Viitorul, noiembrie 1925 (Anul 18, nr. 5299-5324)
1925-11-01 / nr. 5299
r SEMINARUL teologic din Craiova — Prima serie a absolvenţilor. — Un palat episcopal In capitala Olteniei In urma stăruinţelor depuse de P. S. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului, a luat fiinţă acum câţiva ani la Craiova, un al doilea seminar teologic, care pe lângă cel care exista la Râmnicul Vâlcei, este menit să producă elemente de care biserica noastră şi mai ales Oltenia are nevoie, pentru a face faţă cerinţelor de la tură. Acest seminar înfiinţat acum 3 ani, dă astăzi prima serie de absolvenţi, datorită examenelor de favoare ce s’au acordat. Comisiunea examinatoare a fost prezidată de către d. profesor universitar Dragomir Demetrescu marele nomofilax al bisericelor ortodoxe orientale, care timp de mai multe zile, a avut prilejul să se convingă de munca ce se depune la acest seminar pentru formarea viitorilor clerici olteni. Rezultatele frumoase dobândite de acest seminar, se datoresc în mare măsură energiei şi stăruinţelor neobosite ale părintelui senator Gr. Petrescu-Breasta, directorul acestui seminar. Sfinţia Sa a reuşit să creeze pentru acest nou seminar un local propriu, unde mai înainte funcţiona şcoala de fete şi să cumpere cu concursul mai ales al d-lui Const. Negrescu, primarul oraşului şi o clădire din vecinătate. * Credem nimerit să relevăm că la Craiova, se stăruie ca pe lângă acest seminar şi în vecinătatea vechei metropole a băniei Olteniei — biserica Sft. Dumitru — să se construiască şi un palat episcopal, urmând ca aci să se stabilească viitoarea reşedinţă a eparhiei. Realizarea acestei idei atârnă de patriotismul oltenilor, în special al Craiovenilor, care s’au arătat întotdeauna gata la orice jertfă pentru binele bisericei. P. S. S.ECONOM POPESCUBREASTA Senator 2V« de frici un tel cumpăra LAMPA, primeşti preţ curent despre cele mai moderne lămpi cu ^■„Continental“ Cea mai practică şi mai eftinâ luminăţie. SOO lumini in oră costă 40 bani. LUMINA—„CONTINENTAL“ Boroşineu, jud. ARAD Pomi roditori, Poeţi de pomi, Arbori de arte şi ornament, Trandafiri, plante de căpşuni, Rădăcini de sparanghel, Vite altoite şi Port altoi furnizări în calitate superioară. AMBROSI, FISCHER & Co. PEPINIERE de POMI şi VITE ALTOITE AIUD, jud. Albă de Jos - CATALOUUL la CERERE URAL CIT ULEIde pentru Fabrici de Săpun oferă avantajos Adolphe Moerdler Bucureşti Pasagiul Alacca mmmammm Galaţi Str. Braşoveni 76 ...............my Direcţiunea judiciară Publicațiune I-Ioan Lingurar, domiciliat în com. Sânmiclăuş, jud. Cojocna, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Lingurar în acela de Ardelean, spre a se numi loan Ardelean. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din lege asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Doamna Zoe G. Becheanu şi Ioan Iuca Niculescu, anunţă rudele şi prietenii, că Sâmbătă 31 col., ora 10 dim., se va oficia în Biserica Sf. Gheorghe Vechi, parastasul de 1 an al mult regretatului lor Petre Luca Niculescu ! Maşini de Calculat THALES“ Preciziune desăvârşită Reprezentant General JAC CAN Bucureşti, Pasag. Român 21 Telefon 28 17. Alex.G.Sănătulescu AVOCAT Str. General Cernat 15 bis §6— & p. m.—Telef. 