Viitorul, septembrie 1925 (Anul 18, nr. 5248-5272)

1925-09-01 / nr. 5248

i­ apa de pan Vlesteacon Dr. DrinxB­­ste cea mai apreciată faţiune din întreaga lume. Preîntâmpină ParaM Curăţă Mătreaf® De vânzare la Drogherii, F­uruiacii şi Parfumerii din întreaga ţară. Târgul general a mostre împreună cu TÂRGUL TECHNIC şi TÂRGUL CONSTRUCŢIILOR ESTE CEL MAI MARE ŞI MAI VECHI TÂRG INTERNAŢIONAL ăla L llii deopotrivă de important pentru cumpărători şi expozant?. înscrieri şi informaţiuni se primesc prin representantul onorific Pl E N li O F SOREŞTI ■ 1 B v ■» Strada SgseranfeS 39 v. 1, v. • Bunco Slicamnb­il lirico! In Aduce la cunoştinţa generală că sî-a fratasferat biurourile sate In IMOBILUL SAU PROPRIU din CALEA VICTORIEI €©18 CU STR. RIGALA în PIAŢA TEATRULUI NAţIONAL. BAILEGOVORA şi CALIMANESTI-CACIULATA Sezonul efureasă până la 30 Septembrie Climatul dulce din Septembrie foarte favorsbil pentru cură. Preţul băilor şi carmenilor la heterele Societăţii în Sep­tembrie sunt reduse până la 50 la sută faţă de preţurile din august. A se cere informaţiuni direct Administraţiilor băilor. —— ——8®——® ataa 8. Lesaa Agent oficial de schimb şi efecte la Bursa din Bucureşti Straia Paris Pe. 10.— Tercícii 08-02 Secţiune specială pentru De­vise telefoane interbancare 27 şi 28 şi câHu­pî în depoziti fCumpftr BULIANTE Diaistante, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie Bijuterii uzate, PLĂTESC PREŢURI MARI — Primesc si in consegnatie — „11 R­UBINM ’ * Calea Victoriei 63 fost 77. 1PURGEN ESTE CEL Ire/i MÂN­DEAL­­/VS BAYMfeTARSA LAXATIV BE­ftNZARE IA TOATE BARMACULF. Dactilografă cu practică la maşinele de scris REMINGTON sau ADLER caută Administraţia ziarului „Viitorul" Perfectă croitoreasă (Rochi tailleur), lucrează în fa­milie. A se adresa la ziar sub i. Grefa Trib. Romana­ , Secţia 11 ^ 1 ISXTRACT !"La 28 Iulie 1924, Marin D. A. Cop­tă din Caracal prin petiţiunea înre­gistrată la No. 10264, a intentat ac­ţiune de divorţ contra soţiei sale Elena M. D. A. Copcă din comuna Dăbuleni pentru motivele de pără­sirea domiciliului conjugal şi insul­te grave arătând că din căsătorie a rezultat una fetiţă cu numele de Elisabeta de 3 ani. Pârâta nu po­sedă avere. Termenul fixat la 24 Martie 1925. . Se publică spre cunoştinţă gene­rală conform art. 285 c. civil,­­ Grefier Indiscifrabil. •­ Puijiicaflune Noi Gh. Ciraş preşedintele Corn. interimare aducem la cunoştinţa generală că în ziua de 25 Septem­brie 1925 ora 10 dim. se va ţine li­citaţie publică în camera primăriei acestei comuni pentru darea în an­trepriză a construirei a 6 bazine de beton pentru depozitat apă pentru cazuri de incendiu. Licitaţia va fi cu oferte sigilate. Suma disponibilă, fiind 100.000 lei. Concurenţii vor depune garanţia cerută de Legea contabilităţei. Devizul şi lucrările se află la ofi­ciul primăriei. Făcut în Buhuş azi 25 Aug. 1925. Preşedinte Indiscifrabil. Secretar, Indiscifrabil No. 12332. I­­sterul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române se publică urmă­toarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare potrivit dispozi­­ţunilor art. 23 di­n zisa lege . Domnule Ministru, Subsemnatul Steliu D. Caliga pro­prietar din oraşul Tulcea Strada Libertăţii No. 4 fost supus elen do­resc a deveni cetăţean român de care supuşenie mă bucur şi azi ves­­tilerie, pectuos vă rog ca pe baza art. 22 din legea pentru dobândirea şi pier­derea naţionalităţei române să bine­voiţi a dispune îndeplinirea forme­lor pentru obţinerea cetăţeniei ro­mâne obligându-mă a suporta orice taxe şi forme ar necesita. Alătur şi următoarele acte : 1) Certificatul Ministerului de ju­stiţie No. 24750/911. 