponul de 1 Iulie 1925, va începe dela 1 Iulie 1925, la sediul So­cietăţei din Bucureşti, B-dul Dom­niţei 39. Consiliul de administraţie Câmpina Comemorarea eroilor.. la „Ziua Eroilor,”, s’a­ comemorat în ziua de „înălţarea Domnului”, prin­­tr-’un serviciu divin, oficiat, mai întâi, în grădina publică a oraşu­lui, unde s’au adunat sute de cetă­ţeni, autorităţile locale, şcolile, diferite societăţi culturale şi mun­citoreşti, comunitatea evangheli­că, comunitatea israelită, ş. a. De aci, s’a format un cortegiu, în fri­ntea căriua era corpul ser­genţilor de oraş, călări, (deoarece în Câmpina nu avem garnizoană), apoi o fanfară, improvizată, preo­ţii, autorităţile şi persoanele nota­bile ale oraşului, cele şase şcoli primare de băeţi şi de fete, liceul de băeţi, externatul secundar de fete, şcoala industrială şi de a­­dulţi, şcoala de meserii, corpora­ţia meseriaşilor, societatea „Prin­cipesa Ileana”, cu drapelele, mem­brii comunităţii­'’ evanghelice, membrii comunităţii israelite, cu confesorii lor, precum şi un foar­te numeros public. Elevii şcoale­­lor purtau steguleţe tricolore şi jerbe sau buchete de flori. După terminarea serviciului di­nto a« «ASI»‘“bo“I­cea, maior invalid de războiu, şi Stoica Teodorescu, profesor la li­ceul local. Seara la ora 9 s’a făcut o foapte­ frumoasă r­etragere cu torţe. Mgud Sărbătorirea zilei Eroilor. — Dimineaţa, după terminarea sluj­bei religioase pentru „înălţarea Domnului” preoţii, autorităţile, şcolile secundare, primare şi de meserie, compania batalionului C. F. R. formând cortegiul, au par­curs străzile oraşului, până la ci­mitir. Aici s’a oficiat un nou serviciu pentru „Eroii Neamului” după care s’au recitat poezii­­le către e­­levi şi eleve şi s’au cântat câteva imnuri de slavă, de către corul şc. primare şi corul elevilor de curs superior, ambele sub conducerea tânărului V. Vlasie. Intre acei o­­ratori care au arătat însemnăta­tea zilei de azi atât la biserică un­de s’a format cortegiul cât şi la cimitir au fost d-nii D. Patraşca­­nu, Pr. Pa­scu, I. Bostan şi I. Cris­­tescu. S’au mai împărţit diferite tablouri familiilor, care au câte un vlăstar pe câmpul de luptă. După aceasta, cortegiul iară?, format s’a reîntors în oraş, luând sfârşit serbarea la orele 1. Buzău Serbarea Eroilor. — Ziua eroi­lor s’a sărbătorit anul acesta cu o deosebită solemnitate. La ora 9 dimineaţa toate şcolile, societăţile cu drapele, autorităţile, clerul şi armata şi un numeros public, s’au adunat în centrul oraşului, de un­de intr’un impozant cortegiu au por­nit la cimitirul eroilor din crângul oraşului, frumos amena­jat. Aci P. S. Episcopul Ghenadie, înconjurat de întreg clerul a ofi­ciat un parastas pentru eroii că­zuţi în răsboiul pentru întregirea neamului, răspunsurile liturgice au fost date de corurile Episcopi­ei şi seminarului. Cuvântări ocazionale au fost rostite de d-nii General de divizie Ion Vernescu, Protoeul Haralam­­bie Marinescu, Ionescu Sachelarie, profesor şi d-nul General Traian Epure, comandantul diviziei V-a, care în cuvinte­ mişcătoare şi pli­ne de însufleţire a preaslăvit me­moria celor morți. Seara a avut loc retragerea cu torțe, iar muzica militară a cântat în centrul orașului până la ora 1 noaptea. De la Cercetași. — Activitatea cercetășească a legu­mei Decebal din localitate de sub conducerea d-lui farmacist V. Livovschi, se accentuiază simţitor. Instructorii numiţi de comanda­mentul