19/22 De închiriat 2 camere cu sală, chiar de acum, în str. Bateriilor 33. Se pot vedea numai între orele 1—2 p. m. Adânc întristaţii : inginer Mihail N. Constantinescu, Grigore N. Constantinescu cu Getta, Filip Constantinescu, Maria Enăchescu, Maria şi Nicu Calmuschi cu copiii, Paraschiva Constantinescu, Cleopatra Constantinescu, precum şi familiile: Constantinescu, Albu, Niculescu, Enăchescu, Carmatzuca, Dimitrescu, Demetriade, Prassa, Vasiliade, Drăghicescu, Spanopol, Farcaş, Gheorghiu, Manoliu şi Bozin, anunţă cu durere pierderea prea iubitului lor tată, bunic, frate, cumnat, unchi, văr şi rudă fileu Constantinescu fost Sub-Director, General al Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor fost Director al Casei de Credit a Corpului P. T. T. Comandor al mai multor ordine româneşti şi streine, săvârşit din viaţă în ziua de 29 octombrie 1925. Ceremonia funebră va avea loc Sâmbătă 31 Octombrie orele 2.30 p. m., la Biserica Albă, unde se află depus corpul defunctului şi de unde cortegiul funebru va porni la Cimitirul Bellu. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privivitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege, poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de Vineri 1 Ianuarie 1926, orele 10 a. m., se va ţine la Direcţia Generală C. F. R. din Calea Victoriei No. 124, o licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru furnitura de 23.260 bucăţi saboţi pentru locomotive şi tendere C. F. R. şi M. A. V., conform condiţiunilor generale şi desenelor, cari pot fi consultate la Direcţia IV Materiale din Direcţia Specială A. (Gara de Nord), unde se vor da şi formularele necesare, precum şi orice alte informaţiuni complimentare, în toate zilele de lucru între orele 11,30—13. Licitaţia se va ţine în conformitate cu articolul 72—83 din legea comptabilităţii publice şi oferta va fi însoţită de chitanţa Casei de Depuneri sau Administraţiei Financiare, constatând depunerea garanţiei provizorii de 5% din valoarea furniturei. La chitanţă se va specifica că suma este depusă pe numele furnizorului în comptul c. f. r. Ofertele rămân valabile cel puţin 60 zile de la data licitaţiei. Direcţia îşi rezervă dreptul de a reduce la jumătate cantităţile puse la licitaţie. La această licitaţie vor participa numai fabricele din ţară. Direcţia Specială A şi Materialului Rulant. 12467. W — .......A'»——* Domnule Preşedinte, Subsemnatul Samuil Kalb alias Gelb, născut în Ivrosno (Galiţia) în anul 1890 Decembrie 7 domicilat în Gherla de la 15 Mai 1917, căsătorit cu româncă Katz Sara din Siriu, cu deosebit respect rog în baz documentelor anexate să binevoiţi a mă primi în şirul cetăţenilor români. Obligamentul militar nu l-am putut satisface din motivul că fiind considerat până în prezent cetăţean străin n’am putut a fi înrolat, voi satisface însă îndată ce, primit în situl cetăţenilor din cari doresc a face parte, voi fi primit şi de către autorităţile militare în drept. Gherla la 1 Iunie 1925. Cu deosebit respect Samoil Kalb alias Gelb --------------•*•------------- Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Aledin M. Abdulovici zis şi Constantin Minovici bragagiu din comuna Buştenari judeţul Prahova, născut în comuna Sletina din Serbia, căsătorit cu româncă Fruava lui Chiţi Necula, cu care am doi copii, stabilit de mulţi ani în comuna Buştenari, voesc să devin cetăţean român, în care scop pe baza actelor ori alăturate, vă rog să binevoiţi a încuviinţa să mi se recunoască calitatea de cetăţean român conf. art. 7 din constituţia cu dispensa de stagiu. Alătur declaraţiunea de renunţare la protecţia străină autentificat de judecătoria Câmpina ia, No. 1139/925 certificatul No. 863/1924 al primăriei Buştenari, certificatul No. 38032/1925 al Trib. Prahova, certificatul No. 13334/1925 al judecătoriei Câmpina extractul meu de căsătorie cu No. 13/1925, extractele cu No. 80/1920 și No. 25/1924 de nașterea copiilor mei şi certificatul No. 477/1925 