Viitorul, septembrie 1927 (Anul 20, nr. 5855-5880)
1927-09-01 / nr. 5855
Teatre] expresionist german în revista „Observatorul european" găsim im studiu interesant asupra Teatrului expresionist german. După ce se face definiţia expresionismului „care este mai puţin un gen literar decât o concepţie de raporturi omeneşti“ , fixată această formulă, născută din tulburările morale şi sociale ale epocei post-belice: „Ce devin în acest vârtej, sentimentele obişnuite ? Excesul se impune deformaţiuni monstruoase. Dragostea devine un macabru erotism şi bolnăvicios, perversiunile sexuale, încetul, înlocuesc pasiunile normale. O furie de a se distruge împinge aceste personagii spre sinucideri si nebunie. Si în ruptura tuturor legăturilor, omul se simte singuratic si părăsit. In jurul lui, in el, un gol profund si o fierbere de lucruri necunoscute cari se agită în îmtunerecul inconştientului, o lume de puteri altădată prizonie r CAPITALA Teatrul Maţiosaal Miercuri 31 col.. Teatrul National isi deschide stagiunea cu piesa istorică „Răzvanui Vidra“ de Haşdeu. In rolurile principale vor apare: d-ra Sorana Topa si d-nii Băltăţeanu, Ion Petrescu, Athanasescu, Dr. Mărculescu, Duţulescu, Ion Sărbu, N. Săvulescu, Bakiovin, Polizu, Conabie, etc. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. 11 * In seara de Joi 1 Septembrie se va juca pentru a doua oară „Răzvan şi inVidra“ spectacolul fiind precedat de conferinţă a d-lui profesor BogdanDuică asupra lui Haşdeu pentru sărbătorirea a 20 de ani de la moartea acestuia. Vineri 2 Septembrie va fi premiera piesei „Comedia Fericirii“ de N. Evreinov iar Vineri 16 Sept. se va reprezenta pentru întâia oară Cyrano de Bergerach. Ambele piese sunt puse în scenă cu un fast deosebit şi o distribuţia din cele mai alese de către d. director, de scenă Soare Z. Soare* ! D-na Florica Georgescu Scorţan a fost angajată maestră in atelierele Teatrului Naţional din Bucureşti. La teatrul „Caragiale“ se repetă, sub direcţiunea de scenă a d-lui S. Eliad, piesele „Ministrul“ de Gh. Brăcacu, „Castelul Wetterstein“ de F. Wedekind şi „Mesia din Umeri“ de Scarlat Callimachi.re si liniştite, dar pe cari vijelia le liberează si le ridică la suprafaţă- Omul îşi dă seama de slăbiciunea sa în fata demonilor pe care ii purta in el. El cedează tiraniei lor, se lasă târât în toate aventurile corpului, ale inimei, ale spiritului şi strigă de deznădejde către pământul surd şi cerul gol. Un stil dramatic nou, scurt şi revelator a fost creat. O acţiune foarte rapidă, foarte strâns legată scoate în relief, personagiul, sentimentul, ideea. Amestecă fără grija genurilor, grotescul ş i drama. Când împrumută cadenţele unui lirism profund, când aspectele realiste ale unui dialog ordinar, când un schimb de fraze scurte şi intense încărcate cu o putere expresivă $i cari se succed ca nişte fulgere, iluminând deodată, sufletul personagiului şi semnificaţia conflictului. Teatrul! »Regina Maria** Eri s’au pus în vânzare, la casa teatrului ..Regina Maria" biletele pentru premiera piesii originale -Domnişoara Nastasia“, care va avea loc Sâmbătă, 3 Septembrie a. c. * Direcţiunea teatrului „Regina Maria“ a luat diapoziţiuni pentru o nouă verificare a instalaţiunilor plafonului mobil al teatrului. Se ştie că, pe vremuri călduroase, acest plafon se deschide. E singurul teatru din Capitală cu acest dispozitiv de continuă aerisire. Direcţiunea teatrului „Regina Maria" face toate sacrificiile pentru montarea lucrării originale „Domnişoara Nastasia“. Repetiţiile se fac cu asiduitate, zilnic, în decoruri. W 8TRASNATATE Teatrale In SSysia M—BB— In una din ultimele şedinţe ale colegiului comisariatului instrucţiunei, R A. Pelse a făcut o expunere, asupra actualei stări a teatrelor din Rusia Sovietică. In total se găsesc astăzi in Rusia 670 clădiri de teatru, dintre cari marea parte necesită reparaţii însemnate. In timpul revoluţiei, multe teatre au trecut în arte mâini şi sunt utilizate în alte scopuri decât cele artistice. Teatrele se găsesc sub administraţia a diferite societăţi, începând da la secţia teatrelor din comisariatul instrucţiunei, la organizaţiile sindicale şi trusturile, cari administrează şi băile, etc. Această împrejurare îngreuneaă organizarea teatrelor. Comisiunea teatrelor a comisariatului instrucţiunei a cerut încredinţarea conducerii centrale a teatrelor, cinematografelor, circurilor, etc. în mâna sa. La Moscova se va înfiinţa un organ special în acest scop. Oraşele cari sunt legate între ele prin relaţii economice şi culturale, îşi vor schimba reciproc societăţile teatrale, decoruri, etc. Comisiunea a mai opiniat ca teatrele să fie scutite de orice dări. O expoziţie de Jurig^h Cu prilejul târgului de mostre de la Lufeliana, care se va ţine între 15—26 Septembrie, se va organiza şi o expoziţie de porturi naţionale slovene. Expoziţia va fi complectată şi de un concurs. * RTE-flNEMA rnmsrnsrnmimsimmaamm Ti AT RU1 7 — Nou! descinderi.tant D-nii Gică Ionescu, locţiitor de prim-procuror şi consilier Eug. Enescu, jude-instructor, au mai făcut două descinderi: tina acasă şi alta în biutoral dela „Monitor“ al d-lui Fălcoianu. S-au ridicat acte şi scrisori al căror conţinut este compromiţător pentru fostul director general. Din actele găsite rezultă amestecul său direct în comiterea fraudelor. Tot din cuprinsul acestor acte rezultând indicii asupra unor încasări de 4 milioane de la fostul ministru de interne, d. Oct. Goga, încasări puse în legătură cu tipărirea in atelierele „Monitorului“ a revistei „Comoara“ patronată de un grup de averescani parchetul a decis citarea ca informator a d-lui Goga spre a se stabili dacă d. Al. Fălcoianu n’a reținut pentru sine sumele încasate de la ministerul de interne pentru hârtia ce ar fi servit la tipăritul revistei „Comoara“. Ctm era« speaulafi haftig SftsfrukeS Una din neregulile practicate de ani de zile în administraţia „Monitorului“ era şi cunoscutul sistem al întrebuinţării banilor instituţiei în afaceri particulare. Mandatele reprezentând valori mai importante nu se înregistrau la sosire, deşi banii erau încasaţi. Şi încasările la „Monitor“ se ridicau de multe ori la peste un milion lei pe zi. Erau ordonanţe venite de la autorităţi pentru serii întregi de publicaţiuni, care se ridicau la sute de mii de lei. Banii erau încasaţi şi luau drumul plasamentelor rentabile pentru neînfricaţii operatori aiMonitorului“. Ani de zile banii statului au fost rulaţi în chipul acesta în afaceri de tot felul, al căror beneficiu intra în buzunarele defraudatorilor. Autorităţile au putut pune mâna pe un foarte important dosar, găsit în cancelaria lui Traian Tomescu. Acest dosar va servi la conducerea operaţiilor de verificare, care se vor extinde asupra întregii gestiuni a „Monitorului“ din 1919 