Viitorul, iunie 1926 (Anul 19, nr. 5472-5497)

1926-06-01 / nr. 5472

.Steaua Română“ Soietate Anonimă pentru Industria Estro­su Sus — BUCUREŞTI — CAPITAL SOCIAL DEPLIN VARSAT: LEI EGS 250.000­ Se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari că­­Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor din 20 Mai 1920 a decis sporirea capitalu­lui de Lei 6GG.250.000 la Lei 800.000.000 nominal prin emisiunea a 267.500 acţiuni noi în valoare nominală de lei 500 fiecare. In baza autorizaţiei date de către Adunarea Generală Extraordi­nară Consiliului de Administraţie de a fixa condiţiunile emisiunei, Con­siliul decide de a atribui vechilor acţionari un drept de prioritate la noua emisiune pentru subscripţia a 267.500 acţiuni noi, şi anume o ac­ţiune nouă pentru 5 acţiuni vechi pt. cursul de Lei 2.200 fiecare, din care 500 lei se vor trece la capital şi Lei 1.700 la un fond de rezervă special. Termenul pentru exercitarea dreptului de opţiune este fixat de la 1 iunie până la 30 iunie 1926. Pentru a-şi exercita dreptul da opţiune, domnii acţionari vor face declaraţiile lor însoţite de cuponul No. 27 (5 cupoane pentru fiecare acţiune nouă) efectuând totodată şi vărsă­mântul integral de Lei 2.200. Acţiunile nu vor mai fi prezentate, dat fiind că cupoanele No. 27, cari vor fi reţinute de către Societate, vor servi ca dovadă că s’a exer­citat dreptul de opţiune. După expirarea termenului acordat pentru opţiune, cuponul No. 27 pierde ori­ce valoare. Subscrierile se vor face în termenul fixat, la următoarele ghişeuri : La Bucu­reşti: la sediul Societăţii, B­dul Carol, 3. La Londra : la Stern Brothers, 6. Angel Court, Throgmorton Street; La Geneva : la Sucursala Banque de Paris et des Pays-Bas ; La Zurich , la Credit Suisse ; La Amsterdam : la sucursala Banque de Paris et des Pays-Bas. Nu se va tine cont de un număr mai mic de 5 cupoane No. 27 pen­tru exercitarea dreptului de opţiune Subscrierile vor fi ireductibile. Se vor elibera chitanţe provizorii pentru subscrierile efectuate astfel: Data distribuirei titlurilor definitive va fi comunicată ulterior. Se atrage atenţiunea deţu­tutorilor actuali de acţiuni asupra faptu­lui că acest drept de preferinţă nefiind un drept statutar, acei cari nu vor face declaraţiile lor de subscripţie în termenul fixat şi la ghsşenril® indicate mai sus, de asemeni şi vărsămintele complecte, în condiţiunile menţionate în­ această publicaţie, vor pierde în mod irevocabil şi defini­tiv acest drept. Acţiunile noi vor participa la dividend cu începere dela 1 Ianua­rie 1926. Sa aduce de asemeni la­ cunoştinţa Domnilor acţionari că distribui­rea titlurilor definitive pentru acțiunile din emisiunea 1925 va incept­ in ziua de 1 Iiunie 1925. IV«—UM.Mill I ——(^—11 ■■»■MBIMBI Friedr. Krupp S. A. ESSEN „DIESEL66 MODELUL CEL MAI NOU PERFEGIONAT CELE MAI REZISTENTE -DEVIZE SI INFORMA­TIUNI: LA REPREZENTANTA GENERALA: A­ fost EUGENII­ BEHLES BUCURESTI, Calea Rahovei No. *19 BRAILA — CONSTANTA - CRAIOVA A apărut in broşură. Pentru cei mai tineri am văzut in româaia un­că şi pe mâ iu românift mar© conferinţă ţinută de 0-3 VflKTILA K BRÄTI3NU Ia Ateneul Român in ziua de 28 Februarie 1926 Depozit general la CARTEA ROMANEASCA V Ministerul finanţelor PUBLICAŢIE No. 137313 29 Mai 1926. Ministerul Finanţelor având nevoe de o cantitate­ de 1.900.000 kgr. lemne de foc, de esenţă fag uscate tăiate în vara anului 1925 şi netranspor­tate pe apă, pentru iarna anului 1926—1927, se aduce la cunoştinţă acelor care ar dori să furnizeze a­­ceste lemne, că în ziua de 15 Iunie orele 