Viitorul, octombrie 1926 (Anul 19, nr. 5577-5603)
1926-10-14 / nr. 5588
Pentru cei ce sunt i@liaa¥l d© Masari Frigurile le dau frisoane şi pe figura lor ai satoré şi animată, transpiraţia curge în perle fierbinţi. Sunt obosiţi, slăbiţi, capul le este greu. Ei au ameţeli, slăbiciuni. Ei simt ca un fel de frângere atuturor membrelor lor. Dar indiferent care a fost origina stărpi lor de friguri, medicamentul la care trebue să aibe numaidecât recurs la QUINIUI LABARRAQUE Aprobat de Academia de Medicină din Paris. Care este cel mai puternic tonic, și cel mai energic febrifug, pentru că el este singur un extras complect din coaja de quinquina ceea ce l'a făcut să înlocuiască quinquina de altădată a cărei acţiune este întotdeauna insuficientă. Preparat cu Tin vechiu da Malaga, el este recomandat celor suferinzi de friguri, celor slăbiţi, celor surmenaţi, convalescenţilor, bătrânilor. El este mai ales prescris în timpul sau după gripă. Copiii anemiaţi, fetele tinere pe cari le obosesc creşterea, găsesc in el cel mai eficaciu regenerator. De vânzare la toate farmaciile. Laboratorul E. VAILLANT& Co. Bucureşti, birourile str. Romană 203, colţ Precupeţii Vechi No. 1 Telefon 712. CENTIFICIILE ROGER &GALLET SAVON DENTIFRICE pentru îngrijirea dinţilor ELIXIR DENTIFRICE pentru igiena gurei o Unmint Cabinet medical fondat în 1906 de mdici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE ti© PIELE Kretamentul ELENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutica Electrotermic pentru prostatite Operațiuni de specialitate ORETROSGOPht Controlul diagnosticului clinic prfet ANALIZA SÂNGELUI n al lichidului cefebraebidiao / 1 jEHeroecopie fi UBramicroscopi* Pasagiu! Român 9 l,â*tră teatrul Națiimal Jhrcure(ti Semstitt. ll -l si 6—9. Idei. ————————— Diarcisnte, Perle, Smaralde Aur, Platina, Argintărie, Bijuterii uzate, antichităţi PLĂTESC PREŢURI MARI — Primesc fi în consemnaţie — „LA I N“ Calea Victoriei 63 fost 77. ——®—e—e—e Al G. Mim AVOCAT Str. General Cernat 15 bis Telefon ÎS I 22 Ministerul Justiţiei ,omisiunea de naturalizări ! Conform art. 22 din legea privivitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Ignatz Kudeis mecanic monteur, născut în comuna Ksianovitzka, Jud. Opatovski, Rusia, azi teritoriul republicei Polone, domiciliat în comuna Nedelcu Chercea judeţul Brăila, venit în ţară de la 1905, căsătorit în Bacău în 1907, cu soţia mea Katerina Kudeiş, din care a rezultat trei copii Regina, Leucadia şi Lilia Kudeiş, născuţi la Bacău, am onoare a vă ruga să binevoiţi a lua act că renunţ pentru totdeauna la supuşenia statului polon, voind a adopta supuşenia statului Român şi a fi recunoscut ca supus român, cu dispensă de stagiu având şi în vedere serviciul adus ţării in timpul răsboiului 1910-1918 fiind rechiziţionat în Divizia d-lui general Pătraşcu, ca mecanic reparator la automobilele armatei. Alătur declaraţia de renunţare, certificat de moralitate că nu am suferit condamnaţiuni. Cu cel mai profund respect (ss) Ignatz Kudeis ~ .. . ■ •» » ■— Ministenul mstiţiei Direcţiunea afacerilor judiciare D-l Iancu T. a Niculaesei, domiciliat, în Dorohoi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de a Niculaesei în acela de Teodoriu, spre a se numi Iancu Teodoriu. D-l Eugen Kohn, domiciliat în Arad a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Kohn“ în acela de „Kövess“, spre a se numi „Eugen Kövess“. D-l plutonier Petre Partache, domiciliat în Ploeşti a făcut cerere acesui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Partache în acela de Dănciulescu, spre a se numi Petre Dănciulescu. D-l Sardor Rosenberger, domiciliat în Cluj a făcut cere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Rosenberger în acela de Gyalui, spre a se numi Sandor Gyalui. D-l