şi până azi. Cercetând seniună ri după amiază d-un consilier Eug. Enescu, jude instructor şi Cerban, procuror, au făcut o nouă descindere la „Monitorul Oficial“. Cu acest prilej, a fost desigilată casa de fier a lui Fălcoianu. înăuntrul ei nu s’a găsit ceva deosebit de interesant. E posibil ca înaintea arestării, să fi făcut să dispară actele compromițătoare, cari s’ar fi găsit în casă. Desigilarea şi controlarea casselor lui Tomescu şi Vasiliu necesitând vreme mai îndelungată a fost amânată, probabil, pe azi. * La instrucţie s’a statornicit, ca averea lui Tomescu se ridică la vre-o 50 milioane lei, afară de banii daţi cu împrumut. Astfel, Tomescu poseda trei vile la Sinaia, mia la Brașov, pământuri agricole, terenuri urbane, etc. #■ Verificarea actelor găsite în dosarul ridicat de la Tömesen, — continuă^. Instructorii au lucrat dri seară cu d-nii Panait Petrescu, delegatul Consiliului superior administrativ și Dumitrescu, inspector financiar, cari alcătuesc comisia de verificare. D-na Tomescu a fost invitată pe azi la instrucţie, spre a da noui informaţiuni. Cronica judleJarS mm^mmamKmasammmauatmmea laawawaas» DELAPIDĂRILE ‘ dela „Monitorai Oficial” Descoperirea unui dosar iropor- Averea lul Tomescu cStressS peste 50 millca- Qperstemie de verificare Dispariţia unui în valoare, Sföy.öö© @s Sa niagv itiit&t&Z1ST SPECTACOLELE ULEI Marţi 38 August TEATRUL CĂRĂBUŞ:— „Dă-te ,jes din Corcoduş !“ TEATRUL NOSTRU (Grădina Marconi Griviţa): „Fracul" cu Mişu Fotino. . CINEMA FRASCATI: „Prinţesa roşie" şi o comedie. CENTRAL. — Soţii cu protectori cu Lucy Dovaine şi o nostimă comedie. CINEMA M. VOICULESCU: „Monumentul Indian" cu Lya de Putty, Mya May, Olaf Fons, Conrad Veldt, operă complectă. CINEMA LUX. — „Soţiile moderne" cu Laura La Plante şi o comedie. CINEMA EFORIA. — „Maciste intre Lei", dramă în 8 acte şi comedie în 2 acte. CINEMA LIPSCANI. — „O căsătorie în fugă" şi o comedie. CINEMA BULEVARD-PALACE, ,Tragedia Dragostei" cu Emil Jannings, Mya May, Vladimir Gaidarov. Seria Il-a. CINEMA GLORIA. — „Prinţesa Rivierei, dramă în 6 acte cu Ellen Kurty. CINEMA MARCONI. — „Casa misterelor". Seria Il-a şi ultima. CINEMA MODEL. — „Fiul șeicului" cu Rudolf Valentino şi o comedie. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. — „Fantoma trecutului“ cu William Reid şi o comedie. CINEMA ROMA. — „Corabia Iadului“ 7 acte şi o comedie. CINEMA GRIVIŢA GRADINA. — „Aventurile unui prinţ şi o comedie. Funerariile regelui Ferdinand. CINEMA FLACARA. „Turcu plăteşte" cu D’Ayor, Lica Rădulescu şi „Fecioara din Vilna". CINEMA EDISON. — „Vărul Coniţei" cu Rodia Rocque şi o comedie. CINEMA ŞI GRADINA RAHOVA. — „Nopţi egiptene" cu Corinne Griffith. CINEMA PARIS. — „Omul de altă dată" cu Paul Wegener şi Olga Cechova şi o comedie. CINEMA FACLA. — „Yasmina", 10 acte cu Huguete Duflos şi Leon Mathot şi o comdie. CINEMA POTERAŞ. — „Clubul misterios, dramă" în 7 acte cu Harry Pieli şi o comedie. CINEMA RAHOVA. — „Băiat sau fată". CINEMA JUPITER. „Femei pasionate" cu Feri Andra şi trupa de reviste Nae Tomescu. CINEMA ŞERBAN-VODA. — „O soţie şi doi bărbaţi" cu Maria Iacobini şi Harry Liedtke. CINEMA ROMANA-VIITOR. „Cântecul Luntraşului". CINEMA AMERICAN. — „In sânul baremului" şi o comedie în 2 acte. MODA Rochie de stradă, piele neagră. Centură de Deschiderea congresului învăţătorilor bănăţeni la Reşiţa l@IarifiMfia B®asiTâ am Banat