2) Autorizaţia No. 60484/916. 3) Biletul de liberă petrecere No. 247. 4) Certificatul No. 8703/1924. 5) Sentința civilă No. 15/914. 6) Certificaul No. 7073/924 și 7) Certificatul Grefei Tribunalu­lui Tulcea, No. 26136. Cu stimă ss. St. G. Calliga l­ ’ JiîîlGi Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Petre Martinovici, domiciliat în Craiova Str. Bucovăţ No. 29 de profesiune brutar, având toate interesele mele familiare şi materiale în această ţară unde vo­­esc să mă stabilesc definitiv cu o­­noare vă rog să binevoiţi a-mi a­­corda cetăţenia română. Cu distinsă stimă *. iss) Petre Martinovici Foarte bine d. Pop Marţian în rolul lui Mircea Basarab D-sa are dicţiune clară, modulaţiune vocală plăcută, prestanţă, curaj şi joc reţinut. Impresionant a fost d. R Bul­­finsky în rolul boerului moldo­vean Costea Muşat. Celelalte roluri secundare au fost interpretate corect, armoni­­zându-se ansamblul, de d-nii Vic­tor Antonescu, V. Valentineanu, A. IAtanasescu, A. Botez, A. Bar­­belian, Orendy, Petrescu, I. Du­­mitrescu, Melişanu, A. Mateiescu, Baldovin, Scriosteanu, Oprişor, Muscan şi de d-nele Olga Ţăranu­ işi El. Moisescu. rm m uL zm m us Astă seară marele succes ROMSOIR BUCUREȘTI de Hielt şi Keops Biletele toată ziua la casa Teatrului Teielon 31 | 31. FLOR EXTRA PRODUS AL FABRICE! ZNIIMER&C9*a.r. Ssfe inainteeSiaAl art mm ddickfe si, Piigimic UNTDELEMN pmtm safcife, ningoriese, pofism­ .gătit și prăjit, f» SHIRT 01“ Cabinet medical fondat în 1906 de medici specialişti pentru boale GENERICE şi SI FILES LE CRe­­STISLE tratamentul BLENOHAGIEI CROM prin n­tioade electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSGOPUIS Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Ultramicroscopie Pasagini Ke­taton 9 Lingă­­teatrul Raţional­ Bucureşti Consuit. l­—1 şi 6—9. telef. S3181 Ministerul Mitei Comisiunea de natura izări Conform art. 22 din legea privi­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnaul Ilie Cristov Petrov­­schi, domiciliat în comuna Ciorna judeţul Orhei, voind a dobândi na­ţionalitatea română prin naturali­zare, cu respect vă depun aici ală­turat actele cerute de lege şi vă rog să binevoiţi a dispune îndeplinirea formalităţilor cerute de lege pen­tru a mi se recunoaşte cetăţenia ro­mână, dispens­indu mă de stagiul de 10 ani fiind căsătorit cu fiica unui supus român. Anexez 14 acte indicate pe verso și 1 copie de pe cerere. Cu deosebită stimă, (ss) Ilie Patrovschi ------------x.x­..r.-------------­Comisiunea Interimară a comu­nei Buhuşi din jud. Neamţ, articole exportate ale România în primele 3 luni ale anului 1925, aşe­zate tot după importanţa valorilor sunt: Porumbul, boii, scândurile, ben­zina, porcii, petrolul rafinat, lem­ne de foc, făină de grâu, orzul, o­­văzul, lemnele de construcţie, ule­iurile minerale, fasolea, turtele o­­leaginoase, cărnurile proaspte, se­minţe de dovleac, total 836.727 to­ne, valoare în lei de 5.745.449.187. Aceste articole cu valori de pes­te 50 milioane fiecare, reprezintă 87% din totalul exportului ; cele­lalte sunt cu valori mai mici şi însumează totalul de 835.583.576. Ştiri in­ Mire Târgovişte, 30.