Haim Brenner, domiciliat în București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Brenner în acela de Spirescu, spre a se numi Haim Spirescu. D-l Gheorghe Drulă-Bocănete, domiciliat în Craiova a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Drulă-Bocănete în acela de Ionescu. Drulă, spre a se numi Gheorghe Ionescu-Drulă. D-l Isac I. Lilienfeld, domiciliat în București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Lilienfeld în acela de Jean-Iilian, spre a se numi Isac Jean-Lilian. D-l Traian P. Ilie, domiciliat în București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ilie în acela de Demetrescu-Vesttely, spre a se numi Traian Demetrescu-Vesttely. D. Marin Constantin N. G. Găină, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Găină“ în acela de ,,Mareş“, spre a se numi „Marin Olareş“. D. Paul I. Levy, domiciliat în com. Alexandria (Teleorman), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Levy în acela de Cociu, spre a se numi Paul I. Cociu. D-l Str.il Periţi, domiciliat în Cernăuţi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Periţi în acela de Pery-Samuilovici, spre a se numi Smil Pery-Samuilovici. D-l Iţic M. Uşer, domiciliat în Iaşi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Uşer în acela de Uşieru, spre a se numi Iţic Uşieru. Ministerul publică aceasta, conform art. 9, din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de artieatul II al zisului articol Momentul eroilor dela Prunaru l. general Anton Iovanovici, secretar general al ministerului de războini, a luat iniţiativa ridicării unui monument în memoria eroilor reg. 2 roşiori, căzuţi la Prunaru. S’a format un comitet, din care fac parte şi d-nii col. Ilasievici. Scări spre a nu şi Argeşianu. Duminecă a avut loc punerea pietrei fundamentale a monumentului. S’a oficiat o slujbă religioasă. D. general Iovanovici a mulţumit celor prezenţi pentru concursul dat şi a dat sătenilor în primire monumentul, pentru a-l păzi cu sfinţenie. A vorbit apoi d. căp. Petrescu. D. av. Bădulescu a cetit apoi cu scrisoare adresată de către I. P. S. S. Patriarh dlui general Iovanovici, prin care exprimă mulţumirile I. P. Sale ,celor cari au luat această pioasă iniţiativă. • * * * * @ *««»* * Comisiunea de naturalizări Conform art 92 din legea privioare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică Următoarea cerere de naturalizare pre ştiinţa acelora cari ar voi să acă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Emeric Verebi născut In anul 1874 în Baconiszeg (Ungaria) domiciliat în Oradea Mare Colonia Ionaş cu onoare vă rog ca în baza actelor ce le alătur să-mi acordaţi cetăţenia română căci toate legăturile mele de interese sunt legate de această ţară. Cu deosebită stimă, (ss) Emeric Verebi ....................---------------- Grefa Trib. Vlacea Secţia II-a "V EXTRAS După contractul de societate in nume colectiv intervenit între Maer Marcovici şi Avram Mark din Drăgăşani. Durata societăţei este pe timp de 4 ani de azi. Capitalul social este de 80.000 lei din care Maer Marcovici a depus 50.000 lei şi Avram Mark lei 30.000. Firma socială este „Reforma“ cu sediul în Drăgăşani str. Gh. Palade casele Aneta C. Pisleagă pentru comerţul de Scivenţe fier, metaluri vechî şi piei brute. Semnătura care angajează firma societăţei este a ambilor. Părţile vor respecta în totul şi celelalte condiţiuni din contract. Grefier, file Ionescu No. 32791, 1926 Octombrie 11 Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Heinrich Guntelmanni, năcut în 8 Septembrie 1890 în Bielefeld, şi domiciliat în Timişoara strada Piaţa Coronini No. 2, cu onoare vă rog să binevoiţi a admite naturalizarea mea în România. Pentru aceasta am onoare a înainta actele invocate pe contrapagină. Cu