Marei Legiuni care lucrea­ză sub directivele comandantului legiunei locale, îşi dau toată silin­ţa şi depune alături de coman­dantul lor — părintele sufletesc al cercetaşilor —­ toată energia pen­tru a putea face din cercetaşii de azi, cetăţeni de mâine. Pe lângă exerciţile prevăzute de programul analitic al cercetaşilor tinerii cercetaşi dau un preţios concurs diferitelor opere de bine­facere şi serbări. Reuşita herme­zei dată de studenţii buzoieni, zi­lele trecute sub supravegherea d-lor profesori Al. Stancu, N. Na­­zafire, Popescu Oprişoreanu, Trifu N. Baciu, etc., a contribuit într’o măsură foarte mare la reuşita de­plină a acestei hermeze, al cărui rezultat moral şi material a între­cut toate aşteptările. După terminarea , examenului de fine de an cercetaşii îm­părţi­ţi în serii vor petrece timpul liber în bivuacuri, împreună cu instructorii lor, bivuacuri care se vor instala la diferite staţiuni balneare şi climaterice. Iluminatul oraşului cu electrici­tate. — Chestiunea iluminării ora­şului nostru cu lumină electrică, a intrat în ultimul timp într’o fa­ză decisivă. S-a ajuns la convin­gerea, că singura soluţiune — în prezent — sub sare s’ar putea în­făptui această Apară edilitară, aş­teptată du marea nerăbdare de ce­tăţeni, nu este de cât prin înfiin­ţarea unei societăţi comunale. De aceia d-nul Gr. Stănescu, pre­şedintele comisiunei interimare, secondat de d-nul P. Oprescu, in­vocat şi membru în comisiunea interimară, au elaborat un proees de statut, pe care comisiunea inte­rimară în Unanimitate l’a aprobat în întregime, rămânând a fi rati­ficat de Ministerul de Interne, unde s’a şi intervenit. Bâlciul Drăgaica. — Renumitul bâlci Regele Carol, ce-i mai­ zice şi DRAGAICA, va avea loc în a­­nul acesta între 12-24 iunie, pe lo­cul care a fost organizat şi anul trecut. Bâlciul va fi exploatat anul a­­cesta, în regie de primăria Buzău, înlăturând cu modul acesta spe­cula cu distribuirea locurilor. Bâlciul Ipropriu pentru vite se va ţine între 12-18 iunie inclusiv. At­ul acesta consiliul comunal a decis ca în preţurile închirierei locurilor, cari sunt aceleaşi ca în anul expirat să intre şi fontiera către stat, ceia ce micşorează cu mult plata locurilor. Întrunire. — Duminică 31 Mai, la orele 9 dimineaţa. Cercul Co­mercial şi Sfatul Negustorescu— Unitte, Buzău, va ţine în grădina Azuga o mare întrunire publică pentru a protesta contra nouei legi a regimului băuturilor spir­toase La această întrunire au fost convocaţi toţi comercianţii din oraş şi judeţ. Vor asista 2 dele­gaţi ai centralei Sfatului Negus­toresc din Bucureşti. Kermeză. — Duminică 31 Mai va avea loc în parcul crângului o frumoasă kermeză dată în folosul cercului de gospodine. „VIITORUL“ IN TARA i­ a­iKARGE (SMALŢ de PLUMB) oferă avantagiosi BUCUSSESTS GALAŢI Passage Mecca Braşoveni 75 TISuKvO' Călătoriile studenţilor şi şcola­rilor pe C. F. R. Direcţiunea generală a c. f. r. a luat următoarele dispoziţiuni în ce priveşte reducerile pentru călă­toria studenţilor şi a elevilor dife­ritelor şcoli superioare din ţară cu ocazia vacanţei mari: Pentru studenţii facultăţilor şi ai diferitelor şcoli superioare spe­ciale, elevii Conservatoarelor de muzică şi artă dramatică, din ţar­ă şi studenţii institutului de edu­caţie fiincă s-a acordat 50 la sută însă numai pentru o singură călă­torie pe c. f. r. la ducere şi îna­poiere în familie în vederea