­­ Astăzi, în loca­­lul Revizoratului şcolar al judeţului Dâmboviţa, s’a procedat la darea posturilor vacante spre suplinire absolvenţilor a patru clase secun­dare şi normaliştilor suplinitori. Cu mici excepţii sau încredinţat unele posturi şi la suplinitori cu studii inferioare (curs profesional, serici­cultură, ţesătorie, şi curs primar). In tot timpul alegerii posturilor domnit o vie agitaţie printre candi­daţi. NENOROCIRE. — Pe când locui­torul Dumitru Ion din Pucioasa ve­nea pe valea Runcului, a fost ajuns din urmă de un vagonet Decauville proprietatea d-lui inginer Stroe şi omorât. Parchetul a autorizat înmormân­tarea. STUDENŢEŞTI. — La „Ochiuri s’a produs astăzi o frumoasă ser­bare câmpenească, urmată de dans dată de comitetul studenţesc Dâm­­boviţean, pentru mărirea fondurilor necesare înfiinţărei de biblioteci In judeţ şi construirea unui cămin propriu la Bucureşti. Sa realizat un frumos beneficiu. STAREA TIMPULUI. — De câte­va zile, timpul s’a răcit simţitor. Seara şi dimineaţa este frig. Vizi­tatorii din staţiunile climaterice Pucioasa şi Vulcana au plecat mai toţi. »_w........—y...___ -Ar. —— OOOXYXOOU——----­Cărţi şi Reviste A apărut numărul pe August din „La Romanie nouvelle de sub direcţia d-lui I. Th. Florescu, fost ministru, deputat. In acest număr găsim pe lângă alte articole interesante şi varia­te şi Amintiri şi impresii de la o convorbire cu d. Massaryk. » „Oglinda Lumii“ No. 35 cu nume­roase vederi şi instantanee fotogra­fice, şi cu un bogat sumar. Ţara noastră, anul VI, No. 35. Luminătorul, anul LVIII, No. 37. Apărătorii patriei, anul I, No. 1-2. Viaţa medicală, anul I, No. 1-2, esti«as­.........— Guvernul britanic a depus în Parlament proiectul unei comuni­cări, pe care o va adresa secreta­riatului general al Societăţii Na­ţiunilor, în ce priveşte recomanda­rea pentru întrebuinţarea timpu­lui liber al lucrătorilor adoptată de conferinţa internaţională a muncii în cursul sesiunei a I1-a de la Geneva (1924). Guvernul începe prin a aminti măsurile cari au fost luate de el asupra acestui punct şi adaugă că în general, după cum a arătat unul dintre delegaţii săi chiar în cursul■ dez­baterilor conferinţei, guvernul bri­tanic nu este în dezacord cu prin­cipiile admise în textul adoptat de Conferinţă. Totuşi, socoteşte că speranţa de a vedea această recomm­andare Srmatui Ştiri militare D. Colonel Orescovici Ştefan, co­mandantul şcoalei speciale a arti­leriei Timişoara, numit membru în comisiunea de admitere în şcoala militară de artilerie, ce se va întru­ni la Bucureşti dela 10—17 August 1925, a fost înlocuit prin colonelul Cica Gheorghe dela direcţia III al­ D. Colonel Alexandrescu Gh­., co­mandantul şcoalei militare a artile­riei Timişoara, a fost numit mem­bru în comisiunea de admitere în şcoala militară de artilerie ce se va întruni la Timişoara de la 10—17 August 1925, în locul colonelului Cica Gheorghe. D. Căpitan Verdeş Constantin, care a fost numit ca secretar al co­­misiunii de admitere în şcoala mi­litară de artilerie ce se ţine la Iaşi, a fost înlocuit prin căpitanul Ione­­scu Ştefan din regimentul 29 obu­ziere.­ ­­ • D-nii locotenentul aviator Ghera­­sim Gheorghe şi Sublocotenentul a­­viator Pârvulescu Eugen au fost numiţi instructori piloţi. I s-a ridicat gradul şi a fost şters din controalele armatei, locotenen­tul Vasiliu Ioan din regimentul 19 infanterie, ca unul ce a fost refor­mat cu pierderea gradului, pentru faptele prevăzute la art. 30, alin. c din legea poziţiei ofiţerilor, de către consiliul de reformă al corpului I armată. "* * Căpitanul activ Constantinescu Gheorghe, din regimentul 17 infan­terie, a fost şters din controalele ar­matei, ca unul ce a fost reformat fără pierderea gradului, de către consiliul de reformă al corpului VII armată, pentru greşeli grave contra onoarei ca militar şi om. v­ - X Teatrale Teatrul Naţional