stimă, Heinrich Gunsmann Timişoara II Piaţa Coronini No. 2 Orela Tsll*. IIf©w Secţia lll-a c. c. EXTRACT D-na Maria Franţuzu domiciliată în Bucureşti strada Niculcea No. 38 prin petiţia înreg. la No.23672/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Constantin I. Franţuzii pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil Alexandru născut la 8 Decembrie 1924. Termenul pentru a doua conciliere prezidenţială în Camera de consiliu la 20 Octombrie 1926. Acest extract se va publica de noi grefier, prin ziarul „Viitorul“ conform art. 285 cod civ. modificat. Grefier, lean C. Pallos No. 64805, 1926 Octombrie 11 Dosar No. 3724/926 Ministerul Maiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art 23 din zisa lega. Domnule Ministru, Subsemnatul Stul Rosenfeld născut în anul 1894 în oraşul Kiev (Rusia) şi domiciliat în Brăila Bulevardul Cuza 139, cu onoare vă rog ca pe baza alăturatelor acte să dispuneţi împământenirea mea căci interesele mele mă leagă de această ţară, fiind căsătorit şi cu o româncă şi am ,copii născuţi şi crescuţi aci. Cu deosebită stimă, Srul Rosenfeld CMa Tril. Argeş Secţia 111-a EXTRAST D-nul Ion Lina din comuna V. Mare judeţul Muscel a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Dumitra Ion Lina din aceiaşi comună, pentru cauze determinate. Din căsătoria lor a rezultat o copilă anume Tudora de 2 jum. ani. Pârîta posedă avere în zisa comună. 1. 6240 m. p. în punctul Doseanca. 2. 1870 m. p. în punctul Arseneşti. 3. cu o jumătate hectar pădure vecină cu statul şi Brătienii, sau a patra parte în indiviziune cu fraţii din şease hectare situate în comuna V. Mare. Grefier, D. Mihaiîescu No. 39865 Din Prahova Bîh comuna Breaza Luni 11 Octombrie pe la ora 10H dim. s’a declarat un incendiu în corn. Breaza. la casa locuitorului Ion Vizoiu. Podul alimentat de fânul ce se afla în podul casei, precum şi de un vânt care bătea dinspre munte, a distrus complect casa şi magaziile din curte, ameninţând şi clădirea şcoalei primare din apropiere. Focul a distrus şi o parte din locuinţa locuitorului Ion Rădulescu. Au fost chemaţi imediat pompierii oraşului Câmpina, care după câteva ore au localizat incendiul. Cauzele incendiului nu se cunosc. Pagubele sunt la Ion Vişoiu de aproape 200 mii lei şi la Ion Rădulescu de vreo 50 mii. In timp ce ardea acoperişul locuinţei lui Ion Vişoiu, s’a observat că de sub straşibă, cădeau nişte monede Când s’a potolit focul, s’a căutat sub dărâmături şi s’au găsit 121 monezi de aur, a căror provenienţă nu s’a putut stabili, cu atât mai mult cu cât proprietarul imobilului incendiat nu se afla acasă. Monedele de aur au fost confiscate spre a fi predate parchetului, care va dispune. im justiţiei TTHUT HTI Şcoala militară de ghimiderie La 1 Noembrie vor începe, la Sibiu, în localul şcoalei militare de infanterie No. 2, cursurile şcoalei speciale de infanterie cari pot fi urmate de: sublocotenaţii de infanterie, promovaţi în acest grad pe ziua de 1 Iulie 1924; ofiţerii din promoţia 1923, cari intră în condiţiunile art. 33 şi 34 precum şi toţi sublocotenenţii de infanterie activi, cu vechimea până la 31 Martie 1925. . Ofiţerii elevi vor trebui să fie prezenţi la sus zisa şcoală în dimineaţa zilei de 30 Octombrie, aducându-şi fiecare efectele necesare precum şi cărţile de studii. In tot intervalul cât vor tiu® cursurile, ofiţerii elevi vor primi toate drepturile de soldă de la şcoala militară de infanterie No. 2. - ■ ------- Moartea generalului Lecca Generalul Lecca, fostul comandant al diviziei I, vânători de munte, a încetat din viaţă la locuinţa sa din Capitală, în urma unui acces de cord. Generalul Lecca a fost un ofiţer de valoare şi s-a distins în luptele din jurul Budapestei în 1918. Serviciul divin se va oficia la biserica