Viitorul, septembrie 1927 (Anul 20, nr. 5855-5880)

1927-09-01 / nr. 5855

Teatre] expresionist german în revista „Observatorul euro­pean" găsim im studiu interesant asupra Teatrului expresionist ger­man. După ce se face definiţia ex­presionismului „care este mai pu­ţin un gen literar decât o concep­ţie de raporturi omeneşti“ , fixată această formulă, născută din tul­bur­ările morale şi sociale ale epo­­cei post-belice: „Ce devin în acest vârtej, senti­mentele obişnuite ? Excesul se im­pune def­or­maţiuni monstruoase. Dragostea devine un macabru ero­tism şi bolnăvicios, perversiunile sexuale, încetul, înlocuesc pasiunile normale. O furie de a se distruge împinge aceste personagii spre si­nucideri si nebunie. Si în ruptura tuturor legăturilor, omul se simte singuratic si părăsit. In jurul lui, in el, un gol profund si o fierbere de lucruri necunoscute cari­ se agi­tă în îmtunerecul inconştientului, o lume de puteri altădată prizonie­­ r CAPITALA Teatrul Maţiosaal­ ­Miercuri 31 col.. Teatrul Natio­nal isi deschide stagiunea cu piesa istorică „Răzvan­ui Vidra“ de Haş­­deu. In rolurile principale vor a­­pare: d-ra Sorana Topa si d-nii Băltăţeanu, Ion Petrescu, Athana­­sescu, Dr. Mărculescu, Duţulescu, Ion Sărbu, N. Săvulescu, Bakiovin, Polizu, Conabie, etc. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. 11 * In seara de Joi 1 Septembrie se va juca pentru a doua oară „Răzvan şi inVidra“ spectacolul fiind precedat de conferinţă a d-lui profesor Bogdan­­Duică asupra lui Haşdeu pentru săr­bătorirea a 20 de ani de la moartea acestuia. Vineri 2 Septembrie va fi pre­miera piesei „Comedia Fericirii“ de N. Evreinov iar Vineri 16 Sept. se va reprezenta pentru întâia oară Cyrano de Bergerach. Ambele pie­se sunt puse în scenă cu un fast deosebit şi o distribuţia din cele mai alese de către d. director, de scenă Soare Z. Soare­­* ! D-na Flori­ca Georgescu Scorţan a fost angajată maestră in atelierele Teatrului Naţional din Bucureşti.­­ La teatrul „Caragiale“ se repetă, sub direcţiunea de scenă a d-lui S. Eliad, piesele „Ministrul“ de Gh. Brăcacu, „Castelul Wetterstein“ de F. Wedekind şi „Mesia din Umeri“ de Scarlat Callimachi.­re si liniştite, dar pe cari vijelia le liberează si le ridică la supra­faţă- Omul îşi dă seama de slăbi­ciunea sa în fata demonilor pe care ii purta in el. El cedează tiraniei lor, se lasă târât în toate aventu­rile corpului, ale inimei, ale spiri­tului şi strigă de deznădejde către pământul surd şi cerul gol. Un stil dramatic nou, scurt şi re­velator a fos­t creat. O acţiune foar­te rapidă, foarte strâns legată scoate în relief, personagiul, senti­mentul, ideea. Amestecă fără grija genurilor, grotescul ş i drama. Când împrumută cadenţele unui li­rism profund, când aspectele rea­liste ale unui dialog ordinar, când un schimb de fraze scurte şi inten­se încărcate cu o putere expresivă $i cari se succed ca nişte fulgere, iluminând deodată, sufletul perso­nagiului şi semnificaţia conflictu­lui. Teatrul! »Regina Maria** Eri s’au pus în vânzare, la casa teatrului ..Regina Maria" biletele pentru premiera piesii originale -Domnişoara Nastasia“, care va avea loc Sâmbătă, 3 Septembrie a. c. * Direcţiunea teatrului „Regina Ma­ria“ a luat diapoziţiuni pentru o nouă verificare a instalaţiunilor pla­fonului mobil al teatrului. Se ştie că, pe vremuri călduroase, acest pla­fon se deschide. E singurul teatru din Capitală cu acest dispozitiv de continuă