Viitorul, octombrie 1926 (Anul 19, nr. 5577-5603)

1926-10-14 / nr. 5588

Pentru cei ce sunt i@liaa¥l d© Masari Frigurile le dau frisoane şi pe figura lor ai sa­toré şi animată, transpiraţia curge în perle fierbinţi. Sunt obosiţi, slăbiţi, capul le este greu. Ei au a­­meţeli, slăbiciuni. Ei simt ca un fel de frângere a­­tuturor membrelor lor. Dar indiferent care a fost origina stărpi lor de friguri, medicamentul la care tre­bue să aibe numai­decât recurs la QUINIUI LABARRAQUE Aprobat de Academia de Medicină din Paris. Care este cel mai puternic tonic, și cel mai energic febrifug, pentru că el este singur un extras com­­­plect din coaja de quinquina ceea ce l'a făcut să în­locuiască quinquina de altădată a cărei acţiune este întotdeauna insuficientă. Preparat cu Tin vechiu da Malaga, el este recomandat celor suferinzi de fri­guri, celor slăbiţi, celor surmenaţi, convalescenţilor, bătrânilor. El este mai ales prescris în timpul sau după gripă. Copiii anemiaţi, fetele tinere pe cari le obosesc creşterea, găsesc in el cel mai eficaciu regenerator. De vânzare la toate farmaciile. Laboratorul E. VAILLANT& Co. Bucureşti, birourile str. Romană 203, colţ Precupeţii Vechi No. 1 Telefon 71­2. CENTIF­ICIILE RO­GER &G­ALLET SAVON DENTIFRICE pentru îngrijirea dinţilor ELIXIR DENTIFRICE pentru igiena gurei o U­nm­­in­­t Cabinet medical fondat în 1906 de mdici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE ti© PIELE Kretamentul ELENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutica Electrotermic pentru prostatite Operațiuni de specialitate ORETROSGOPh­t Controlul diagnosticului clinic prfet ANALIZA SÂNGELUI n al lichidului cefeb­raebidiao / 1 jEHeroecopie fi UBramicroscopi* Pasagiu! Român 9 l,â*tră teatrul Națiimal Jhrcure(ti Semstitt. ll -l si 6—9. Idei. ————————— Diarcisnte, Perle, Smaralde Aur, Platina, Argintărie, Bijuterii uzate, antichităţi PLĂTESC PREŢURI MARI — Primesc fi în consemnaţie — „LA I N“ Calea Victoriei 63 fost 77. ——®—e—e—e Al G. Mi­m AVOCAT Str. General Cernat 15 bis Telefon ÎS I 22 Ministerul Justiţiei ,omisiunea de naturalizări ! Conform art. 22 din legea privi­­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii rom­âne, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Ignatz Kudeis me­canic monteur, născut în comuna Ksianovitzka, Jud. Opatovski, Ru­sia, azi teritoriul republicei Polone, domiciliat în comuna Nedelcu Cher­­cea judeţul Brăila, venit în ţară de la 1905, căsătorit în Bacău în 1907, cu soţia mea Katerina Kudeiş, din care a rezultat trei copii Regina, Leucadia şi Lilia Kudeiş, născuţi la Bacău, am onoare a vă ruga să binevoiţi a lua act că renunţ pentru totdeauna la supuşenia statului po­lon, voind a adopta supuşenia sta­tului Român şi a fi recunoscut ca supus român, cu dispensă de stagiu având şi în vedere serviciul adus ţării in timpul răsboiului 1910-1918 fiind rechiziţionat în Divizia d-lui general Pătraşcu, ca mecanic repa­rator la automobilele armatei. Ală­tur declaraţia de renunţare, certifi­cat de moralitate că nu am suferit condamnaţiuni. Cu cel mai profund respect (ss) Ignatz Kudeis ~ .. . ■ •» » ■— Ministenul mstiţiei Direcţiunea afacerilor judiciare D-l Iancu T. a Niculaesei, domi­ciliat, în Dorohoi a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de a Niculaesei în acela de Teodoriu, spre a se numi Iancu Teodoriu. D-l Eugen Kohn, domiciliat în A­­rad