va­canţelor, legitimându-se cu carnete de identitate şi cu auotrizaţia de călătorie pe calea ferată, elibera­te de decanatele facultăţilor şi spe­ciale în care să se specifice că este student, că urmează regulat cursu­rile şi că este autorizat a călători cu 50 la sută pe C. F. R. în clasa II -a sau IlI-a numai la trenurile de persoane şi accelerate şi numai o singură dată la ducere şi înapp­­ere în familie de vacanţa mare, în intervalul dela 1 Iunie—1 Noem­­brie 1925. Pentru studenţii şcoalelor poli­tehnice şi de conductori de lu­crări publice s’a aprobat gratuita­te, însă tot pentru numai o sin­gură călătorie, pe baza legitima­­țiilor respective. Vizita m­inistrului de externe al Bul­gariei la București ’Eri, la orele 4.20 d. a., a sosit în Capitală cu acceleratul de Curtici d. Kalfoff, ministrul de externe al Bulgariei. Pe peronul gării de Noră a fost întâmpinat de d-nii I. G. Duca, mi­nistrul de externe, Filodor, secre­tarul general al ministerului de externe, Trăznea-Greceanu, direc­torul general al protocolului, Ro­mulus Voinescu, directorul sigu­ranţei generale, Atta Constantine­­scu, şef­ul de cabinet al d-lui mi­nistru de externe. Pe peron se mai aflau reprezen­tanta legaţiunii bulgare şi mem­brii coloniei din Capitală. La descinderea din vagon a fost salutat de d. ministru Duca, după care s-au făcut prezentările de ri­goare. Ministrul de externe bulgar.­­ a fost găzduit la hotel „Ath­énée Pa­lace". La orele 5.30 d. a. ministrul de externe al Bulgariei a avut o lun­gă întrevedere cu d. Ion I. C. Bră­­tianu, preşedintele consiliului şi cu d. D. G. Duca, ministrul nostru de externe. * Seara a avut loc un dineu de gală la ministerul de externe la care au participat şi membrii gu­vernului Azi la 8 dim., d. Ralf­off a ple­cat la­­ Sinaia, unde a fost primit în audienţă de M. S. Regele şi re­ţinut la dejun. * Astă seară la orele ’7, va primi pe reprezentanţii presei, la Athe­­né­e Palace. Duminică, cu trenul de 8 a. m., d. Kalfoff, va părăsi Capitala. i Litere-Arte-Stii Teatrale Mâine Duminică 21 Mai se în­chid stagiunile Teatrului Naţional şi Operei Române. La Teatrul Naţional se va juca în matineu pentru a 19-a oară şi pentru ultima oară în această sta­giune „Iubire” piesă în trei acte de d. Paul I. Prodan. Seara se va juca „Femeia îndărătnică”. Şezători „Căminul Nostru“ asociaţie de propăşire naţională sub presiden­­ta d-nei Lia V. Brătianu, va da Duminică 31 Maiu 1925 orele 6 d. a. în sala „Fundaţia Carol I” (Pia­ţa Palatului Regal) a doua Şeză­toare populară, pentru mărimea fondurilor asociaţiunii. Concerte Diseară Sâmbătă, şi mâine seară Duminică, 31 Mai vor avea loc la Teatrul popular din Bucureşti două reprezentaţii extraordinare date cu Se ştie că norvegianul Amund­sen a palcat în hidroavion Joia trecută, şi se crede că dânsul a trebuit să atingă ţelul călătoriei la miezul nopţii. Insă cum nu era de prevăzut nici un aterisaj, toa­tă lumea nădăjduia reântoar­­cerea expediţiunei, la baza Spitzbergului, pentru Vineri în cursul zilei. Deşi au trecut de atunci maî multe zile, fără a se fi primit vre-o ştire, nu există încă nici o teamă asupra soartei cunoscutului explorator. biografice „Debats“ dă cu această ocazie' uite câteva note biografice asupra curagiosului explorator. Născut la 16 Iulie 1872 în Borge (Norvegia) Roald Amundsen este fiul unui armator; de tânăr se entuziasma pentru studiile ştiin­ţifice polare. in Oceanul