Viitorul, octombrie 1925 (Anul 18, nr. 5273-5298)
1925-10-14 / nr. 5284
. / VI 3TORU 1 CEREŢI NUMAI Sardelele „ROBERT“ preparata cu untdelemn curat de măsline delicioase la gust. încercaţi odată şi vă veţi convinge! Em. Rotten, Olga şi Jak Solomon, au durerea de a aduce la cunoştinţă rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor, încetarea subită din viaţă a iubitei lor soţie şi mamă Nelly Rotten înmormântarea va avea loc Marţi 13 octombrie ora 3 p. m. la cimitirul Filantropia, unde se află depuse rămăşiţele pământeşti. , t • I,1 PASTA DíPdINTÍ MJEMlí/% ( U Iffitre!m!isfássfe-!es vă conservă dantura şi veţi obţine dinţii sănătoşi şi Inimoşi ca perlele. De vânzare la Drogherii, Farmacii şi Parfumerii. Societate Anonimă Română Consiliul de Administraţie in şedinţa de la 5 Octombrie 1925 a hotărât să se acorde acţionarilor posesori de acţiuni din l-a fi a li-a emisiune un acont de dividend pe anul 1925 de 159 lei de fiecare acţiune minus impozitu. Domnii acţionari posesori de acţiuni de aceste emisiuni sunt obligaţi cu această stațiune a prezenta la cassa societăţii din Bucureşti str. Potcovari 4 bis cupoanele de dividend pe gnu? 1925 spre vizare. Plata acestui acont de dividend se va fete la cassa Societăţii str. Potcovari 4 bis cu începere dela 20 Octombrie 1925. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE is ram govora Societate Anonimă Română Consiliul de Administraţie in şedinţa dela 2 Octombrie 1925, a hotărât chemarea şi a ultimului vărsâmânt de 50% la acţiunile subscrise din emisiunea il-a, vărsământ care se va efectua la Cassa societăţii din str. Potcovari 4 bis cel mai târziu până la 20 Octombrie 1925. In caz de neconformare până la această dată se va face uz de dispoziţiunile art. 170 din codul de comerţ. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Eocietate Anonimă Română Acţiuni e puse In subscripţie publică conform legei minelor la emisiunea a Iii-a. Reductibile, fiind de mai multe ori acoperite, d-nii substfitori sunt Incunoştiinţaţi a trece la Cassa Societăţii din str. Potcovari 4 bis pentru a primi certificatele acţiunilor atribuite, împreună cu restul de bani pentru acţiunile neatribuite. Totdeodată se va scădea sumele necesare pentru achitarea integrală a acţiunilor atribuite conform deciziunii Consiliului de Administrație din 2 Octombrie a.c. * DIRECȚIUNEA IUVINII Cabinet medical lomlat în 1906 de medici specialiști pentru boale VENERE Si SIFILIS EGALE de PILLE Tratamentul il.iiîsOliACit.1 OROMEI f iu ii etcade electroterapeutice lectrotemne pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URLTROSCOPlfc. Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefulorachidian Microscopie ţi Ultramcroscopie Pasagiu! Fen.£n 9 Jjóngáteatrul Raţional Bucureşti Consult. îlet si fi y, blet. SS 81 ASCENSOARE de persoane şi mărfuri I Peste 200 în ţară | Reprezentanţi: FRAŢII PORK Bucureşti, Str. Regală I Piese de rezerră I şi cabluri în depozit, prin care Bacon, cu ajutorul acestei scriituri criptografice, ar fi dovedit că este autorul teatrului shakesperian, fiindcă ar trebui atunci, ca împreună cu d-na Galup, creatoarea acestui sistem, să se admită că lordul Bacon şi-a împărţit cryptograma în operele lui Ben Jonson, lui Bright, lui Burton, lui Greene, lui Spenser, precum şi în zece opere ale lui Shakespeare. „Cum să admitem, spune Aristide Marie, că Greene, Spenser, Jonson, Pecie, Burton şi Marlowe, fără să mai vorbim de Shakespeare, să se lase înşelaţi şi că împreună cu toţii, complici ai lui Bacon, să fi păstrat atât de bine secretul ?