va reprezintă diseară pentru a doua oară în a­­ceastă stagiune „Vlaicu Vodă’. * Cu excepţia deschideri stagiu­ne­, care va avea loc Sâmbătă 12 Septembrie cu COMETA de An­­ghel şi Iosif, TEATRUL POPU­LAR şi-a fixat pentru premiere ziua de LUNI. * COMETA se va juca la TEA­TRUL POPULAR cu d. A. POP­­MARŢIAN şi D-na EMILIA DE­­METRIAD, de la Teatrul Naţio­nal, în rolurile principale. DUMINICA 13* SEPTEMBRIE are loc la TEATRUL POPULAR, în matineu, primul spectacol pen­tru copii. * Din piesele lui Moliere, teatrul Naţional va reprezenta în viitoa­rea stagiune : „Georges Dandin“, „Căsătoria silită’’, „Doctorul fără voie­’ şi „Preţioasele ridicule”. * Teatrul Naţional din Craiova va reprezenta în viitoarea stagiune „Richard IV-lea“ şi „Puterea întu­nerecului” de Tolstoi” * înscrierile pentru învăţămân­ tul particular Ministerul instrucţiunii aduce la cunoştinţa elevilor pregătiţi în par­ticular, că înscrierile pentru noul an şcolar vor avea loc între 1 Sep­tembrie şi 15 Octombrie, înscrierile se fac la direcţiunea şcoalei unde elevul a trecut anul precedent.­ ­ Dacă din motive serioase, unii elevi nu au putut să se înscrie pâ­nă la 15 Octombrie, cererile de în­scriere se vor adresa inspectoratu­lui regional respectiv până la Noembrie. După această dată cererile de în­scriere se vor adresa ministerului de instrucţiune , cel mai târziu pâ­nă la 1 Decembrie , care sugerează „să se amenajeze ziua de muncă astfel încât să se asigur­e cea mai mare continu­itate posibilă în orele de liber­tate", trebue să se ştie, dacă obi­ectul acestei recomandări este de a prevedea organizarea zilei de lucru în aşa fel încât să nu fie întreruptă de un repaos mai mare pentru masă. Dacă ar f­i aşa, gu­vernul britanic socoteşte că o ast­fel de măsură nu ar fi de natură să amelioreze sănătatea şi bună­starea muncitorilor şi că în con­secinţă n’ar fi locul să fie încura­jată. Crede că chestiunea amena­jării zilei de lucru e mai bine să fie lăsată pe seama industriaşilor şi lucrătorilor şi că orice inter­venţie din partea guvernului ar­ fi inoportună. .. -n . . C.F.R. Cerate In staţia Kruşovăţ a deraiat lo­comotiva trenului 1803, la acul de ieşire. Lucrările pentru ridicarea locomotivei au durat cinci ore. Ciocniri Trenul 407 de călători s’a cioc­nit între Mireşul-Mare şi Sime­­ghiu cu un vagon fugit pe linie din Simeghiu. Accidente de persoane n’au fost Trenul 636 din Iaşi, a fost ata­cat la întoarcere în staţia Paşcani de un grup de 74 va­gane cari fu­­sesră împinse peste marca de si­guranţă. N’au fost accidente Reluare de traficuri Terminându-se podul provizor pe linia Ciccmaidan-Comrat, cir­culaţia pe această linie, a fost re­luată. ... i. ila întreruperea circulației pe căile ferate ceho­­iovace Căile ferate cehoslovace, comu­nică sistarea transporturilor pe căile ferate cehoslovace pentru Iiolschire-Umladestelle, Laube-Um­­ladestelle și Offa-Umladestelle. Transporturile în cu­rs, vor fi puse la dispoziţa pr­edătorilor. Restabilirea liniei Butoeşti-Strehaia Pentru restabilirea neîntârziată circulaţiei pe linia Filiftei-T.