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică la Serv. Ordonanţărei din­­cet minister camera No. 24 cu o­­ferte închise, în condiţiunile pres­crise de art. 72—83 din legea asupra Contabilităţei generale a Statului. Ofertele vor fi timbrate şi însoţite de o garanţie de 10% din valoarea furniturei în efecte de Stat, sau în recipisa Casei de Depuneri şi Con­­semnaţiuni pe numele Ministerului de finanţe. Ofertele parţiale sau condiţionate nu vor fi luate în seamă. Lemnele vor trebui să fie tăiate şi predate în două luni de la facerea contractului, parte în curtea Minis­terului de finanţe şi restul la Vă­mile Bucureşti, Poşta şi Antrepozite Administraţia financiară a Capita­lei, Administraţia financiară Ilfov şi la cele 11 percepţii fiscale din Bucureşti. Orice informaţii se pot lua de la Serv. Ordonantărei din Ministerul finanțelor în zilele de lucru, între orele 11—13. p. Ministru, (ss) Chr. Simionescu p. conf. șef. biroului Nediscifrahil. 12895 Deşi facultativă, taxa comisionu­lui de 2 la sută a fost necontenit aplicată asupra mărfurilor­ expor­tate dela­­12 Ianuarie 1919 încoace şi s’a calculat când asupra valorii, când asupra greutăţii mărfurilor, înglobată complect şi formal in taxele de export, taxa de comision nu mai are nici un sens de a fi­gura ca atare. Ea trebue desfiin­ţată prin abrogarea dispoziţiuni­­lor legale care-i dau fiinţă. Modificarea legii asupra maxi­mului taxelor şi contribuţiunilor comunale. După război, comunele, judeţele şi alte autorităţi, în goana după venituri pentru satisfacerea nevoilor, lor de cheltueli mereu în creştere, au înfiinţat tot felul de taxe, unele mai ilegale decât al­tele. Comunele cu porturi au în­fiinţat şi taxe pentru mărfurile ex­portate prin porturile lor. Pentru a se pune capăt acestei stări de lucruri atât de prejudi­­ciabilă comerţului, printr’un jur­nal al Consiliului de Miniştri din 18 Iulie 1922, relativ la înfiinţarea taxelor vamale de export pentru cereale şi derivate s’a hotărât că orice alte taxe sub orice titlu ce­rute de comune ori judeţe, în afară de cele impuse de legi, să fie pro­hibite. In urmă dispoziţia a fost generalizată şi la alte mărfuri. Ceva mai târziu, însă, pentru a se procura comunelor veniturile de care au nevoie, s’a votat legea din 22 Iunie 1923 asupra maximului ta­xelor şi contribuţiunilor comunale. Prin această lege s’a dat comune­lor urbane dreptul de a percepe o taxă de 50 bani la sută asupra va­lorii mărfurilor transportate de co­mercianţi şi industriaşi pe străzile oraşului în şi din depozitele ora­şului. Folosindu-se de această dispozi­­ţiune mai toate comunele urbane cu porturi au impus la această taxă mărfurile exportate prin porturile respective şi le-au im­­pus chiar dacă mărfurile se trans­portă direct cu trenul­Desfiinţarea acestei taxe se im­pune, nu numai fiindcă creiază pentru export o nouă şi împovără­toare sarcină, dar şi pentru faptul că prin ea se tinde la reînfîntărea­­barierelor interne de odinioară. ni ©sátrául©, Perf©, Ssrerafeâe Aur, Praevisr, Argtofărîe, Bijuteria uzate, jBnd­ehitafi PLATFSC PHETOni M Ani — 1 rimesc si în consegntari — „LARaBiN“ Calea Victoriei 63 lost 77» vie Bassarab", prezintă foarte fru­moase „Bouchons de radiateur“ în metal, reprezintând, executate cu multă artă, un cap, o pasăre şi un om în fugă. In scurt, Românii se prezintă bine. Terminând, îmi voi arăta re­gretul de­ a nu fi regăsit la salon lucrările pictorului Burada, un obişnuit al salonului parizian de­la 1919 încoace. Lucrările sale din România l-au răpit celor cari, în Paris, îi aşteptăm cu plăcere pânzei© lui, totdeauna