In zilele de 28 şi 29 August, adică Duminică şi Luni, a avut loc la Reşiţa congresul învăţătorilor bănăţeni. După ce s’a făcut primirea congresiştilor, Sâmbătă seara şi s’au luat toate dispoziţiile pentru găzduirea lor. Duminică, dimineaţa, s’a deschis congresul într’un entuziasm de nedescris, în prezenţa autorităţilor civile şi militare şi delegaţii tuturor asociaţiunilor învăţăttoreşti din ţară. B. Patriche Râmndeanuu senator, şi preşedintele învăţătorilor bănăţeni, după ce salută pe congresişti arată într’o documentată expunere „ ,___, fazele prin care a trecut bătrâna a-Iaşi, o0. _ Duminică, cu frerun, speraţie a învăţătorilor şi rolul ei Bucureşti-Iaşi a sosit in gara lor înaintea răsboiului până în zilele A"desrobirei noastre naţionale, de 500.000 lei, pe adresa Max Grunstein din Bălţi. Nu se ştie în ce împrejurări gropul a dispărut. D. controlor Niculescu-Amza din inspectoratul general şi d. diriginte Nicolau au constatat în mod oficial dispariţia gropului. A fost arestat controlorul Dimitriu care primise gropul din Bucureşti. S’au făcut apoi descinderi la conductorul Bărculeţ şi Zuraalei şi Perianu factori. In declaraţia sa controlorul Dimitrin afirmă că a primit o casetă cu bani, 36 scrisori de valoare şi gropul de 500.000 lei. Pretinde că în timp ce înregistra valorile au trecut pe acolo Zuralei, Petianu şi Bărculeţ. El afirmă că aceştia ar fi luat gropul. Furtul s-a comis între orele 8 şi 9 dimineaţa. Dispariţia gropului a fost semnalată deabia la 10 seara. Insistând asupra revendicărilor învăţătoreşti, — d-sa spune — că marele om al culturei şi sprijinitor al şcoalei româneşti, d. dr. Angelescu, după ce a ridicat altarele pentru luminarea maselor s’a interesat de soarta învăţătorilor şi printr’o demnă stăruinţă, a uşurat situaţia materială a acelora cari şi-au închinat toată viaţa catedrei şi şcoalei, dând astfel posibilitatea ţăranului să înveţe slova românească. In ceea ce priveşte munca pe care trebue să o desăvârşească învăţătorul începător este neapărată nevoe ca el, să lucreze printr’o strânsă colaborare cu toţi iubitorii culturei şi în prima linie, cu colegii săi din „Uniunea învăţătorilor din România De aceea d-sa propune şi adunarea generală admite, contopirea învăţătorilor bănăţeni în această mare şi singură Asociaţie a învăţătorilor din întreaga ţară. In urmă d-sa declară desbaterile congresului. Pe rând apoi reprezentanţii instituţiilor culturale,aduc salutul lor. A doua zi, congresiştii au vizitat marele uzine ale Reşiţei, iar seara a avut loc un banchet la care s-au rostit mai multe discursuri. Scrisori din Satu-Mare CRIMINAL EVADAT— Rozescu Bizone condamnat la 20 ani munca silnică evadând din închisoarea Jilava a încercat să părăsească ţara spre a scăpa de pedeapsă. In Chiraihaza din Cehoslovacia a fost prins şi predat autorităţilor româneşti din Halmi care’l vor înainta închisoarei spre a continua executarea pedepsei. NUMIRE.