Viitorul, octombrie 1925 (Anul 18, nr. 5273-5298)

1925-10-14 / nr. 5284

. / VI 3TORU 1 CEREŢI NUMAI Sardelele „ROBERT“ preparata cu untdelemn curat de măsline delicioase la gust. încercaţi odată şi vă veţi convinge! Em. Rotten, Olga şi Jak Solomon, au durerea de a aduce la cunoştinţă rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor, încetarea subită din viaţă a iubitei lor soţie şi mamă Nelly Rotten înmormântarea va avea loc Marţi 13 octombrie ora 3 p. m. la cimiti­rul Filantropia, unde se află depuse rămăşiţele pământeşti. , t • I,1 PASTA DíPdINTÍ MJEMlí/% ( U Iffitre!m!isfássfe-!es vă conservă dantura şi veţi obţine dinţii sănătoşi şi Inimoşi ca perlele. De vânzare la Drogherii, Farmacii şi Parf­umerii. Societate Anonimă Română Consiliul de Administraţie in şedinţa de la 5 Octombrie 1925 a hotărât să se acorde acţio­­narilor posesori de acţiuni din l-a fi a li-a e­misiune un acont de dividend pe anul 1925 de 159 lei de fiecare acţiune minus impozitu. Domnii acţionari posesori de acţiuni d­e a­­ceste emisiuni sunt obligaţi cu această stați­­une a prezenta la cassa societăţii din Bucu­reşti str. Potcovari 4 bis cupoanele de divi­dend pe gnu? 1925 spre vizare. Plata acestui acont de dividend se va fete la cassa Societăţii str. Potcovari 4 bis cu înce­pere dela 20 Octombrie 1925. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE is ram govora Societate Anonimă Română Consiliul de Administraţie in şedinţa dela 2 Octombrie 1925, a hotărât ch­emarea şi a ulti­mului vărsâmânt de 50% la acţiunile subscrise din emisiunea il­-a, vărsământ care se va efec­tua la Cassa societăţii din str. Potcovari 4 bis cel mai târziu până la 20 Octombrie 1925. In caz de neconformare până la această dată se va face uz de dispoziţiunile art. 170 din co­dul de comerţ. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Eocietate Anonimă Română A­cţiuni e puse In subscripţie publică conform legei minelor la emisiunea a Iii-a. Reductibile, fiind de mai multe ori acoperite, d-nii substf­­itori sunt Incunoştiinţaţi a trece la Cassa Socie­tăţii din str. Potcovari 4 bis pentru a primi cer­tificatele acţiunilor atribuite, împreună cu res­­tul de bani pentru acţiunile neatribuite. Totdeodată se va scădea sumele necesare pentru achitarea integrală a acţiunilor atribu­ite conform deciziunii Consiliului de Administra­ție din 2 Octombrie a.c. * DIRECȚIUNEA IUVINII Cabinet medical lomlat în 1906 de medici specialiști pentru boale VENE­RE Si SIFILIS EGALE de PILLE Tratamentul il.iiîsOliACit.1 OROMEI f iu ii etcade electroterapeutice lectrotemne pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URLTROSCOPlfc. Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefulorachidian Microscopie ţi Ultramcroscopie Pasagiu! Fen.£n 9 Jjóngá­­teatrul Raţional­ Bucureşti Consult. îl­e­t si fi­ y, b­let. SS­ 81 ASCENSOARE de persoane şi mărfuri I Peste 200 în ţară | Reprezentanţi:­­ FRAŢII PORK Bucureşti, Str. Regală I Piese de rezerră I şi cabluri în depozit,­­ prin care Bacon, cu ajutorul aces­tei scriituri criptografice, ar fi dovedit că este autorul teatrului shakesperian, fiindcă ar trebui a­­tunci, ca împreună cu d-na Galup, creatoarea acestui sistem, să se admită că lordul Bacon şi-a împăr­ţit cryptograma în operele lui Ben Jonson, lui Bright, lui Burton, lui Greene, lui Spenser, precum şi în zece opere ale lui Shakespeare. „Cum să admitem, spune Aristi­de Marie, că Greene, Spenser, Jon­son, Pecie, Burton şi Marlowe, fără să mai vorbim de Shakespea­re, să se lase înşelaţi şi că împre­ună cu toţii, complici ai lui Ba­con, să fi păstrat atât de bine se­cretul ?