bine alcă­tuite, ca inspiraţie, execuţie şi colorit. N. A. I. Marile serbări ale Sobolilor Intre 26 Iunie şi 6 Iulie vor avea loc la Praga marile serbări federale ale Sobolilor, una dintre rarele şi grandioasele manifestaţii naţionale care adună în capitala Cehoslovaciei mulţimea de pretutindeni din ţară şi oaspeţi numeroşi din streinătate.. Acestora li se acordă înlesniri de transport pe căile ferate Cele mai însemnate zile sunt 4, 5 şi 6 iulie. Pentru ca presa ţărilor aliate să poată participa la aceste serbări, guvernul cehoslovac a hotărât să a­­corde tuturor d-lor ziarişti cari ar voi să facă o călătorie în Cehoslo­vacia, viza gratuită a paşaportului, permis gratuit valabil 14 zile pe căile ferate cehoslovace şi intrare gratuită la toate serbările. D-nii ziarişti cari doresc să intre­, m . vu prindă această călătorie sunt rugaţi K“1 bucureşti, şi Tomoiu Gheor­­să se enunţe imediat la Legaţia Pihe, actual diurnist, m posturile Cehoslovacă (str. Vasile Lascăr 45, de conductori tehnici clasa IV, Loco). I---------------»•©••■--------------“ Cum s’a ficat alegerile In judeţul Teleorman In toată tara alegerile dela 23 Mai s’,au săvârşit în cele mai mari ilegalităţi, abuzuri, ter­oare atât din partea admin­istraţiei a armatei, a­­jandarmeriei, cât şi r­in partea can­didaţilor guvernamentali. In primul rând toate trei auto­mobilele prefecture­ al Consilie­­ratului agricol, al Camerei de a­­gricultură, al serviciului sanitar, trei ale serviciului technic colin­dau în sus şi în jos secţiile de vo­tare aducând alegătorii favoriţi gu­vernului şi împrăştiind peste tot manifeste. Toate zidurile erau acoperite nu­mai cu­ apeluri de-ale guvernului şi nicăiri nu se vedea nici un ma­nifest sau publicaţiune de-ale opo­ziţiei. Secţiile de votare erau împresu­rate de jandarmi şi de armată în cap cu pretorii, cari făceau propa­gandă făţişă pentru guvern şi în­depărtau alegătorii suspectaţi că ar vota cu partidele de opoziţie.­­ Însuşi prefectul judeţului a stat în permanenţă în zona de votare a secţiei Piatra însoţit de admini­straţie şi armată şi dădea ordine împotriva opoziţiei. O măsură generală luată de pre­fect a fost aceea ca toţi delegaţii şi asistenţii opoziţiei să fie ares­taţi din ajunul votării şi rezulta­tul a fost că numai la 2­­ secţii, din 23 secţii câte sunt, abia au pu­tut pătrunde delegaţii opoziţi­eie! Comunele au intrat la vot întâi cele favorabile guvernului, cărora le tocmise muzici şi le distribuise decoraţiile „Meritul electoral“ cu chipul generalului. Cele nefavora­bile au fost mereu îndepărtate de la vot şi multe comune nici n’au votat, dresându-se procese-verbal false că nu mai sunt alegători cari să voteze. La secţia de votare Ciolăneştii din Deal, de ajutor de judecător lon I. Popescu, numit de câteva zile, pus sub comanda d-lui Mihail Gomescu, averescan, desfăcea toa­te buletinele de vot înainte de a le pune în urnă și comunica d-lui Gomescu modul cum a votat fie­care alegător, iar d. Gomescu apoi da ordin ciomăgaşilor să-i znopea­­scă în bătăi pa acei cari au votat alte liste decât cea guvernamen­tală. Acelaș magistrat a permis a­­sistentilor D. Marinescu și Pr. En­­culescu, avereseanu, să intre dopă alegători în cabine și smulgându­­le­ stampila din mână o aplicau pe lista cu­­steaua“. A­ respins con­testațiile pe motiv că n’are regis­tru de intrare pentru asemenea hârtii. A falsificat rezultatul votu­lui atribuind listei liberale 40 de voturi şi 13 voturi listei ţărăniste, când rezultatul a fost altul­ D. Teo­dor Morărescu a făcut contestaţie la biroul electoral central şi a