a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de „Kohn“ în acela de „Kövess“, spre a se numi „Eugen Kövess“. D-l plutonier Petre Partache, do­miciliat în Ploeşti a făcut cerere a­­cesui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Partache în acela de Dănciulescu, spre a se numi Petre Dănciulescu. D-l Sardor Rosenberger, domici­liat în Cluj a făcut cere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Rosen­berger în acela de Gyalui, spre a se numi Sandor Gyalui. D-l Haim Brenner, domiciliat în București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Brenner în acela de Spirescu, spre a se numi Haim Spirescu. D-l Gheorghe Drulă-Bocănete, do­miciliat în Craiova a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Drulă-Bocănete în acela de Ionescu. Drulă, spre a se numi Gheorghe Io­­nescu-Drulă. D-l Isac I. Lilienfeld, domiciliat în București a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Lilien­feld în acela de Jean-Iilian, spre a se numi Isac Jean-Lilian. D-l Traian P. Ilie, domiciliat în București a făcut cerere acestui­ mi­nister de a fi autor­izat să schimbe numele său patronimic de Ilie în acela de Demetrescu-Vesttely, spre a se numi Traian Demetrescu-Vest­­tely. D. Marin Constantin N. G. Găi­nă, domiciliat în Bucureşti, a fă­cut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Găină“ în acela de ,,Mareş“, spre a se numi „Marin Olareş“. D. Paul I. Levy, domiciliat în com. Alexandria (Teleorman), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Levy în acela de Cociu, spre a se numi Paul I. Cociu. D-l Str.il Periţi, domiciliat în Cer­năuţi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Periţi în acela de Pery-Samuilovici, spre a se numi Smil Pery-Samuilovici. D-l Iţic M. Uşer, domiciliat în Iaşi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Uşer în acela de Uşi­­eru, spre a se numi Iţic Uşieru. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9, din legea asupra nu­melui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de artieatul II al zisului articol Momentul eroilor dela Prunaru­ l. general Anton Iovanovici, se­creta­r general al ministerului de războini, a luat iniţiativa ridicării unui monument în memoria eroi­lor reg. 2 roşiori, căzuţi la Pru­naru. S’a format un comitet, din care fac parte şi d-nii col. Ilasie­­vici. Scări sp­re a nu şi Argeşianu. Duminecă a avut loc punerea pietrei fundamentale a monumen­tului. S’a oficiat o slujbă religioa­să. D. general Iovanovici a mulţu­mit celor prezenţi pentru concur­sul dat şi a dat sătenilor în pri­mire monumentul, pentru a-l păzi cu sfinţenie. A vorbit apoi d. căp. Petrescu. D. av. Bădulescu a cetit apoi cu scrisoare adresată de către I. P. S. S. Patriarh d­lui general Iovano­vici, prin care exprimă mulţumi­rile I. P. Sale ,celor cari au luat această pioasă iniţiativă. • * * * * @ *««»* * Comisiunea de naturalizări Conform art 92 din legea privi­oare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică Următoarea cer­ere de naturalizare pre ştiinţa acelora cari ar voi să acă vreo întâmpinare, potrivit dis­poziţiunilor art. 23 din zis­a lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Emeric Verebi năs­cut In anul 1874 în Baconiszeg (Un­garia) domiciliat în Oradea Mare Colonia Ionaş cu onoare vă rog ca în baza actelor ce le alătur să-mi acordaţi cetăţenia română căci toa­te legăturile mele de interese sunt legate de această ţară. Cu deosebită stimă, (ss) Emeric Verebi ....................