“ Orice ar fi, problema shakesperiană, după ce a inspirat lui Aristide Marie o carte frumoasă, continuă să fie pusă, ba încă mai mult, această problemă nu stag nează în biblioteci, dar trăeşte o viaţă proprie în spiritele oamenilor de litere de azi. Rămânea ceva, care nu este încă lămurit, şi care nu poate nici dată fi lămurit. Dar dacă spiritul îşi pierde răbdarea în faţa necunoscutului, nu trebue deplânsă nepătrunderea acestui mister. Punându-se în căutarea lui Shakespeare, erudiţii vor trebui să facă cercetări serioase în trecutul literar al Angliei, al Franţei, al Italiei, al Danemarcei. Apoi vor trebui să studieze de aproape toată opera lui Shakespeare. Urmându-e exemplul, vom deschide şi noi mai des pe Shakespeare, şi discuţiunile erudiţilor, descoperirile lor ne va face să-l înţelegem mai bine pe Shakespeare, şi din acest punct de vedere, nu avem decât a câştiga. CRONICAR Cura cu Pilulele Pink este o cură bună pentru sănătate, care dă un sânge bogat şi curat, reconstitue forţele nervoase şi procură un stomac bun, o proftă de mâncare bună şi o faţă bună. PILULELE PINK, sunt un remediu, totdeauna întrebuinţat ca succes contra anemiei,chloresei, neurastheniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulburărilor creşterei şi a vârstei critice, a durerilor la general, durerilor de cap §i durerilor de stomac. «« Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile», pe preţul de Lei 60 cutia- Turneul oficial a! Teatrului Naţional din Bucureşti In frunte cu marea artistă Maria Filotti Societară Clasa IIa şi Profesoară la Conservator Maria Filotti cu concursul D-lui Gh. Ciprian Societar Clasa l-a şi ab-for. N. B£IŞâfteanu( Cr. Duţulescu, Cichy DanieLepoi, etc., etc., Se va reprezenta marele succes ! Bliante Tragedie în 4 acte în versuri de eLE Mircea Rădulescu iubire Piesă în 3 acte de Drsul Faul I. Prodan •Figuraţie-Cor-Orcfrestru Decoruri-Costume-SISSUZIÎG Montarea ambelor piese a costat aproape 2 milioane HONERARIU U şi 15 Oct Kişinău; 16 Octomb Iaşi; 16 şi 18 Octombrie Botoşani 19 şi 20 Octombrie Cernăuţi; 21 Octombrie Roman; 22 Octombrie Piatra; 23 Octombrie Bacău; 24 Octombrie Focşani; 25 Octombrie Piteşti; 26 Octombrie R.Vâlcea; 27 şi 28 Octombrie Caracal; 29 şi 30 Octombrie Craiova; 31 şi 1 Noembrie T. Severin; 2 Noembrie Lugoş; 3 şi Noembrie Timişoara; 5 şi 6 Noembrie Arad; 7 Noembrie Oradea; 8 şi 9 Noembrie Satu-Mare; 10 Noembrie Oradea; 11 Noembrie Cluj; 12 şi 13 Noembrie T.-Mureş; 14 şi 15 Noembrie Sibiu; 16 Noembrie Brăila; 17 Noembrie Câmpina. ÎMPROPRIETĂRIRE.— O comisiune compusă din d-nii: Asbiovici, consilier agricol, Curen controlor agronom, Saramatescu şi Grosu, agronomi cu concursul autorităţilor comunale, sub conducerea subprefectului I. Alexandrescu, lucrează în com. Peştera, pentru distribuirea loturilor la sătenii îndreptăţiţi la împroprietărire din satele : Peştera,Mamut- Cuius, Idris-Cuius, Alibei-Ceair, Ivrinez, etc. unde sunt expropiate peste 6000 hectare teren. De aci comisiunea va trece la Docuzol, apoi la Biulibiul şi alte comuni. S’a anunţat sosirea la Peştera a d-lor : I. I. C. Brătianu, primministru, Al. Constantinescu, ministru domeniilor, Cipăianu, subsecretar de stat, spre a sărbători începerea înproprietăririlor în judeţul Constanţa. Buzău INCENDII.