al percepţiei Telga. Cu stimă Aledin M. Abduiovici zis şi Constantin Minovici Bragagiu din comuna Buştenari judeţul Prahova *------------•• 9------------rul subtilizat de legătură între aur şi hârtie se va rupe şi ea va rămâne şi datoare şi în situaţie mai rea ca înainte de Etalonul aur. Deocamdată are 35 milioane lire sterline deficit în bugetul anului acesta, faţă de anul trecut. De aceia, atenţiune. Ceiace trebue obţinut într’o politică financiară şi ceiace spre marele merit al actualului ministru de finanţe, care s’a arătat un neîntrecut cunoscător al realităţei, este : nu ridicarea derutantă a valutei, prin orice mijloc avuabil sau desavuabil, ci stabilitatea ei, la un nivel X. In toate transacţiunile vieţei comerciale, ceiace este axiomatic este certitudinea şi stabilizarea preţului, înlocuirea aurului se va face în mod mecanic, normal şi sigur, printr-o simplă cifră, o miraculoasă cifră : „indicele stabil al scumpetei“, sprijinit pe creditul Statului, care să ducă o politică financiară strânsă, controlată şi severă. M. PINATAREANU Doctor în Drept Turneul oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti In frunte cu marea artistă Maria Filotti Societară Clasa I-a şi Profesoară la Conservator Maria Filotti cu concursul D-lui Gh. Ciprian Societar Clasa l-a şi al D-lor: N. Băltăteanu, Cr. Duţulescu, Gaby Danielopol, etc., etc.. Se va reprezenta marele succes Bizant. Tragedie în 4 acte în versuri de dal Mircea Rădulescu Iubire Piesă în 3 acte de D-nul Paul I. Prodan Figuralie-Cor-Orchestră Decoruri-Costume-Recuzite Montarea ambelor piese a costat aproape 2 milioane kiNERARIU 1 Noembrie T.-Severin ; 2 Noembrie Lugoş ; 3 şi 4 Noembrie Timişoara ; 5 şi 6 Noembrie Arad; 7 Noembrie Oradea ; 8 şi 9 Noembrie Satu-Mare ; 10 Noembrie Oradea ; 11 Noembrie Cluj ; 12 şi 13 Noembrie T.-Mureş; 14 şi 15 Noembrie Sibiu; 16 Noembrie Brăila; 17 Noembrie Câmpina. Ministerul Ariculturei şi Domeniilor Casa Centrală a Cooperaţiei şi împroprietărirei Sătenilor Direcţia Cadastrului şi a Lucrărilor Technice PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la 30 Noembrie se deschid cursurile şcoalei de topometerie, de pe lângă Direcţiunea cadastrului și a lucrărilor technice. Condiţiunile de admitere sunt următoarele : 1. Pentru secţiunea I-a, a topometrilor, se va face dovada că s a absolvit liceul complect, sau şcoli echivalente, iar pentru secţiunea 11-a a ajutorilor, pentru clase secundare sau studii echivalente. 2. Candidaţii vor depune actul de naştere, de naţionalitate şi de bună purtare. Pentru anul în curs s-au fixat 8 burse pentru secţia I a a câte 70 lei pe zi şi 12 burse pentru secţia II-a, a câte 50 lei pe zi. Concursul pentru obţinerea burselor se va ţine la: 25 Noembrie 1925, ora 9, la Bucureşti, în localul Casei Centrale a împroprietăririi sătenilor, str. Sft. Dumitru No. 2 şi va consta dintro teză la matematici. înscrierile se primesc până la 24 Noembrie a. c. ora 12 an. Durata studiilor este de doi ani pentru secţiunea I-a şi de un an pentru secţiunea II-a. Direcțiunea No. 13271 30 Octombrie 1925. virrimini SI TOATE PRODUSELE WGANAU ~ TMDL.UMfdM PARCUL JOANID FABRICELER HUNGER str. nouA i § telef. 75/56 $1 TOATE PRODUSELE - rm nmrrr rm as a mat arm. COMITETUL federaţiei Internaţionale a ..............................................