“ Ori­ce ar fi, problema shakespe­­riană, după ce a inspirat lui Aris­tide Marie o carte frumoasă, con­tinuă să fie pusă, ba încă mai mult, această problemă nu stag­­ nează în biblioteci, dar trăeşte o viaţă proprie în spiritele oameni­lor de litere de azi. Rămânea ceva, care nu este încă lămurit, şi care nu poate nici dată fi lămurit. Dar dacă spiritul îşi pierde răbdarea în faţa necunoscutului, nu trebue deplânsă nepătrunderea acestui mister. Punându-se în căutarea lui Shakespeare, erudiţii vor trebui să facă cercetări serioase în trecu­tul literar al Angliei, al Franţei, al Italiei, al Danemarcei. Apoi vor trebui să studieze de aproape toată opera lui Shakespeare. Urmându­­-e exemplul, vom deschide şi noi mai des pe Shakespeare, şi discu­­ţiunile erudiţilor, descoperirile lor ne va face să-l înţelegem mai bine pe Shakespeare, şi din acest punct de vedere, nu avem decât a câş­tiga. CRONICAR Cura cu Pilulele Pink este o cură bună pentru sănătate, ca­re dă un sânge bogat şi curat, reconstitue forţele nervoase şi procură un stomac bun, o proftă de mâncare bună­ şi o faţă bună. PILULELE PINK, sunt un re­mediu, totdeauna întrebuinţat ca succes contra anemiei,chlo­­resei, neurastheniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulburărilor creşterei şi a vâr­stei critice, a durerilor la general, durerilor de cap §i durerilor de stomac. «« Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile», pe preţul de Lei 60 cutia- Turneul oficial a! Teatrului Naţional din Bucureşti In frunte cu marea artistă Maria Filotti Societară Clasa IIa şi Profesoară la Conservator M­aria Filotti cu concursul D-lui Gh. Ciprian Societar Clasa l-a şi a­­b-for. N. B£IŞâfteanu( Cr. Duţu­lescu, Cic­hy DanieLepoi, etc., etc., Se va reprezenta marele succes ! Bliante Tragedie în 4 acte în versuri de eLE Mircea Rădulescu iubire Piesă în 3 acte de D­rsul Faul I. Prodan •Figura­ţie-Cor-Orcfrestru Decoruri-Costume-SISSUZIÎG M­ontarea ambelor piese a costat aproape 2 milioane HONERARIU U şi 15 Oct Kişinău; 16 Octomb Iaşi; 16 şi 18 Octombrie Botoşani 19 şi 20 Octombrie Cernăuţi; 21 Oc­tombrie Roman; 22 Octombrie Pia­tra; 23 Octombrie Bacău; 24 Octom­brie Focşani; 25 Octombrie Piteşti; 26 Octombrie R.­Vâlcea; 27 şi 28 Octombrie Caracal; 29 şi 30 Octom­brie Craiova; 31 şi 1 Noembrie T. Severin; 2 Noembrie Lugoş; 3 şi Noembrie Timişoara; 5 şi 6 Noem­brie Arad; 7 Noembrie Oradea; 8 şi 9 Noembrie Satu-Mare; 10 Noem­brie Oradea; 11 Noembrie Cluj; 12 şi 13 Noembrie T.-Mureş; 14 şi 15 Noembrie Sibiu; 16 Noembrie Bră­ila; 17 Noembrie Câmpina. ÎMPROPRIETĂRIRE.— O co­­misiune compusă din d-nii: Asbi­­ovici, consilier agricol, Cur­en controlor agronom, Saramatescu şi Grosu, agronomi cu concursul autorităţilor comunale, sub con­ducerea subprefectului I. Alexan­­drescu, lucrează în com. Peştera, pentru distribuirea loturilor la să­tenii îndreptăţiţi la împroprietă­rire din satele : Peştera,Mamut- Cuius, Idris-Cuius, Alibei-Ceair, Ivrinez, etc. unde sunt expropiate peste 6000 hectare teren. De aci comisiunea va trece la Docuzol, apoi la Biulibiul şi alt­e comuni. S’a anunţat sosirea la Peştera a d-lor : I. I. C. Brătianu, prim­­ministru, Al. Constantinescu, mi­nistru domeniilor, Cipăianu, sub­secretar de stat, spre a sărbători începerea înproprietăririlor în ju­deţul Constanţa. Buzău INCENDII.