----------------­ Grefa Trib. Vlacea Secţia II-a "V EXTRAS După contractul de societate in nume colectiv intervenit între Maer Marcovici şi Avram Mark din Dră­­găşani. Durata societăţei este pe timp de 4 ani de azi. Capitalul social este de 80.000 lei din care Maer Marcovici a depus 50.000 lei şi Avram Mark lei 30.000. Firma socială este „Reforma“ cu sediul în Drăgăşani str. Gh. Palade casele Aneta C. Pisleagă pentru co­merţul de Scivenţe fier,­­ metaluri vechî şi piei brute. Semnătura care angajează firma societăţei este a ambilor. Părţile vor respecta în totul şi ce­lelalte condiţiuni din contract. Grefier, file Ionescu No. 32791, 1926 Octombrie 11 Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române se publică urmă­toarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare potrivit dispozi­ţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Heinrich Guntel­­manni, năcut în 8 Septembrie 1890 în Bielefeld, şi domiciliat în Timi­şoara strada Piaţa Coronini No. 2, cu onoare vă rog să binevoiţi a ad­mite naturalizarea mea în România. Pentru aceasta am onoare a îna­inta actele invocate pe contrapa­gină. Cu­­ stimă, Heinrich Gunsmann Timişoara II Piaţa Coronini No. 2 Orela Tsll*. IIf©w Secţia lll-a c. c. EXTRACT D-na Maria Franţuzu­ domiciliată în Bucureşti strada Niculcea No. 38 prin petiţia înreg. la No.23672/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Constantin I. Franţuzii pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil Alexandru născut la 8 Decembrie 1924. Termenul pentru a doua conciliere prezidenţială în Camera de consiliu la 20 Octombrie 1926. Acest extract se va publica de noi grefier, prin ziarul „Viitorul“ con­form art. 285 cod civ. modificat. Grefier, lean C. Pallos No. 64805, 1926 Octombrie 11 Dosar No. 3724/926 Ministerul Maiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii r­omâne, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vr­eo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art 23 din zisa lega. Domnule Ministru, Subsemnatul Stul Rosenfeld năs­cut în anul 1894 în oraşul Kiev (Rusia) şi domiciliat în Brăila Bu­levardul Cuza 139, cu onoare vă rog ca pe baza alăturatelor acte să dis­puneţi împământenirea mea căci in­teresele mele mă leagă de această ţară, fiind căsătorit şi cu o româncă şi am ,copii născuţi şi crescuţi aci. Cu deosebită stimă, Srul Rosenfeld CMa Tril­. Argeş Secţia 1­­11-a EXTRAST D-nul Ion Lina din comuna V. Mare judeţul Musce­l a intentat ac­ţiune de divorţ contra soţiei sale Dumitra Ion Lina din aceiaşi co­mună, pentru cauze determinate. Din căsătoria lor a rezultat o copilă anume Tudora de 2 jum. ani. Pâ­­rîta posedă avere în zisa comună. 1. 6240 m. p. în punctul Doseanca. 2. 1870 m. p. în punctul Arseneşti. 3. cu o jumătate hectar pădure vecină cu statul şi Brătienii, s­au a patra parte în indiviziune cu fraţii din şease hectare situate în comuna V. Mare. Grefier, D. Mihaiîescu No. 39865 Din Prahova Bîh comuna Breaza Luni 11 Octombrie pe la ora 10H dim. s’a declarat un incendiu în corn. Breaza. la casa locuitorului Ion Vizoiu. Podul alimentat de fâ­nul ce se afla în podul casei, pre­cum şi de un vânt care bătea din­spre munte, a distrus complect casa­ şi magaziile din curte, ame­ninţând şi clădirea şcoalei primare din apropiere. Focul a distrus şi o parte din locuinţa locuitorului