Viitorul, iunie 1926 (Anul 19, nr. 5472-5497)
1926-06-01 / nr. 5472
.Steaua Română“ Soietate Anonimă pentru Industria Estrosu Sus — BUCUREŞTI — CAPITAL SOCIAL DEPLIN VARSAT: LEI EGS 250.000 Se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari căAdunarea Generală Extraordinară a acţionarilor din 20 Mai 1920 a decis sporirea capitalului de Lei 6GG.250.000 la Lei 800.000.000 nominal prin emisiunea a 267.500 acţiuni noi în valoare nominală de lei 500 fiecare. In baza autorizaţiei date de către Adunarea Generală Extraordinară Consiliului de Administraţie de a fixa condiţiunile emisiunei, Consiliul decide de a atribui vechilor acţionari un drept de prioritate la noua emisiune pentru subscripţia a 267.500 acţiuni noi, şi anume o acţiune nouă pentru 5 acţiuni vechi pt. cursul de Lei 2.200 fiecare, din care 500 lei se vor trece la capital şi Lei 1.700 la un fond de rezervă special. Termenul pentru exercitarea dreptului de opţiune este fixat de la 1 iunie până la 30 iunie 1926. Pentru a-şi exercita dreptul da opţiune, domnii acţionari vor face declaraţiile lor însoţite de cuponul No. 27 (5 cupoane pentru fiecare acţiune nouă) efectuând totodată şi vărsământul integral de Lei 2.200. Acţiunile nu vor mai fi prezentate, dat fiind că cupoanele No. 27, cari vor fi reţinute de către Societate, vor servi ca dovadă că s’a exercitat dreptul de opţiune. După expirarea termenului acordat pentru opţiune, cuponul No. 27 pierde orice valoare. Subscrierile se vor face în termenul fixat, la următoarele ghişeuri : La Bucureşti: la sediul Societăţii, Bdul Carol, 3. La Londra : la Stern Brothers, 6. Angel Court, Throgmorton Street; La Geneva : la Sucursala Banque de Paris et des Pays-Bas ; La Zurich , la Credit Suisse ; La Amsterdam : la sucursala Banque de Paris et des Pays-Bas. Nu se va tine cont de un număr mai mic de 5 cupoane No. 27 pentru exercitarea dreptului de opţiune Subscrierile vor fi ireductibile. Se vor elibera chitanţe provizorii pentru subscrierile efectuate astfel: Data distribuirei titlurilor definitive va fi comunicată ulterior. Se atrage atenţiunea deţututorilor actuali de acţiuni asupra faptului că acest drept de preferinţă nefiind un drept statutar, acei cari nu vor face declaraţiile lor de subscripţie în termenul fixat şi la ghsşenril® indicate mai sus, de asemeni şi vărsămintele complecte, în condiţiunile menţionate în această publicaţie, vor pierde în mod irevocabil şi definitiv acest drept. Acţiunile noi vor participa la dividend cu începere dela 1 Ianuarie 1926. Sa aduce de asemeni la cunoştinţa Domnilor acţionari că distribuirea titlurilor definitive pentru acțiunile din emisiunea 1925 va incept in ziua de 1 Iiunie 1925. IV«—UM.Mill I ——(^—11 ■■»■MBIMBI Friedr. Krupp S. A. ESSEN „DIESEL66 MODELUL CEL MAI NOU PERFEGIONAT CELE MAI REZISTENTE -DEVIZE SI INFORMATIUNI: LA REPREZENTANTA GENERALA: A fost EUGENII BEHLES BUCURESTI, Calea Rahovei No. *19 BRAILA — CONSTANTA - CRAIOVA A apărut in broşură. Pentru cei mai tineri am văzut in româaia uncă şi pe mâ iu românift mar© conferinţă ţinută de 0-3 VflKTILA K BRÄTI3NU Ia Ateneul Român in ziua de 28 Februarie 1926 Depozit general la CARTEA ROMANEASCA V Ministerul finanţelor PUBLICAŢIE No. 137313 29 Mai 1926. Ministerul Finanţelor având nevoe de o cantitate de 1.900.000 kgr. lemne de foc, de esenţă fag uscate tăiate în vara anului 1925 şi netransportate pe apă, pentru iarna anului 1926—1927, se aduce la cunoştinţă acelor care ar dori să furnizeze aceste lemne, că în ziua de 15 Iunie orele 