■IMII »III...IUI I Ill'll I IM-----------bumbacului la Milano ROMA. 30 (Bador). — D. Mussolini a primit astăzi la Milano pe membrii comitetului federaţiei internaţionale a bumbacului din Manchester, cărui aparţin bumbăcăriile din lumea întreagă — în afară de Statele Unite — şi care se află acum la Milano pentru a ţine întruniri şi care exprimase dorinţa să aducă omagiile sale d-lui Mussolini. Comitetul se compune din Hebrord preşedinte şi Howard (Marea Britanie) Suz preşedinte onorific al comitetului Kuhlen (Elveţia), contele Hemptinne vice-preşedinte (Belgia), Elster Lindemneyer şi Bohm (Germania), Schlumberger şi Seyrio (Franţa), Geldermann (Olanda), Hakanson (Suedia), Blickstad (Norvegia), Tavskra (Portugalia), Soko (Japonia), Milyus (Italia), precum şi secretarul Peanse, vicesecretarul Hogson precum şi doi vicepreşedinţi ai asociaţiei bumbăcăriilor italiene Soldini şi Tartarini. Mylius preşedintele general al asociaţiei italiene a bumbacului a prezentat d-lui Mussolini toţi membrii din comitet iar în urmă preşedintele comitetului Hobroyd delegatul englez, după ce adresează d-lui Mussolini cuvinte călduroase de salut, spune că a asistat cu mulţi din colegii săi la ceremonia de emi din teatrul Scala şi a putut constata entusiasmul publicului. A văzut cât de iubit şi stimat este Mussolini de italieni şi constată cu satisfacţie condiţiunile de îmbunătăţire în Italia şi închee exprimând urări în numele federaţiei internaţionale a bumbacului pentru prosperitatea Italiei. Răspunzând Mussolini arată importanţa industriei bumbacului și schimbă cu cei de față cuvintele cele mai cordiale. I Sărbătorirea d-lui GENERAL C. BOBOC Fostul comandant al pieţei Bucureşti Comandantul corpului II de armată a luat iniţiativa de a sărbători pe d. general Constantin Boboc, fost timp de 12 ani comandant al pieţei Bucureşti. Sărbătorirea a avut loc Marţi seara la oţel Bulevard, printr-un banchet, la care au luat parte d-nii generali de divizie Ernest Broșteanu, Ion Jitianu, St. Steffitjescu, generali de brigadă Sculi Mătăsaru, Seinescu Radu, Nicoleami Eracle, Munteanu Al., Zoiu Victor, Dumitrescu Toma, Sârbu Grigore, Stângaciu Ion, Florescu Ion, Popescu Dumitru, medic general Butoianu Mihail, coloneii Costandache Grigore, Filip loan, Vlădescu Alex., Pârcălăbescu I., Miltiade Const., Cepleanu A. Constantin, Călătorescu Al., Barca Traian, Lucănescu I., Slăvescu Corneliu, Bujoreanu N., Stănescu N. Marinescu Gh., Parteni Ilie, Cătoiu St., Buzoianu D., Ilasievici C., precum şi mulţi alţi ofiţeri superiori şi inferiori ai garnizoanei şi comenduirei. Cuvântările D. general Ernest Broşteanu, care a presidat această masă camaraderească, a arătat meritele sărbătoritului, care a condus comandamentul pieţei Bucureşti, în timpurile cele mai grele, cu mult tact, pricepere şi devotament. Generalul Boboc, spune d-sa, retrăgându-se din viaţa militară activă, lasă cele mai frumoase amintiri, printre camarazii săi. Urează ca în restul vieţei sale să fie tot aşa de folositor pentru ţară. D-l general Eraclie Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, mulţumeşte din partea sa şi din partea întregului personal al prefecturei pentru concursul preţios ce d. general Boboc l-a dat în toate împrejurările, aceste două instituţiuni de ordine şi de paza Capitalei fiind în strânsă legătură de colaborare. D. colonel Gr. Constandache spune că azi este sărbătoarea despărţirei, dar mai ales a inimei care se înalţă armonios, descătuşată de forme, de griji, dar mai ales de făţarnice. Se sărbătoreşte un ostaş care a servit armata 40 de ani cu atâta cinste şi însufleţire. Sărbătorirea aceasta este un imbol, un exemplu şi ea are un tainic înţeles. Ostaşul care ne părăseşte a sfinit meşteşugul, astfel ca să poată fi dat pildă generaţiilor tinere. Pe lângă un înalt sentiment al datoriei, am găsit în el un suflet ales, aristocrat, o inimă bună, o prietenie caldă, delicată, toate aceste însoţite de o minte înţeleaptă. Amintirea sa va fi pentru noi un talisman. Alături de urările dv. atât de frumoase şi sincere, unde se slăveşte un document omenesc ce trebue cunoscut de mulţi, adaog şi urările mele de sănătate, voinicie şi fericire. D. locot.