re­clamat cazul d-lui ministru de jus­tiţie şi d-lui preşedinte al Curtei de apel din Bucureşti. In oraşul Roşiorii de Vede a do­mnit cea mai mare teroare. D. Stan Ghiţescu conducea operaţiile aju­tat de o numeroasă­ bandă de bă­tăuşi şi de poliţaiul Alexandrescu care se transformase în călău. Prietenul nostru Florea Ionescu din Bălţaţi a fost bătut până la sânge şi scos afară din oraş să nu voteze. Pr. Pr. Ionescu, N. Ni­­ţulescu, I. Popescu, M. Panaitescu au fost deasemenea bătuţi iar oa­menii lor împrăştiaţi cu focuri de armă. Armata şi administraţia erau la ordinele candidaţilor guvernamen­tali, cari nesocoteau toate legile, având drept ţintă reuşita cu orice preţ. La secţia Putinei a domnit dea­semenea mare teroare. La fel la Bălăci, Călineşti, cum de altfel la toate celelalte secţii. La T.­Măgu­­rele primarul oraşului a dat ordin să se stingă lumina electrică la orele 8 seara, pentru ca să împie­dice dela vot restul comunelor care rm votau cu guvernul. In asemenea condiţiuni e un me­rit că partidul liberal a putut ob­ţine 4100 de voturi. Toate ilegalităţile şi abuzurile au fost reclamate autorităţilor competinte şi toată lumea aşteap­tă cu nerăbdare sancţiunile. în 5 minute vii mecanici de la TUTOVEANU Str. Bis. Enei Wo. 14 și repară oriceMAȘINA de SCRIS. wHM­ITER“ cabinet medical fondat în 1908 de indici specialiști pentru Goale V EN R R C­­ I ’ §IF I 11S B0AI.E «3® S»îsLS tratamental ilKKOllAOItl CRONICE prin treb­Ece electroterapeutica Electrotermie pentru prostatite Opera|iuni­­le specialitate URkTllOSCOPlts Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului eclalorachidian Microscopie şi Ultramicroscop­ie PesagîisB gîokian 9 Lingă Teatrul Naţional Bucureşti Consult. li—1 st S—9. belet. 35/91 Vlgdtiţ­in?de cît în cast­ru 100 metri teren lângă şcoală. / TUTORIT 2 NUMIRI la căile ferate Au fost numiţi la direcţiunea generală a căilor ferate : Ingineri: Buisson Roland, ab­solvent cu diplomă al şcoalei po­litehnice din Charlotenburg şi Calderan Ioan, actual diurnist, în posturile de inspectori clasa I. Inginer ordinar clasa III Med­­veschi Alexandru, actual diur­nist şi Dărmănescu Sebastian, ab­solvent cu diplomă al şcoalei po­litehnice din Bucureşti, în postu­rile de subşefi clasa III. Inginer Severineanu Romulus, actual diurnist, în postul de sub­­şef de secţie clasa IV. Veţeleanu Ioan, absolvent cu diplomă al şcoalei politehnici din Bucureşti, în postul de ingi­ner ataşat clasa II. Burstin Emil, absolvent cu di­plomă al şcoalei politehnice din Zürich, în de subşef de secţie clasa III. Inginer Berman Iosif, actual diurnist, în postul de subşef de secţie clasa IV. Conducător ordinar clasa II Butunoiu Virgiliu, aflat în ca­drul de neactivitate, în postul de conductor tehnic clasa III. Conductori: Aprozeanu I­loan, absolvent cu diplomă al școalei de conductori de lucrări publice Liter© Ştiinţe Tea£i cele de vară „Aşa e viaţa“ de d. N. Kiri-Tatrul Cărăbuş revistă în 2 acte teseu. , P° scena Teatrului Cărăbuş s au perindat aseară etapele vie­­ţei omeneşti, de la vârsta iluziilor copilăreşti, până la aceea a amin­tirilor retrospective. «Aşa e viaţa“ este o revistă des­prinsă din tablourile murale re­­p­rezentând scara vieţei cu Adam­­, sub arborele ispitei, cu co­pilul in leagăn şi cu bătrânul în Jolb dar înfăţişată în cadrul actu­alitatea sub raportul ei comic, cu o vervă vioae şi amuzantă. Totul se desfăşoară într’o mon­tare cu adevărat somptuoasă şi într o mare risipă de lumină. Pro­tagoniştii, în frunte cu neântre­­cutul Tănase, cu d-nele Natalita Pavelescu, Lizica Petrescu, Ma­­rilena Bodescu,­­Voletta Ionescu au asigurat succesul revistei, care va face serie. Exhibiţiile Ossie Rondje & Nino­ea şi baletul au fost aplaudate şi deseori bisate.