Mihai Vodă, rămăşiţele pământeşti ale defunctului, vor fi înmormântate astăzi Miercuri la cimitirul Belu. Tr urma hotărîrei consiliului profesoral al facultăţii de medicină, ministerul instrucţiunii a aprobat majorarea taxelor de material şi bibliotecă, pe anul şcolar 1626 -1927, după cum urmează : Patru mii (4000) lei pentru studenţii din anul preparator şi anul I;Două mii cinci sute (2500) lei pentru studenţii din anii III şi IV; Una mie cinci sute (1500) lei pentru studenţii din anul V. Studenţii lipsiţi de mijloace vor fi dispensaţi de majorarea acestor taxe şi vor plăti taxele ca şi până acum (600 lei). Pentru aceasta însă trebue să prezinte la secretariatulfacultăţii: 1. Un certificat eliberat de primăria comunei respective prin care să se arate precis: averea mobilă şi imobilă, profesiunea părinţilor, salariul lunar cu care este retribuit netto, sau pensiunea ce primeşte, numărul copiilor precum şi vârsta lor. 2. Un certificat, de la percepţia respectivă, din care să se constate impozitul global anual, precum şi alte dări ce plăteşte capul de familie. Consiliul profesoral va putea modifica la începutul fiecărui an şcolar, sub rezerva aprobării ministerului instrucţiunii, taxele pentru acoperirea cheltuelilor de material şi bibliotecă, potrivit cu nevoile facultăţii, numărul studenţilor şi prețul materialelor necesare învățământului. - ---------------------...................................................................... - IMwareltăţil® MAJORAREA TAXELOR la facultatea de medicină litere Stiinte Covertere simfonice un I« im I ii I—mi mu ii I MffiiwiTirnmntrrT Primul concert simfonic din această stagiune va avea loc Duminică dimineaţa 17 Octombrie în Sala Teatrului Naţional şi sub conducerea maestrului George Enescu. Programul cuprinde prima audiţie a „Suitei Franceze“ de Roger Ducasse, un fragment simfonic inedit de Marcel Mihalovici concertul de Bach pentru piano, violină şi flaut cu orchestră (solişti d-nii Alessandrescu, Theodorescu şi Solomonescu), în sfârşit briliantul „Capriccio spaniol“ de Rimsky Korsakov. Din cauza matineului Teatrului Naţional, concertul va începe fix la orele 10 juni. Publicul este prevenit să vină la timp căci în caz contrar, va pierde primul număr din program, uşile fiind închise. * După maestrul Enescu au fost invitaţi să conducă concertele filarmoraice până la, Crăciun, următorii şefi de orchestră străini: Rhene Baton, Enrich Kleiber, Henri Morin, Hermann Scherchen, Berbardine, Molliniari. Câte şi cinci vor prezenta programe cu totul noi compuse aproape exclusiv din lucrări simfonice necunoscute încă la noi. Teatrul naţional Viitoarea premieră a Teatrului Naţional va fi „Patima Roşie“ de Mihail Sorbul, în direcţia de scenă a d-lui Vasile Enescu şi având ca interpreţi principali pe d-l Ion Brezeanu In Shilz, creatorul rolului, d-nele Marioara Zimniceanu, Luliu Cruceanu, Aurel Atanasescu şi Pop Marţian.* Pe scenă şi foyere se repetă zilnic „Ludovic al XI-lea de Cazimir Delavigne, „Societatea Atleţilor Spirituali“ şi în ultimul timp „Mioara“ de Camil Petrescu. Rolurile din „Coţofana“, „Frământări“ şi „Secretul Iul Polichineile“, jucate până acum de d-l N. Băltăteanu plecat în turneu cu d-na Filotti, vor fi interpretate de d-l Ion Tâlvan. Teatrale La 5 Noembrie vor începe, la teatrul Eforia, spectacolele trupei teatrului Antoine din Paris, în frunte cu marea noastră comediană Elvira Popescu şi cu celebrul autor dramatic şi artist Louis Verneui. Iată ordinea primelor spectacole : Vineri 5, Sâmbătă 6 şi Duminică 7 Noembrie, Ma consine de Varşovie. Luni 8 Noembrie, Pile on face. Miercuri 10 Noembrie, La joie d’aimer. Vineri 12 Noembrie, Du sang sur Ehermine şi Un reuna monaco. Duminică 14 Noembrie, Le fauteuil 47. Luni 15 Noembrie, Le mariage