-col. Poenaru din partea ofiţerilor comenduiiei, exprimă mulţumiri din partea lor şi urează d-lui general Boboc o viaţă îndelungată şi fericită. Răspunsul sărbătoritului D. general Boboc făcând un istoric al vieţei sale militare, arată că a străbătut cariera armelor timp de 40 de ani pe care a închinat-o datoriei către ţară şi Tron, fiind mândru că la eşirea sa la pensie cu gradul de general, are cinstea să fie sărbătorit de ofiţerii garnizoanei Bucureşti. Această sărbătorire pune în evidenţă sentimentele de caramaderie strânsă şi de frăţească dragoste ce există printre ofiţerii iubitei noastre armate, căreia cu toţi îi jertfesc cei mai frumoşi ani ai vieţei. D. general Boboc mulţumeşte apoi camaradului său d. general Broşteanu pentru frumoasele şi elogioasele cuvinte ce i-a adresat. Deasemenea mulţumeşte din toată inima d-lui general Nicoleanu, precum şi tuturor generalilor cari au ţinut să-l sărbătorească, făcând prin aceasta o operă de educaţie militară a generaţiilor viitoare şi menţinând tradiţia în armată. Mulţumeşte apoi tuturor ofiţerilor de la comenduire, sfătuindu-i la muncă şi urându-le din toată inima o carieră frumoasă pentru a ajunge la ţinta ca steaua de general să strălucească pe frunţile lor. Ridicând paharul bea în sănătatea armatei române pe care o părăseşte, precum şi în sănătatea celor prezenţi câţi cu toată dragostea au ţinut să-l sărbătorească. "w PROGRAMUL Ceremoniei pentru mictura I. P. S. dr. Miron Cristea Bruni ii iiiiinijiii ■ibihiii vii iii imuni i puie uhui Patriarh al Bisericei ortodoxe române Sâmbătă 31 Octombrie, la ora 19 se va oficia privegherea în biserica catedrală a Patriarhiei. Vor asista : I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cristea; II. PP. SS. delegaţi ai Bisericilor ortodoxe; II. PP. SS. membrii ai Sf. Sinod, cler şi popor. Duminică 1 Noembrie, ora 8.30, se va oficia sf. leturghie festivă de mai mulţi PP. SS. Arherei, preoţi şi diaconi.. Vor asista : II. PP. SS. Oaspeţi cu sunete lor, I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cristea. II. PP. SS. membri ai Sf. Sinod. Membrii guvernului. Autorităţile civile şi militare. Cler şi Popor. Duminică, 1 Noembrie 1920, la ora 11 din zi se vor afla în Palatul Regal, în sala de ceremonie . II. PP. SS. Oaspeţi, delegaţi ai bisericilor ortodoxe străine. II. PP. SS. Membri ai Sf. Sinod, îmbrăcaţi în Sfintele Odăjdii arhiereşti. Delegaţii celorlalte culte din ură. Domnii miniştri. Domnii miniştri ai statelor străine.Domnii senatori. Domnii deputaţiînalta Curte de casaţie şi justiţie.Consiliul superior legislativ. Rectorul Universităţii şi decanii facultăţilor. Profesorii facultăţii de teologie. Reprezentanţii Academiei Române. D-nii : prim-preşedinte, preşedinte şi procurorul general al Curţii de apel. D-nii: prim-preşedinte şi primprocuror al trib. Ilfov. D-nii : secretari generali ai ministerelor. D. director general al cultelor, D-nii generali prezenţi în Capitală. Preşedintele comisiunii interimare a Capitalei. D. prefect al judeţului Ilfov. La ora 10.30 cortegiul va porni de la Sf. Patriarhie la palatul regal pentru primirea învestiturii, în ordinea următoare : Prefectul poliției Capitalei, Două plutoane de cavalerie, Trăsura cu I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cristea şi cu d. ministru al cultelor, Trăsura cu I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei cu I. P. S. Mitropolit al Ardealului, Trăsura cu I. P. S. Mitropolit al Bucovieni cu I. P. S. Arhiepiscop al Chişinăului,Două plutoane de Cavalerie. Trăsura I. P. S. Patriarhului dr. Miron Cristea va fi escortată de câte doi coloneii sau lt.