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică la Serv. Ordonanţărei dincet minister camera No. 24 cu oferte închise, în condiţiunile prescrise de art. 72—83 din legea asupra Contabilităţei generale a Statului. Ofertele vor fi timbrate şi însoţite de o garanţie de 10% din valoarea furniturei în efecte de Stat, sau în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni pe numele Ministerului de finanţe. Ofertele parţiale sau condiţionate nu vor fi luate în seamă. Lemnele vor trebui să fie tăiate şi predate în două luni de la facerea contractului, parte în curtea Ministerului de finanţe şi restul la Vămile Bucureşti, Poşta şi Antrepozite Administraţia financiară a Capitalei, Administraţia financiară Ilfov şi la cele 11 percepţii fiscale din Bucureşti. Orice informaţii se pot lua de la Serv. Ordonantărei din Ministerul finanțelor în zilele de lucru, între orele 11—13. p. Ministru, (ss) Chr. Simionescu p. conf. șef. biroului Nediscifrahil. 12895 Deşi facultativă, taxa comisionului de 2 la sută a fost necontenit aplicată asupra mărfurilor exportate dela12 Ianuarie 1919 încoace şi s’a calculat când asupra valorii, când asupra greutăţii mărfurilor, înglobată complect şi formal in taxele de export, taxa de comision nu mai are nici un sens de a figura ca atare. Ea trebue desfiinţată prin abrogarea dispoziţiunilor legale care-i dau fiinţă. Modificarea legii asupra maximului taxelor şi contribuţiunilor comunale. După război, comunele, judeţele şi alte autorităţi, în goana după venituri pentru satisfacerea nevoilor, lor de cheltueli mereu în creştere, au înfiinţat tot felul de taxe, unele mai ilegale decât altele. Comunele cu porturi au înfiinţat şi taxe pentru mărfurile exportate prin porturile lor. Pentru a se pune capăt acestei stări de lucruri atât de prejudiciabilă comerţului, printr’un jurnal al Consiliului de Miniştri din 18 Iulie 1922, relativ la înfiinţarea taxelor vamale de export pentru cereale şi derivate s’a hotărât că orice alte taxe sub orice titlu cerute de comune ori judeţe, în afară de cele impuse de legi, să fie prohibite. In urmă dispoziţia a fost generalizată şi la alte mărfuri. Ceva mai târziu, însă, pentru a se procura comunelor veniturile de care au nevoie, s’a votat legea din 22 Iunie 1923 asupra maximului taxelor şi contribuţiunilor comunale. Prin această lege s’a dat comunelor urbane dreptul de a percepe o taxă de 50 bani la sută asupra valorii mărfurilor transportate de comercianţi şi industriaşi pe străzile oraşului în şi din depozitele oraşului. Folosindu-se de această dispoziţiune mai toate comunele urbane cu porturi au impus la această taxă mărfurile exportate prin porturile respective şi le-au impus chiar dacă mărfurile se transportă direct cu trenulDesfiinţarea acestei taxe se impune, nu numai fiindcă creiază pentru export o nouă şi împovărătoare sarcină, dar şi pentru faptul că prin ea se tinde la reînfîntăreabarierelor interne de odinioară. ni ©sátrául©, Perf©, Ssrerafeâe Aur, Praevisr, Argtofărîe, Bijuteria uzate, jBndehitafi PLATFSC PHETOni M Ani — 1 rimesc si în consegntari — „LARaBiN“ Calea Victoriei 63 lost 77» vie Bassarab", prezintă foarte frumoase „Bouchons de radiateur“ în metal, reprezintând, executate cu multă artă, un cap, o pasăre şi un om în fugă. In scurt, Românii se prezintă bine. Terminând, îmi voi arăta regretul de a nu fi regăsit la salon lucrările pictorului Burada, un obişnuit al salonului parizian dela 1919 încoace. Lucrările sale din România l-au răpit celor cari, în Paris, îi aşteptăm cu