Ion Rădulescu. Au fost chemaţi imediat pompi­erii oraşului Câmpina, care după câteva ore au localizat incendiul. Cauzele incendiului nu se cunosc. Pagubele sunt la Ion Vişoiu de aproape 200 mii lei şi la Ion Rădu­lescu de vre­o 50 mii. In timp ce ardea acoperişul lo­cuinţei lui Ion Vişoiu, s’a observat că de sub straşibă, cădeau nişte monede­ Când s’a potolit focul, s’a căutat sub dărâmături şi s’au gă­sit 121 monezi de aur, a căror pro­venienţă nu s’a putut stabili, cu a­­tât mai mult cu cât proprietarul imobilului incendiat nu se afla a­­casă. Monedele de aur au fost confis­cate spre a fi predate parchetului, care va dispune. im justiţiei TTHUT HTI Şcoala militară de ghimiderie La 1 Noembrie vor începe, la Si­biu, în localul şcoalei militare de infanterie No. 2, cursurile şcoalei speciale de infanterie cari pot fi urmate de: sublocotenaţii de in­fanterie, promovaţi în acest grad pe ziua de 1 Iulie 1924; ofiţerii din promoţia 1923, cari intră în condi­ţiunile art. 33 şi 34 precum şi toţi sublocotenenţii de infanterie ac­tivi, cu vechimea până la 31 Mar­tie 1925. . Ofiţerii elevi vor trebui să fie pr­ezenţi la sus zisa şcoală în dimi­neaţa zilei de 30 Octombrie, adu­­cându-şi fiecare efectele necesare precum şi cărţile de studii. In tot intervalul cât vor tiu® cursurile, ofiţerii elevi vor primi toate drepturile de soldă de la şcoa­la militară de infanterie No. 2. - ■ -------­ Moartea generalului Lecca Generalul Lecca, fostul coman­da­nt al diviziei I, vânători de munte, a încetat din viaţă la locuinţa sa din Capitală, în urma unui acces de cord. Generalul Lecca a fost un ofiţer de valoare şi s-a distins în luptele din jurul Budapestei în 1918. Serviciul divin se va oficia la biserica Mih­ai Vodă, rămăşiţele pământeşti ale defunctului, vor fi înmormântate astăzi Miercuri la cimitirul Belu. Tr urma hotărîrei consiliului profesoral al facultăţii de medi­cină, ministerul instrucţiunii a a­­probat majorarea taxelor de ma­terial şi bibliotecă, pe anul şcolar 1626 -1927, după cum urmează : Patru mii (4000) lei pentru stu­denţii din anul preparator şi anul I;Două mii cinci sute (2500) le­i pentru studenţii din anii III şi IV; Una mie cinci sute (1500) lei pen­tru studenţii din anul V. Studenţii lipsiţi de mijloace vor fi dispensaţi de majorarea aces­tor taxe şi vor plăti taxele ca şi până acum (600 lei). Pentru acea­sta însă trebue să prezinte la se­cretariatul­­facultăţii: 1. Un certificat eliberat de pri­măria comunei respective prin care să se arate precis: averea mobilă şi imobilă, profesiunea pă­rinţilor, salariul lunar cu care este retribuit netto, sau pensiunea ce primeşte, numărul copiilor precum şi vârsta lor. 2. Un certificat, de la percepţia respectivă, din care să se constate impozitul global anual, precum şi alte dări ce plăteşte capul de fa­milie. Consiliul profesoral va putea mo­difica la începutul fiecărui an şco­­lar, sub rezerva aprobării minis­terului instrucţiunii, taxele pen­tru acoperirea cheltuelilor de ma­terial şi bibliotecă, potrivit cu ne­voile facultăţii, numărul studen­ţilor şi prețul materialelor nece­sare învățământului. - ---------------------...................................................................... - IMwareltăţil® MAJORAREA TAXELOR la facultatea de medicină litere Stiinte Covertere simfonice un I« im I ii I—mi mu ii I MffiiwiTirnmntrrT Primul concert simfonic din a­­ceastă