Viitorul, noiembrie 1925 (Anul 18, nr. 5299-5324)

1925-11-01 / nr. 5299

r SEMINARUL teologic din Craiova — Prima serie a absolvenţilor. — Un palat episcopal In capitala Olteniei In urma stăruinţelor depuse de P. S. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului, a luat fiinţă acum câţiva ani la Craiova, un al doi­lea seminar teologic, care pe lângă cel care exista la Râmnicul Vâl­­cei, este menit să producă elemen­te de care biserica noastră şi mai ales Oltenia are nevoie, pentru a face faţă cerinţelor de la tură. Acest seminar înfiinţat acum 3 ani, dă astăzi prima serie de ab­solvenţi, datorită examenelor de favoare ce s’au acordat. Comisiunea examinatoare a fost prezidată de către d. profesor u­­niversitar Dragomir Demetrescu­ marele nomofilax al bisericelor ortodoxe orientale, care timp de mai multe zile, a avut prilejul să se convingă de munca ce se depu­ne la acest seminar pentru forma­rea viitorilor clerici olteni. Rezultatele frumoase dobândite de acest seminar, se datoresc în mare măsură energiei şi stăruin­ţelor neobosite ale părintelui se­nator Gr. Petrescu-Breasta, direc­torul acestui seminar. Sfinţia Sa a reuşit să creeze pen­tru acest nou seminar un local propriu, unde mai înainte func­ţiona şcoala de fete şi să cumpere cu concursul mai ales al d-lui Const. Negrescu, primarul oraşu­lui şi o clădire din vecinătate. * Credem nimerit să relevăm că la Craiova, se stăruie ca pe lângă acest seminar şi în vecinătatea vechei metropole a băniei Olteni­ei — biserica Sft. Dumitru — să se construiască şi un palat episco­pal, urmând ca aci să se stabileas­că viitoarea reşedinţă a eparhiei. Realizarea acestei idei atârnă de patriotismul oltenilor, în special al Craiovenilor, care s’au arătat în­totdeauna gata la orice jertfă pentru binele bisericei. P. S. S.ECONOM POPESCU­­BREASTA Senator 2V« de frici un tel cumpăra LAMPA, primeşti preţ curent despre cele mai moderne lămpi cu ^■„Continental“ Cea mai practică şi mai eftinâ luminăţie. SOO lumini in­­ oră costă 40 bani. LUMINA—„CONTINENTAL“ Boroşineu, jud. AR­A­D Pomi roditori, Poeţi de pomi, Ar­­bori de arte şi ornament, Trandafiri, plante de căpşuni, Ră­dăcini de sparanghel, Vite altoite şi Port altoi furnizări în cali­tate superioară. AMBROSI, FISCHER & Co. PEPINIERE de POMI şi VITE ALTOITE AIUD, jud. Albă de Jos - CATALOU­UL la CE­RERE URAL CIT ULEIde pentru Fabrici de Săpun oferă avantajos Adolphe Moerdler Bucureşti Pasagiul Alacca mmmammm Galaţi Str. Braşoveni 76 ...............­­my Direcţiunea judiciară Publicațiune I-I­­oan Lingurar, domiciliat în com. Sânmiclăuş, jud. Cojocna, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Lingurar în acela de Ardelean, spre a se numi loan Ar­delean. Ministerul publică aceasta, con­­form art. 9 din lege asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de alineatul II al zisului ar­ticol. Doamna Zoe G. Becheanu şi Ioan Iuca Niculescu, anunţă rudele şi prietenii, că Sâmbătă 31 col., ora 10 dim., se va oficia în Biserica Sf. Gheorghe Vechi, parastasul de 1 an al mult regretatului lor Petre Luca Niculescu ! Maşini de Calcu­lat THALES“ Preciziune desăvârşită Reprezentant General JAC CAN Bucureşti, Pasag. Român 21 Telefon 28­­ 17. Alex.G.Sănătulescu AVOCAT Str. General Cernat 15 bis §6— & p. m.—Telef. 