— In noaptea de 10—11 Octombrie un incendiu a isbucnit la fabrica de cărămidă de pe şoseaua Brăilei, la o distan­ţă de un kilometru de oraş. Focul a luat naştere de la un cuptor care ardea, flăcările tran­­smiţându-se la acoperişul de scân­duri al cuptorului, s’a întins şi a­­supra­ clădirei fabricei care a ars până în temelie, distrugând şi mo­toarele. _ . — Tot în aceiaşi noapte un in­cendiu a isbucnit la moara de mălai din strada Gârlaşi, care a fost distrusă. TAIAT DE TREN.— In noap­tea de 10—11 Octombrie a fost gă­sit de personalul de serviciu al staţiei Buzău, în dreptul uzinei electrice, cadavrul băiatului Gheor­ghe V. Sandu, din com. Jupâneşti, judeţul Muscel. In urma cercetărilor făcute s’a stabilit că nefericitul a fost tăiat de trenul personal No. 62. Adjud MOARTEA PREOTULUI V. IG­NAT.— In ziua de 6 Octombrie a încetat din viaţă părintele Vasile Ignat, din Ciorani, comuna Pufe­­şti. Cu el dispare încă una din fi­gurile reprezentative ale unei e­­poci, un vrednic slujitor al unei credinţe, un propagator constant şi asiduu al unei idei. A slujit cu demnitate ca preot, timp de 53 ani, la aceaşi biserică, reuşind în acest timp să-şi atra­gă numai dragostea şi stima eno­riaşilor săi. La trista solemnitate a înmor­­mântărei au luat parte d-nii pre­fect A. Alaci şi deputat FI. Ifti­­mescu, păr. protoiereu al judeţu­lui Ion Miron, d-nii: Adr. Ciocar­­dia, directorul gimnaziului din Adjud, O. Ladaru directorul şc. pr. Adjud, d. primar al Mărăşeşti­­lor, d. I. Angelescu, profesor, etc., pe lângă sutele de săteni, cari au ţinut să conducă la locul de veş­nică odihnă pe iubitul lor părinte sufletesc. D-nii prefect Alaci, Pătrăşcanu, învăţătorii şi păr. protoiereu Mi­ron, prin cuvinte emoţionante, au reaminst calitaţile­ alese ale de­functului, scoţând în evidenţă chi­pul demn în care şi-a încheiat o viaţă rodnică de 75 ani. ACCIDENT— Pe când trenul 503 din 8 octombrie trecea podul de la r. Caregna, soldatul Furtună Ion din reg. 2 c. f., compania 7-a, originar din Lipnic, jud. Soroca, aflându-se pe acoperişul unui va­gon, a fost isbit în frunte de le­gătura de sus a podului şi omorît pe loc. TUTORE în ŢARA Medgidia FACEŢI DECI ACUM O CURĂ BUNĂ CU PILULELE PINE Catedrala din Cluj Un apel al Episcopului P. S. Nicolae Ivan, Episcopul Clu­jului ne roagă să publicăm urmă­toarele : Ajungând anul acesta turnurile şi cupolele bisericei catedrale sub­­acoperiş — a sosit timpul ca să fa­cem comanda clopotelor, — dintre cari unul de circa 2000 kgr. va fi a­­şezat­ singur întrun turn, iar cele­lalte 3­0 de circa 1200, 600 şi 200 în al doilea turn. Facem deci un călduros apel, că­tre On. Societăţi şi oameni de bine, cu dare de mână şi inimă, ca să dă­­ruiască preţul unui clopot, şi anume de se poate ori unul singur, ori o grupă de mai mulţi asociaţi, — şi să ne avizeze, despre dorinţa lor ca să putem dispune deodată cu co­manda şi inscripţia numelui gene­roşilor donatori, al căror nume do­rim să fie eternizat. Cu o oaie facem un apel călduros şi la credincioşii noştri de la sate preoţi şi mireni, cari mai au piese de argint din banii vechi eşiţi din uz, să le dăruiască pentru ca să le topim în abagiul clopotelor ştiut fiind cât de melodios este sunetul clopotelor dacă conţin şi metale mai nobile. Spre