stagiune va avea loc Du­minică dimineaţa 17 Octombrie în Sala Teatrului Naţional şi sub con­ducerea maestrului George Enescu. Programul cuprinde prima au­diţie a „Suitei Franceze“ de Ro­ger Ducasse, un fragment simfo­nic inedit de Marcel Mihalovici concertul de Bach pentru piano, violină şi flaut cu orchestră (so­lişti d-nii Alessandrescu, Theodo­­rescu şi Solomonescu), în sfârşit briliantul „Capriccio spaniol“ de Rimsky Korsakov. Din cauza matineului Teatrului Naţional, concertul va începe fix la orele 10 juni. Publicul este pre­venit să vină la timp căci în caz contrar, va pierde primul număr din program, uşile fiind închise. * După maestrul Enescu au fost invitaţi să conducă concertele filar­moraice până la, Crăciun, următo­rii şefi de orchestră străini: Rhene Baton, Enrich Kleiber, Henri Mo­rin, Hermann Scherchen, Berbar­­dine, Molliniari. Câte şi cinci vor prezenta pro­grame cu totul noi compuse aproa­pe exclusiv din lucrări simfonice necunoscute încă la noi. Teatrul naţional Viitoarea premieră a Teatrului Naţional va fi „Patima Roşie“ de Mihail Sorbul, în direcţia de scenă a d-lui Vasile Enescu şi având ca interpreţi principali pe d-l Ion Bre­­zeanu In Shilz, creatorul rolului, d-nele Marioara Zimniceanu, Luliu Cruceanu, Aurel Atanasescu şi Pop Marţian.* Pe scenă şi foyere se repetă zilnic „Ludovic a­l XI-lea de Cazimir De­­lavigne, „Societatea Atleţilor Spiri­tuali“ şi în ultimul timp „Mioara“ de Camil Petrescu. Rolurile din „Coţofana“­, „Fră­mântări“ şi „Secretul Iul Polichi­­ne­ile“, jucate până acum de d-l N. Băltăteanu plecat în turneu cu d-na Filotti, vor fi interpretate de d-l Ion Tâlvan. Teatrale La 5 Noembrie vor începe, la tea­trul Eforia, spectacolele trupei tea­trului Antoine din Paris, în frunte cu marea noastră comediană Elvira Popescu şi cu celebrul autor drama­tic şi artist Louis Verneui. Iată ordinea primelor spectacole : Vineri 5, Sâmbătă 6 şi Duminică 7 Noembrie, Ma consine de Varşovie. Luni 8 Noembrie, Pile on face. Mier­curi 10 Noembrie, La joie d’aimer. Vineri 12 Noembrie,­­ Du sang sur Ehermine şi Un reuna monaco. Du­minică 14 Noembrie, Le fauteuil 47. Luni 15 Noembrie, Le mariage de maman. Biletele s’au pus în vânzare la Jean Feder. Opera Română Mâine seară Joi „Opera Româ­nă” dă Faust cu d-nele El. Saghin Vrăbiescu, Eng. Babad și d-nii A. G­eorgewsky, Gh. Fol­escu, M. Lazăr (Siebel) și Maggiari. In „Noaptea Valpurgiei” întreg cornul de balet în frunte cu d-ra E. Dobieczka şi d. A. Romanowsk­y, iar mâine Vi­neri, pentru prima oară în această stagiune „Rigoleto” cu remarcabila distribuţie cuprinzând pe d-nele Babici şi Snegina şi d-nii Teon A­­tanasiu, Niculescu-Basu, Ghialti­eri şi Mandy în rolurile principale. Teatrul popular La Teatrul Popular continuă re­prezentarea cu succes a piesei „Func­ţionarul de la Domenii“. S-a mai pus în repetiţie „D'ale Carnavalului“ piesă în 3 acte de Caragiale cu mon­tarea şi costumele epocei. Teatrul „Fantasio“ Luni seara va avea loc cu un fast deosebit deschiderea i­­agi­unei tea­trului pentru copii şi tineret la Tea­trul Fantasio, din Strada Sărindar No. 14, cu piesa „Micul Lord". Vor urma apoi imediat matineu­­ri­le pentru copii şi tineret în toate Joile, Sâmbetele şi Duminicile. Aceste spectacole sunt îngrijit montate şi jucate cu concursul în­treg personalului artistic al trupei d-lui Ion Iancovescu sub patronajul Ministerului Artelor. Direcţia de scenă Adrian