de maman. Biletele s’au pus în vânzare la Jean Feder. Opera Română Mâine seară Joi „Opera Română” dă Faust cu d-nele El. Saghin Vrăbiescu, Eng. Babad și d-nii A. Georgewsky, Gh. Folescu, M. Lazăr (Siebel) și Maggiari. In „Noaptea Valpurgiei” întreg cornul de balet în frunte cu d-ra E. Dobieczka şi d. A. Romanowsky, iar mâine Vineri, pentru prima oară în această stagiune „Rigoleto” cu remarcabila distribuţie cuprinzând pe d-nele Babici şi Snegina şi d-nii Teon Atanasiu, Niculescu-Basu, Ghialtieri şi Mandy în rolurile principale. Teatrul popular La Teatrul Popular continuă reprezentarea cu succes a piesei „Funcţionarul de la Domenii“. S-a mai pus în repetiţie „D'ale Carnavalului“ piesă în 3 acte de Caragiale cu montarea şi costumele epocei. Teatrul „Fantasio“ Luni seara va avea loc cu un fast deosebit deschiderea iagiunei teatrului pentru copii şi tineret la Teatrul Fantasio, din Strada Sărindar No. 14, cu piesa „Micul Lord". Vor urma apoi imediat matineurile pentru copii şi tineret în toate Joile, Sâmbetele şi Duminicile. Aceste spectacole sunt îngrijit montate şi jucate cu concursul întreg personalului artistic al trupei d-lui Ion Iancovescu sub patronajul Ministerului Artelor. Direcţia de scenă Adrian Maniu. Cărţi now Trei lucrări ale direcţiei studiilor din ministerul muncii. — Direcţia de studii şi statistică din ministerul muncei a publicat „Mişcarea salariilor în anul 1925“, — „Convenţiile colective de muncă din 1925" şi „Proiectele de convenţii şi recomandările adoptate de conferinţele internaţionale ale muncei de la 1919— 1926“. Toate aceste importante lucrări, alcătuite cu concursul şi sub supravegherea d-lui D. Constantinescu directorul studiilor şi statisticei, conţin un important material statistic şi dovedesc o deosebită capacitate şî precizie in alcătuirea lor. Spectacolele silei ■jmunanaarn—a— Opera Română. — „Povestirile lui Hofmann“. Teatrul NaţionaL — „Secretul lui Polichinelle". Teatrul Regina Maria. — „Povestea Lupului”. . » Teatrul Mio. — „Fracul“. Teatrul Fantasio. — „Maimuţa care vorbeşte“. Teatrul Popular, de la Domenii". Cinema Edison. - rea şi femeea, cu trupa Bâcleşeanu. „Funcţionarul (Jursa, Onoa, Hood Gibson şi va ««SB«»? Călătoria M. S. Regelui pe Dunăre Din Brăila se anunţă că Yachtul regal a sosit eri dim. de la Vâlcov şi a ancorat la punctul Ovilinet (Bălţile Brăilei). M. S. Regele şi suita vor face o vânătoare în lord, lângă lacurile Crapina, iar la ora 1 d. a., se va servi o masă pescărească în pavilioane improvizate. După amiază, M. Sa va asista la scoaterea năvoadelor din apă. D. Tömesen, adtorul pescăriilor, s’a dus la punctul Ciulinet spre a face pregătirile necesare. Cronica Judiciari Arestarea unui essros D. jude instructor Armand Constantinescu a arestat ori şi l-a depus la Văcăreşti pe tânărul Gheorghe Pascu, sub inculpaţiunea de escrocherie (art. 332—333 c. p.). Prevenitul, fiul unui comerciant din Buzău, fiind în lipsă mare de bani în Capitală şi pierdut într’o viaţă, de petreceri desordonate se îndeletnicea în vremea din urmă cu practica unui îndrăzneţ dar şi original mijloc de a dobândi bani. Telefona comercianţilor, din Bucureşti, cari aveau legături de afaceri cu tatăl său, şi în numele lui comandând stocuri diverse de mărfuri cerea sume însemnate, pe cari solicitaţii se grăbeau să i le expedieze fără nici o bănuială sau întârziere. Ultima lovitură i-a dat-o casei Prager de la care a obţinut un dolman îmblănit, de astădată însă nu în numele tatălui, ci în al unchiului său, director al soc. Asan. Crma unui Vasile Dârlea, olog. din comuna Hotarele (Ilfov) fiind urmărit pe linia satului spre a fi bătut de consăteanul lui. Pândele Constantinescu, dinpricina unei uri vechi a pus mâna pe cuţit, pe care la împlântat în pieptul