acest scop avem deja o can­titate bunişoară de la Reuniunea fe­meilor ortodoxe din Cluj. Expoziţia artistică de studiu a „Astrei“ în­ Sibiu Duminecă 25 Octombrie era 11 % dimineaţa . ". Deschiderea expoziţiu­nei în „Muzeul Asociaţi­unei". La orele 5% d. m. (sala Prefec­turii) . Evoluţia şi problemele artei româneşti (conferinţa d-lui prof. I. D. Ştefănescu). Seara la ora 9 (sala Prefecturii) Concert clasic — piano — Prof. D. Dimitriu de la Conservatorul din Bu­cureşti, — precedat de o introdu­cere supra cugetării muzicale de D-l Prof. I. D. Ştefănescu. Luni 26 Octombrie , ora 11% din. (Muzeul Asociaţiunii) . Lămuriri technice asupra broderiilor româ­neşti (Prof. I. D. Ştefănescu). Ora 5% (sala Prefecturii) ; Evolu­ţia şi problemele artei româneşti a 2-a conferinţă a d-lui Prof. I. D. Ştefănescu. Ora 9 seara (sala Prefecturii): Concert clasic — piano — prof. D. Dimitriu . Marţi 27 Octombrie, ora 11% dim. (Muzeul Asociaţiunii) . Lămuriri technice asupra artei covoarelor o­­rientale şi scoarţelor româneşti. Ora 5% (sala Prefecturii) : Evolu­ţia şi problemele artei româneşti - a 3-a conferinţă a d-lui I. D. Ştefă­nescu. Ora 9 seara (sala Prefecturii): Concert clasic — piano (ultimul concert) — prof. D. Dimitriu . Miercuri 28 Octombrie : ora 11% (Muzeul Asociaţiunii) ; Lămuriri a­­supra picturii româneşti moderne. Ora 5% (sala Prefecturii). Evolu­ţia şi problemele artei româneşti — a 4-a conferinţă a d-lui prof. I. D. Ştefănescu. Joi 29 Octombrie : ora 11% : Pro­blemele picturii — lămuriri tech­nice în Muzeul Bruk­enthal. Ora 5% (sala Prefecturii) . Evolu­ţia şi problemele artei româneşti — ultima conferinţă a d-lui Prof. I. D. Ştefănescu. ROMANIA la CONFERINŢA INTERPARLA­MENTARA din WASHINGTON Conferinţa int­eparlamentară din Washington a discutat raportul deleg­atului României, d. prof. Pella asupra criminalităţei răz­boiului. Schueking, Germania; Sir Robert Horn, Anglia ; Burton Sta­tele Unite ; Ribier Franţa ; Pro­cope Finlanda ; Di Stefano, Ita­lia, au adus omagii delegatului României pentru originalitatea ra­portului său şi pentru sugestiuni­­le extrem de interesante aduse în vederea asigurărei păcei. Confe­rinţa în unanimitate adoptă proec­tul de rezoluţiune redactat de de­legatul României. Delegatul Ungariei Lucas a ce­rut conferinţei moţiunea pentru dezarmarea României, Iugoslavi­­ei şi Cehoslovaciei. A răspuns imediat delegatul Ro­mâniei prof. Pelta, arătând inten­ţiunile pacifice ale României şi cerând ca problema dezarmărei să fie legată de problema securi­­tăţei generale. A insistat asupra pericolului bolşevic şi a prezentat o declaraţiune în numele grupu­lui român prin care arată că Ro­mânia aderă la orice măsură des­tinată să asigure pacea cu condi­­ţiunea găsirei unor garanţii inter­naţionale efective pentru menţine­rea integrităţei teritoriale a Sta­telor sucesoare ale fostului Impe­riu Austro-Ungar. Conferinţa a respins moţiunea delegatului ungar. Deputatul Georgescu a luat par­te la discuţiunea privtoare la U­­niunea universală vamală expli­când greutăţile statelor cu valută slabă şi cerând participarea Sta­telor Unite în eventuala Uniune. M­edgidia BÂLCIU.