glacial In 1894 Amundsen s-a angajat pe bordul unui vas de pescuit rece Și a navigat în oceanul glacial arctic, mai multe câmpenii în jurul insulei. Jan Mayer au făcut din el un marinar atât de experi­mentat în­cât Gerlache, celebral explorator belgian, căruia socie­tatea geografică a Franţei, i-a decernat, cu ocazia celei de a 25 aniversări a călătoriei marea me­dalie de aur, i-a oferit pe „Belgica“ funcţiunea de prim locotenent. In solitudinea blocurilor de ghia­­ţă, visul meu s’a copt — seria ! Un vis de demult A găsi, pentru trecerea din A­­tlantic în Pacific o cale scurtă, prin Nord, era, în fapt, un vis mângâiat de geografii din secolul al XVI. Mulţi navigatori ca Davis, Cabot, Baffin, Franklin — se sforţaseră să descopere o cale liberă dealungul mărilor arctice dar era rezervat lui Amundsen să fie primul care să determine şi să urmeze trecerea de la o extre­mitate la alta la un mic vas de 47 tone, Grost. Spre polul sud La sfârşitul anului 1908, Amun­dsen pregăteşte o nouă misiune, concursul d-nei .Virginia Gorfescu şi al cunoscutului tenor Nicu Cor­­fescu. Se va cânta „Manon", operă de Massenet şi „Othelo“, operă de Ver­di. Cărţi şi reviste . Apărut: Legea pentru accelerarea judecă­­ţilor, Editura Eminescu S. A. * A apărut „Moda" Noi 2. 100 mode­le de rochi costume, rufării intime încălţăminte, pălării pentru dame şi domnişoare, etc. Numeroase mo­dele de rochiţe şi hăinuţe pentru co­­pii. Pagini cu lucru manual.Pagini de mobile şi mărunţişuri cari îm­podobesc. Moda masculină. Cronici şi articole de modă. Sfaturi folosi­toare. Lei 20 28 pagini. De vânzare la toţi chioşcarii, librarii precum şi la Editura Institutului de Arte Gra­fice „Eminescu" str. Parlamentului No. 2 Bucureşti, care trebuia fi sigur, să înainteze spre Nord, dar în ultimul moment ţelul fu schimbat şi Ereimul se di­rije spre Sud. Sa cunoaşte fericita reuşită a călătoriei. Amundsen a fost primul om care a atins po­lul sud : la 7 Martie 1912 el tri­metea din Mohart, următoarea telegramă care a produs o senza­ţie enormă : „Polul sud a fost atins la 14 Decembrie 1911 şi ocu­pat până la 17 aceiaşi lună. Totul merge bine“. Chiastamil Scott Eroul nostru a întrecut, cu câte­va zile pe nefericitul săpitan Scott, care a trebuit să moară de foame şi frig pa calea întoarcerei. In cursul anului 1914, Amundsen se pregăti de plecare spre polul Nord, dar din pricina războiului a renunţat. Deabia în 1918 Amund­sen părăsi Cristiania pe vasul Maud de 100 tone. In gheţuri Amundsen nu se descurajă şi în 1922, îşi încearcă din nou no­rocul. împrejurările continuă să fie contra lui. Amundsen părăsi vasul pentru a atinge capul Ba­rov la Nord de Alasca pentru ca de aci să atingă polul în avion, eşuă şi de data aceasta. La 1923, aparatul, se avariă în timpul încercărilor. Amundsen re­veni în Europa unde cu marile sale calităţi de metodă, de curaj şi tenacitate, pregăti noua tenta­tivă de sbor spre pol, pe care o urmărim cu interes. Dr. Coriolan Suciu. Cum a sistat guvernul unguresc serbarea ziei de 3/15 Mai­. Dr. Victor Bârlea. Pe căi­le rătăcite ale ştinţei. Henry Bordea­nc. Sângele preoţilor. Dr. Ioan Pe­­renţ. Românii în eparhia Cumanilor, însemnări: Ministerul de interne ia noui măsuri în chestia asociaţii­lor religioase. (t.)