plăcere pânzei© lui, totdeauna bine alcătuite, ca inspiraţie, execuţie şi colorit. N. A. I. Marile serbări ale Sobolilor Intre 26 Iunie şi 6 Iulie vor avea loc la Praga marile serbări federale ale Sobolilor, una dintre rarele şi grandioasele manifestaţii naţionale care adună în capitala Cehoslovaciei mulţimea de pretutindeni din ţară şi oaspeţi numeroşi din streinătate.. Acestora li se acordă înlesniri de transport pe căile ferate Cele mai însemnate zile sunt 4, 5 şi 6 iulie. Pentru ca presa ţărilor aliate să poată participa la aceste serbări, guvernul cehoslovac a hotărât să acorde tuturor d-lor ziarişti cari ar voi să facă o călătorie în Cehoslovacia, viza gratuită a paşaportului, permis gratuit valabil 14 zile pe căile ferate cehoslovace şi intrare gratuită la toate serbările. D-nii ziarişti cari doresc să intre, m . vu prindă această călătorie sunt rugaţi K“1 bucureşti, şi Tomoiu Gheorsă se enunţe imediat la Legaţia Pihe, actual diurnist, m posturile Cehoslovacă (str. Vasile Lascăr 45, de conductori tehnici clasa IV, Loco). I---------------»•©••■--------------“ Cum s’a ficat alegerile In judeţul Teleorman In toată tara alegerile dela 23 Mai s’,au săvârşit în cele mai mari ilegalităţi, abuzuri, teroare atât din partea administraţiei a armatei, ajandarmeriei, cât şi rin partea candidaţilor guvernamentali. In primul rând toate trei automobilele prefecture al Consilieratului agricol, al Camerei de agricultură, al serviciului sanitar, trei ale serviciului technic colindau în sus şi în jos secţiile de votare aducând alegătorii favoriţi guvernului şi împrăştiind peste tot manifeste. Toate zidurile erau acoperite numai cu apeluri de-ale guvernului şi nicăiri nu se vedea nici un manifest sau publicaţiune de-ale opoziţiei. Secţiile de votare erau împresurate de jandarmi şi de armată în cap cu pretorii, cari făceau propagandă făţişă pentru guvern şi îndepărtau alegătorii suspectaţi că ar vota cu partidele de opoziţie. Însuşi prefectul judeţului a stat în permanenţă în zona de votare a secţiei Piatra însoţit de administraţie şi armată şi dădea ordine împotriva opoziţiei. O măsură generală luată de prefect a fost aceea ca toţi delegaţii şi asistenţii opoziţiei să fie arestaţi din ajunul votării şi rezultatul a fost că numai la 2 secţii, din 23 secţii câte sunt, abia au putut pătrunde delegaţii opoziţieie! Comunele au intrat la vot întâi cele favorabile guvernului, cărora le tocmise muzici şi le distribuise decoraţiile „Meritul electoral“ cu chipul generalului. Cele nefavorabile au fost mereu îndepărtate de la vot şi multe comune nici n’au votat, dresându-se procese-verbal false că nu mai sunt alegători cari să voteze. La secţia de votare Ciolăneştii din Deal, de ajutor de judecător lon I. Popescu, numit de câteva zile, pus sub comanda d-lui Mihail Gomescu, averescan, desfăcea toate buletinele de vot înainte de a le pune în urnă și comunica d-lui Gomescu modul cum a votat fiecare alegător, iar d. Gomescu apoi da ordin ciomăgaşilor să-i znopească în bătăi pa acei cari au votat alte liste decât cea guvernamentală. Acelaș magistrat a permis asistentilor D. Marinescu și Pr. Enculescu, avereseanu, să intre dopă alegători în cabine și smulgândule stampila din mână o aplicau pe lista custeaua“. A respins contestațiile pe motiv că n’are registru de intrare pentru asemenea hârtii. A falsificat rezultatul votului atribuind listei liberale 40 de voturi şi 13 voturi listei ţărăniste, când rezultatul a fost altul D. Teodor Morărescu a făcut contestaţie la biroul