19/22 De închiriat 2 camere cu sală, chiar de acum, în str. Bate­riilor 33. Se pot vedea nu­­mai între orele 1—2 p. m. Adânc întristaţii : inginer Mihail N. Constantinescu, Grigore N. Constantinescu cu Getta, Filip Constantinescu, Maria Enăchescu, Maria şi Nicu Calmuschi cu copiii, Paraschiva Constantinescu, Cleo­patra Constantinescu, precum şi familiile: Constantinescu, Albu, Niculescu, Enăchescu, Carmatzuca, Dimitrescu, Demetriade, Prassa, Vasiliade, Drăghicescu, Spanopol, Farcaş, Gheorghiu, Manoliu şi Bozin, anunţă cu durere pierderea prea iubitului lor tată, bunic, fra­te, cumnat, unchi, văr şi rudă fileu Constantinescu fost Sub-Director, General al Poş­telor, Telegrafelor şi Telefoanelor fost Director al Casei de Credit a Corpului P. T. T. Comandor al mai multor ordine româneşti şi streine, săvârşit din viaţă în ziua de 29 octombrie 1925. Ceremonia funebră va avea loc Sâmbătă 31 Octombrie orele 2.30 p. m., la Biserica Albă, unde se află depus corpul defunctului şi de unde cortegiul funebru va por­ni la Cimitirul Bellu. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­­vitoare la dobândir­ea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege, poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa gene­rală că, în ziua de Vineri 1 Ia­nuarie 1926, orele 10 a. m., se va ţine la Direcţia Generală C. F. R. din Calea Victoriei No. 124, o licitaţie publică cu oferte în­chise şi sigilate pentru furnitura de 23.260 bucăţi saboţi pentru locomotive şi tendere C. F. R. şi M. A. V., conform condiţiunilor generale şi desenelor, cari pot fi consultate la Direcţia IV Mate­riale din Direcţia Specială A. (Gara de Nord), unde se vor da şi formularele necesare, precum şi orice alte informaţiuni com­plimentare, în toate zilele de lu­cru între orele 11,30—13. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu articolul 72—83 din le­gea comptabilităţii publice şi oferta va fi însoţită de chitanţa Casei de Depuneri sau Adminis­traţiei Financiare, constatând depunerea garanţiei provizorii de 5% din valoarea furniturei. La chitanţă se va specifica că suma este depusă pe numele fur­nizorului în comptul c. f. r. Ofertele rămân valabile cel puţin 60 zile de la data licitaţiei. Direcţia îşi rezervă dreptul de a reduce la jumătate cantităţile puse la licitaţie. La această licitaţie vor parti­cipa numai fabricele din ţară. Direcţia Specială A şi Materialului Rulant. 12467. W — .......A'»——* Domnule Preşedinte, Subsemnatul Samuil Kalb alias Gelb, născut în Ivrosno (Galiţia) în anul 1890 Decembrie 7 dom­icilat în Gherla de la 15 Mai 1917, căsătorit cu româncă Katz Sara din Siriu, cu deosebit respect rog în baz docu­mentelor anexate să binevoiţi a mă primi în şirul cetăţenilor români. Obligamentul militar nu l-am pu­tut satisface din motivul că fiind considerat până în prezent cetăţean străin n’am putut a fi înrolat, voi satisface însă îndată ce, primit în situl cetăţenilor din cari doresc a face parte, voi fi primit şi de către autorităţile militare în drept. Gherla la 1 Iunie 1925. Cu deosebit respect Samoil Kalb alias Gelb --------------•*•-------------­ Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Aledin M. Abdulov­i­­ci zis şi Constantin Minovici braga­giu din comuna Buştenari judeţul Prahova, născut în comuna Sletina din Serbia, căsătorit cu româncă Fruav­a lui Chiţi Necula, cu care am doi copii, stabilit de mulţi ani în comuna Buştenari, voesc să de­­vin cetăţean român, în care scop pe baza actelor ori alăturate, vă rog să binevoiţi a încuviinţa să mi se recunoască calitatea de cetăţean ro­mân conf. art. 7 din constituţia cu dispensa de stagiu. Alătur declaraţi­unea de renunţa­re la protecţia străină autentificat de judecătoria Câmpina ia, No. 1139/925 certificatul No. 863/1924 al primăriei Buştenari, certificatul No. 38032/1925 al Trib. Prahova, certifi­catul No. 13334/1925 al judecătoriei Câmpina extractul meu de căsăto­rie cu No. 13/1925, extractele cu No. 80/1920 și No. 25/1924 de nașterea copiilor mei şi certificatul