­­ Şezătoare culturală Duminică 30 Mai Cercul cultural artistic de la şcoala de fete No. 1 (biserica Popa Chiţu) a ţinut o fru­moasă şezătoare. D-ra Liliana Iliescu, profesoară, a vorbit despre „adevărata viaţă". Au dat concursul lor la această şezătoare maestrul G. Cucu, directo- Clementina Cernesky pianistă, pre- Clementina Cernesky pia­nistă, pre­cum şi alţi profesori de la conser­vator. Conferinţe D. dr. Bogdanovici, sub-directo­­rul general al serviciului sanitar al Capitalei, va vorbi Duminică 6 iunie orele 10 luni, la sediul „In­gei chiriaşilor” str. Bărăţiei 29 des­pre : „Locuinţele eftine la Londra, Baza socială, economică şi finan­ciară, pe care au fost clădite. Bibliografi­e Revista generală a Învăţământu­lui, anul XIV, No. 5. Cu următorul cuprins­­ G. G. Antonescu. — Rolul şcoalei în societatea românească de astăzi. Tr. Şuteu. — Recrutarea şi pregăti­rea corpului didactic primar din Ardeal în trecut. I. P. Păunescu. — Observaţii pedagogice asupra copii­lor de la 1—7 ani la sate. Programe şi metode . D. Baciu. — Coordonarea activită­­ţei didactice prin consfătuiri. A-­lexandrina Suciu. — Contribuţiile filosofiei la desăvârşirea culture! formale şi materiale. I. Rădescu. — Excursiile şcolare de sfârşit de an. Reforma şcolară : Ana Niculescu-Codreanu. — Ce sunt şi ce ar trebui să fie grădinile de copii ? Leila V. Atanasiu. — O şcoală în aer liber. Cronica. Recenzii, Bibliografie. Peninsula Balcanică, anul IV, No. 1. Știu­ tot, anul III, No. 3. Lupta economică anul XVI, No. 19. Streslaco!®tedore­l Grădina Cinema „Edison”. — Lu­mea Dispărută operă complectă în 12 mari acte și trupa de reviste Ni­­culescu-Buzău. Alegerile la Romanaţi Cum a fost bătut Imiăţatorul p. cojocareanu Un document al alegerilor d-lui Goga Astăzi s’a prezentat la redacţia noastră d. V. Cojocăreanu, învăţător din Grădinile judeţul Romanaţi, care, ne-a arătat pe corpul său ur­mele sălbăticiei averescane deslăn­­ţuită cu furie în timpul alegerilor. D-sa ne povesteşte cum a fost bă­tut la secţia de vot Braslavăţ, de către agenţii avereşeani în frunte cu Oprea Pomană şi Marin Doro­­banţu ambii din Braslavăţ, secundar de câţiva jandarmi în cap cu zelo­sul caporal Zarzăvă. D. V. Cojocăreanu fugărit kilome­tri întregi a fost prins şi strivit sub ciomegele bătăuşilor, pentru vina de a fi liberal. Bătaia a continuat la Postul de jandarmi, unde Marin Dorobanţu l-a pus să-i sărute mâna înainte de a-i fi dat în cap o ul­timă lovitură, care l-a lăsat în ne­simţire. Iată un nou document al alegeri­lor pe care l-a înregistat spitalul din Caracal, unde d. Cojocăreanu a stat câteva zile şi de unde a eşit sfârşit de suferinţă fizică şi morală. -------------------------------------­ ACORDUL comercial dintre Franța şi EfiaSia mii­HH—um« Romia. 31 (Rador).­— Mussolini şi Besnard au semnat acordul co­mercial complementar încheiat între Franţa şi Italia, în scop de a regula anumite chestiuni impor­tante, interesând traficul ambelor ţări. Acest acord a fost negociat în atmosfera unei constante cor­dialităţi şi constitue o manifesta­ţie de înţelegere între cele două guverne. COMERŢUL ROMANESC dn­a Ardeal tree© pritr’e perioada jr©a şi ar© mmo d© sprijin Comerţul românesc din Ardeal, întemeiat abia de 5—6 ani, este prea tânăr pentru ca să se poată susţine cu propriile sale forţe şi să poată lupta cu succes, faţă de comerţul vechiu din acea parte a ţilrei. Este adevărat că comerţul