electoral central şi a reclamat cazul d-lui ministru de justiţie şi d-lui preşedinte al Curtei de apel din Bucureşti. In oraşul Roşiorii de Vede a domnit cea mai mare teroare. D. Stan Ghiţescu conducea operaţiile ajutat de o numeroasă bandă de bătăuşi şi de poliţaiul Alexandrescu care se transformase în călău. Prietenul nostru Florea Ionescu din Bălţaţi a fost bătut până la sânge şi scos afară din oraş să nu voteze. Pr. Pr. Ionescu, N. Niţulescu, I. Popescu, M. Panaitescu au fost deasemenea bătuţi iar oamenii lor împrăştiaţi cu focuri de armă. Armata şi administraţia erau la ordinele candidaţilor guvernamentali, cari nesocoteau toate legile, având drept ţintă reuşita cu orice preţ. La secţia Putinei a domnit deasemenea mare teroare. La fel la Bălăci, Călineşti, cum de altfel la toate celelalte secţii. La T.Măgurele primarul oraşului a dat ordin să se stingă lumina electrică la orele 8 seara, pentru ca să împiedice dela vot restul comunelor care rm votau cu guvernul. In asemenea condiţiuni e un merit că partidul liberal a putut obţine 4100 de voturi. Toate ilegalităţile şi abuzurile au fost reclamate autorităţilor competinte şi toată lumea aşteaptă cu nerăbdare sancţiunile. în 5 minute vii mecanici de la TUTOVEANU Str. Bis. Enei Wo. 14 și repară oriceMAȘINA de SCRIS. wHMITER“ cabinet medical fondat în 1908 de indici specialiști pentru Goale V EN R R C I ’ §IF I 11S B0AI.E «3® S»îsLS tratamental ilKKOllAOItl CRONICE prin trebEce electroterapeutica Electrotermie pentru prostatite Opera|iunile specialitate URkTllOSCOPlts Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului eclalorachidian Microscopie şi Ultramicroscopie PesagîisB gîokian 9 Lingă Teatrul Naţional Bucureşti Consult. li—1 st S—9. belet. 35/91 Vlgdtiţin?de cît în castru 100 metri teren lângă şcoală. / TUTORIT 2 NUMIRI la căile ferate Au fost numiţi la direcţiunea generală a căilor ferate : Ingineri: Buisson Roland, absolvent cu diplomă al şcoalei politehnice din Charlotenburg şi Calderan Ioan, actual diurnist, în posturile de inspectori clasa I. Inginer ordinar clasa III Medveschi Alexandru, actual diurnist şi Dărmănescu Sebastian, absolvent cu diplomă al şcoalei politehnice din Bucureşti, în posturile de subşefi clasa III. Inginer Severineanu Romulus, actual diurnist, în postul de subşef de secţie clasa IV. Veţeleanu Ioan, absolvent cu diplomă al şcoalei politehnici din Bucureşti, în postul de inginer ataşat clasa II. Burstin Emil, absolvent cu diplomă al şcoalei politehnice din Zürich, în de subşef de secţie clasa III. Inginer Berman Iosif, actual diurnist, în postul de subşef de secţie clasa IV. Conducător ordinar clasa II Butunoiu Virgiliu, aflat în cadrul de neactivitate, în postul de conductor tehnic clasa III. Conductori: Aprozeanu Iloan, absolvent cu diplomă al școalei de conductori de lucrări publice Liter© Ştiinţe Tea£i cele de vară „Aşa e viaţa“ de d. N. Kiri-Tatrul Cărăbuş revistă în 2 acte teseu. , P° scena Teatrului Cărăbuş s au perindat aseară etapele vieţei omeneşti, de la vârsta iluziilor copilăreşti, până la aceea a amintirilor retrospective. «Aşa e viaţa“ este o revistă desprinsă din tablourile murale reprezentând scara vieţei cu Adam, sub arborele ispitei, cu copilul in leagăn şi cu bătrânul în Jolb dar înfăţişată în cadrul actualitatea sub raportul ei comic, cu o vervă vioae şi amuzantă. Totul se desfăşoară într’o montare cu adevărat somptuoasă şi într o mare risipă de lumină. Protagoniştii, în frunte cu neântrecutul Tănase, cu d-nele Natalita Pavelescu, Lizica