— In noaptea de 10—11 Octombrie un incendiu a isbucnit la fabrica de cărămidă de pe şoseaua Brăilei, la o distanţă de un kilometru de oraş. Focul a luat naştere de la un cuptor care ardea, flăcările transmiţându-se la acoperişul de scânduri al cuptorului, s’a întins şi asupra clădirei fabricei care a ars până în temelie, distrugând şi motoarele. _ . — Tot în aceiaşi noapte un incendiu a isbucnit la moara de mălai din strada Gârlaşi, care a fost distrusă. TAIAT DE TREN.— In noaptea de 10—11 Octombrie a fost găsit de personalul de serviciu al staţiei Buzău, în dreptul uzinei electrice, cadavrul băiatului Gheorghe V. Sandu, din com. Jupâneşti, judeţul Muscel. In urma cercetărilor făcute s’a stabilit că nefericitul a fost tăiat de trenul personal No. 62. Adjud MOARTEA PREOTULUI V. IGNAT.— In ziua de 6 Octombrie a încetat din viaţă părintele Vasile Ignat, din Ciorani, comuna Pufeşti. Cu el dispare încă una din figurile reprezentative ale unei epoci, un vrednic slujitor al unei credinţe, un propagator constant şi asiduu al unei idei. A slujit cu demnitate ca preot, timp de 53 ani, la aceaşi biserică, reuşind în acest timp să-şi atragă numai dragostea şi stima enoriaşilor săi. La trista solemnitate a înmormântărei au luat parte d-nii prefect A. Alaci şi deputat FI. Iftimescu, păr. protoiereu al judeţului Ion Miron, d-nii: Adr. Ciocardia, directorul gimnaziului din Adjud, O. Ladaru directorul şc. pr. Adjud, d. primar al Mărăşeştilor, d. I. Angelescu, profesor, etc., pe lângă sutele de săteni, cari au ţinut să conducă la locul de veşnică odihnă pe iubitul lor părinte sufletesc. D-nii prefect Alaci, Pătrăşcanu, învăţătorii şi păr. protoiereu Miron, prin cuvinte emoţionante, au reaminst calitaţile alese ale defunctului, scoţând în evidenţă chipul demn în care şi-a încheiat o viaţă rodnică de 75 ani. ACCIDENT— Pe când trenul 503 din 8 octombrie trecea podul de la r. Caregna, soldatul Furtună Ion din reg. 2 c. f., compania 7-a, originar din Lipnic, jud. Soroca, aflându-se pe acoperişul unui vagon, a fost isbit în frunte de legătura de sus a podului şi omorît pe loc. TUTORE în ŢARA Medgidia FACEŢI DECI ACUM O CURĂ BUNĂ CU PILULELE PINE Catedrala din Cluj Un apel al Episcopului P. S. Nicolae Ivan, Episcopul Clujului ne roagă să publicăm următoarele : Ajungând anul acesta turnurile şi cupolele bisericei catedrale subacoperiş — a sosit timpul ca să facem comanda clopotelor, — dintre cari unul de circa 2000 kgr. va fi aşezat singur întrun turn, iar celelalte 30 de circa 1200, 600 şi 200 în al doilea turn. Facem deci un călduros apel, către On. Societăţi şi oameni de bine, cu dare de mână şi inimă, ca să dăruiască preţul unui clopot, şi anume de se poate ori unul singur, ori o grupă de mai mulţi asociaţi, — şi să ne avizeze, despre dorinţa lor ca să putem dispune deodată cu comanda şi inscripţia numelui generoşilor donatori, al căror nume dorim să fie eternizat. Cu o oaie facem un apel călduros şi la credincioşii noştri de la sate preoţi şi mireni, cari mai au piese de argint din banii vechi eşiţi din uz, să le dăruiască pentru ca să le topim în abagiul clopotelor ştiut fiind cât de melodios este sunetul clopotelor dacă conţin şi metale mai nobile. Spre acest