­­Severin întreruptă prin deraerea Simplonului între Butoeşti-Stre­­haia, s-a recurs la construirea u­­nei variante. Toate trenurile trec cu începere de eri pilotate, pe această distan­tă, restabilindu-se astfel traficul normal " ' In cursul acestei săptămâni va avea loc la teatrul Naţional a 100-a reprezentaţie a piesii „Vlai­cu-Vodă” de d. A. Davil. * In curând se va pune in repe­tiţie la teatrul Naţional piesa „A­­nuţa” de d-na Lucreţia Petrescu. & Vineri 4 Septembrie cor. va avea loc la Teatrul Cărăbuş o repre­zentaţie extraordinară dată pen­tru mărirea fondului co­nstuirei sanatoriului de la Tehirghiol al societăţei „Scena“ a artiştilor din România cu marele succes al sta­­giunei „Bonsoir Bucureşti“, revis­tă în 2 acte şi 6 tablouri de Nik şi Keops. Cu această ocaziune direc­ţiunea acestui teatru oferă 50 pre­mii onor. publicului spectator. Muzică La Opera Română se repetă în vederea deschiderii stagiunii „Bo­ris Gudunov”. In rolurile princi­pale apar d-nii G. Folescu, V. Ra­­bega, Algazi, d-nele Snegina, Const. Dobrescu, d-nii Stelian Mandy, Maggiari, etc. Expoziţii TEATRUL POPULAR (Bule­vardul Elisabeta, 25) organizează Zilele de repaus ale Congresului nu sunt zile de trândăvie, ei de schimba o îndeletnicire cu alta de natură diferenţă. Organizatorii Congresului au purtat de grijă să fie întrebuinţat tot tirupul pentru ideea religioasă, sare ne întru­neşte. Duminica este ziua repausului complect în Stokholm. Nu se deschid prăvăliile. E ziua bisericii şi a familiei. Pe stradă lumea suedeză apare în toată de­cenţa şi cucernicia. Extravaganţa modelor europene este inexistentă prin porunca bu­nului simţ. Am fost în câteva biserici. In toate bisericile din Stockholm s’au aranjat serii de rugăciuni publi­ce. Afluenţa publicului e cea mai mângâitoare răsplată a clerului. Dar, în Dumineca din 23 August amvoanele bisericilor au fost asal­tate de cei mai destoinici predica­tori cari iau parte la conferinţă In 38 de biserici s’a slujit sfânta liturghie şi s’a predicat. Ortodoxii ne-am concentrat la capela ortodoxă rusească. Dintre congresişti a venit să se roage îm­preună cu noi Episcopul Dayling­­ton din Harrisburgh. A slujit Sf. liturghie preotul capelei, iar răs­punsurile liturgice le-a dat un cor mixt din artiştii ruşi din colonie. Pentru patri­arh­ul Tribon La sfârştul slujbei Mitropolitul Ştefan al Bulgariei a făcut pa­rastas pentru patriarhul Tihon al tuturor ruşilor. A încheiat slujba cu o predică spusă în ruseşte adânc impresio­­nătoare pentru membrii coloniei, cam­ de ani de zile îşi duc traiul vieţii în suferinţe materiale dar, în şi mai cumplite chinuri sufle­teşti. Printre cei de faţă se găsesc doamne din înalta aristocraţie, ale căror rudenii le-au sacrificat mo­lohul bolşevismului. Averile sunt prădate şi nu le-a mai rămas de cât cumplita încercare şi nădejdea în Dumnezeu, că nu-şi va uita pâ­nă în sfârşit de sfânta Rusie. Colonia rusească s’a mângâiat nespus de mult de vizita prelaţii­lor de aceiaşi credinţă, cari vin din ţări, unde pacea şi ordinea lasă pe om să-şi trăească viaţa sa şi eterni­tatea MontreroF&stoil La ora 4 am asistat la vecernie in biserica Engelbreskis, unde pre­dicase la liturgic prof. dr. Brow.­n din New-York, unul dintre preşe­dinţii conferinţei. Biserica aceasta este situată în­­tr’un cartier al lumii bune. Bise­îi sala de spectacole şi foyerele sale, cu începere de la data des­chiderii stagiunei (Sâmbătă 12 Septembrie), o expoziţie colectivă permanentă de pictură care va cu­prinde — cât va fi cu putinţă — pe toţi pictorii noştri. Teatrul Popular se va ocupa şi cu înlesnirea vânzării tablou­rilor. Sălile vor fi puse la dispoziţia artiştilor expozanţi, gratuit. Proza lui N­. Ma­­cedonski In editura „Casei Şcoalelor" a apărut un foarte frumos volum, care conţine părţi din producţia în presă a lui Alexandru Mace­­donski. Fără a avea strălucirea versu­lui, şi fără a se ridica la valoarea poesiei sale, pline de sonorităţi şi cu simţul deplinei armonii, proza lui Macedonski merită să fie cunoscută. Noul