— Joi 15 octombrie, începe la Medgidia marele bâlciu de toamnă, care va dura până la finele acestei luni. Acest bâlciu este cunoscut în toată România Mare, chiar şi în Stambul şi Bulgaria ,ca unul din cele mai vestite unde se fac întin­se traficuri de vite şi diferite mărfuri. Anul acesta, de la războiu încoa­ce, i se dă o mai mare extindere, profitându-se de faptul că regiu­nea noastră a fost abondentă în cereale şi locuitorii stau bine. Comercianţii de prin alte locali­tăţi, pentru mărfurile ce aduc spre vânzare, au la dispoziţie atât pră­văliile comunei, cât şi locurile vi­rane din oborul de cereale pe care sunt liberi a construi barace. Proprietarii vitelor ce se aduce spre vânzare, su­nt obligaţi ca pe lângă biletele de identitate să pre­zinte actele de proprietatea şi cer­tificatele de provenienţă şi sănă­tatea vitelor. Pentru hrana vitelor, se găsesc în comună furaje şi grăunţe în mod îndestulător şi eftine, precum şi un imens islaz. îndrăzneţul araş band­­esc de pe dru­mul Buzău-Costeşti Patru indivizi mascaţi îm­puşcă şi refues , ca în codru mare Vineri seara, treceau pe drum­ul Buzău-Costeşti, 7, căruţe cu ţărani, spre câmp. Pe la jumătatea drumului, au ieşit deodată înaintea lor­­ indi­­zivi mascaţi şi înarmaţi până în dinţi. Bandiţii au somat pe ţărani să se predea şi să le dea tot ce au a­­supra lor. Ţăranii, cari la un loc aveau cu ei mari sume de bani, au refuzat să se supună somaţiunei. Cei patru mascaţi au reînoit somaţia şi întâmpinând acelaş refuz, au început să tragă focuri de armă asupra ţăranilor. Au fost răniţi: o femeie şi un ţăran în vârstă de 50 de ani — cari au fost transportaţi la spi­talul din localitate, unde, în urma îngrijirilor date, au fost scoşi în afară de orice pericol. După ce bandiţii au luat cu ei tot ce au găsit asupra ţăranilor, s-au depărtat, trăgând focuri de armă, pentru a nu fi urmăriți. Astfel, au dispărut. Compania de jandarmi, a des­chis o anchetă. Dela Primăria oraşului Brăiîa D. Leonte Moldovanu noul primar al Arasului depune Jurământul Brăila. 10. — Membrii comisiei interimare s’au întrunit în Şe­dinţă. D. ŞERBAN RADU­CAN prefec­tul judeţului, dă citire decretului prin care d. Leonte Moldovan, şe­ful partidului naţional liberal lo­cal, este numit preşedinte al co­misiei interimare a oraşului Bră­ila. După terminarea jurământului, Şerban Răducan, în câteva cu­vinte a urat noului preşedinte al Comisiei interimare sănătate, adă­­ugând că cele­lal­te calităţi de a fi un bun primar în conducerea oraşului, le posedă în­deajuns. D. LEONTE MOLDOVAN, a mulţumit d-lui Şerban Răducan pentru călduroasa urare ce i-a fă­cut spunând că va munci pentru prosperarea comunei, acordând o atenţie deosebită chestiunilor pri­vitoare la edilitatea, iluminatul, apa, alimentaţia, drumurile şi în general tot ce priveşte bunul mers al oraşului. D. ION GH. ALEXE, în numele comisiunei, asigură pe d. Leonte Moldovan, că va fi secondat de întregul consiliu în greaua sarci­nă ce şi-a luat. In urmă, membrii comisiunei ţin prima şedinţă sub preşedinţia d-lui Leonte Moldovan. Comisiunea aprobă licitaţia ţi­nută pentru închirierea unui imo­bil pe str. Dorobanţi cu 45.000 lei pe an, pe timp de 3 ani pentru în­fiinţarea unei grădini de copii. Se aprobă deschiderea unui cre­dit de 20.000 pentru ajutor şi 10.000 lei pentru înmormântări. D. LEONTE MOLDOVAN, ci­teşte o întâmpinare a scriitorului Panait Istrati prin care solicită să i se cedeze de veci locul din ci­mitirul Sf. Maria, în care se odih­neşte mama sa, din luna Aprilie 1919. Cererea este aprobată în unani­­nimitate. Noul preşedinte al Comisiei in­­te­rimare, dă citire apoi mai mul­tor oferte prin care