„ — Din Ungaria. (Un.). Spectacole iezidau Teatrul Naţional. — seara „Ga­lantonul" şi „Un joc Periculos". Opera Română. — „Carmen". Teatrul C. Tănase. — Deschide­rea stagiunei „Odată sî sft mor*» Teatrul Alhambra. — Varieté». Teatrul Național. — închiderea stagiunei. Ziua: „Iubire“. Seara: „Femeia îndărătnică". Opera Română. — închiderea sta­giunei. Ziua: „Rigoletto". Seara: „Cavaleria rusticană" și „Pagliacq Teatrul C. Tănase. — „Odată şi să mor". Teatral Alhambra. — „Varieteu, dar, era lesne de văzut că avea o mare superioritate asupra mea şi deci, era cavaleresc să aştepte ca cel puţin să fiu cu mâinile l­ibere şi să mă provoace la lovire, cu a­­tât mai mult cu cât d-sa, cum do­vedesc cu martorii, pentru a avea siguranţa loviturilor ce dă şi li­bertatea mâinilor­, îşi atârnase din timp bastonul în spatele hainei. Laşitatea răspunderii Laşi­tatei lovitei ii urmează la­şitatea răspunderei. Conştient de gravitatea leziunilor şi deci, a con­secinţelor pentru d-sa, pentru a-şi face atmosferă cât mai favorabilă în presa în care îl apără (de ex. Lupta) se arată că a venit la mi­ne fără nici o intenţie de a lovi, mi-a vorbit calm şi în urm­a răs­punsului meu, şi-a eşit din fire. Este revoltător ca un om care bravează cu forţa să fie atât de fricos când se apropie răspunde­rile. Repet precis : nu am avut nici atunci şi nici odată, nici un cuvânt, nici o discuţie cu d-sa. M’a atacat cu premeditare şi m’a lovit, calculând bine loviturile şi deci orice martor ar aduce, sunt măr­turii mincinoase. Gât priveşte de marele proces politic ce se anunţă şi la care s’au înscris după relatările presei de opoziţie peste 100­ de advocaţi, bine­înţeles membri ai partidelor opo­ziţioniste; se vede pentru oricine clar diversiunea ce­­se urmăreşte ca unui atac banditesc să i se dea caracterul unei chestiuni politice, afară numai de cazul când opoziţia va recunoaşte că d. Condruş a fost instrumentul politic al lor. Se va vedea, în curind, lipsa de se­riozitate a unei asemenea acţiuni ,şi cît­ priveşte pe advocaţii cari au semnat, am primit viz­ita unor din semnatari cari şi-au exprimat re­gretul că au semnat această cerere fiind induşi în eroare de d. D­r.­­Ioaniţescu, care a adunat semnă­turi pe o cerere fără să spue des­pre ce este vorba. Ir fata acţiunilor rotarte a­e OGOzii si In ceea ce priveşte în sfârşit, ‘m­­­putările de ordin poliţie ,ce mi sic jaduc, este bine să se precizeze că toate cetele de violenţă ce mi se impută s’au mărginit a fi în inte­riorul Parlamentului şi toţi cei de bună credinţă ştiu că nici­odată nu au pornit de la mine acţiunile violente, ci am răspuns la violen­ţa altora şi am impus întotdeauna acestora un imperativ „non pos­­sumus”. In seziunile trecute ale Camerei şi acum opoziţia a căutat şi caută ca prin violenţă şi agresiune să-şi impună voinţa sa şi să zădărnicea­scă întreaga noastră activitate par­lamentară. Nu dela noi au pornit atacuri împotriva opoziţiunei, pen­trucă nu aveam nici un interes a o provoca, nu noi suntem autorii formidabilelor scandaluri şi a u­­tilizări gazelor asfixiante cu prile­jul votărei Constituţiei şi a aruncă­rei cu urnele in banca inihieterială cu ocazia discuţiei asupra soc. Re­şiţa şi a tuturor scandalurilor in­terminabile ce se fac cu orce oca­­ziune, sperând ca astfel opoziţia să se impne Coroanei, să braveze­ guvernul şi să dezorienteze majo­ritatea. Resping deci, orce impu­tare de acest fel. Este cert că le-am stat în cale la Postul meu de datorie şi de aceia opoziia jubilează faţă cu agresiu­nea ce am sufer­it. Bucuria