-coloneli. La intrarea cortegiului în curtea palatului regal, precum și la plecare, garda va da onorul și muzica va intona ..Spre rugăciune”. La ora 11 învestitura va fi dată primului Patriarh al Bisericii ortodoxe române de către M. S. REGELE în sala Tronului cu ceremonialul prescris. După terminarea ceremoniei, I. P. S. Patriarh, nou învestit, va fi recondus la Sf. Patriarhie în procesiune pe jos, cortegiul formându-se precum urmează: Două plutoane de elevi ai şcoalei militare. ___ „ Corurile facultăţii de teologie şi seminariilor teologice. Prefectull Poluţiei Capitalei. Un preot ducând Crucea patriarhală, Protoiereii Capitalei cu trchelelet _ Diaconii şi preoţii din Capitală îmbrăcaţi cu sfită, epitrahil (diaconii stihar şi orar) şi culian. Reprezentanţii mănăstirilor. . II. PP. SS. Membră ai Sf. Sinod în ordinea canonică, îmbrăcaţi şir odăjdii arhiereşti.. I. P. S. Patriarh, nou învestit îmbrăcat în Mantie şi cu cârjea. Membrii guvernului, înalţii demnitari civili şi militari. Delegaţii Eparhiilor. Delegaţii credincioşilor Mitropoliei Ungro-Vlahiei. Două plutoane de elevi ai şcoalei militare. Elevii şcoalelor militare de infanterie şi geniu vor forma garda de onoare de o parte şi de alta a cortegiului. Elevii şi elevele şcoalelor din Capitală vor fi aşezaţi pe trotuarele cuei de parcurs a cortegiului, precum şi societăţile şi corporaţiile cu drapelele lor. Corurile şcolare din Capitală vor fi aşezate în pieţe şi locuri mai largi şi vor cânta la trecerea cortegiului „Imnul Patriarhal“, Armata : Jandarmerie (rurală şi de oraş) pentru a face spalier dealungul trecerii procesiunii. Atât la venire cât şi la înapoiere clopotele bisericilor vor suna. Cortegiul ajuns la Sf. Patriarhie, va urma îndată oficierea Te- Deum-ului de instalare în Scaunul Patriarhal, cu ceremonialul stabilit. D. ministru al cultelor va da citire înaltului Decret Regal de instalare. Ora 13.30 masa oferită de ministerul Cultelor în palatul Adunării Deputaţilor. La ora 17 concert de muzică religioasă românească dată, în marea sală a Ateneului Român de societatea corală „Carmen“. La ora 20,30 dineu de gală la Palat.Ţinuta pentru civili: frac, cravată şi mânuşi albe. decoraţiuni. Mari Cruci cu cordon. Ţinuta pentru militari: mare ţinută de ceremonie, în cisme, decoraţiuni. Mari Cruci cu cordon. 2 In Basarabia EPIDEMIA de SCARLATINA şi febră tifoidă in Chişinău Un comunicat al ministerului sănătăţei publice Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale ne trimete spre publicare următorul comunicat: Ministerul sănătăţii alarmat de proporţiile luate de scarlatină şi de febra tifoidă din oraşul Chişinău, a însărcinat pe subdirectorul general al serviciului sanitar să meargă la faţa locului, şi acolo împreună cu organele sanitare locale să studieze chestiunea şi să propună măsuri pentru întărirea celor deja existente. Rezultatul cercetărilor Dăinuirea acestor două boale şi întinderea lor este efectul cel puţin în parte a condiţiunilor de igienă publică cu totul defavorabile în care se găseşte oraşul Chişinău. Epidemia de scarlatină şi de febră tifoidă din anul acesta din Chişinău, este o continuare din anii precedenţi, deoarece oraşul a fost bântuit de scarlatină în toţi anii de