Viitorul, noiembrie 1927 (Anul 20, nr. 5908-5932)
1927-11-26 / nr. 5929
| anul al trcuă-zecelea Ko. 5929 3 LN 17. in Ti! EA 6LFIPK. îp sitelPCHte IN T^RA Un en---------500 lei Şase luni------— 350 , trei luni---------- 200 , 6 PAGINI iitorul In streinătate Un an — — — 1.500 lei Şase luni------700 , Trei luni — — 400 «LMINISTRAȚIA BUCUREȘTI STR. EDGARTQTCNET No. 2 || STRADA ACADEMIEI No. II Telefoanele • Direcţia 351/23 , Redacţia ei Administraţia 349/23 şi 303/11 Sâmbătă 26 Noembrie, 1927 k N RCI~ S.CNLRCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. leset rr ie 17 ei ie ieste lienţiile de publicitate Manuscriptele republicate se distrug Câteva date BIOGRAFICE A murit ION I. C. BRATIANU Fiul marelui Ion Brătianu a cărui minte şi inimă o regăsim în evenimentele ce au creiat România Modernă. Ion I. C. Brătianu, şeful partidului liberal a închis ochii de apururi. Este o pierdere pe care tara o simte acum, o va simţi dureros în cursul anilor, pentru că cel care moare azi fulgerător a fost o personalitate gigantică a vieţei publice româneşti. Pe Ion I. C. Brătianu îl găsim ca animator al tuturor marilor mişcări şi acţiuni ce au creiat România de azi. II regăsim încă din 1913 ca propovăduitor al celei mai mari reforme democratic-revoluţionare în efecte, deşi admirabil de liniştită în cursul ei — reforma exproprierea pământurilor pentru a îi date ţăranilor, înainte de marea experienţă a războiului, şi înainte ca ‘ţ“rănimea să fi arătat vitejia ei în tranşee şi pe câmpuri de luptă, Ion I. C. Brătianu imprima vieţei noastre politice, ritmul cel mai democrat posibil, şi preconiza o reformă ce avea să treacă marea proprietate în posesia ţărănimei. Când marele război a venit, şi când se cerea o minte şi o voinţă, ca să facă gestul izbăvitor şi liberator al unui neam întreg, care aştepta de veacuri desrobirea şi unirea lui, Ion I. C. Brătianu este omul mare al acelor timpuri decisive pentru viaţa noastră naţională. El este fruntaşul generaţiei de jertfe şi de avânt, şi Ion I. C. Brătianu devine sufletul războiului, al rezistenţei pline de încredere, precum după ce ostilităţile încetează îl găsim ca apărătorul cel mai intransigent, cel mai de necontestată autoritate, al drepturilor noastre naţionale. România Mare se creiase. Trebuia, apoi, consolidarea ei, pentru ca strălucitele roade ale vitejiei oştirei şi înţelepciunei politice, să nu fie pierdute; şi de aceia Ton I. C. Brătianu este muncitorul şi îndrumătorul operei de refacere, de vindecare a relelor, de normalzare a tărei. Marea inimă şi strălucitul cuget care se pusese cu atâta devotament în serviciul tărei, a dispărut, şi omul care trăise pentru ţară, care vedea în propăşirea ei, un cult al propriei lui vieţi, nu mai este. Nu mai este omul de largă experienţă, cugetarea limpede şi iniţiativa vie în care viaţa naţională a poporului român, se reflecta intens şi limpede Mare democrat, pentru care fericirea celor multi nu era un cuvânt de efect, ci o mare realitate; mare român, pentru care poporul si tara erau obiecte de cult si erau, idealurile vietei lui întregi; mare om de stat, pentru care toate problemele vietei publice îl găseau totdeauna preparat, Ion I. C. Brătianu reprezenta în vremurile de acum, pline de măreţie dar şi de griji, o nădejde a neamului întreg, omul mare la care se apela cu încredere în orice clipă grea a românismului. Şi după cum a fost o mare fericire ca epoca în care s’a plămădit România Mare l’a avut pe Ion I. C. Brătianu, o mare nenorocire, simţită de ţara întreagă, reprezintă neaşteptata şi fulgerătoarea sa moarte. Partidul liberal care a avut cinstea mare şi marele noroc de a fi condus de Ion I. C. Brătianu, deplânge în faţa mormântului deschis, pe cel care nu mai este, şi se leagă cu jurământ fată de tară de a duce mai departe opera românească şi salvatoare a celui ce a închis ochii, dar ne-a lăsat moştenire idealul lui de viată, închinată binelui tărei noastre. Ion I. C. Brătianu s’a născut în anul 1864 El a urmat cursurile liceului Sf. Sava din Bucureşti, liceu pe care l-a vizitat anul trecut