scop avem deja o cantitate bunişoară de la Reuniunea femeilor ortodoxe din Cluj. Expoziţia artistică de studiu a „Astrei“ în Sibiu Duminecă 25 Octombrie era 11 % dimineaţa . ". Deschiderea expoziţiunei în „Muzeul Asociaţiunei". La orele 5% d. m. (sala Prefecturii) . Evoluţia şi problemele artei româneşti (conferinţa d-lui prof. I. D. Ştefănescu). Seara la ora 9 (sala Prefecturii) Concert clasic — piano — Prof. D. Dimitriu de la Conservatorul din Bucureşti, — precedat de o introducere supra cugetării muzicale de D-l Prof. I. D. Ştefănescu. Luni 26 Octombrie , ora 11% din. (Muzeul Asociaţiunii) . Lămuriri technice asupra broderiilor româneşti (Prof. I. D. Ştefănescu). Ora 5% (sala Prefecturii) ; Evoluţia şi problemele artei româneşti a 2-a conferinţă a d-lui Prof. I. D. Ştefănescu. Ora 9 seara (sala Prefecturii): Concert clasic — piano — prof. D. Dimitriu . Marţi 27 Octombrie, ora 11% dim. (Muzeul Asociaţiunii) . Lămuriri technice asupra artei covoarelor orientale şi scoarţelor româneşti. Ora 5% (sala Prefecturii) : Evoluţia şi problemele artei româneşti - a 3-a conferinţă a d-lui I. D. Ştefănescu. Ora 9 seara (sala Prefecturii): Concert clasic — piano (ultimul concert) — prof. D. Dimitriu . Miercuri 28 Octombrie : ora 11% (Muzeul Asociaţiunii) ; Lămuriri asupra picturii româneşti moderne. Ora 5% (sala Prefecturii). Evoluţia şi problemele artei româneşti — a 4-a conferinţă a d-lui prof. I. D. Ştefănescu. Joi 29 Octombrie : ora 11% : Problemele picturii — lămuriri technice în Muzeul Brukenthal. Ora 5% (sala Prefecturii) . Evoluţia şi problemele artei româneşti — ultima conferinţă a d-lui Prof. I. D. Ştefănescu. ROMANIA la CONFERINŢA INTERPARLAMENTARA din WASHINGTON Conferinţa inteparlamentară din Washington a discutat raportul delegatului României, d. prof. Pella asupra criminalităţei războiului. Schueking, Germania; Sir Robert Horn, Anglia ; Burton Statele Unite ; Ribier Franţa ; Procope Finlanda ; Di Stefano, Italia, au adus omagii delegatului României pentru originalitatea raportului său şi pentru sugestiunile extrem de interesante aduse în vederea asigurărei păcei. Conferinţa în unanimitate adoptă proectul de rezoluţiune redactat de delegatul României. Delegatul Ungariei Lucas a cerut conferinţei moţiunea pentru dezarmarea României, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei. A răspuns imediat delegatul României prof. Pelta, arătând intenţiunile pacifice ale României şi cerând ca problema dezarmărei să fie legată de problema securităţei generale. A insistat asupra pericolului bolşevic şi a prezentat o declaraţiune în numele grupului român prin care arată că România aderă la orice măsură destinată să asigure pacea cu condiţiunea găsirei unor garanţii internaţionale efective pentru menţinerea integrităţei teritoriale a Statelor sucesoare ale fostului Imperiu Austro-Ungar. Conferinţa a respins moţiunea delegatului ungar. Deputatul Georgescu a luat parte la discuţiunea privtoare la Uniunea universală vamală explicând greutăţile statelor cu valută slabă şi cerând participarea Statelor Unite în eventuala Uniune. Medgidia BÂLCIU.