Maniu. Cărţi now Trei lucrări ale direcţiei studiilor din ministerul muncii. — Direcţia de studii şi statistică din ministerul muncei a publicat „Mişcarea sala­riilor în anul 1925“, — „Convenţiile colective de muncă din 1925" şi „Proiectele de convenţii şi recoman­dările adoptate de conferinţele in­ternaţionale ale muncei de la 1919— 1926“. Toate aceste importante lucrări, alcătuite cu concursul şi sub su­pravegherea d-lui D. Constantinescu directorul studiilor şi statisticei, conţin un important material statis­tic şi dovedesc o deosebită capaci­tate şî precizie in alcătuirea lor. Spectacolele silei ■jmunanaarn—a— Opera Română. — „Povestirile lui Hofmann“. Teatrul NaţionaL — „Secretul lui Polichinelle". Teatrul Regina Maria. — „Poves­tea Lupului”. . » Teatrul Mio. — „Fracul“. Teatrul Fantasio. — „Maimuţa care vorbeşte“. Teatrul Popular, de la Domenii". Cinema Edison. - rea şi femeea, cu trupa Bâcleşeanu. „Funcţionarul (Jursa, Onoa, Hood Gibson şi va ««SB«»? Călătoria M. S. Regelu­i pe Dunăre Din Brăila se anunţă că Yach­­tul regal a sosit eri dim. de la Vâlcov şi a ancorat la punctul Ovilinet (Bălţile Brăilei). M. S. Regele şi suita vor face o vânătoare în lord­, lângă lacu­rile Crapina, iar la ora 1 d. a., se va servi o masă pescărească în pavilioane improvizate. După amiază, M. Sa va asista la scoaterea năvoadelor din apă. D. Tömesen, ad­torul pescării­­lor, s’a dus la punctul Ciulinet spre a face pregătirile necesare. Cronica Judiciari Arestarea unui essros D. jude instructor Armand Con­­stantinescu a arestat ori şi l-a de­pus la Văcăreşti pe tânărul Gheor­ghe Pascu, sub inculpaţiunea de escrocherie (art. 332—333 c. p.). Prevenitul, fiul unui comerciant din Buzău, fiind în lipsă mare de bani în Capitală şi pierdut într­’o viaţă, de petreceri desordonate se îndeletnicea în vremea din urmă cu practica unui îndrăzneţ dar şi original mijloc de a dobândi bani. Telefona comercianţilor, din Bu­cureşti, cari aveau legături de afa­ceri cu tatăl său, şi în numele lui comandând stocuri diverse de măr­furi cerea sume însemnate, pe cari solicitaţii se grăbeau să i le expe­dieze fără nici o bănuială sau în­­târziere. Ultima lovitură i-a dat-o casei Prager de la care a obţinut un dol­man îmblănit, de astădată însă nu în numele tatălui,­ ci în al unchiu­lui său, director al soc. Asan. Cr­ma unui Vasile Dârlea, olog. din comuna Hotarele (Ilfov) fiind urmărit pe linia satului spre a fi bătut de con­săteanul lui. Pândele Constantine­scu, din­­pricina unei uri vechi a pus mâna pe cuţit, pe care la îm­plântat în pieptul prigonitorului. Rănit greu, Pândele Constantine­scu a încetat din viaţă în pragul spitalului, iar ucigaşul a fost are­stat. Mandatul de arestare fiind supus confirmării tribunalului local, a fost confirmat de 30 de zile. Trib. Ilfov ş­­I comerţ a declarat ori în stare de faliment pe comer­ciantul Vahile Haharian din Bucu­reşti (str. Câmpului No. 2). ©sânţii? săsfinţitEv Curtea de apel s. I a judecat ori apelul făcut de V. Papazoglu, an­­­treprenor de lucrări şi (ih. Radule- Iscu, fost şef de birou la Casa uc «Demineri, condamnaţi de tribut... la 12 luni închisoare, primul, pen­tru folosire de fals şi la 18 luni închisoare secundul, pentru fals în acte publice. Primul ceruse şi dobândise de la cel de al doilea câteva ezitante de valori plăsmuite, pe care le-a fo­losit în licitaţie de lucrări la care concura, precum şi spre a face do­vada plăţii chiriei casei ce locuia- Curtea a respins apelul. Osânda ambilor a rămas astfel definitivă. Cazul moaşei Strâm­­beanu In vreme ce la cabinetele de in­strucţie din trib. Ilfov se instru­­esc dosare noui de provocări de avort, în care e implicată ca au­toare, moaşa Strâmbeanu.