— D-l Athanasie Bălănescu directorul şcoalei primare No. 2 din localitate a fost numit revizor şcolar al judeţului Satu- Mare. Ministerul de instrucţiuni publice a făcut o fericită alegere prin această numire dat fiind recunoscutele calităţi pedagogice a noului numit un distins dascăl al culturei şi şcoalei româneşti aci la graniţa care a înţeles să facă apostolat din funcţiunea sa depunând şi o activitate extraşcolară şi ziaristică pentru care merite a fost mult prigonit de nenorocitul regim averescan luândui-se postul şi care regim izbutise să dezorganizeze învăţământul românesc la graniţa ţarei în timp ce şcolile minoritare se consolidau prin acelaşi regim. J aarata afinai ormi RüB UNSPREZECE VNI treia aSsgyrjie rlene duşmane Eri s’au împlinit zece ani de cărui avioanele duşmane semănau moartea în populaţia paşnică din Bucureşti şi alte oraşe din România. Au fost atunci ucişi şi răniţi în următoarele oraşe : Bucureşti 624 morţi, 1066 răniţi; Judeţele : Ilfov&work, 16 răniţi ; Argeş 13 morţi, 8 răniţi; Bacău 16 morţi ; Brăila 6 morţi, 5 răniţi ; Buzău 25 morţi; Caliacra 8 morţi, 47 răniţi; Constanţa 218 morţi, 6 răniţi; Covurlui 13 morţi, 1 rănit; Dîmboviţa 5 morţi, 1 rănit; Gorj 3 morţi; Ialomiţa 128 morţi, 5 răniţi ; Mehedinţi 2 morţi, 1 rănit Muscel 1e morţi, 1 rănit; Neamţ 15 morţi, 4 răniţi; Olt 3 morţiPrahova 9 morţi, 2 răniţi; Putna 95 morţi, 15 răniţi; R.Sărat 125 morţi, 15 răniţi; Roman 1 mont, 1 rănit; Romanaţi 2 morţi; Suceava 3 morţi 2 răniţi; Tecuci 72 morţi, 9 răniţi ; Teleorman 11 morţi; Tulcea 25 morţi, 2 răniţi şi alţi 454 oameni cu otrăvuri. In total au fost: 2053 morţi şi 1296 răniţi. Un comitet de iniţiativă va organiza un parastas pentru pomenirea sufletului lor. —-----------■»■§!■»»——- 1 I ■ Copil şi revista A apărut, în editura „Cartea Românească“ Curs de Algebră elementară pentru clasa V, reală, de Victor Costin, prof. la .'acuitatea de ştiinţe din Iaşi, manual alcătuit conform programelor oficiale. De vânzare la toate librăriile din ţară, SĂPUNUL OLIVERT este j-Cgoriu.1 Ideal pentru higiena’uri îngrijirea inelei iii^gKfcjSBWr y TÂRGUL de MOSTRE din VIENA dela 4 până la 11 Septembrie 1927 HTVACTU3IM& SPECIALE: EXPOZIŢIE BELGIANĂ | EXPOZIŢIE ITALIANA EXPOZIŢIA RUSIEI SOVIETICE | EXPOZIŢIA din JAPONIA Noutăţi technice şi invenţiuni EXPOZIŢIA Obiectelor pentru industria toterală | EXPOZIŢIA de Reclamă EXPOZIŢIA de Radio [ Salonul de modă vienez pentru blănuri Viza de paşaport nu e necesară; cu Legitimaţia Târgului şi paşaportul de voiaj puteţi trece graniţa austriacă. Nici o viză pentru trecerea Cehoslovaciei. Viza ungurească se primeşte la graniţă arătând Legitimaţia Târgului. Mare reducere la călătorie pe căile ferate române, iugoslave, cehoslovace, ungare şi austriace, pe Dunăre, Marea Neagră şi cu Avioane, informaţiuni de orice fel şi Legitimaţii ( Lei 150.—) atât la Wien©? Mess© A. Wien 311 cât şi pe timpul târgului de 310 şi UE din Lipsea la Oösterreichisches Mosshaus din Lipsea Hannstrasse 16—18 precum şi la reprezentanţi ad honoris din Bucureşti, Consulatul austriac, strada Boteanului 4. , : Dr. M. Margulicz, strada Carol 9 „ : Sardev S. A. Biroul de Voiaj, strada Academiei 21. „ : Schenker S S Co. S. A. pentru transporturi internaţionale st". Paris 10. „ : Compagnie Internaţionale de Wagons-Litz, Piaţa Regele Carol No. 1. , : A. Horovitz & Co. Hanu cu Tei.24, ALBA LEI 23 kgr., CELULOZA DIFERITE DIMENSIUNI, CELULOZA IN SULURI, MĂTASE (SERVETE), PERGAMENT STREIN ŞI INDIGEN, HÂRTIE SEMI-VELINA si BRUNA HÂRTIE CERATA (WACHSPAPIER) FORMAT 50X76 — P&BY €©NVS£3fî®S 1. — Primesc comenzi prin telefon orice cantităţi La Depozitul: TH. G. APOSTOLESCU Stratia Bradului 3, Telefon 40/21, Mmi Magazin General Telefon 32612,Calea Moşilor 1-3-5,«București MINI TRANSPORTURI DE: Stofe şi Mătăsuri, Pânzeturi şi Olandă Linoleum lăţimi mari