— Joi 15 octombrie, începe la Medgidia marele bâlciu de toamnă, care va dura până la finele acestei luni. Acest bâlciu este cunoscut în toată România Mare, chiar şi în Stambul şi Bulgaria ,ca unul din cele mai vestite unde se fac întinse traficuri de vite şi diferite mărfuri. Anul acesta, de la războiu încoace, i se dă o mai mare extindere, profitându-se de faptul că regiunea noastră a fost abondentă în cereale şi locuitorii stau bine. Comercianţii de prin alte localităţi, pentru mărfurile ce aduc spre vânzare, au la dispoziţie atât prăvăliile comunei, cât şi locurile virane din oborul de cereale pe care sunt liberi a construi barace. Proprietarii vitelor ce se aduce spre vânzare, sunt obligaţi ca pe lângă biletele de identitate să prezinte actele de proprietatea şi certificatele de provenienţă şi sănătatea vitelor. Pentru hrana vitelor, se găsesc în comună furaje şi grăunţe în mod îndestulător şi eftine, precum şi un imens islaz. îndrăzneţul araş bandesc de pe drumul Buzău-Costeşti Patru indivizi mascaţi împuşcă şi refues , ca în codru mare Vineri seara, treceau pe drumul Buzău-Costeşti, 7, căruţe cu ţărani, spre câmp. Pe la jumătatea drumului, au ieşit deodată înaintea lor indizivi mascaţi şi înarmaţi până în dinţi. Bandiţii au somat pe ţărani să se predea şi să le dea tot ce au asupra lor. Ţăranii, cari la un loc aveau cu ei mari sume de bani, au refuzat să se supună somaţiunei. Cei patru mascaţi au reînoit somaţia şi întâmpinând acelaş refuz, au început să tragă focuri de armă asupra ţăranilor. Au fost răniţi: o femeie şi un ţăran în vârstă de 50 de ani — cari au fost transportaţi la spitalul din localitate, unde, în urma îngrijirilor date, au fost scoşi în afară de orice pericol. După ce bandiţii au luat cu ei tot ce au găsit asupra ţăranilor, s-au depărtat, trăgând focuri de armă, pentru a nu fi urmăriți. Astfel, au dispărut. Compania de jandarmi, a deschis o anchetă. Dela Primăria oraşului Brăiîa D. Leonte Moldovanu noul primar al Arasului depune Jurământul Brăila. 10. — Membrii comisiei interimare s’au întrunit în Şedinţă. D. ŞERBAN RADUCAN prefectul judeţului, dă citire decretului prin care d. Leonte Moldovan, şeful partidului naţional liberal local, este numit preşedinte al comisiei interimare a oraşului Brăila. După terminarea jurământului, Şerban Răducan, în câteva cuvinte a urat noului preşedinte al Comisiei interimare sănătate, adăugând că celelalte calităţi de a fi un bun primar în conducerea oraşului, le posedă îndeajuns. D. LEONTE MOLDOVAN, a mulţumit d-lui Şerban Răducan pentru călduroasa urare ce i-a făcut spunând că va munci pentru prosperarea comunei, acordând o atenţie deosebită chestiunilor privitoare la edilitatea, iluminatul, apa, alimentaţia, drumurile şi în general tot ce priveşte bunul mers al oraşului. D. ION GH. ALEXE, în numele comisiunei, asigură pe d. Leonte Moldovan, că va fi secondat de întregul consiliu în greaua sarcină ce şi-a luat. In urmă, membrii comisiunei ţin prima şedinţă sub preşedinţia d-lui Leonte Moldovan. Comisiunea aprobă licitaţia ţinută pentru închirierea unui imobil pe str. Dorobanţi cu 45.000 lei pe an, pe timp de 3 ani pentru înfiinţarea unei grădini de copii. Se aprobă deschiderea unui credit de 20.000 pentru ajutor şi 10.000 lei pentru înmormântări. D. LEONTE MOLDOVAN, citeşte o întâmpinare a scriitorului Panait Istrati prin care solicită să i se cedeze de veci locul din cimitirul Sf. Maria, în care se odihneşte mama sa, din luna Aprilie 1919. Cererea este aprobată în unaninimitate. Noul preşedinte al Comisiei interimare, dă citire apoi mai multor