clasă cu clasă. După bacalaureat a plecat la Paris unde a absolvit şcoala, Politechnică şi aceea de poduri şi şosele, obţinând titlul de inginer. A intrat în corpul nostru technic şi a lucrat câtva timp, sub conducerea regretatului inginer ,Angliei Saligny, la construirea marelui pod de peste Dunăre, unde s’a distins, nu numai prin solidele sale cunoştinţe technice, dar şi prin spiritul său conştiincios şi camaraderesc, prin puterea sa de muncă, zelul şi devotamentul său. O strălucită perso- nalSiste Dela şcoala franceză modernă, mult regretatul bărbat de stat a câştigat, de o parte, spiritul pozitiv ştiinţific, disciplina intelectuală, puterea de pătrundere şi de altă parte, darul viziunii clare, obicinuinţa dialecticei pure, elocinţa caldă şi convingătoare. De la părintele său, a moştenit însuşirile omului politic, care mai târziu avea să fie chemat să conducă acelaş partid politic şi să prezideze, în calitate de şef de guvern, evenimentele cele mai importante din istoria neamului românesc. Aceste însuşiri au fost predominate de o înţelegere clară a realităţilor, de o voinţă perfect echilibrată şi pronunţat afirmată de un simţ politic remarcabil, cari i-au permis — când ora marilor deciziuni au sunat — să le pună în serviciul patriei sale prin hotărâri ferme, prin acţiuni conduse cu energie şi bine susţinute, prin soluţii înţelepte. Ion I. C. Brătianu a împăcat principiile politicei idealiste cu principiile politicei pozitiviste. El niciodată n’a stabilit o linie de demarcaţie între dânsele, nici nu le-a confundat prin compromisuri, ci le-a pus în acord, având ca scop suprem de atins, — fie binele contimporanilor săi, fie înălţarea şi propăşirea patriei şi a neamului său. In împrejurări grele, a ştiut să domine evenimentele şi nici odată nu s’a lăsat dominat de ele. El n’a şovăit, ci şi-a asumat toată răspunderea actelor sale, căci cunoştea arta de a guverna, după cum era un bun psiholog, un excelent tactician şi un fin diplomat. Principiile sale politice se pot încadra în formula liberalismului modern, bazat pe practica unei democraţii sănătoase. Odată a declarat Ion Brătianu, în Cameră. ,,Oricare ar fi împrejurările, nu voi fi împins să merg nici prea mult la dreapta, dar nici prea mult la stânga". Iată definită politica de echilibrure liberală și democratică. Conducător de partid și președinte de Ioasi iu Chemat la conducerea partidului liberal, după retragerea lui Dimitrie. A. Sturdza, Ion I. C. Brătianu a promis solemn că îşi va îndeplini greaua sa misiune prin respectarea doctrinei şi principiilor partidului său, dar mai presus de toate, prin luarea în consideraţie a dorinţelor şi intereselor generale ale ţării. Şi el s’a ţinut de promisiune. Exerciţiul puterii nu l-a făcut să uite promisiunea d’intâi, angajametele sale. El a fost un şef cu autoritate, dar fără să abuzeze de această autoritate ; un conducător avizat, înţelept; un consilier al tronului totdeauna credincios şi devotat; un servitor al statului, plin de demnitate şi conştiincios. A fost ministru al lucrărilor publice, apoi preşedinte al consiliului şi ministru de război şi de externe afirmând calităţi de adevărat bărbat de stat. ION I. C. BRATIANU O activitate prodigioasă In 1913, după ce a luat parte la campania din Bulgaria, ca ofiţer de rezervă, având gradul de căpitan, a făcut cunoscut printr’o scrisoare, tării, că o reformă agrară se impune, pentru împroprietărirea ţăranilor. Şi această reformă agrară a fost înscrisă în programul partidului liberal, odată cu aceea a sufragiului universal, egal, direct şi secret. Reforma agrară, anunțată în 1913, n’a putut fi realizată, decât în 1919, din cauza războiului. Cinternarea dela 1914-1919 Dela Ianuarie 1914 şi pană la Septembrie 1919 — adică în epoca cea mai grea prin care a trecut neamul nostru — neutralitatea, războiul şi tratativele de pace — Ion I. C. Brătianu a condus aproape neîntrerupt destinele ţării, cu multă chibzuinţă, fermitate şi autoritate. In timpul neutralităţii, el a dirijat acţiunea diplomatică cu prudenţă, abilitate, pricepere şi