până la 360 metri Covoare, Cuverturi, Perdele etc. MEDICOLE de G41N&J, mare asortiment CHRISTALEMi “ Misein-Amn SERsiiCildoCeai şi Cafea lantărie, Cosmos Tacâmuri marea „Urs Argintării Articole pentru Restaurante, P©p©te etc. Bit cu Ifim Bei te fină pentru BâSB&IE, SAME şi COPII -----Preţuri obso lui fixe------"WIORUL“ primeşte abonamente de viligiatură cu 50 lei pe lună Grefa Trib. Teleorman Secţia I-a EXTRACT~No. 18.076 D-na Păuna G. Vasilescu din comuna T.Măgurele prin pert. înreg. la No. 82147/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Iancu Vasilescu din comuna T.Măgurele judeţul Teleorman pentru motivele rele tratamente şi insulte grave; din căsătorie a rezultat un copil şi anume Virginiea de 4 ani la pornirea prezentei acţiuni de divorţ. Soţii nu posedă avere. Termenul de judecată s’a fixat la 28 Iunie 1927. Drept care am format prezentul extract. Dos. No. 4366/926. Grefier, M. S. Ionesco Dr. R. CERNA BOALE de PIELE şî SIFILIS 43, str. Ii. Bălcescu(Piaţa Romană) BUCUREŞTI.—Cons.”46 Diatermo şi Crioterapie studiate al spitalul Saint-Louis din Paris Greta Trib. Teleorman aect’H l -a EXTRACT '«do. 2S.275 D-na Saluita C. Păun din comuna Recea judeţul Argeş prin petiţiunea înreg. la No. 9588/927 a intentat la acest tribunal acţiune de divorţ contra soţului său Constantin Păun pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat un copil anume Ion Alexandru Cuza în etate de 2 ani. Soţul pârât posedă 5 hectare în comuna Miroşi judeţul Teleorman şi leafa de institutor. Termen de judecată la 1 Iunie 1927. Grefa se va conforma disp. art. 285 cod. civil. Drept care am eliberat prezentul extract conform art. 285 cod. civil. Grefier. Nedescîfrabil. Luptele dela 38 August (CoitSinssarsăm pag. Eaî bandada s’au retras fără să fi încercat să ne dea ajutor. In aceste momente, intră în acţiune regimentul 13 de dorobanţi dela Iaşi care antrenează iar lupta. După o jumătate de oră turcii sunt respinşi şi căpitanul Pruncu înfige drapelul regimentului 13 în parapetul redutei. Perderile noastre au fost grele. După „Monitorul Oficial“ am avut 41 de ofiţeri şi 1176 soldaţi răniţi şi 15 ofiţeri şi 1335 soldaţi morţi Printre ofiţerii morţi au fost maiorul Sontu şi căpitanul Valter Mărăcineanu. Inspecţia Domnitorului Carol „ La 81 August Domnitorul Carol insoţit de Marele Duce inspectă poziţiunile pe care înaintaseră trupele române. Un detaşament de vânători condus de maiorul Candiano Popescu se prezentă Domnitorului, iar soldatul Grigore Ion, asvârli sub Picioarele cailor celor doi comandanţi drtapilul cucerit de la turci. Marele Duce,felicită pe vânător punându-l pe piept „Crucea Sf. Gheorghe , iar Domnitorul „Steaua României“. * Din cele patru tunuri cucernite la Griviţa, unul s’a dat ruşilor, iar drapelul şi 3 tunuriau rămas nouă. Două din ele au fost aşezate la statuia lui Mihai Viteazul şi unul a fost pus în faţa corpului de gardă la palatul Domnesc din rodul Mogoşoaei (în calea Victoriei)Drapelul a fost depus la Arsenal (azi la Muzeul Militar). Aceste trofee au fost aduse și primite în Capitală la 1 Septembrie cu mare pompă. A fost adevărată zi de sărbătoare. Cum a luat Grigore Ioan steagul turcesc E interesantă povestirea lui Grigore Ion cum a luat steagul făcută ziarului „Orientul“. „Ne aflam înainte, gloanţele cădeau ca grindina. Turcii erau la 300 paşi dar băteau în retragere. Eu eram înaintea