No. 477/1925 al percepţiei Telga. Cu stimă Aledin M. Abduiovici zis şi Constantin Minovici Bragagiu din comuna Buştenari judeţul Prahova *------------•• 9------------­rul subtilizat de legătură între aur şi hârtie se va rupe şi ea va rămâne şi datoare şi în situaţie mai rea ca înainte de Etalonul aur. Deocamdată are 35 milioane lire sterline deficit în bugetul a­nului acesta, faţă de anul trecut. De aceia, atenţiune. Ceiace tre­­bue obţinut într’o politică finan­ciară şi ceiace spre marele me­rit al actualului ministru de fi­nanţe, care s’a arătat un neîn­trecut cunoscător al realităţei, este : nu ridicarea derutantă a valutei,­­ prin orice mijloc a­­vuabil sau desavuabil, ci stabi­litatea ei, la un nivel X. In toate transacţiunile vieţei co­merciale, ceiace este axiomatic este certitudinea şi stabilizarea preţului, înlocuirea aurului se va face în mod mecanic, normal şi sigur, printr-o simplă cifră, o miracu­loasă cifră : „indicele stabil al scumpetei“, sprijinit pe creditul Statului, care să ducă o politică financiară strânsă, controlată şi severă. M. PINATAREANU Doctor în Drept Turneul oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti In frunte cu marea artistă Maria Filotti Societară Clasa I-a şi Profesoară la Conservator Maria Filotti cu concursul D-lui Gh. Ciprian Societar Clasa l-a şi al D-lor: N. Băltăteanu, Cr. Duţu­­lescu, Gaby Danielopol, etc., etc.. Se va reprezenta marele succes Bizant. Tragedie în 4 acte în versuri de da­l Mircea Rădulescu Iubire Piesă în 3 acte de D-nul Paul I. Prodan Figuralie-Cor-Orchestră Decoruri-Costume-Recuzite Montarea ambelor piese a costat aproape 2 milioane k­iNERARIU 1 Noembrie T.-Severin ; 2 Noembrie Lugoş ; 3 şi 4 Noembrie Timişoara ; 5 şi 6 Noembrie Arad; 7 Noembrie Oradea ; 8 şi 9 Noembrie Satu-Mare ; 10 Noembrie Oradea ; 11 Noembrie Cluj ; 12 şi 13 Noembrie T.-Mureş; 14 şi 15 Noembrie Sibiu; 16 Noembrie Brăila; 17 Noembrie Câmpina. Ministerul A­riculturei şi Domeniilor Casa Centrală a Cooperaţiei şi îm­­proprietărirei Sătenilor Direcţia Cadastrului şi a Lucrări­lor Technice PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că la 30 Noembrie se deschid cursurile şcoalei de topometerie, de pe lângă Direcţiunea cadastrului și a lucrărilor technice. Condiţiunile de admitere sunt ur­mătoarele : 1. Pentru secţiunea I-a, a topome­trilor, se va face dovada că s a ab­solvit liceul complect, sau şcoli e­­chivalente, iar pentru secţiunea 11-a a ajutorilor, pentru clase secundare sau studii echivalente. 2. Candidaţii vor depune actul de naştere, de naţionalitate şi de bună purtare. Pentru anul în curs s-au fixat 8 burse pentru secţia I a a câte 70 lei pe zi şi 12 burse pentru secţia II-a, a câte 50 lei pe zi. Concursul pentru obţinerea bur­selor se va ţine la: 25 Noembrie 1925, ora 9, la Bucureşti, în localul Casei Centrale a împroprietăririi săteni­lor, str. Sft. Dumitru No. 2 şi va consta dintro teză la matematici. înscrierile se primesc până la 24 Noembrie a. c. ora 12 a­n. Durata studiilor este de doi ani pentru secţiunea­ I-a şi de un an pentru secţiunea II-a. Direcțiunea No. 13271 30 Octombrie 1925. virrimini SI TOATE PRODUSELE WGAN­A­U ~ TM­­DL.UMfd­M PARCUL JOANID FABRICELER HUNGER str. nouA i § telef. 75/56 $1 TOATE PRODUSELE - r­m nmrrr rm­ as a mat arm. COMITETUL federaţiei Internaţionale a ..............................................