aerisire. Direcţiunea teatrului „Regina Ma­ria" face toate sacrificiile pentru montarea lucrării originale „Dom­nişoara Nastasia“. Repetiţiile se fac cu asiduitate, zilnic, în decoruri. W 8TRASNATATE Teatrale In SSysia M—BB—­ In una din ultimele şedinţe ale colegiului comisariatului instrucţiu­­nei, R A. Pelse a făcut o expunere, asupra actualei stări a teatrelor din Rusia Sovietică. In total se găsesc astăzi in Rusia 670 clădiri de teatru, dintre cari ma­rea parte necesită reparaţii însem­nate. In timpul revoluţiei, multe tea­tre au trecut în arte mâini şi sunt utilizate în alte scopuri decât cele artistice. Teatrele se găsesc sub ad­ministraţia a diferite societăţi, înce­pând da la secţia teatrelor din co­misariatul instrucţiunei, la organi­zaţiile sindicale şi trusturile, cari administrează şi băile, etc. Această împrejurare îngreuneaă organizarea teatrelor. Comisiunea teatrelor a comisaria­tului instrucţiunei a cerut încredin­ţarea conducerii centrale a teatre­lor, cinematografelor, circurilor, etc. în mâna sa. La Moscova se va în­fiinţa un organ special în acest scop. Oraşele cari sunt legate între ele prin relaţii economice şi culturale, îşi vor schimba reciproc societăţile teatrale, decoruri, etc. Comisiunea a mai opiniat ca teatrele să fie scutite de orice dări. O expoziţie de Jur­ig^h Cu prilejul târgului de mostre de la Lufeliana, care se va ţine între 15—26 Septembrie, se va organiza şi o expoziţie de porturi naţionale slo­vene. Expoziţia va­ fi complectată şi de un concurs. * RTE-flNEMA rnm­srnsrnmimsimmaamm Ti AT RU1­ 7 — Nou! descinderi.­­tant D-nii Gică Ionescu, locţiitor de prim-procuror şi consilier Eug. Enescu, jude-instructor, au mai făcut două descinderi: tina aca­să şi alta în biutoral dela „Mo­nitor“ al d-lui Fălcoianu. S-au ridicat acte şi scrisori al căror conţinut este compromiţă­tor pentru fostul director gene­ral. Din actele găsite rezultă a­­mestecul său direct în comiterea fraudelor. Tot din cuprinsul acestor acte rezultând indicii asupra unor în­casări de 4 milioane de la fostul ministru de interne, d. Oct. Go­­ga, încasări puse în legătură cu tipărirea in atelierele „Monito­rului“ a revistei „Comoara“ pa­tronată de­ un grup de averescani parchetul a decis citarea ca in­formator a d-lui Gog­a spre a se stabili dacă d. Al. Fălcoianu n’a reținut pentru sine sumele înca­sate de la ministerul de interne pentru hârtia ce ar fi servit la tipăritul revistei „Comoara“. Ct­m era« speaulafi haftig Sftsfruk­eS Una din neregulile practicate de ani de zile în administraţia „Monitorului“ era şi cunoscutul sistem al întrebuinţării banilor instituţiei în afaceri particulare. Mandatele reprezentând valori mai importante nu se înregis­trau la sosire, deşi banii erau în­casaţi. Şi încasările la „Monitor“ se ridicau de multe ori la peste un milion lei pe zi. Erau ordo­nanţe venite de la autorităţi pen­tru serii întregi de publicaţiuni, care se ridicau la sute de mii de lei. Banii erau încasaţi şi luau drumul plasamentelor rentabile pentru neînfricaţii operatori ai­­Monitorului“. Ani de zile ba­nii statului au fost rulaţi în chi­pul acesta în afaceri de tot felul, al căror beneficiu intra în buzu­narele defraudatorilor. Autorităţile au putut pune mâ­na pe un foarte important do­sar, găsit în cancelaria lui Traian Tomescu. Acest dosar va servi la conducerea operaţiilor de verifi­care, care se vor extinde asupra întregii gestiuni a „Monitoru­lui“ din 1919 şi până azi. Cercetând sen­iună­ ­ri după amiază d-un­ consi­lier Eug. Enescu, jude instruc­tor şi Cerban, procuror, au făcut o nouă descindere la „Monitorul Oficial“. Cu acest prilej, a fost desigi­lată casa de fier a lui Fălcoia­­nu. înăuntrul ei nu s’a găsit ceva deosebit de interesant. E posibil ca înaintea arestării, să fi făcut să dispară actele compromițătoa­re, cari s’ar fi găsit în casă. Desigilarea şi controlarea cas­­selor lui Tomescu şi Vasiliu ne­cesitând vreme mai îndelungată a fost amânată, probabil, pe azi. * La instrucţie s’a statornicit, ca averea lui Tomescu se ridică la vre-o 50 milioane lei, afară de banii daţi cu împrumut. Astfel, Tomescu poseda trei vile la Si­naia, mia la Brașov, pământuri agricole, terenuri urbane, etc. #■ Verificarea actelor găsite în dosarul ridicat de la Tömesen, — continuă^. Instructorii au lucrat dri seară­ cu d-nii Panait Petre­scu, delegatul Consiliului supe­rior administrativ și Dumitre­­scu, inspector financiar, cari al­­cătuesc comisia de verificare. D-na Tomescu a fost invitată pe azi la instrucţie, spre a da noui informaţiuni. Cronica judleJarS mm^mmamKmasammmauatmmea laawawaas» DELAPIDĂRILE ‘ dela „Monitorai Oficial” Descoperirea unui dosar iropor- Averea lul Tomescu cStressS peste 50 millca- Qperstemi­­e de verificare Dispariţia unui în valoare, Sföy.öö© @s Sa niagv i­tiit­&t&Z1ST SPECTACOLELE ULEI Marţi 38 August TEATRUL CĂRĂBUŞ:— „Dă-te ,jes din Corcoduş !“ TEATRUL NOSTRU (Grădina Mar­coni Griviţa): „Fracul" cu Mişu Fotino. . CINEMA FRASCATI: „Prinţesa ro­şie" şi o comedie. CENTRAL. — Soţii cu protectori cu Lucy Dovaine şi o nostimă come­die. CINEMA M. VOICULESCU: „Monu­mentul Indian" cu Lya de Putty, Mya May, Olaf Fons, Conrad Veldt, operă complectă. CINEMA LUX. — „Soţiile moderne" cu Laura La Plante şi o comedie. CINEMA EFORIA. — „Maciste intre Lei", dramă în 8 acte şi comedie în 2 acte. CINEMA LIPSCANI. — „O căsăto­rie în fugă" şi o comedie. CINEMA BULEVARD-PALACE, ,Tra­gedia Dragostei" cu Emil Jan­­nings, Mya May, Vladimir Gaida­­rov. Seria Il-a. CINEMA GLORIA. — „Prinţesa Ri­vierei, dramă în 6 acte cu Ellen Kurty. CINEMA MARCONI. — „Casa miste­relor". Seria Il-a şi ultima. CINEMA MODEL. — „Fiul șeicului" cu Rudolf Valentino şi o comedie. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. — „Fan­tom­a trecutului“ cu William Reid şi o comedie. CINEMA ROMA. — „Corabia Iadu­lui“ 7 acte şi o comedie. CINEMA GRIVIŢA GRADINA. — „Aventurile unui prinţ şi o come­die. Funerariile regelui Ferdinand. CINEMA FLACARA. „Turcu plă­teşte" cu D’Ayor, Lica Rădulescu şi „Fecioara din Vilna". CINEMA EDISON. — „Vărul Coni­­ţei" cu Rod­ia Rocque şi o come­die. CINEMA ŞI GRADINA RAHOVA. — „Nopţi egiptene" cu Corinne Grif­fith. CINEMA PARIS. — „Omul de altă dată" cu Paul Wegener şi Olga Ce­­chova şi o comedie. CINEMA FACLA. — „Yasmina", 10 acte cu Huguete Duflos şi Leon Mathot şi o comdie. CINEMA POTERAŞ. — „Clubul mis­terios, dramă" în 7 acte cu Harry Pieli şi o comedie. CINEMA RAHOVA. — „Băiat sau fată". CINEMA JUPITER. „Femei pasio­nate" cu Feri Andra şi trupa de reviste Nae Tomescu. CINEMA ŞERBAN-VODA. — „O so­ţie şi doi bărbaţi" cu Maria Iaco­bini şi Harry Liedtke. CINEMA ROMANA-VIITOR. „Cân­tecul Luntraşului". CINEMA AMERICAN. — „In sânul baremului" şi o comedie în 2 acte. M­ODA Rochie de stradă, piele neagră. Centură­ de ­ Deschiderea congresului învăţătorilor bănăţeni la Reşiţa l@Ia­rifiMfia B®asiTâ am Banat In zilele de 28 şi 29 August, a­­dică Duminică şi Luni, a avut loc la Reşiţa congresul învăţătorilor bănăţeni. După ce s’a făcut primirea con­­gresiştilor, Sâmbătă seara şi s’au luat toate dispoziţiile pentru găz­duirea lor. Duminică, dimineaţa, s’a deschis congresul într’un entu­ziasm de nedescris, în prezenţa autorităţilor civile şi militare şi delegaţii tuturor asociaţiunilor în­­văţăttoreşti din ţară. B. Patriche Râmnd­eanu­u senator, şi preşedintele învăţătorilor bănă­ţeni, după ce salută pe congresişti arată într’o documentată expunere „ ,___, fazele prin care a trecut bătrâna a-Iaşi, o0. _ Duminică, cu frerun, speraţie a învăţătorilor şi rolul ei Bucureşti-Iaşi a sosit in gara lo­­r înaintea răsboiului până în zilele A"­desrobirei noastre naţionale, de 500.000 lei, pe adresa Max Gru­n­­stein din Bălţi. Nu se ştie în ce îm­prejurări gropul a dispărut. D. controlor Niculescu-Amza din inspectoratul general şi d. diri­ginte Nicolau au constatat în mod oficial dispariţia gropului. A fost arestat controlorul Dimi­­triu­ care primise gropul din Bucu­­reşti. S’au făcut apoi descinderi la con­ductorul Bărculeţ şi Zuraalei şi Pe­rianu factori. In declaraţia sa con­trolorul Dimitrin afirmă că a pri­mit o casetă cu bani, 36 scrisori de valoare şi gropul de 500.000 lei. Pretinde că în timp ce înregistra valorile au trecut pe acolo Zuralei, Petianu şi Bărculeţ. El afirmă că aceştia ar fi luat gropul. Furtul s-a comis între orele 8 şi 9 dimi­neaţa. Dispariţia gropului a fost sem­nalată deabia la 10 seara. Insistând asupra revendicărilor învăţătoreşti, — d-sa spune — că marele om al culturei şi sprijini­tor al şcoalei româneşti, d. dr. An­­gelescu, după ce a ridicat altarele pentru luminarea maselor s’a in­teresat de soarta învăţătorilor şi printr’o demnă stăruinţă, a uşurat situaţia materială a acelora cari şi-au închinat toată viaţa catedrei şi şcoalei, dând astfel posibilitatea ţăranului să înveţe slova româ­nească. In ceea ce priveşte munca pe care trebue să o desăvârşească învăţă­torul începător este neapărată ne­­voe ca el, să lucreze printr’o strân­să colaborare cu toţi iubitorii cul­turei şi în prima linie, cu colegii săi din „Uniunea învăţătorilor din România De aceea d-sa propune şi aduna­rea generală admite, contopirea în­văţătorilor bănăţeni în această mare şi singură Asociaţie a învă­ţătorilor din întreaga ţară. In urmă d-sa declară desbaterile congresului. Pe rând apoi reprezentanţii in­stituţiilor culturale,­­aduc salutul lor. A doua zi, congresiştii au vizitat marele uzine ale Reşiţei, iar seara a avut loc un banchet la care s-au rostit mai multe discursuri. Scrisori din Satu-Mare CRIMINAL EVADAT— Rozes­­cu Bizone condamnat la 20 ani mun­ca silnică evadând din închisoarea Jilava a încercat să părăsească ţara spre a scăpa de pedeapsă. In Chiraihaza din Cehoslovacia a fost prins şi predat autorităţilor româneşti din Halmi care’l vor înainta închisoarei spre a conti­nua executarea pedepsei. NUMIRE.