—Curtea cu juraţi locală urma să judece ori procesul unei vechi crime de „pro­vocare de avort” făptuită tot de moaşa în chestiune asupra femeei Smaranda Dumitrescu. Victima scăpase cu viaţă însă din operaţia moaşei criminale, de aceea a fost şi ea trimisă în judecată pentru a­­vort. Verdictul juraţilor a fost una­nim afirmativ pentru culpabilita­tea moaşei dar — tot unanim­­— negativ pentru culpabilitatea vic­timei. De aceea, Curtea, — sub presi­­denţia d-lui cons. Radovici, în vir­tutea puterii discreţionare presiden­ţiale si pe îndoitul temei că juraţ­i­i s’au înşelat asupra fondului si că răspunsurile lor sunt contradicto­riu­, a suspendat pronunţarea. In consecinţă, procesul se va ju­­deca din nou înaintea aceleiaşi Curţi- „ - .O —-------" T mtutiml® coiTtercisie dintre Poto­­ nia și German­a EBSBSaSF Berlin. 12 (Rador).— Luni au reânceput la Berlin­i tratativele­­pentru încheierea unui tratat co­mercial polono-german. î. P. P. S. Patriarhul Ki­ron şi im Facultate­a teologie IAŞI. — Mitropolia Moldovei a primit copie de pe următoarea adresă pe care I. P. S. Patriarhul Miron a adresat-o d-lui ministru I. Petrovici în chestia facultăţii de teologie. Domnule Ministru, Aici alăturat avem onoarea a vă înainta in copie telegrama I. P. S. S. Mitropolit Pimen al Moldovei, No. 5954/926 prin care Adunarea Epar­hială a Arhiepiscopiei Iaşului pro­testează şi cere ca facultatea de teologie ce se intenţionează a­ se crea să se alipească pe lângă­ Uni­versitatea din Iaşi şi cu sediul în Iaşi. La aceasta Noi şi Sf. nostru Sinod cu adresa No. 307/926 deja a avut onoare să vă împărtăşească punctul său de vedere în această chestiune. Adică­, prin hotărîrea adusă în şe­dinţa dela 2 Iulie 1926, v’a cerut în­fiinţarea unei facultăţi de teologie pe lângă Universitatea­­din Iaşi şi cu sediul în Iaşi. Desigur în acest vot al Sf. Sinod nu însemnează tă­găduirea dreptului ce Basarabia are de a-şi înfiinţa institute supe­rioare de cultură şi cu vremea chiar şi universitate. Insă în mo­mentul de faţă oraşul Iaşi prezintă pentru Învăţământul superior un mediu mult mai prielnic şi mai su­perior Cişinăului pentru creşterea şi educarea viitorilor conducători şi intelectuali ai poporului. Ce a avut in­teres­e Sf. Sinod Când Sf. Sinod şi-a dat Consti­­iacult­ămăntul pentru o facultate de teo­logie la Iaşi a înţeles nu sa dea satisfacţie vre­unei vechi îndreptă­ţire dorinţi a Moldovei, de a avea şi pe lângă Universitatea din Iaşi o facultate de teologie ci de a pună­ la îndemâna preoţimei viitoar­e a Moldovei întregite posibilitatea u­­nui mijloc care să contribui mai mult ca oricare alt factor, la înche­garea sufletească a românilor, mol­doveni. Deosebit de aceasta Sf. Sinod are in vedere că oraşul Iaşi este un vechiu şi încercat focar de cultură românească şi de patriotism. In atmosfera lui de intelectualism ro­mânesc tinerile generaţii de dinco­lo de Piut, găsesc simpla posibi­litate de a se desolidariza de men­talitatea şi ideologia generaţiilor crescute în vraja & admiraţia Ru­siei şi a se identifica cu aspiraţiile neamului. Rolul preotimei orto­­doxe in