este însă zadarnică. Orcare ar fi infirmităţile ce am căpătat, nici o forţă din lume, atât cât voi trăi, nu-mi va infirma h­o- ‘ târârea şi voinţa nestrămutată de a fi pavăza neclintită în potriva tuturor cari vor să dărâme conşti­ent sau inconştient opera de consolidare a statului nostru şi astfel să se nimicească o muncă rodnică de decenii a înaintaşilor. . noştri şi care opora avem mân­dria să spunem că este în cea mai mare parte fapta partidului naţio­na­l-liberal. D. I. Manolescu-Strunga, de­putat, ne­-a trimes spre publicare următoarea scrisoare. Domnule Director, Vă rog să bine­voiţi a-mi îngă­dui următoarele lămuriri în legă­tură cu lovirea mea de către d-l Condrus. Presa opoziţiei cu bună ştiinţă denaturează adevărul asupra aces­tui atac şi anunţă în schimb un mare proces politic, iar ziarele de scandal se buc­ură că în fine după ce eu am violentat şi molestat tot timpul opoziţia în Parlament mi-am găsit şi eu naşul. Faptele exacte sunt însă cu to­tul altele. Atacul d-lui Condruş nu poate avea nici o explicaţie poli­tică. Nu am avut cu d-sa nici­oda­tă nici un schimb de cuvinte şi nici o discuţie politică şi chiar în timpul lovirei nu am schimbat cu d-sa nici un cuvânt. Numitul m’a pândit în spate­?, automobilului meu şi ia momen­tul când cu braţele încărcate cu pachete mă îndreptam să le pun în maşină, mi-a eşit în faţă şi fără ca măcar să-l fi putut vedea bine m’a lovit cu putere cu pumnul în obraz­, dân­du-mi cu agilitatea şi preciziunea specialistului, lovituri clasice de box şi după ce a mai rostit o serie de înjurături, s'a îndepărtat. O­rea­re ar­ fi fost motivul lovi­re! şi oricât de grave sunt ur­mările, nu m’aşi fi indignat dacă acest atac ar fi fost cât de puţin cavaleresc. Deşi azi d-sa este arătat de pre­să, numai în calitate de corespon­dent de ziare străine sau de fost prefect, etc­, se ştie de toţi şi se va dovedi uşor că este boxeur de forţă, dând lecţii de box şi că a luptat ca atlet în străinătate. Aşa Cercetările ştiinţifice Exploratorul Amundsen Câteva note biografice asupra exslora­­torului.—Călătoriile anterioare oprit de ghețuri dealungul coastei siberiene. Amundsen nu putu trece capul Celenschin unde rămase blocat până în Septem­brie 1919. După o navigare grea, Maud ajunge în strâmtoarea care separă insulele Nouei Siberii de conti­nent și ocolește arhipelagul de Est. Amundsen a fost obligat să orneze pe coastele Siberiei. La 6 iulie 1920, nava era din nou li­ber­'ă , Amundsen se aprovizionea­_________ __ ___, la Nome, în Alaska, de unde Amundsen la întoarcerea sa, din­ pleacă din nou la începutul lui pământurile australe, — și revin hotărît să întreprind trecerea de Nord-Vest şi să determin poziţia polului magnetic boreal“. August spre insula Wrangel. Adi Maud fu imobilizată în gheţuri până în 1921. O nouă încercare corespondenţe In iiiml oMmH contra d-lui I. Manolescu-Strunga ..................■»KW»..................... . I. MANOLESCU-STRUNGA Congresul vaterilor de istorie Ziua lll-a. Şedinţa de dimineaţă Congresul profesorilor de isto­rie a continuat şi astăzi în pala­tul soc. corpului didactic. Au vorbit d-nii profesori Io£gn. Lupaş, studentul Dinculescu, a a­­dus omagiul studenţimei congre­sului. D-nii Bondescu şi I. Vlădescu au vorbit asupra lecţiunilor prac­tice făcute ori la liceul Lazăr; de­­asemenea d-nii Pompiliu, Velichî şi d-na Florav au vorbit în jurul ilecţiunilor./V

Next