— D-l Athanasie Bă­­lănescu directorul şcoalei primare No. 2 din localitate a fost numit revizor şcolar al judeţului Satu- Mare. Ministerul de instrucţiuni pu­blice a făcut o fericită alegere prin această numire dat fiind re­cunoscutele calităţi pedagogice a noului numit un distins dascăl al culturei şi şcoalei româneşti aci la grani­ţa care a înţeles să facă apostolat din funcţiunea sa depu­­nând şi o activitate extraşcolară şi ziaristică pentru care merite a fost mult prigonit de nenorocitul regim averescan luândui-se postul şi care regim izbutise să dezor­ganizeze învăţământul românesc la graniţa ţarei în timp ce şcolile minoritare se consolidau prin a­­celaşi regim. J­ aarata afinai ormi RüB UNSPREZECE VNI treia aSsgyrjie rlene duşmane Eri s’au împlinit zece ani de cărui avioanele duşmane semănau moartea în populaţia paşnică din Bucureşti şi alte oraşe din Româ­nia. Au fost atunci ucişi şi răniţi în următoarele oraşe : Bucureşti 624 morţi, 1066 răniţi; Judeţele : Ilfov­­&work­, 16 răniţi ; Argeş 13 morţi, 8 răniţi; Bacău 16 morţi ; Brăila 6 morţi, 5 răniţi ; Buzău 25 morţi; Caliacra 8 morţi, 47 răniţi; Constanţa 218 morţi, 6 răniţi; Covurlui 13 morţi, 1 rănit; Dîmboviţa 5 morţi, 1 rănit; Gorj 3 morţi; Ialomiţa 128 morţi, 5 ră­niţi ; Mehedinţi 2 morţi, 1 rănit Muscel 1e morţi, 1 rănit; Neamţ 15 morţi, 4 răniţi; Olt 3 morţiPra­hova 9 morţi, 2 răniţi; Putna 95 morţi, 15 răniţi; R.­Sărat 125 morţi, 15 răniţi; Roman 1 mont, 1 rănit; Romanaţi 2 morţi; Suceava 3 morţi 2 răniţi; Tecuci 72 morţi, 9 răniţi ; Teleorman 11 morţi; Tulcea 25 morţi, 2 răniţi şi alţi 454 oameni cu otrăvuri. In total au fost: 2053 morţi şi 1296 răniţi. Un comitet de iniţiativă va or­ganiza un parastas pentru pome­nirea sufletului lor. —-----------■»■§!■»»——- 1 I ■ Copil şi revista A apărut, în editura „Cartea­ Ro­mânească“ Curs de Algebră ele­mentară pentru clasa V, reală, de Victor Costin, prof. la .'acuitatea de ştiinţe din Iaşi, manual alcă­tuit conform programelor oficiale. De vânzare la toate librăriile din ţară, SĂPUNUL OLIVERT este j-Cgoriu.1 Ideal pentru higiena’­uri îngrijirea inelei iii^gKfcjSBWr y TÂRGUL de MOSTRE din VIENA dela 4 până la 11 Septembrie 1927 HTVACTU3IM& SPECIALE: EXPOZIŢIE BELGIANĂ | EXPOZIŢIE ITALIANA EXPOZIŢIA RUSIEI SOVIETICE | EXPOZIŢIA din JAPONIA Noutăţi technice şi invenţiuni EXPOZIŢIA Obiectelor pentru industria toterală | EXPOZIŢIA de Reclamă EXPOZIŢIA de Radio [ Salonul de modă vienez pentru blănuri Viza de paşaport nu e necesară; cu Legitimaţia Târgului şi paşaportul de voiaj puteţi trece graniţa austriacă. Nici o viză pentru trecerea Cehoslo­vaciei. Viza ungurească se primeşte la graniţă arătând Legitimaţia Târgului. Mare reducere la călătorie pe căile ferate române, iugoslave, cehoslo­vace, ungare şi austriace, pe Dunăre, Marea Neagră şi cu Avioane, informa­­ţiuni de orice fel şi Legitimaţii (­ Lei 150.—) atât la Wien©? Mess© A. Wien 311 cât şi pe timpul târgului de 310 şi UE din Lipsea la Oösterreichisches Mosshaus din Lipsea Hannstrasse 16—18 precum şi la reprezentanţi ad honoris din­­ Bucureşti, Consulatul austriac, strada Boteanului 4. , : Dr. M. Margulicz, strada Carol 9 „ : Sardev S. A. Biroul de Voiaj, strada Academiei 21. „ : Schenker S S Co. S. A. pentru transporturi internaţionale st". Paris 10. „ : Compagnie Internaţionale de Wagons-Litz, Piaţa Regele Carol No. 1. , : A. Horovitz & Co. Hanu­ cu Tei.24, ALBA LEI 23 kgr., CELULOZA DIFERITE DIMENSIUNI, CELU­LOZA IN SULURI, MĂTASE (SERVETE), PERGAMENT STREIN ŞI INDIGEN, HÂRTIE SEMI-VELINA si BRUNA HÂRTIE CERATA (WACHSPAPIER) FORMAT 50X76 — P&BY €©NVS£3fî®S 1. — Primesc comenzi prin telefon orice cantităţi La Depozitul: TH. G. APOSTOLESCU Stratia Bradului 3, Telefon 40/21, Mmi Magazin General Telefon 32612,­Calea Moşilor 1-3-5,«București MINI TRANSPORTURI DE: Stofe şi Mătăsuri, Pânzeturi şi Olandă Linoleum lăţimi mari până la 360 metri Covoare, Cuverturi, Perdele etc. MEDICOLE de G41N&J, mare asortiment CHRISTALEMi “ M­isein-Amn SERsiiCildoCeai şi Cafea l­a­ntărie, Cosmos Tacâmuri marea „Urs Argintării Articole pentru Restaurante, P©p©te etc. B­it cu Ifim Bei te fină pentru BâSB&IE, SAME şi COPII -----Preţuri obso lui fixe------­"WIORUL“ primeşte abonamente de viligiatură cu 50 lei pe lună Grefa Trib. Teleorman Secţia I-a EXTRACT~No. 18.076 D-na Păuna G. Vasilescu din comuna T.