Basarabia In special lucrul acesta trebue preotimei ortodoxe basarabene copleşită până la desnaţionalizare de influenţa rusească. A creşte pe viitorii preoţi ai Basarabiei în­­tr’un mediu românesc ca Iaşii în­semnează nu numai a-i pune în­tr’un mediu de înaltă şi serioasă intelectualitate ei şi într’un me­diu din care să se înapoeze în Ba­sarabia cu conştiinţa naţională tre­zită şi încălziţi de idealul naţiei din care fac parte. Sf. Sinod are convingerea fermă — în urma ex­perienţei căpătate — că înfiinţa­rea unei facultăţi de teologie în Iaşi va aduce cel mai mare servi­ciu cauzei naţionale în Basara­bia. P@G3&ru BBilesnirea exis­­fernst sUicienţSicr Afară de aceasta Sf. Sinod vede în aşezarea facultăţii de teologie la Iaşi şi alte înlesniri şi avantagii pentru viitorii studenţi teologi: 1) Un trai laolaltă cu studenţii de la celelalte facultăţi, deci înche­garea unei camaraderii după băncile universităţii între viitorii conducă­tori ai neamului, cu aceleaşi aspi­­raţiuni, cu aceleaşi sentimente, cu aceiaşi ideologie . Studenţilor teologi li s’ar da pu­tinţa unui orizont de cultură mare, de­oarece li se înlesneşte posibili­tatea de a audia şi frequenta cursu­rile celorlalte facultăţi necesare în­­tregirei culturei teologice : filosofie, pedagogie, sociologie, metafizică­, logică, drept, dreptul român, drep­tul constituţional şi administrativ literatură română, istoria românilor şi geografia româ­nă, etc., etc. 3. Universitatea are o veche şi bo­gată bibilotecă pe care su­denţii teo­logi vor folosi-o în studiile şi lucră­rile lor de seminarii. 4. Iaşul e un vechi oraş cu tradi­ţie românească şi cărturărească, ceia ce ar contribui neasemănat de mult la formarea unei noi mentali­tăţi a tinerilor generaţii de preoţi basarabeni ce vor veni să se in­struiască aci. Ce doreşte Sf. Sinod Aceste motive au determinat Sf Sinod să-şi dea asentimentul pen­tru înfiinţarea unei Facultăţi de Teologie în Iaşi şi, precum se vede prea bine, izvorâte din cea mai cu­rată şi părintească grijă de viitorul acestui neam De aceia credem că veţi cumpăni cu toată cuviinţa vo­tul Sf. Sinod şi preocupaţi de ideia consolidărei morale a ţărei mărite să se ia pentru viitorul cler al Ba­sarabiei acele măsuri corespunză­toare interesului general al Patriei şi al Bisericei strămoşeşti. Noi şi Sf. nostru Sinod crede de a sa d­atorie să vă atragă binevoi­toarea atenţie că înfiinţând Facul­tatea de Teologie în Iaşi singurul oraş pentru care noi ne-am dat con­simţământul şi blagoslovenia, să re­zolvă o chestie cu Incalculabil de bune urmări pentru viitor. Primiţi etc. Preşedinte, Patriarh MIRON , P. S. S. Dr. MIRON COLONIA de COPII de la Tara-Roşa Ministerul sănătăţii şi ocrotiri­lor sociale a fost autorizat să cum­pere de veci de la „Oficiul c­entral al universităţii saşilor din­ Sibiu”, imobilul denumit „Castelul Turnu- Roşu”, în care se găseşte instalată colonia de copii a direcţiunii gene­rale a asistenţei so­ciale care se compune din : Un pavilion principal parter şi etaj, având 4 camere şi o pivniţă la parter, 7 camere la etaj, precum şi 2 coridoare. Un turn cu parter­ si două etaje, având fiecare etaj câte 3 camere şi coridoarele respective. Un pavilion de dependinţe care se comu­ne din 5 camere cu 2 an­treuri şi o pivniţă, precum şi teri­toriul viran ce-i aparţine pe pre­ţul total, de 509.000 lei care se va plăti de la art. 102 al bugetului in curs.

Next