Petrescu, Marilena Bodescu,Voletta Ionescu au asigurat succesul revistei, care va face serie. Exhibiţiile Ossie Rondje & Ninoea şi baletul au fost aplaudate şi deseori bisate. Şezătoare culturală Duminică 30 Mai Cercul cultural artistic de la şcoala de fete No. 1 (biserica Popa Chiţu) a ţinut o frumoasă şezătoare. D-ra Liliana Iliescu, profesoară, a vorbit despre „adevărata viaţă". Au dat concursul lor la această şezătoare maestrul G. Cucu, directo- Clementina Cernesky pianistă, pre- Clementina Cernesky pianistă, precum şi alţi profesori de la conservator. Conferinţe D. dr. Bogdanovici, sub-directorul general al serviciului sanitar al Capitalei, va vorbi Duminică 6 iunie orele 10 luni, la sediul „Ingei chiriaşilor” str. Bărăţiei 29 despre : „Locuinţele eftine la Londra, Baza socială, economică şi financiară, pe care au fost clădite. Bibliografie Revista generală a Învăţământului, anul XIV, No. 5. Cu următorul cuprins G. G. Antonescu. — Rolul şcoalei în societatea românească de astăzi. Tr. Şuteu. — Recrutarea şi pregătirea corpului didactic primar din Ardeal în trecut. I. P. Păunescu. — Observaţii pedagogice asupra copiilor de la 1—7 ani la sate. Programe şi metode . D. Baciu. — Coordonarea activităţei didactice prin consfătuiri. A-lexandrina Suciu. — Contribuţiile filosofiei la desăvârşirea culture! formale şi materiale. I. Rădescu. — Excursiile şcolare de sfârşit de an. Reforma şcolară : Ana Niculescu-Codreanu. — Ce sunt şi ce ar trebui să fie grădinile de copii ? Leila V. Atanasiu. — O şcoală în aer liber. Cronica. Recenzii, Bibliografie. Peninsula Balcanică, anul IV, No. 1. Știu tot, anul III, No. 3. Lupta economică anul XVI, No. 19. Streslaco!®tedorel Grădina Cinema „Edison”. — Lumea Dispărută operă complectă în 12 mari acte și trupa de reviste Niculescu-Buzău. Alegerile la Romanaţi Cum a fost bătut Imiăţatorul p. cojocareanu Un document al alegerilor d-lui Goga Astăzi s’a prezentat la redacţia noastră d. V. Cojocăreanu, învăţător din Grădinile judeţul Romanaţi, care, ne-a arătat pe corpul său urmele sălbăticiei averescane deslănţuită cu furie în timpul alegerilor. D-sa ne povesteşte cum a fost bătut la secţia de vot Braslavăţ, de către agenţii avereşeani în frunte cu Oprea Pomană şi Marin Dorobanţu ambii din Braslavăţ, secundar de câţiva jandarmi în cap cu zelosul caporal Zarzăvă. D. V. Cojocăreanu fugărit kilometri întregi a fost prins şi strivit sub ciomegele bătăuşilor, pentru vina de a fi liberal. Bătaia a continuat la Postul de jandarmi, unde Marin Dorobanţu l-a pus să-i sărute mâna înainte de a-i fi dat în cap o ultimă lovitură, care l-a lăsat în nesimţire. Iată un nou document al alegerilor pe care l-a înregistat spitalul din Caracal, unde d. Cojocăreanu a stat câteva zile şi de unde a eşit sfârşit de suferinţă fizică şi morală. ------------------------------------- ACORDUL comercial dintre Franța şi EfiaSia miiHH—um« Romia. 31 (Rador).— Mussolini şi Besnard au semnat acordul comercial complementar încheiat între Franţa şi Italia, în scop de a regula anumite chestiuni importante, interesând traficul ambelor ţări. Acest acord a fost negociat în atmosfera unei constante cordialităţi şi constitue o manifestaţie de înţelegere între cele două guverne. COMERŢUL ROMANESC dna Ardeal tree© pritr’e perioada jr©a şi ar© mmo d© sprijin Comerţul românesc din Ardeal, întemeiat abia de 5—6 ani, este prea tânăr pentru ca să se poată susţine cu propriile sale forţe şi să poată lupta cu succes, faţă de comerţul vechiu din acea parte a ţilrei. Este