prigonitorului. Rănit greu, Pândele Constantinescu a încetat din viaţă în pragul spitalului, iar ucigaşul a fost arestat. Mandatul de arestare fiind supus confirmării tribunalului local, a fost confirmat de 30 de zile. Trib. Ilfov şI comerţ a declarat ori în stare de faliment pe comerciantul Vahile Haharian din Bucureşti (str. Câmpului No. 2). ©sânţii? săsfinţitEv Curtea de apel s. I a judecat ori apelul făcut de V. Papazoglu, antreprenor de lucrări şi (ih. Radule- Iscu, fost şef de birou la Casa uc «Demineri, condamnaţi de tribut... la 12 luni închisoare, primul, pentru folosire de fals şi la 18 luni închisoare secundul, pentru fals în acte publice. Primul ceruse şi dobândise de la cel de al doilea câteva ezitante de valori plăsmuite, pe care le-a folosit în licitaţie de lucrări la care concura, precum şi spre a face dovada plăţii chiriei casei ce locuia- Curtea a respins apelul. Osânda ambilor a rămas astfel definitivă. Cazul moaşei Strâmbeanu In vreme ce la cabinetele de instrucţie din trib. Ilfov se instruesc dosare noui de provocări de avort, în care e implicată ca autoare, moaşa Strâmbeanu.—Curtea cu juraţi locală urma să judece ori procesul unei vechi crime de „provocare de avort” făptuită tot de moaşa în chestiune asupra femeei Smaranda Dumitrescu. Victima scăpase cu viaţă însă din operaţia moaşei criminale, de aceea a fost şi ea trimisă în judecată pentru avort. Verdictul juraţilor a fost unanim afirmativ pentru culpabilitatea moaşei dar — tot unanim— negativ pentru culpabilitatea victimei. De aceea, Curtea, — sub presidenţia d-lui cons. Radovici, în virtutea puterii discreţionare presidenţiale si pe îndoitul temei că juraţii s’au înşelat asupra fondului si că răspunsurile lor sunt contradictoriu, a suspendat pronunţarea. In consecinţă, procesul se va judeca din nou înaintea aceleiaşi Curţi- „ - .O —-------" T mtutiml® coiTtercisie dintre Poto nia și Germana EBSBSaSF Berlin. 12 (Rador).— Luni au reânceput la Berlini tratativelepentru încheierea unui tratat comercial polono-german. î. P. P. S. Patriarhul Kiron şi im Facultatea teologie IAŞI. — Mitropolia Moldovei a primit copie de pe următoarea adresă pe care I. P. S. Patriarhul Miron a adresat-o d-lui ministru I. Petrovici în chestia facultăţii de teologie. Domnule Ministru, Aici alăturat avem onoarea a vă înainta in copie telegrama I. P. S. S. Mitropolit Pimen al Moldovei, No. 5954/926 prin care Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Iaşului protestează şi cere ca facultatea de teologie ce se intenţionează a se crea să se alipească pe lângă Universitatea din Iaşi şi cu sediul în Iaşi. La aceasta Noi şi Sf. nostru Sinod cu adresa No. 307/926 deja a avut onoare să vă împărtăşească punctul său de vedere în această chestiune. Adică, prin hotărîrea adusă în şedinţa dela 2 Iulie 1926, v’a cerut înfiinţarea unei facultăţi de teologie pe lângă Universitateadin Iaşi şi cu sediul în Iaşi. Desigur în acest vot al Sf. Sinod nu însemnează tăgăduirea dreptului ce Basarabia are de a-şi înfiinţa institute superioare de cultură şi cu vremea chiar şi universitate. Insă în momentul de faţă oraşul Iaşi prezintă pentru Învăţământul superior un mediu mult mai prielnic şi mai superior Cişinăului pentru creşterea şi educarea viitorilor conducători şi intelectuali ai poporului. Ce a avut interese Sf. Sinod Când Sf. Sinod şi-a dat Constiiacultămăntul pentru o facultate de teologie la Iaşi a înţeles nu sa dea satisfacţie vreunei vechi îndreptăţire dorinţi a Moldovei, de a avea şi pe lângă Universitatea din Iaşi o facultate de teologie ci de a pună la îndemâna preoţimei viitoare a Moldovei întregite posibilitatea unui mijloc care să contribui mai mult ca oricare alt factor, la închegarea sufletească a românilor, moldoveni. Deosebit