■IMII »III...IUI I Ill'll I IM-----------­bumbacului la Milano ROMA. 30 (Bador). — D. Musso­lini a primit astăzi la Milano pe membrii comitetului federaţiei in­ternaţionale a bumbacului din Man­chester, cărui aparţin bumbăcării­­le din lumea întreagă — în afară de Statele­ Unite — şi care se află acum la Milano pentru a ţine în­truniri şi care exprimase dorinţa să aducă omagiile sale d-lui Mus­solini. Comitetul se compune din He­­brord preşedinte şi Howard (Ma­rea Britanie) Suz preşedinte ono­rific al comitetului Kuhlen (Elve­ţia), contele Hemptinne vice-pre­­şedinte (Belgia), Elster Lindemne­­yer şi Boh­m (Germania), Schlum­­berger şi Seyrio (Franţa), Gelder­­mann (Olanda), Hakanson (Sue­dia), Blickstad (Norvegia), Tavsk­­ra (Portugalia), Soko (Japonia), Milyus (Italia), precum şi secreta­rul Peanse, vicesecretarul Hogson precum şi doi vice­preşedinţi ai asociaţiei bumbăcăriilor italiene Sol­di­ni şi Tartarini. Mylius preşedintele general al asociaţiei italiene a bumbacului a prezentat d-lui Mussolini toţi mem­brii din comitet iar în urmă pre­şedintele comitetului Hobroyd dele­gatul englez, după ce adresează d-lui Mussolini cuvinte călduroase de salut, spune că a asistat cu mulţi din colegii săi la ceremonia de emi din teatrul Scala şi a putut constata entusiasmul publicului. A văzut cât de iubit şi stimat este Mussolini de italieni şi constată cu satisfacţie condiţiunile de îm­bunătăţire în Italia şi închee ex­primând urări în numele federa­ţiei internaţionale a bumbacului pentru prosperitatea Italiei. Răs­­punzând Mussolini arată importan­ţa industriei bumbacului și schim­bă cu cei de față cuvintele cele mai cordiale. I Sărbătorirea d-lui GENERAL C. BOBOC Fostul comandant al pieţei Bucureşti Comandantul corpului II de armată a luat iniţiativa de a sărbători pe d. general Constan­tin Boboc, fost timp de 12 ani co­mandant al pieţei Bucureşti. Sărbătorirea a avut loc Marţi seara la oţel Bulevard, printr-un banchet, la care au luat parte d-nii generali de divizie Ernest Broșteanu, Ion Jitianu, St. Steffi­­tjescu, generali de brigadă Sculi Mătăsaru, Seinescu Radu, Nico­­leami Eracle, Munteanu Al., Zoiu Victor, Dumitrescu Toma, Sârbu­ Grigore, Stângaciu Ion, Florescu Ion, Popescu Dumitru, medic ge­neral Butoianu Mihail, coloneii Costandache Grigore, Filip loan, Vlădescu Alex., Pârcălăbescu I., Miltiade Const., Cepleanu A. Con­stantin, Călătorescu Al., Barca Traian, Lucănescu I., Slăvescu Corneliu, Bujoreanu N., Stănescu N. Marinescu Gh., Parteni Ilie, C­ătoiu St., Buzoianu D., Ilasie­­vici C., precum şi mulţi alţi ofi­ţeri superiori şi inferiori ai gar­nizoanei şi comenduirei. Cuvântările D. general Ernest Broşteanu, care a presidat această masă ca­maraderească, a arătat meritele sărbătoritului, care a condus co­mandamentul pieţei Bucureşti, în timpurile cele mai grele, cu mult tact, pricepere şi devotament. Ge­neralul Boboc, spune d-sa, retră­­gându-se din viaţa militară acti­vă, lasă cele mai frumoase amin­tiri, printre camarazii săi. Urează ca în restul vieţei sale să fie tot aşa de folositor pentru ţară. D-l general Eraclie Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, mulţu­­m­eşte din partea sa şi din partea întregului personal al prefecturei pentru concursul preţios ce d. ge­neral Boboc l-a dat în toate împre­jurările, aceste două instituţiuni de ordine şi de paza Capitalei fiind în strânsă legătură de cola­borare. D. colonel Gr. Constandache spune că azi este sărbătoarea des­­părţirei,­­ dar mai ales a inimei care se înalţă armonios, descătu­şată de forme, de griji, dar mai ales de făţarnice. Se sărbătoreşte un ostaş care a servit armata 40 de ani cu atâta cinste şi însufle­ţire. Sărbătorirea aceasta este un imbol, un exemplu şi ea are un tainic înţeles. Ostaşul care ne părăseşte a s­fin­it meşteşugul, astfel ca să poată fi dat pildă generaţiilor ti­nere. Pe lângă un înalt sentiment al datoriei, am găsit în el un su­flet ales, aristocrat, o inimă bună, o prietenie caldă, delicată, toate aceste însoţite de o minte înţe­leaptă. Amintirea sa va fi pentru noi un talisman. Alături de urările dv. atât de frumoase şi sincere, unde se slăveşte un document o­­menesc ce trebue cunoscut de mulţi, adaog şi urările mele de să­nătate, voinicie şi fericire. D. locot.