după război, atingând culmea în anul 1920, febra tifoidă de asemenea a bântuit în acest timp. Cele două epidemii au început anul acesta a se înteţi din jumătatea lunei iulie ; numărul bolnavilor de scarlatină a mers crescând până în octombrie, când numărul cazurilor, consemnate până la 20 octombrie, este mai mic decât în lunile precedente. Măsurile preventive au fost aplicate la timp de către organele sanitare locale , bolnavii atât cei de febră tifoidă, cât şi cei de scarlatină au fost izolaţi la început în pavilioanele de contagioşi de pe lângă spitalul central, apoi bolnavii înmulţindu-se au fost izolaţi şi în pavilioanele din spitalul izraelit; pentru aplicarea desinfecţiunei s-a înfiinţat o echipă mobilă cu aparatele şi materialul necesar. Numărul bolnavilor de scarlatină In întreg oraşul numărul bolnavilor de scarlatină a fost până la 25 octombrie 1925, de 460, iar a celor de febră tifoidă de 310, numărul morţilor de scarlatină a fost 5, de febră tifoidă 36. Scarlatina se prezintă deci sub o formă foarte uşoară ; numărul bolnavilor de scarlatină la data de 25 octombrie era 174 şi 40 de febră tifoidă. Dintre bolnavii de scarlatină 30 erau izolaţi în spitalul de boale contagioase de pe lângă spitalul Central; în spitalul izraelit 70 şi 10 la domiciliu dintre cei de febră tifoidă, majoritatea erau şi ei izolaţi; condiţiunile de izolare sunt mulţumitoare. Pentru a întări măsurile preventive, în unire cu Consiliu de Igienă sa decis ca ele să fie intensificate. Măsurile luate Presidentul Comisiunei Interimare a promis tot binevoitorul său concurs moral şi material pentru îndeplinirea acestor măsuri şi anume: mărirea personalului de agenţi sanitari, întrebuinţarea medicilor serviciului de salvare al oraşului pentru cercetarea şcoalelor, procurarea mijloacelor de transport în bani sau natură, personalului medical comunal, procurarea animalelor de transport a etuvelor; în ceia ce priveşte apa de băut pentru înlăturarea contaminărei cu apă din puţuri, ele să fie prevăzute în marginea posibilităţei cu găleţi curate şi să fie acoperite, s-a exprimat şi desideratul să se construiască puţuri cu pompe. Pentru apărarea contra febrei tifoide populaţiunea să fie indemnată să bea apă fiartă, profitând în acest scop, de înclinarea şi obiceiul ce are această populaţiune de a consuma cantităţi mari de ceai. In concluziune, febra tifoidă şi scarlatina sunt endemice în Chişinău , pentru a ajunge la stârpirea lor din localitate, trebuiesc înlăturate toate inconvenientele de ordin igienic de care suferă orașul, iar actualmente aducerea acestor boale la cota lor normală endemică, depinde de aplicarea măsurilor propuse, cari credem că vor duce la acest rezultat. ------------------------------- dintre România şi Ralia Ziarele italiene publică sub titlul : „Un centru de raporturi italo-român la Florenţa“, următoarea informaţie : „Zilele acestea s-a constituit din iniţiativa Societăţii „Ente per le Attività Toscane“ o comisiune permanentă pentru raporturile intelectuale dintre Italia şi România. Din această comisiune fac parte : profesorul Alessandro Martelli ca preşedinte, Enrico Bartucci, reprezentant al Fundaţiei Principele Carol, Camillo Bondi, Piero Domenichelli, Dr. Tommaso Fracassini şi prof. univ. Angiolo Pernice. Această Comisiune îşi propune să culeagă şi să publice materialul doveditor al secularelor raporturi de prietenie italo-română, să intensifice schimburile culturale cu România, să introducă în această ţară cartea italiană, să ajute în sfârşit desvoltarea raporturilor economice cu tânăra prospera țară latină.