de aceasta Sf. Sinod are in vedere că oraşul Iaşi este un vechiu şi încercat focar de cultură românească şi de patriotism. In atmosfera lui de intelectualism românesc tinerile generaţii de dincolo de Piut, găsesc simpla posibilitate de a se desolidariza de mentalitatea şi ideologia generaţiilor crescute în vraja & admiraţia Rusiei şi a se identifica cu aspiraţiile neamului. Rolul preotimei ortodoxe in Basarabia In special lucrul acesta trebue preotimei ortodoxe basarabene copleşită până la desnaţionalizare de influenţa rusească. A creşte pe viitorii preoţi ai Basarabiei într’un mediu românesc ca Iaşii însemnează nu numai a-i pune într’un mediu de înaltă şi serioasă intelectualitate ei şi într’un mediu din care să se înapoeze în Basarabia cu conştiinţa naţională trezită şi încălziţi de idealul naţiei din care fac parte. Sf. Sinod are convingerea fermă — în urma experienţei căpătate — că înfiinţarea unei facultăţi de teologie în Iaşi va aduce cel mai mare serviciu cauzei naţionale în Basarabia. P@G3&ru BBilesnirea exisfernst sUicienţSicr Afară de aceasta Sf. Sinod vede în aşezarea facultăţii de teologie la Iaşi şi alte înlesniri şi avantagii pentru viitorii studenţi teologi: 1) Un trai laolaltă cu studenţii de la celelalte facultăţi, deci închegarea unei camaraderii după băncile universităţii între viitorii conducători ai neamului, cu aceleaşi aspiraţiuni, cu aceleaşi sentimente, cu aceiaşi ideologie . Studenţilor teologi li s’ar da putinţa unui orizont de cultură mare, deoarece li se înlesneşte posibilitatea de a audia şi frequenta cursurile celorlalte facultăţi necesare întregirei culturei teologice : filosofie, pedagogie, sociologie, metafizică, logică, drept, dreptul român, dreptul constituţional şi administrativ literatură română, istoria românilor şi geografia română, etc., etc. 3. Universitatea are o veche şi bogată bibilotecă pe care sudenţii teologi vor folosi-o în studiile şi lucrările lor de seminarii. 4. Iaşul e un vechi oraş cu tradiţie românească şi cărturărească, ceia ce ar contribui neasemănat de mult la formarea unei noi mentalităţi a tinerilor generaţii de preoţi basarabeni ce vor veni să se instruiască aci. Ce doreşte Sf. Sinod Aceste motive au determinat Sf Sinod să-şi dea asentimentul pentru înfiinţarea unei Facultăţi de Teologie în Iaşi şi, precum se vede prea bine, izvorâte din cea mai curată şi părintească grijă de viitorul acestui neam De aceia credem că veţi cumpăni cu toată cuviinţa votul Sf. Sinod şi preocupaţi de ideia consolidărei morale a ţărei mărite să se ia pentru viitorul cler al Basarabiei acele măsuri corespunzătoare interesului general al Patriei şi al Bisericei strămoşeşti. Noi şi Sf. nostru Sinod crede de a sa datorie să vă atragă binevoitoarea atenţie că înfiinţând Facultatea de Teologie în Iaşi singurul oraş pentru care noi ne-am dat consimţământul şi blagoslovenia, să rezolvă o chestie cu Incalculabil de bune urmări pentru viitor. Primiţi etc. Preşedinte, Patriarh MIRON , P. S. S. Dr. MIRON COLONIA de COPII de la Tara-Roşa Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale a fost autorizat să cumpere de veci de la „Oficiul central al universităţii saşilor din Sibiu”, imobilul denumit „Castelul Turnu- Roşu”, în care se găseşte instalată colonia de copii a direcţiunii generale a asistenţei sociale care se compune din : Un pavilion principal parter şi etaj, având 4 camere şi o pivniţă la parter, 7 camere la etaj, precum şi 2 coridoare. Un turn cu parter si două etaje, având fiecare etaj câte 3 camere şi coridoarele respective. Un pavilion de dependinţe care se comune din 5 camere cu 2 antreuri şi o pivniţă, precum şi teritoriul viran ce-i aparţine pe preţul total, de 509.000 lei care se va plăti de la art. 102 al bugetului in curs.