-col. Poenaru din par­tea ofiţerilor comenduiiei, expri­mă mulţumiri din partea lor şi urează d-lui general Boboc o via­ţă îndelungată şi fericită. Răspunsul sărbători­tului D. general Boboc făcând un is­toric al vieţei sale militare, arată că a străbătut cariera armelor timp de 40 de ani pe care a închi­­nat-o datoriei către ţară şi Tron, fiind mândru că la eşirea sa la pensie cu gradul de general, are cinstea să fie sărbătorit de ofiţe­rii garnizoanei Bucureşti. Această sărbătorire pune în evidenţă­ sen­timentele de caramaderie strânsă şi de frăţească dragoste ce există printre ofiţerii iubitei noastre ar­mate, căreia cu toţi îi jertfesc cei mai frumoşi ani ai vieţei. D. general Boboc mulţumeşte apoi camaradului său d. general Broşteanu pentru frumoasele şi elogioasele cuvinte ce i-a adresat. Deasemenea mulţumeşte din toa­tă inima d-lui general Nicoleanu, precum şi tuturor generalilor cari au ţinut să-l sărbătorească, făcând prin aceasta o operă de educaţie militară a generaţiilor viitoare şi menţinând tradiţia în armată. Mulţumeşte apoi tuturor ofiţeri­lor de la comenduire, sfătuindu-i la muncă şi urându-le din toată inima o carieră frumoasă pentru a ajunge la ţinta ca steaua de general să strălucească pe frunţi­le lor. Ridicând paharul bea în sănă­tatea armatei române pe care o părăseşte, precum şi în sănătatea celor prezenţi câţi cu toată dra­gostea au ţinut să-l sărbătorească. "w PROGRAMUL Ceremoniei pentru mic­tura I. P. S. dr. Miron Cristea Bruni ii iiiiinijiii ■ibihiii vii iii imuni i puie uhu­i Patriarh al Bisericei ortodoxe române Sâmbătă 31 Octombrie, la ora 19 se va oficia privegherea în bise­rica catedrală a Patriarhiei. Vor asista : I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cri­stea; II. PP. SS. delegaţi ai Bise­ricilor ortodoxe; II. PP. SS. mem­brii ai Sf. Sinod, cler şi popor. Duminică 1 Noembrie, ora 8.30, se va oficia sf. leturghie festivă de mai mulţi PP. SS. Arherei, pre­oţi şi diaconi.. Vor asista : II. PP. SS. Oaspeţi cu sunete lor, I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cristea. II. PP. SS. membri ai Sf. Sinod. Membrii guvernului. Autorităţile civile şi militare. Cler şi Popor. Duminică, 1 Noembrie 1920, la ora 11 din zi se vor afla în Pala­tul Regal, în sala de ceremonie . II. PP. SS. Oaspeţi, delegaţi ai bisericilor ortodoxe străine. II. PP. SS. Membri ai Sf. Sinod, îmbrăcaţi în Sfintele Odăjdii ar­hiereşti. Delegaţii celorlalte culte din ură. Domnii miniştri. Domnii miniştri ai statelor stră­ine.Domnii senatori. Domnii deputaţi­­înalta Curte de casaţie şi justi­ţie.Consiliul superior legislativ. Rectorul Universităţii şi decanii facultăţilor. Profesorii facultăţii de teologie. Reprezentanţii Academiei Ro­mâne. D-nii : prim-preşedinte, preşe­dinte şi procurorul general al Curţii de apel. D-nii: prim-preşedinte şi prim­­procuror al trib. Ilfov. D-nii : secretari generali ai mi­nisterelor. D. director general al cultelor, D-nii generali prezenţi în Capi­tală. Preşedintele comisiunii in­teri­­mare a Capitalei. D. prefect al judeţului Ilfov. La ora 10.30 cortegiul va porni de la Sf. Patriarhie la palatul re­gal pentru primirea învestiturii, în ordinea următoare : Prefectul poliției Capitalei, Două plutoane de cavalerie, Trăsura cu I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cristea şi cu d. minis­tru al cultelor, Trăsura cu I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei cu I. P. S. Mi­tropolit al Ardealului, Trăsura cu I. P. S. Mitropolit al Bucovieni cu I. P. S. Arhiepiscop al Chişinăului,­­Două plutoane de Cavalerie. Trăsura I. P. S. Patriarhului dr. Miron Cristea va fi escortată­­ de câte doi coloneii sau lt.