volum contri­­bue astfel să întregească în min­tea generaţiilor de azi, pe un om, care nedreptăţit îi teralipeşte pe vremea lui, tinde să fie din ce în ce mai bine preţuit ca poet­­rica e imposantă. Inter­iorul pre­zintă columne puternice care su­gerează tăria adevărurilor, eterne ale credinţii. Minunate­­reliefuri de granit cu scene sfinte din viaţa Mântuitorului invită pe om să-şi plece întreaga fiinţă înaintea celui ce ne chiamă la rugă. In tabloul oratorilor, sunt luaţi: Rev R. C. Gillie, canonic anglican, profesorul Paul Althaus, I. P. S. Mitropolitul Bălan şi episcopul maghiar Ravasz. I. P. S. a început cu cuvinte rostite în româneşte: în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Un interpret a citit un pasagiu din apostolul Pavel în limba suedeză, apoi a continuat I. P. Sa în limba ger­mană cu un larg avânt oratoric răpind cu sine auditorul către adevărul: Preste toate diferen­ţele, care despart pe creştini, Chri­stos nu s’a împărţit ci este acela­­şi omi şi azi şi până la sfârşitul veacurilor. Este în tendinţa con­gresului o generoasă şi entuziastă­ încercare de a restabili ecumeni­­citatea cea veche a creştinătăţii. Apelează la ascultători să-și însu­șească idealul congresului, ajutân­­du-1 cu puterea rugăciunii lor. In aceasta poporul suedez devine una cu poporul românesc, care a văzut în unire atotputernicia lui Dum­nezeu. "'L. .v-|-j| îUrtfv1-'- v • Un parastas Un admirabil coi! mixt contri­buia din a sa parte ca acest apel să poată străbate până la hotarele streine ale sufletelor. A urcat apoi amvonul arhiepiscopul maghiar Ravatz de la Budapesta care însă nu s’a mai putut menţine la înăl­ţimea concepţiei şi avântului ora­torului român, care l’a precedat. Seara în biserica Gustav Vasa slujbă de pomenire pentru Patri­arhul Tichon al Rusiei. Slujeşte la parastas Patriarhul Fotie, iar dintre români I. P. S. Mitropoli­tul Nectarie de Cernăuţi şi P. S. C. V. Scriban. Răsună şi­ aici limba românească în ectenii şi „vecinica pomenire“. Oratorul festiv e I. P S. Nectarie şi Arhiepiscopul Gregg de Dublin. In prima cuvântare se reînprospătează persecuţiile de alungul istoriei, prin care s’a a­juns la câştigarea şi recunoaşte­rea bunurilor sufleteşti. Oratorul anglican, a căutat să scoată la iveală puterea simboli­zată­ prin Cruce şi jertfirea pen­tru Christos ca suprem triumf al vieţii creştine. Prin acestea Pa­triakul Tihon a devenit o figură reprezentativă­ a creştinismului la cea mai nobilă accepţie a sa. Au asistat membrii congresului, public distins suedez şi corpul di­plomatic. şi­ In tot decursul zilei, d. Pâcleşa­­nu, ministru, al ţării ne-a însoţit, dându-ne explicaţii despre diferi­te personalităţi, eu cari ne-am ntâlnit şi cu cari d-sa întreţine legături. COP ESP. Litere­ Arte,St­inte GUVERNUUL BRITANIC şi IITMOTIfffAMA TIMPULUI La Stockholm ZILELE de REPAOS ak Cum îşi petrec suedezii zilele de sărbătoare — Pomenirea patriarhului Tichon al Moscovei | Patriar­hul Tichon nm­mvRTTE CURSURI de educativ sanitar8 Medicul şef al Capitalei a trimis­eri dimineaţă o adresă ministerului instrucţiunii, în care propune solu­­ţiunea ca în vederea unei opere mai largi de propagandă şi educaţie sa­nitară, să se organizeze cu începere din luna Septembrie crt. o serie de conferinţe şi prelegeri d­in şcoalele primare din Capitală. Aceasta, cu scopul de a se da primele noţiuni indispensabile de igienă copiilor cari vin la învăţătură. S’a propus ministerului, ca în fie­care săptămână să se consacre câte o jumătate de oră, pentru scopul mai suss relevat

Next