­Măgurele prin pert. înreg. la No. 82147/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Ian­cu Vasilescu din comuna T.­Măgurele judeţul Teleorman pentru motivele rele tratamente şi insulte grave; din căsătorie a re­zultat un copil şi anume Virginiea de 4 ani la pornirea prezentei ac­ţiuni de divorţ. Soţii nu posedă avere. Termenul de judecată s’a fixat la 28 Iunie 1927. Drept care am format prezentul extract. Dos. No. 4366/926. Grefier, M. S. Ionesco Dr. R. CERNA BOALE de PIELE şî SIFILIS 43, str. Ii. Bălcescu­(Piaţa Romană) BUCUREŞTI.—Cons.”­4­6 Diatermo­ şi Crioterapie studiate al spitalul Saint-Louis din Paris Greta Trib. Teleorman aect’H l -a EXTRACT '«do. 2S.275 D-na Saluita C. Păun din comuna Recea judeţul Argeş prin petiţiu­­nea înreg. la No. 9588/927 a inten­tat la acest tribunal acţiune de di­vorţ contra soţului său Constantin Păun pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat un copil anume Ion Alexandru Cuza în etate de 2 ani. Soţul pârât posedă 5 hectare în comuna Miroşi judeţul Teleorman şi leafa de institutor. Termen de judecată la 1 Iunie 1927. Grefa se va conforma disp. art. 285 cod. civil. Drept care am eliberat prezentul extract conform art. 285 cod. civil. Grefier. Nedescîfrabil. Luptele dela 38 Au­­gust (CoitSinssars­­ăm pag. E­aî bandada s’au retras fără să fi în­cercat să ne dea ajutor. In aceste momente, intră în ac­ţiune regimentul 13 de dorobanţi dela Iaşi care antrenează iar lup­ta. După o jumătate de oră turcii sunt respinşi şi căpitanul Pruncu înfige drapelul regimentului 13 în parapetul redutei. Perderile noastre au fost grele. După „Monitorul Oficial“ am avut 41 de ofiţeri şi 1176 soldaţi răniţi şi 15 ofiţeri şi 1335 soldaţi morţi­ Printre ofiţerii morţi au fost ma­iorul Son­tu şi căpitanul Valter Mărăcineanu. Inspecţia Domnitorului Carol „ La 81 August Domnitorul Carol insoţit de Marele Duce inspectă po­ziţiunile pe care înaintaseră trupe­le române. Un detaşament de vâ­nători con­dus de maiorul Candia­­no Popes­cu se prezentă Domnito­rului, iar soldatul Grigore Ion, as­­vârli sub Picioarele cailor celor doi comandanţi drtapilul cucerit de la turci. Marele Duce,felicită pe vânător punându-l pe­ piept „Crucea Sf. Gheorghe , iar Domnitorul „Stea­ua României“. * Din­ cele patru tunuri cucernite la Griviţa, unul s’a dat ruşilor, iar drapelul şi 3 tunuri­­au rămas nouă. Două din ele au fost aşezate la st­atu­ia lui Mihai Viteazul şi unul a fost pus în faţa corpului de gar­dă la palatul­ Domnesc din r­odul Mogoşoaei (în calea Victoriei)­­Drapelul a fost depus la Arsenal (azi la Muzeul Militar). Aceste trofee au fost aduse și primite în Capitală la 1 Septem­brie cu mare pompă. A fost adevă­rată zi de sărbătoare. Cum a luat Grigore Ioan steagul turcesc E interesantă povestirea lui Gri­gore Ion cum a luat steagul făcu­tă ziarului „Orientul“. „Ne aflam înainte, gloanţele că­deau ca grindina. Turcii erau la 300 paşi dar băteau în retragere. Eu eram înaintea celorlalţi ; vream să omor un turc cu baioneta. De o dată văd un za­plan ca la o 100 metri, dând fuga cu stindardul în mână. N­­ochese şi cada. Mă reped asupra lui şi sosesc la dânsul toc­mai când se silea să pună mâna pe revolver. Ii înfig baioneta în piept şi pun mâna pe drapel. Tur­cul murise dar ţinea mâna încleş­tată pe drapel. Mă silii să îl mulg din mână dar văd alţi doi turci re­pezindu-se asupra mea. Mă pusei în apărare ştiind în ce poziţie grea eram. Din fericire sergentul şi ca­poralul meu văzură pericolul la care eram expus, şi se repeziră la mine. Eu am omorât un turc şi ei ,pe celălalt şi astfel am luat dra­pelul“. Presa străină despre valoarea armatei române Despre valoarea armatei româ­ne iată ce scria „Daily Telegraph V­ din Londra : „Soldaţii rom­âni s’au condus cu o bravură demnă de cele mai bune elogii şi s’au luptat re­marcabil. ...In ceeace priveşte artileria ro­mână, ruşii i-au făcut elogii neli­mitate. Armata română a dat desmit­­lire prognosticurilor nedrepte la care a fost plină presa austro-unga­r­ă şi germană în ultimele luni şi care arunca calomnia asupra aces­tei tinere armiate... „Neue Frei© Presse“ din Viena care până aci nu găsise decât cu­vin­te de bulă, dispreţ şi batjocură, despre armata română, e silită să recunoască într’un articol de fond că ..Românii mult batjocoriţi s’au bătut, după însă­şi declaraţia co­respondenţilor englezi, peste toate aşteptările. Ajutorul ce-l dau astfel ruşilor e însemnat şi cade greu in cumpănă“. „II Dovere“ dela Roma scrie după luptele crâncene dala Griviţa că „Românii intraţi în luptă au dat „probă de vitejie şi valoare tactică puţin comună. ...Sprinteni, vesel, entusiast, sol­datul român face contrast re­marcabil cu morăcănosul cosac. El are o suflare din rasa latină din care este altoit şi noi italienii tre­bue să salutăm cu bucurie sinceră redeşteptarea unui popor de care suntem legaţi cu legătu­ri de rude­nie atât de strânse. ...România prin propria ei va­loare va deveni un puternic cen­tru­ care-i va asigura o situaţia admirabilă în Europa, având şi o înaltă misiune civilizatoare şi u­­manitară. Italia are datoria să cul­tive raporturi bune cu acest popor. Astăzi Ceea ce părea altora o uto­pie începe să se arate ca o reali­tate“... ■* După botezul de sânge primit de tânăra armată romană elogică curgeau din toate părţile şi cei mai sceptici au fost obligaţi de realitate să recunoască cum că po­­porul român are cel puţin acelea­ drepturi de a se bucu­ra de liberta­te ca ori­care altul. Speranţele puse în noi s’au reali­zat cu prisosinţă, căci astăzi Ro­mânia întregită este exponentul civilizaţiei în Orient şi poporul ro­mân prin dragostea lui de dreptate se poate considera ca un impor­tant factor de pace. C. ORAŞANU --------------------------------­ Grefa Trib. Teleorman Secţie 11-a EXTRACT Vo. 23.540 D-na Mihala Ştefan Ştefan Gh Nută din comuna Storobăneasa prin petiţiunea înregistrată la No. 11147/927 a intentat la acest tribu­nal acţiune de divorţ contra soţu­lui Ştefan Ştefan Gh. Notă pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat un copil anume Ştefana. Soţii pârâţ­i nu posedă avere. Termen de judecată la 35 iunie 1927. Grefa se va conforma dsp. art. 285 c. civ. Drept care am emis» presents! extract conform art. 285 c. civ. Grefier. Nedescifrabil. D-l Docent Dr. A. Esclovici rămâ­ne pe vară In Capitală și dă consul­ta­țiuni pentru îioaie nervoase 5—7. Bulevardul Carol 23.

Next