-coloneli. La intrarea cortegiului în curtea palatului regal, precum și la ple­care, garda va da onorul și muzi­ca va intona ..Spre rugăciune”. La ora 11 învestitura va fi dată primului Patriarh al Bisericii or­todoxe române de către M. S. RE­GELE în sala Tronului cu cere­monialul prescris. După terminarea ceremoniei, I. P. S. Patriarh, nou învestit, va fi recondus la Sf. Patriarhie în pro­cesiune pe jos, cortegiul formân­­du-se precum urmează: Două plutoane de elevi ai şcoa­lei militare. ___ „ Corurile facultăţii de teologie şi seminariilor teologice. Prefectull Polu­ţiei Capitalei. Un preot ducând Crucea patri­arhală, Protoiereii Capitalei cu trch­e­­lelet _ Diaconii şi preoţii din Capitală îmbrăcaţi cu sfită, epitrah­il (dia­conii stihar şi­ orar) şi culian. Reprezentanţii mănăstirilor. . II. PP. SS. Membră ai Sf. Sinod în ordinea canonică, îmbrăcaţi ş­ir odăjdii arhiereşti.. I. P. S. Patriarh, nou învestit îmbrăcat în Mantie şi cu cârjea. Membrii guvernului, înalţii demnitari civili şi mili­tari. Delegaţii Eparhiilor. Delegaţii credincioşilor Mitropo­liei Ungro-Vlah­iei. Două plutoane de elevi ai şcoa­lei militare. Elevii şcoalelor militare de in­fanterie şi geniu vor forma gar­da de onoare de o parte şi de alta a­ cortegiului. Elevii şi elevele şcoalelor din Capitală vor fi aşezaţi pe trotuare­le cuei de parcurs a cortegiului, precum şi societăţile şi corpora­ţiile cu drapelele lor. Corurile şcolare din Capitală vor fi aşezate în pieţe şi locuri mai largi şi vor cânta la trecerea cor­tegiului „Imnul Patriarhal“, Armata : Jandarmerie (rurală şi de oraş) pentru a face spalier dea­­lungul trecerii procesiunii. Atât la venire cât şi la înapoie­re clopotele bisericilor vor suna. Cortegiul ajuns la Sf. Patriar­­hie, va urma îndată oficierea Te- Deum-ului de instalare în Scau­nul Patriarhal, cu ceremonialul stabilit. D. ministru al cultelor va da ci­tire înaltului Decret Regal de in­stalare. Ora 13.30 masa oferită de minis­terul Cultelor în palatul Adună­rii Deputaţilor­. La­ ora 17 concert de muzică re­ligioasă românească dată, în ma­rea sală a Ateneului Român de so­cietatea corală „Carmen“. La ora 20,30 dineu de gală la Pa­lat.Ţinuta pentru civili: frac, cra­vată şi mânuşi albe. decoraţiuni. Mari Cruci cu cordon. Ţinuta pentru militari: mare ţinută de ceremonie, în cisme, de­­coraţiuni. Mari Cruci cu cordon. 2 In Basarabia EPIDEMIA de SCARLATINA şi febră tifoidă in Chişinău Un comunicat al ministerului sănătăţei publice Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale ne trimete spre publicare ur­mătorul comunicat: Ministerul sănătăţii alarmat de proporţiile luate de scarlatină şi de febra tifoidă din oraşul Chişinău, a însărcinat pe subdirectorul general al serviciului sanitar să meargă la faţa locului, şi acolo împreună cu organele sanitare locale să studieze chestiunea şi să propună măsuri pentru întărirea celor deja exis­tente. Rezultatul cercetărilor Dăinuirea acestor două boale şi întinderea lor este efectul cel puţin în parte a condiţiunilor de igienă publică cu totul defavorabile în care se găseşte oraşul Chişinău. Epidemia de scarlatină şi de fe­bră tifoidă din anul acesta din Chi­şinău, este o continuare din anii precedenţi, de­oarece oraşul a fost bântuit de scarlatină în toţi anii de după