oferte prin care se solicită înfiinţarea şi exploatarea unui teatru permanent la Brăila. D. ION G.. ALEXE, spune că ideia e bună dar întrucât publicul brăilean a prins gust de teatru permanent, ar putea rezista prin propriile sale forţe, chiar fără un concurs efectiv acordat de primărie. Situaţia financiară a comunei nu mai permite, să se facă o nouă încercare. Fiind o sarcină prea grea pentru comună, crede că e mai nemerit să se adopte un alt sistem, de a se primi turneurile teatrelor naţionale alcătuite din artişti cu reputaţie, cărora să li se facă mari înlesniri la închirierea sălii. Sala teatrului Comunal este închiriată pentru asemenea turneuri de două luni de zile, astfel că vor fi câte cel puţin 2 spectacole săptămânale. , PREOTUL PANAIT, spune că in cazul când se închiriază teatrul unei trupe permanente, aceasta să fie obligată să dea săptămânal câte o reprezentaţie, cu preţuri reduse pentru copii. D. LEONTE MOLDOVAN, este ele acord cu părerea d-lui Ion G. Alexe. Trebue renunţat pentru un moment la organizarea unei trupe permanente. Consiliul hotărăşte închirierea sălii de teatru la trupele reputate cu personal bine pregătit și cu vii datorirea ca acestea să achite numai spezele de iluminat, etc. S a aprobat o urcare de 15 la sută asupra actualelor tarife a hotelurilor Traian, Francez și Bristol. Consiliul aprobă prelungirea termenului pentru închirierea imobilului la care este instalat internatul liceului de băeți „Nic. Bălcescu” până la 1933, cu o chirie anuală de 300.000 lei. D. LEONTE MOLDOVAN, spune că în cursul lunei viitoare se vor termina lucrările privitoare la terasamentul liniei între Traian Sat—Brăila. S’a aprobat scutirea de taxa comunală pentru făina ce se dă lucrătorilor în număr de 450 cari lucrează la refacerea acestei linii. CONDEME D- LEONTE MOLDOVANU *1 fi Î/f-'Î Comorile artistice româneşti VALOAREA ARTEI RELIGIOASE Aprecierile elogioase făcute de un ziar elveţian asupra expoziţiei de artă românească de la muzeul Rath Ziarul „La Suisse” publică următorul articol plin de elogii pentru expoziţia de artă populară şi religioasă românească de la muzeul Rath din Geneva . Podoabele bisericilor noastre „Cunosc puţine lucruri atât de surprinzătoare ca expoziţia de artă religioasă românească. Inchipuiţi-vă o biserică la fel cu aceea pe care voevodul Neagoe Basarab şi soţia lui, domniţa Despina o ridică pe mâinile lor deasupra celor şase fii în rugăciune. Sub aceste turle, sub aceste cupole, sub aceste ziduri cu proeminenţe metalice, sub aceste podoabe care fac să se simtă orientul apropiat, există o penumbră plină de scânteiere, în care flăcările lumânărilor lumina pe pereţi figuri aureolate în care se împacă omenescul şi dumnezeescul, muritorul şi nemuritorul. In picioare, în vestmintele lor hieratice, încărcate de aur şi de broderie, purtând coroane de regi sau aureole de aur şi de argint înflorat, barbari, rafinaţi, duioşi sau impozanţi, iată-o pe sfânta Ana şi pe sf. Ioachim, pe sf. Ilie, sf. Constantin şi Elena, sf. Gheorghe, sf. Spiridon înconjurând pe Cristos pe tron sau pe cruce, pe Fecioara .