ve­­chiu, care, în imensa lui majori­tate, se­ află în mâinile minorita­rilor, a fost întemeiat în vremuri normale, aşa că el poate lupta azi cu mult mai mare uşurinţă împo­triva tuturor greutăţilor. Inte­­meindu-şi întreprinderile sub a­­uspicii mai bune, vechii negustori din Ardeal şi Banat s’au bucurat de toate privilegiile şi tot sprji­­nul sub regimul maghiar. Se în­ţelege că ei îşi au situaţia conso­lidată şi se află actualmente în plină desvoltare. Negustorii vechi pot lupta îm­potriva ori­căror eventualităţi, căci ei au scăpat de mult de cele mai mari greutăţi, prin amortiza­rea bunurilor lor şi consolidarea definitivă a situaţiei lor, econo­mice. In asemenea condiţiuni vechiul comerţ, fie din Ardeal sau din ori­ce parte a ţărei, se prezintă ca un puternic concurent faţă de tână­rul comerţ românesc. Desvoltarea, sprijinirea tărirea comerţului românesc datoria cercuri'i? «om­greterîie şi, în­­din Ardeal — căci de această parte a ţărei ne ocupăm deocamdată — este o chestiune de mare interes economic şi naţional. Acest co­merţ trebue cu orice preţ întărit, căci întărirea şi prosperitatea lui este strâns legată cu­­ întărirea elementului românesc din Ardeal şi eu însăşi propăşirea economică şi politică a ţarei. Chestiunea care trebue să preo­cupe cercurile competente şi pe toţi cei ce se interesează de bunul mers al acestui comerţ, este, se înţelege, cum trebue sprijinit şi întărit si ce anume mijloace ar fi cele mai eficace. Se propun mai multe soluţiuni. In primul rând însă, este datoria camerelor de comerţ şi industrie din Ardeal să găsească soluţiu­­nile cele mai potrivite stârci actu­ale de lucruri. Camerele de comerţ ar putea să­ ia măsuri şi să avizeze la mijloa­cele necesare pentru sprijinirea şi întărirea tânărului comerţ ro­mânesc din Ardeal­ ca şi din toate provinciile desrobite. Una de la soluiicîfil Una din soluţiuni pentru spri­jinirea acestui comerţ ar fi şi cre­area de mari cooperative de la care să se poată furniza cu măr­furi mai ieftine şi pe credit, ne­gustorii români. In acest sens a şi început deja la Cluj o mişcare, chiar de către negustorii români. Mişcarea a­­ceasta prezintă, fără îndoială, un viu interes şi ea merită toată a­­tenţiunea din partea tuturor fac­torilor competenţi. Negustorimea română din Cluj a început să se mişte în vederea înfiinţărei unei mari cooperative d­in care să se alimenteze cu măr­furi. Această cooperativă ar urma să fie susţinută de Stat, după dorinţa negustorilor, prin acordarea diferitelor­ înlesniri care să ajute şi să uşureze des­voltarea întreprinderilor, comer­ciale româneşti. Prin această mişcare se conso­lidează în acelaşi timp nu numai comerţul românesc, dar şi econo­mia naţională. Sprijinul camerei de comerţ Chestiunea înfiinţărei unei ase­menea cooperative la Cluj este susţinută de alt­fel şi de camera de comerţ şi industrie din acel oraş. In această privinţă, unul din vice­preşedinţii acele camere a declarat că instituţia aceasta va da tot sprijinul său pentru în­făptuirea ideei comercianţilor ro­mâni. Aceasta cu atât mai mult­ cu cât starea numiţilor comerci­anţi din întreg Ardealul este ex­trem de inferioară faţă cu aceea a celorlalte naţionalităţi. In consecinţă ajutorul care tre­bue dat începuturilor timide şi slabe ale întreprinderrilor comer­ciale româneşti este o chestiune de echitate şi de datorie obştea­scă. Pentru înfăptuirea cooperativei negustorilor români din Cluj este nevoe, se înţelege, şi de sprijinul Centralei cooperativelor de pro­ducţie şi consum din Bucureşti.