război, atingând culmea în a­­nul 1920, febra tifoidă de asemenea a bântuit în acest timp. Cele două epidemii au început a­­nul acesta a se înteţi din jumăta­tea lunei iulie ; numărul bolnavilor de scarlatină a mers crescând până în octombrie, când numărul cazuri­lor, consemnate până la 20 octom­brie, este mai mic decât în lunile precedente. Măsurile preventive au fost apli­cate la timp de către organele sani­tare locale , bolnavii atât cei de fe­bră tifoidă, cât şi cei de scarlatină au fost izolaţi la început în pavi­lioanele de contagioşi de pe lângă spitalul central, apoi bolnavii în­­mulţindu-se au fost izolaţi şi în pa­vilioanele din spitalul izraelit­; pen­tru aplicarea desinfecţiunei s-a în­fiinţat o echipă mobilă cu aparatele şi materialul necesar. Numărul bolnavilor de scarlatină In întreg oraşul numărul bolnavi­lor de scarlatină a fost până la 25 octombrie 1925, de 460, iar a celor de febră tifoidă de 310, numărul morţilor de scarlatină a fost 5, de febră tifoidă 36. Scarlatina se pre­zintă deci sub o formă foarte uşoa­ră ; numărul bolnavilor de scarla­­tină la data de 25 octombrie era 174 şi 40 de febră tifoidă. Dintre bol­navii de scarlatină 30 erau izolaţi în spitalul de boale contagioase de pe lângă spitalul Central; în spitalul izraelit 70 şi 10 la domiciliu dintre cei de febră tifoidă, majoritatea e­rau şi ei izolaţi; condiţiunile de i­­zolare sunt mulţumitoare. Pentru a întări măsurile preve­ntive, în unire cu Consiliu de Igie­nă sa decis ca ele să fie intensifi­cate. Măsurile luate Presidentul Comisiunei Interima­re a promis tot binevoitorul său concurs moral şi material pentru îndeplinirea acestor măsuri şi anu­­me: mărirea personalului de agenţi sanitari, întrebuinţarea medicilor serviciului de salvare al oraşului pentru cercetarea şcoalelor, procu­rarea mijloacelor de transport în bani sau natură, personalului me­dical comunal, procurarea anima­lelor de transport a etuvelor; în ceia ce priveşte apa de băut pentru înlăturarea contaminărei cu apă din­ puţuri, ele să fie prevăzute în mar­ginea posibilităţei cu găleţi curate şi să fie acoperite, s-a exprimat şi de­­sideratul să se construiască puţuri cu pompe. Pentru apărarea contra febrei ti­foide populaţiunea să fie indem­nată să bea apă fiartă, profitând în acest scop, de înclinarea şi obiceiul ce are această populaţiune de a con­suma cantităţi mari de ceai. In concluziune, febra tifoidă şi scarlatina sunt endemice în Chişi­nău , pentru a ajunge la stârpirea lor din localitate, trebuiesc înlătu­rate toate inconvenientele de ordin igienic de care suferă orașul, iar actualmente aducerea acestor boale la cota lor normală endemică, de­pinde de aplicarea măsurilor pro­puse, cari credem că vor duce la a­­cest rezultat. -------------------------------­ dintre România şi Ralia Ziarele italiene publică sub ti­tlul : „Un centru de raporturi i­­talo-român la Florenţa“, urmă­toarea informaţie : „Zilele acestea s-a constituit din iniţiativa Societăţii „Ente per le Attività Toscane“ o com­i­­siune permanentă pentru rapor­turile intelectuale dintre Italia şi R­omânia. Din această comisi­une fac parte : profesorul Ales­sandro Martelli ca preşedinte, En­rico Bartucci, reprezentant al Fundaţiei Principele Carol, Ca­millo Bondi, Piero Domenichel­­li, Dr. Tommaso Fracassini şi prof. univ. Angiolo Pernice. Această Comisiune îşi propune să culeagă şi să publice materi­alul doveditor al secularelor ra­porturi de prietenie italo-română, să intensifice schimburile cultu­rale cu­ România, să introducă în această ţară cartea italiană, să ajute în sfârşit desvol­tarea ra­porturilor economice cu tânăra prospera țară latină.

Next