se solicită în­fiinţarea şi exploatarea unui tea­tru permanent la Brăila. D. ION G.. ALEXE, spune că ideia e bună dar întru­cât publi­cul brăilean a prins gust de teatru permanent, ar putea rezista prin propriile sale forţe, chiar fără un concurs efectiv acordat de pri­mărie. Situaţia financiară a comunei nu mai permite, să se facă o nouă încercare. Fiind o sarcină prea grea pentru comună, crede că e mai nemerit să se adopte un alt sistem, de a se primi turneurile teatrelor naţio­nale alcătuite din artişti cu repu­taţie, cărora să li se facă mari în­lesniri la închirierea sălii. Sala teatrului Comuna­l este în­chiriată pentru asemenea­ turneuri de două luni de zile, ast­fel că vor fi câte­ cel puţin 2 spectacole săp­tămânale. , PREOTUL PANAIT, spune că in cazul când se închiriază tea­trul unei trupe permanente, aceas­­ta să fie obligată să dea săptămâ­nal câte o reprezentaţie, cu pre­ţuri reduse pentru copii. D. LEONTE MOLDOVAN, este ele acord cu părerea d-lui Ion G. Alexe. Trebue renunţat pentru un moment la organizarea unei trupe permanente. Consiliul hotărăşte închirierea sălii de teatru la trupele reputate cu personal bine pregătit și cu vii datorirea ca acestea să achite nu­mai spezele de iluminat, etc. S a aprobat o urcare de 15 la sută asupra actualelor tarife a ho­telurilor Traian, Francez și Bris­tol. Consiliul aprobă prelungirea termenului pentru închirierea imo­bilului la care este instalat inter­natul liceului de băeți „Nic. Băl­­cescu” până la 1933, cu o chirie a­­nuală de 300.000 lei. D. LEONTE MOLDOVAN, spu­ne că în cursul lunei viitoare se vor termina lucrările­ privitoare la terasamentul liniei între Traian Sat—Brăila. S’a aprobat scutirea de taxa co­munală pentru făina ce se dă lu­crătorilor în număr de 450 cari lu­crează la refacerea acestei linii. CONDEME D-­ LEONTE MOLDOVANU *1 fi Î/f-'Î Comorile artistice româneşti VALOAREA ARTEI RELIGIOASE Aprecierile elogioase făcute de un ziar elveţian asupra expoziţiei de artă românească de la muzeul Rath Ziarul „La Suisse” publică ur­mătorul articol plin de elogii pen­tru expoziţia de artă populară şi religioasă românească de la muze­ul Rath din Geneva . Podoabele bisericilor noastre „Cunosc puţine lucruri atât de surprinzătoare ca expoziţia de ar­tă religioasă românească. Inchipu­iţi-vă o biserică la fel cu aceea pe care voevodul Neagoe Basarab şi soţia lui, domniţa Despina o ri­dică pe mâinile lor deasupra celor­ şase fii în rugăciune. Sub aceste turle, sub aceste cupole, sub aces­te ziduri cu proeminenţe metali­ce, sub aceste podoabe care fac să se simtă orientul apropiat, există o penumbră plină de scânteiere, în care flăcările lumânărilor lumina pe pereţi figuri aureolate în care se împacă omenescul şi dumnezee­­scul, muritorul şi nemuritorul. In picioare, în vestmintele lor hiera­tice, încărcate de aur şi de brode­rie, purtând coroane de regi sau aureole de aur şi de argint înflo­rat, barbari, rafinaţi, duioşi sau impozanţi, iată-o pe sfânta Ana şi pe sf. Ioachim, pe sf. Ilie, sf. Constantin şi Elena, sf. Gheorghe, sf. Spiridon înconjurând pe Cris­­tos pe tron sau pe cruce, pe Fe­cioara .