adevărat că comerţul vechiu, care, în imensa lui majoritate, se află în mâinile minoritarilor, a fost întemeiat în vremuri normale, aşa că el poate lupta azi cu mult mai mare uşurinţă împotriva tuturor greutăţilor. Intemeindu-şi întreprinderile sub auspicii mai bune, vechii negustori din Ardeal şi Banat s’au bucurat de toate privilegiile şi tot sprjinul sub regimul maghiar. Se înţelege că ei îşi au situaţia consolidată şi se află actualmente în plină desvoltare. Negustorii vechi pot lupta împotriva oricăror eventualităţi, căci ei au scăpat de mult de cele mai mari greutăţi, prin amortizarea bunurilor lor şi consolidarea definitivă a situaţiei lor, economice. In asemenea condiţiuni vechiul comerţ, fie din Ardeal sau din orice parte a ţărei, se prezintă ca un puternic concurent faţă de tânărul comerţ românesc. Desvoltarea, sprijinirea tărirea comerţului românesc datoria cercuri'i? «omgreterîie şi, îndin Ardeal — căci de această parte a ţărei ne ocupăm deocamdată — este o chestiune de mare interes economic şi naţional. Acest comerţ trebue cu orice preţ întărit, căci întărirea şi prosperitatea lui este strâns legată cu întărirea elementului românesc din Ardeal şi eu însăşi propăşirea economică şi politică a ţarei. Chestiunea care trebue să preocupe cercurile competente şi pe toţi cei ce se interesează de bunul mers al acestui comerţ, este, se înţelege, cum trebue sprijinit şi întărit si ce anume mijloace ar fi cele mai eficace. Se propun mai multe soluţiuni. In primul rând însă, este datoria camerelor de comerţ şi industrie din Ardeal să găsească soluţiunile cele mai potrivite stârci actuale de lucruri. Camerele de comerţ ar putea să ia măsuri şi să avizeze la mijloacele necesare pentru sprijinirea şi întărirea tânărului comerţ românesc din Ardeal ca şi din toate provinciile desrobite. Una de la soluiicîfil Una din soluţiuni pentru sprijinirea acestui comerţ ar fi şi crearea de mari cooperative de la care să se poată furniza cu mărfuri mai ieftine şi pe credit, negustorii români. In acest sens a şi început deja la Cluj o mişcare, chiar de către negustorii români. Mişcarea aceasta prezintă, fără îndoială, un viu interes şi ea merită toată atenţiunea din partea tuturor factorilor competenţi. Negustorimea română din Cluj a început să se mişte în vederea înfiinţărei unei mari cooperative din care să se alimenteze cu mărfuri. Această cooperativă ar urma să fie susţinută de Stat, după dorinţa negustorilor, prin acordarea diferitelor înlesniri care să ajute şi să uşureze desvoltarea întreprinderilor, comerciale româneşti. Prin această mişcare se consolidează în acelaşi timp nu numai comerţul românesc, dar şi economia naţională. Sprijinul camerei de comerţ Chestiunea înfiinţărei unei asemenea cooperative la Cluj este susţinută de altfel şi de camera de comerţ şi industrie din acel oraş. In această privinţă, unul din vicepreşedinţii acele camere a declarat că instituţia aceasta va da tot sprijinul său pentru înfăptuirea ideei comercianţilor români. Aceasta cu atât mai mult cu cât starea numiţilor comercianţi din întreg Ardealul este extrem de inferioară faţă cu aceea a celorlalte naţionalităţi. In consecinţă ajutorul care trebue dat începuturilor timide şi slabe ale întreprinderrilor comerciale româneşti este o chestiune de echitate şi de datorie obştească. Pentru înfăptuirea cooperativei negustorilor români din Cluj este nevoe, se înţelege, şi de sprijinul Centralei cooperativelor de producţie şi consum din Bucureşti. Codul de cooperaţie, întocmit de