Şi pe alte sfinte martire. O înrudire evidentă Te duce gândul la Bizanţ, la Ravena şi în faţa portretelor de Pe zidurile mănăstirei de la Curtea de Argeş, te gândeşti la mozaicurile reprezentând pe Teodora şi Justinian înconjuraţi de suita lor. Dacă înrudirea este evidentă intre inspiraţia, sentimentul mistic, stilul şi viziunea acestor picturi şi mosaicuri, există totuşi, aci, o graţie încântătoare, o duioşie, o simplitate vie care nu se găsesc în efigiile Teodorei şi lui Justinian. Ele au un caracter mai puţin înfricoşetor chiar în scenele tragice. Sub aceste vestminte acoperite cu zale f rigide de argint există un trup, sub frunte o gândire, şi o emoţie în aceste atitudini convenţionale , iar în Arhanghelul Mihail vezi o elganţă în care arhaismul nu subzistă decât pentru mai multă expresiune. Picturile bisericeşti în fund, sub stâlpii deşi sub bolţile joase, luceşte iconostasul de lemn aurit, sculptat, gravat, şi care introduce în Europa ceva din splendoarea, din fastul, din complicaţiunea, hindusă. Găseşti aei medalioane, cruci pictate, pe Cristoa şi pe Fecioara, pe profeţi, neevanghelişti şi sfinţi, care îşi desfăşoară pe un fond de aur ierarhia lor, cerească. Dar, dacă splendorile artei bizantine sau gotice, ne-au pregătit pentru această grandoare, nimic din bisericile occidentale "nu seamănă cu aceste efigii cu care Românii împodobesc mormintele lor. Noi avem noi înţepeniţi purtând tiara, Coro. .ca s’au casca ; avem statui glorioase ale acestor personagii, înalte, îngenunchiaţi pe perne ,şi ale căror mâini împreunate vădesc orgolioasa lor umilinţă; avem pe acei eroi care cobor, ca mareşalul de Saxa, spre mormântul lor deschis, dar nimic care să evoace viaţa cotidiană. Acolo, pe piatra funebră încrustată în temelia bisericei, găseşti un mormânt. Pe un fond de mătase sau catifea, vezi portretele Marie, de Mangop, a lui Eremia Movilă, al principesei Tudora, al fiului lui Vasile Lupu şi ale altora, nici pietate, nici ţesute, ci tăiate în mătase brodate cu perle, cu argint, cu fir şi cu aur şi care ne amintesc stilul Cranach şi Holbein sau al vechilor chinezi, figurile voevozilor, domniţei sau prinţului ale căror trupuri se întorc încetul cu încetul în pământ. Portretele Splendide şi mişcătoare portret de o nobleţe stranie şi adeseori săbatică, de o somptuozitate oriental şi de un adevăr care te poate face privindu-le, să le constitueşti o viaţă morală şi să citeşti tainele pe care aceste buze nu le-au mărturisit poate niciodată. Acestea sunt elementele pe care ni le oferă expoziţia română. Aşa împrăştiate cum sunt pe pereţi sau vitrine, aceste obiecte de cult, aceste bijuterii ale voevodului Radu Negru desgropat de savantul d. Virgil Drăghiceanu şi care au din punc,tul de vedere al trecutului istoric" al României o capitală importantă, aceste cărţi aceste tapiserii pot relua şi acum prin mare sforţare de spirit, locul lor într’una din bisericele sau mănăstirile româneşti. Ele ne înfăţişează imaginea sensibilă a unei rase care în istoria artei ocupă un loc pe care am uitat să i-l dăm. In Oltenia Bírná Snangurări Sa Pasfu! justiţiei eSsn frasova Duminică, 18 Octombrie, oţele Tfi num, dimineaţa, va avea loc în Palatul Justtiţiei din Craiova, serbarea festivă pentru desvelirea busturilor în bronz ridicate în memoria lui Gh. Chifu şi A. Betdjan, foşti decani ai acestui barou. Slemenitatea va fi prezidată de d. G. G. Mârzescu, ministrul justiţiei, iar serviciul divin va fi oficat de P. S. S. Bartolomeu, Episcopul R â m ugeu lu iNou lu i -Severin. In aceiaşi zi, va avea loc şi inaugurarea oficială a Bibliotecei Baroului Dolj.