celorlalţi ; vream să omor un turc cu baioneta. De o dată văd un zaplan ca la o 100 metri, dând fuga cu stindardul în mână. Nochese şi cada. Mă reped asupra lui şi sosesc la dânsul tocmai când se silea să pună mâna pe revolver. Ii înfig baioneta în piept şi pun mâna pe drapel. Turcul murise dar ţinea mâna încleştată pe drapel. Mă silii să îl mulg din mână dar văd alţi doi turci repezindu-se asupra mea. Mă pusei în apărare ştiind în ce poziţie grea eram. Din fericire sergentul şi caporalul meu văzură pericolul la care eram expus, şi se repeziră la mine. Eu am omorât un turc şi ei ,pe celălalt şi astfel am luat drapelul“. Presa străină despre valoarea armatei române Despre valoarea armatei române iată ce scria „Daily Telegraph V din Londra : „Soldaţii români s’au condus cu o bravură demnă de cele mai bune elogii şi s’au luptat remarcabil. ...In ceeace priveşte artileria română, ruşii i-au făcut elogii nelimitate. Armata română a dat desmitlire prognosticurilor nedrepte la care a fost plină presa austro-ungară şi germană în ultimele luni şi care arunca calomnia asupra acestei tinere armiate... „Neue Frei© Presse“ din Viena care până aci nu găsise decât cuvinte de bulă, dispreţ şi batjocură, despre armata română, e silită să recunoască într’un articol de fond că ..Românii mult batjocoriţi s’au bătut, după însăşi declaraţia corespondenţilor englezi, peste toate aşteptările. Ajutorul ce-l dau astfel ruşilor e însemnat şi cade greu in cumpănă“. „II Dovere“ dela Roma scrie după luptele crâncene dala Griviţa că „Românii intraţi în luptă au dat „probă de vitejie şi valoare tactică puţin comună. ...Sprinteni, vesel, entusiast, soldatul român face contrast remarcabil cu morăcănosul cosac. El are o suflare din rasa latină din care este altoit şi noi italienii trebue să salutăm cu bucurie sinceră redeşteptarea unui popor de care suntem legaţi cu legături de rudenie atât de strânse. ...România prin propria ei valoare va deveni un puternic centru care-i va asigura o situaţia admirabilă în Europa, având şi o înaltă misiune civilizatoare şi umanitară. Italia are datoria să cultive raporturi bune cu acest popor. Astăzi Ceea ce părea altora o utopie începe să se arate ca o realitate“... ■* După botezul de sânge primit de tânăra armată romană elogică curgeau din toate părţile şi cei mai sceptici au fost obligaţi de realitate să recunoască cum că poporul român are cel puţin acelea drepturi de a se bucura de libertate ca oricare altul. Speranţele puse în noi s’au realizat cu prisosinţă, căci astăzi România întregită este exponentul civilizaţiei în Orient şi poporul român prin dragostea lui de dreptate se poate considera ca un important factor de pace. C. ORAŞANU -------------------------------- Grefa Trib. Teleorman Secţie 11-a EXTRACT Vo. 23.540 D-na Mihala Ştefan Ştefan Gh Nută din comuna Storobăneasa prin petiţiunea înregistrată la No. 11147/927 a intentat la acest tribunal acţiune de divorţ contra soţului Ştefan Ştefan Gh. Notă pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat un copil anume Ştefana. Soţii pârâţi nu posedă avere. Termen de judecată la 35 iunie 1927. Grefa se va conforma dsp. art. 285 c. civ. Drept care am emis» presents! extract conform art. 285 c. civ. Grefier. Nedescifrabil. D-l Docent Dr. A. Esclovici rămâne pe vară In Capitală și dă consultațiuni pentru îioaie nervoase 5—7. Bulevardul Carol 23.