C. N. D. Chirculescu, fostul ministru în trecutul guvern liberal, prevedea cazurile unor asemenea cooperative şi sprijinirea lor materială, din fondurile pe care le pune la dispoziţie Banca Naţională în acest scop. Dacă s’ar întemeia în centrele comerciale importante câte o mare cooperativă pentru aprovizionarea cu mărfuri a negustorilor, comerţul român din toate ţinuturile desrobite ar putea lua un frumos avânt. Este o chestiune care merită să fie studiată şi soluţionată de factorii competenţi. Gh. G MOCIA SITUAŢIE ŞCOLARA din ALBANIA Citim în ultimul număr al revistei ,,Peninsula Balcanică“. Românii din Timoc şi cei din Albania se găsesc fără stare juridică directă, din punct de vedere naţional. D. S. Mândrescu a dat un început de stare juridică şcolară românilor din Albania. Neamul îi va fi recunoscător pentru aceasta şi pentru aceea că, graţie insistenţei depuse de d-sa, s’a, creiat Legaţia română din Albania, s’au creiat două consulate Româneşti acolo şi, ca să nu vorbim de altele, s’a ridicat moralul românilor din Albania centrală şi s’au adus circa una sută elevi noui, cât n’a dat Albania în ultimii 15 ani. Citiţi presa noastră şi cea română,dinaintea creărei Legaţiei dela Tirana şi vă veţi da seama de importanţa acestor date, smulse într’un interval aşa de scurt. Dar vom da cuvântul altora asupra acestor puncte. De altfel această activitate a devenit supărătoare, şi era firesc să supere, căci a venit un repeziş, şi nu s’a realizat decât numai pentrucă a fost luată pieptiş. D. S. Mândrescu cunoaşte psihologia noastră dela Bucureşti şi a procedat ca pentru împrejurări. Altfel n’ar fi creat nimic. Ca un reflex al acestei activităţi, s’a creat şi Legaţia albaneză la Bucureşti, în frunte cu distinsul Gemil Dino, care cunoaşte prea multe lucruri ca să nu credem că, în chestiunea noastră, numai fişa întâmplător, într’o frumoasă zi de vară, se va inspira dela simbolicul nume al bisericei coloniei albaneze din Bucureşti. In treacăt fie zis, această colonie îi va fi vorbit şi de sentimentele acestei reviste faţă de Albania, în zilele cele mai tragice ale ei, când alţii o ponegreau fără rug. # Ca o recunoştinţă supremă pentru această activitate si pentru ca a răscolit problema bisericească, providenţa a voit ca d. S. Mândrescu să reprezinte România la sfinţirea bisericii române de la Coriţa, opera măreaţă a românilor fărşeroţi din America şi din Albania. Noul ministru român care vine în Albania, d. C. Trandafirescu, e bine indicat. Pe aşternutul cultural ridicat de profesorul S. Mândrescu, d-sa va presăra trandafirii poliţiei. Noi nu ne îndoim de aceasta. Situaţia Albaniei pare că se clarifică O Albanie liberă, în adevăratul înţeles al cuvântului, nu va întârzia să se ridice şi atunci problemele româno-albaneze, oricum ar fi micile piedici a meschine, se vor rezolvi pe de-a întregul. Nu se poate altfel. D. ministru Gemil Dino îşi va avea partea de merit. D. Mândrescu a fost preşedintele societăţii „Graiul Românesc“ care se ocupă de toţi românii de peste hotare. Cu cunoştinţele ce le-a căpătat la faţa locului, credem că va putea reluă activitatea aceasta, strecurând ei aci sufletul, căci românii de peste hotare sunt sătui, de diplomaţie, dar sufletul celor de sus rareori l-au simţit. Peste hotare noi am făcut politica sufletului. Raporturi sufleteşti înainte de toate ! Pentru popor, şapte mii de cuvinte diplomatice nu fac câtă impulsiune sufletească 1 ' D-l S. MÂNDRESCU ^ 1 ADUNAREA generală a secţionarilor publici Complectarea consiliului de