­­ Codul de­­ cooperaţie, întocmit de C. N. D. Chirculescu, fostul mi­nistru în trecutul guvern liberal, prevedea cazurile unor asemenea cooperative şi sprijinirea lor ma­terială, din fondurile pe care le pune la dispoziţie Banca Naţio­nală în acest scop. Dacă s’ar întemeia în centrele comerciale importante câte o mare cooperativă pentru aprovi­zionarea cu mărfuri a negusto­rilor, comerţul român din toate ţinuturile desrobite ar putea lua un frumos avânt. Este o chestiune care merită să fie studiată şi soluţionată de fac­torii competenţi. Gh. G­ MOCIA SITUAŢIE ŞCOLARA din ALBANIA Citim în ultimul număr al revis­tei ,,Peninsula Balcanică“. Românii din Timoc şi cei din Albania se găsesc fără stare juri­dică directă, din punct de vedere naţional. D. S. Mândrescu a dat un început de stare juridică­ şcolară românilor din Albania. Neamul îi va fi recunoscător pentru aceasta şi pentru aceea că, graţie insis­tenţei depuse de d-sa, s’a, creiat Legaţia română din Albania, s’au creiat două consulate Româneşti acolo şi, ca să nu vorbim de altele, s’a ridicat moralul românilor din Albania centrală şi s’au adus cir­ca una sută elevi noui, cât n’a dat Albania în ultimii 15 ani. Citiţi presa noastră şi cea ro­mână,­­dinaintea creărei Legaţiei dela Tirana şi vă veţi da seama de importanţa acestor date, smul­se într’un interval aşa de scurt. Dar vom da cuvântul altora asu­pra acestor puncte. De altfel acea­stă activitate a devenit supără­toare, şi era firesc să supere, căci a venit un repeziş, şi nu s’a reali­zat decât numai pen­trucă a fost luată pieptiş. D. S. Mândrescu cu­noaşte psihologia noastră dela Bu­cureşti şi a procedat ca pentru îm­prejurări. Altfel n’ar fi creat ni­mic. Ca un reflex al acestei activi­tăţi, s’a creat şi Legaţia albaneză la Bucureşti, în frunte cu distin­sul Gemil Dino, care cunoaşte prea multe lucruri ca să nu credem că, în chestiunea noastră, numai fişa întâmplător, într’o frumoasă zi de vară, se va inspira dela simbolicul nume al bisericei coloniei albaneze din Bucureşti. In treacăt fie zis, această colonie îi va fi vorbit şi de sentimentele acestei reviste fa­ţă de Albania, în zilele cele mai tragice ale ei, când alţii o pone­greau fără ru­g. # Ca o recunoştinţă supremă pen­tru această activitate si pentru ca a răscolit problema bisericească, providenţa a voit ca d. S. Mândre­scu să reprezinte România la sfin­ţirea bisericii române de la Coriţa, opera măreaţă a românilor fărşe­­roţi din America şi din Albania. Noul ministru român care vine în Albania, d. C. Trandafirescu, e bine indicat. Pe aşternutul cultu­ral ridicat de profesorul S. Mân­drescu, d-sa va presăra­ trandafi­rii poliţiei. Noi nu ne îndoim de aceasta. Situaţia Albaniei pare că se clarifică­ O Albanie liberă, în adevăratul înţeles al cuvântului, nu va întârzia să se ridice şi a­­tunci problemele româno-albaneze, oricum­ ar fi micile piedici a mes­chine, se vor rezolvi pe de-a între­­gul. Nu se poate altfel. D. ministru Gemil Dino îşi va avea partea de merit. D. Mândrescu a fost preşedintele societăţii „Graiul Românesc“ care se ocupă de toţi românii de peste hotare. Cu cunoştinţele ce le-a că­pătat la faţa locului, credem că va putea reluă activitatea aceasta, strecurând ei aci sufletul, căci ro­mânii de peste hotare sunt sătui, de diplomaţie, dar sufletul celor de sus rareori l-au simţit. Pes­te ho­tare noi am făcut politica sufle­­tului. Raporturi sufleteşti înain­te de toate ! Pentru popor, şapte mii de cuvinte diplomatice nu fac cât­ă impulsiune sufletească 1 ' D-l S. MÂNDRESCU ^ 1 ADUNAREA generală a sec­­ţionarilor publici Complectarea consiliului de