Şi pe alte sfinte martire. O înrudire eviden­tă Te duce gândul la Bizanţ, la Ravena şi­ în faţa portretelor de Pe zidurile mănăstirei de la Curtea de Argeş, te gândeşti la mozaicu­rile reprezentând pe Teodora şi Justinian înconjuraţi de suita lor. Dacă înrudirea este evidentă intre inspiraţia, sentimentul mistic, sti­lul şi viziunea acestor picturi şi mosaicuri, există totuşi, aci, o gra­ţie încântătoare, o duioşie, o sim­plitate vie care nu se găsesc în efi­giile Teodorei şi lui Justinian. Ele au un caracter mai puţin înfrico­­şetor chiar în scenele tragice. Sub aceste vestminte acoperite cu zale f rigide de argint există un trup, sub frunte o gândire, şi o emoţie în aceste atitudini convenţionale , iar în Arhanghelul Mihail vezi o elganţă în care arhaismul nu sub­zistă de­cât pentru mai multă ex­­presiune. Picturile bisericeşti în fund, sub stâlpii deşi sub bol­ţile joase, luceşte iconostasul de lemn aurit, sculptat, gravat, şi care introduce în Europa ceva din splendoarea, din fastul, din com­­plicaţiunea, hindusă. Găseşti aei medalioane, cruci pictate, pe Cris­to­a şi pe Fecioara, pe profeţi, ne­evanghelişti şi sfinţi, care îşi des­făşoară pe un fond de aur i­erar­­h­ia lor, cerească. Dar, dacă splendorile artei bi­zantine sau gotice, ne-au pregătit pentru această grandoare, nimic din bisericile occidentale "nu sea­mănă cu aceste efigii cu care Ro­mânii împodobesc mormintele lor. Noi avem n­oi înţepeniţi purtând tiara, Coro. .ca s’au casca ; avem statui glorioase ale acestor perso­nagii, înalte, îngenunchiaţi pe per­ne ,şi ale căror mâini împreunate vădesc orgolioasa lor umilinţă; avem pe acei eroi care cobor, ca mareşalul de Saxa, spre mormân­tul lor deschis, dar nimic care să evoace viaţa cotidiană. Acolo, pe piatra funebră încrus­tată în temelia bisericei, găseşti un mormânt. Pe un fond de mătase sau catifea, vezi portretele Marie, de Mangop, a lui Eremia Movilă, al principesei Tudora, al fiului lui Vasile Lupu şi ale altora, nici pie­tate, nici ţesute, ci tăiate în mătase brodate cu perle, cu argint­, cu fir şi cu aur şi care ne amintesc stilul Cranach şi Holbein sau al vechilor chinezi, figurile voevozilor, domni­ţei sau prinţului ale căror trupuri se întorc încetul cu încetul în pă­mânt. Portretele Splendide şi mişcătoare portret de o nobleţe stranie şi adeseori să­batică, de o somptuozitate oriental şi de un adevăr care te poate face privindu-le, să le constitueşti o viaţă morală şi să citeşti tainele pe care aceste buze nu le-au mărtu­risit poate nici­odată. Acestea sunt elementele pe care ni le oferă expoziţia română. Aşa împrăştiate cum sunt pe pereţi sau vitrine, aceste obiecte de cult, aceste bijuterii ale voevodului Radu Ne­gru desgropat de savantul d. Virgil Drăghiceanu şi care au din punc­,­tul de vedere al trecutului istoric" al României o capitală importantă, aceste cărţi aceste tapiserii pot re­lua şi acum prin mare sforţare de spirit, locul lor într’una din biseri­­cele sau mănăstirile româneşti. Ele ne înfăţişează imaginea sensibilă a unei rase care în istoria artei ocupă un loc pe care am uitat să i-l dăm. In Oltenia Bírná Snangurări Sa Pa­sfu! justiţiei eSsn frasova Duminică, 18 Octombrie, oţele Tfi num, dimineaţa, va avea loc în Palatul­ Justtiţiei din Craiova, ser­barea festivă pentru desvelirea busturilor în bronz ridicate în me­moria lui Gh. Chifu şi A. Betd­jan, foşti decani ai acestui barou. Slemenitatea va fi prezidată de d. G. G. Mârzescu, ministrul justi­ţiei, iar serviciul divin va fi ofi­­cat de P. S. S. Bartolomeu, Episco­pul R â m ugeu l­u i­­Nou l­u i -Se­v­er­in. In aceiaşi zi, va avea loc şi inau­gurarea oficială a Bibliotecei Ba­roului Dolj.

Next