administraţie Societatea funcţionarilor publici a ţinut dri adunare generală sub preşidenţia d-lui Stancu Brădişteanu. S’a procedat la alegerea a trei membri în consiliu în locul celor eşiţi la sorţ, cât şi la alegerea de cenzori. Au fost aleşi membrii în consiliu d-nii: I. Argeşeanu, directorul general al asigurărilor sociale, Gh. Ianak, subdirector în ministerul muncii şi St. Bogdănescu, subdirector in ministerul de finanţe. Au fost aleşi cenzori d-nii: A. Cominovici, subdirector în ministerul muncii, Gh. Filipescu, inspector la R. M. S. şi I. Cezărescu, directorul în ministerul de finanţe. Cenzori supleanţi au fost aleşi d-nii: D. S. Niculescu de la Monitorul Oficial, M. Opran din ministerul muncii şi Leonida Nicolau de la Monitorul Oficial. D. Brădişteanu a mulţumit celor prezenţi că au venit în număr aşa de mare la adunare vvând spor la muncă noilor aleşi. ADUNAREA GENERALA a Soc de hidrologie medicală şi climatologie Duminică 30 Mai la ora 9 dimineaţa s’a deschis, în localul Asociaţiei generale a medicilor a 5-a adunare generală a societăţei de hidrologie şi climatologie Şedinţa de dimineaţă a fost prezidată de d. general dr. N. Vicol. S’au discutat diferite chestiuni de administraţie. La ora 11 jum., în prezenţa d-lui Traneu Iaşi, ministrul muncii, a autorităţilor comunale şi a d-lui general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei s’a inaugurat în Cişmigiu. Pavilionul de cură cu ape minerale, al societăţei de hidrologie medicală şi climatologie. După amiază la ora 4 a avut loc deschiderea congresului de către preşedintele Societăţei, d. general dr. N. VICOL în prezenţa d-lor : general Coandă ministrul industriei şi comerţului, Trancu-Iaşi şi dr. Banu secretar general al ministerului sănătăţii. D- general COANDA a asigurat Societatea din partea d-sale, de tot sprijinul moral şi material. D. dr. BANU a arătat în ce fel înţelege ministerul sănătăţii să ajute prosperarea acestei Societăţi, care incontestabil aduce mari servicii ţării, prin exploatarea raţională a apelor minerale româneşti. A urmat apoi expunerea raportului anual ştiinţific asupra balneo-climatologiei mondiale de către secretarul Societăţei dr. C. MIHAILESCU. D-nii: prof. dr. Anibal Teohari, dr. Cociaş, dr. P. Niculescu, dr. Băltficeanu, dr. Borgovan, dr. Ciocârlan Ştefan, dr. Daniga, dr. Lambru dr. I. Lupu şi alţii au făcut diferite comunicări în legătură cu terapeutica diferitelor maladii cari se tratează cu ape minerale. Seara, a avut loc o masă colegială la restaurantul „Iordache”. Ziua i-a Astăzi Luni, la ora 8 au continuat dezbaterile congresului sub preşedintia d-lui general dr. Vicol-D. dr. ST. ANASTASIU casierul Societăţii a citit raportul financiar. S’a ales comisiunea de verificare , s’a votat bugetul pe anul 1926 şi s’a citit Raportul comisiunei de verificare. D. dr. ETTINGER a citit raportul secţiei economice. La ora 11, congresiştii au plecat în excursiune la Cetatea Albă. Cărţi .» Reviste ftMWACTiTTimrwTnfi’,lMf.',*«tyklir'vitT3 SWBBPBP A apărut No.li din excelenta revistă „La Roumanie nouvelle“ de sub direcţia d-lui Ion Th. Florescu fost ministru. Acest număr cuprinde o interesantă scrisoare a d-lui Raymond Poincaré, scrisoare reprodusă in autograf, cum şi diferite articole relative la problemele şi evenimentele politice actuale, mişcarea artistică, informaţiuni politice, economice, diplomatice, etc. Tipărită in condiţiuni tehnice ireproşabile revista „La Roumain nouvelle", reprezintă incontestabil, una din cele mai de seamă publicaţiuni romăneşti