administraţie Societatea funcţionarilor publici a ţinut dri adunare generală sub pre­­şidenţia d-lui Stancu Brădişteanu. S’a procedat la alegerea a trei membri în consiliu în locul celor e­­şiţi la sorţ, cât şi la alegerea de cenzori. Au fost aleşi membrii în consiliu d-nii: I. Argeşeanu, directorul ge­neral al asigurărilor sociale, Gh. Ia­nak, subdirector în ministerul mun­­cii şi St. Bogdănescu, subdirector in ministerul de finanţe. Au fost aleşi cenzori d-nii: A. Co­­minovici, subdirector în ministerul muncii, Gh. Filipescu, inspector la R. M.­ S. şi I. Cezărescu, directorul în ministerul de finanţe. Cenzori su­­pleanţi au fost aleşi d-nii: D. S. Ni­­culescu de la Monitorul Oficial, M. Opran din ministerul muncii şi Leonida Nicolau de la Monitorul O­­ficial. D. Brădişteanu a mulţumit celor prezenţi că au venit în număr aşa de mare la adunare vvând spor la muncă noilor aleşi. ADUNAREA GENERALA a Soc­ de hidrologie medicală şi climatologie Duminică 30 Mai la ora 9 dimi­neaţa s’a deschis, în localul Aso­ciaţiei generale a medicilor a 5-a adunare generală a societăţei de hidrologie şi climatologie­ Şedinţa de dimineaţă a fost pre­zidată de d. general dr. N. Vicol. S’au discutat diferite chestiuni de administraţie. La ora 11 jum., în prezenţa d-lui Traneu Iaşi, ministrul muncii, a autorităţilor comunale şi a d-lui general Nicoleanu, prefectul poli­ţiei Capitalei s’a inaugurat în Ciş­­migiu. Pavilionul de cură cu ape minerale, al societăţei de­ hidrolo­gie medicală şi climatologie. După amiază la ora 4 a avut loc deschiderea congresului de către preşedintele Societăţei, d. general dr. N. VICOL în prezenţa d-lor : general Coandă ministrul indus­triei şi comerţului, Trancu-Iaşi şi dr. Banu secretar general al mi­nisterului sănătăţii. D- general COANDA a asigurat Societatea din partea d-sale, de tot sprijinul moral şi material. D. dr. BANU a arătat în ce fel înţelege ministerul sănătăţii să a­­jute prosperarea acestei Societăţi, care incontestabil aduce mari ser­vicii ţării, prin exploatarea raţio­nală a apelor minerale româneşti. A urmat apoi expunerea rapor­tului anual ştiinţific asupra bal­­neo-climatologiei mondiale de că­tre secretarul Societăţei dr. C. MI­­HAILESCU. D-nii: prof. dr. Anibal Teohari, dr. Cociaş, dr. P. Niculescu, dr. Băltficeanu, dr. Borgovan, dr. Cio­cârlan Ştefan, dr. Daniga, dr. Lam­bru dr. I. Lupu şi alţii au făcut diferite comunicări în legătură cu terapeutica diferitelor maladii cari se tratează cu ape minerale. Seara, a avut loc o masă cole­gială la restaurantul „Ior­dache”. Ziua i­-a Astăzi Luni, la ora 8 au conti­nuat dezbaterile congresului sub preşedintia d-lui general dr. Vicol-D. dr. ST. ANASTASIU casierul Societăţii a citit raportul finan­ciar. S’a ales comisiunea de veri­ficare , s’a votat bugetul pe anul 1926 şi s’a citit Raportul comis­iunei de verificare. D. dr. ETTINGER a citit rapo­r­tul secţiei economice. La ora 11, congresiştii au plecat în excursiune la Cetatea­ Albă. Cărţi .» Reviste ft­MWACTiTTimrwTnfi’,lMf.',*«tyklir'vitT3 SWBBPBP A apărut No.­li din excelenta re­­vistă „La Roumanie nouvelle“ de sub direcţia d-lui Ion Th. Florescu fost ministru. Acest număr cuprinde o intere­santă scrisoare a d-lui Raymond Poincaré, scrisoare reprodusă in au­tograf, cum şi diferite articole rela­tive la problemele şi evenimentele politice actuale, mişcarea artistică, informaţiuni politice, economice, di­plomatice, etc. Tipărită in condiţiuni tehnice ire­proşabile revista „La Roumain nouvelle", reprezintă incontestabil, una din cele mai de seamă publi­­caţiuni romăneşti

Next