înţelepciune, aşteptând să sune ceasul României. A jucat strâns, a negociat , s’a informat, s’a preparat. A fost o acţiune diplomatică plină de greutăţi şi de riscuri mari, dar Ion I. C. Brătianu a condus-o, în aşa mod, încât a atins scopul ce-l urmărea: intrarea în război alături de aliaţii noştri fireşti, însă prin asigurarea chestiilor teritoriale relative la Ardeal, Banat şi Bucovina, precum şi la cooperarea armatelor ruseşti în Moldova şi Dobrogea şi a armatei aliate de la Salonic, comandată de generalul Sarran. La 30 iunie 1916, contele Czerin, fostul ministru al Austro-Ungariei în Bucureşti, comunica, la Viena, baronului Burian, „că Brătianu nu aşteaptă decât ora proprie ca să intre în Transilvania“... La 4 August 1916, în casa lui Procopiu din Bucureşti, Brătianu semna tratatul de avanta cu Marea Britanie, Franţa, Rusia şi Italia, prin care se recunoştea drepturile noastre asupra provinciilor române de peste Carpaţi. Şi în ziua de 14 August guvernul Ion Brătianu declara război Austro-Ungariei şi ordona mobilizarea armatei... Zarul se aruncase. Armele urmau să hotărască soarta noastră. După retragerea armatelor noastre în Moldova, în Decembrie 1916, sa constituit, la Iaşi, guvernul de colaborare Ion Brătianu— Take Ionescu. Guvernarea istorică dela 1914— 1919, a fost întreruptă dela Ianuarie 1918 până la sfârşitul lunii Februarie 1918 ,guvernul Averescu) și de la Martie 1918—Octombrie 1918 ,guvernul Marghiloman) și apoi de guvernul prezidat de generalul Coandă. Tratativele de pace dela Paris In ziua de 29 Noembrie 1919, s’a constituit guvernul Brătianu, — cel dintâi guvern al României Mari Ion Brătianu a plecat la Paris, ca să ia parte la tratativele de pace. El a stăruit ca România să obţină Banatul întreg. Dificultăţile ivite, la Paris, cu prilejul acestor negocieri, au nemulţumit pe Ion Brătianu. Bărbatul de stat român a atras atenţia reprezentanţilor puterilor aliate şi asociate asupra marilor sacrificii făcute de România în război şi care nu trebue să fie nesocotite, precum şi asupra dispoziţiilor cuprinse în tratatul dela 4 August 1916, încheiat la Bucurescu. Tratativele dela Paris — mai cu seamă din cauza opoziţiei Iugoslaviei în chestia Banatului — n’au condus la rezultatele dorite de patriotismul lui Ion Brătianu. Iran In 1919, regimul bolşevic s'a instalat la Budapesta şi armatele roşii maghiare ne-au atacat. I. Brătianu — cu toată opunerea aliaţilor — n’a ezitat să atace Ungara. România nu putea lăsa partea de vest a ţârii în nesiguranţă şi la discreţia trupelor maghiare bolşevice. Armata noastră a intrat în Ungaria, a distrus trupele vrăjmaşe şi apoi, în ziua de 3—4 August 1919, şi-a făcut intrarea triumfală în Budapesta. România salvase Ungaria de regimul bolşevic şi restabilise ordinea în această ţară. Acţiunea guvernului Brătianu, triumfase. In ziua de 27 Septembrie 1919, guvernul Brătianu a demisionat. La 19 Ianuarie 1922 s’a constituit alt guvern, sub preşedinţia lui Brătianu, care s’a retras în 1926. Ultimul guvern prezidat de mult regretatul bărbat de stat, a fost cel constituit în iunie a. c. ------------------------------------------- PROCLAMAŢIA GUTERNULUI CĂTRE TARA umilim.vocat azi dimineaţă, a dat următoarea proclamaţiune către tară: ROMANI. Lovit de o boală fulgerătoare Ion I. C. Brătianu s’a stins din viaţă, d in dimineaţa zilei de 24 Noembrie. Ta«'» pierde azi pe omul care mai mult de un pătrar de veac şi-a închinat ca sfetnic al marilor şi nemuritorilor Regi Carol şi Ferdinand toată munca şi sufletul lui pentru propăşirea, înălţarea şi întregirea statului român. Opera vieţii lui Ion I. C. Brătianu rămâne pentru vecie legată de cele mai însemnate acte din istoria naţională şi politică a poporului român. Prin înţelepciunea şi patriotismul lui Ion I. C. Bărtianu, destinele neamului românesc au fost conduse la înfăptuirea unităţii naţionale iar rolul pe care Ion I. C. Brătianu l-a avut în făurirea României întregite, rămâne pagina cea mai glorioasă din viaţa marelui dispărut. Poporul român datoreşte lui Ion I. C. Brătianu reformele democratice, votul obştesc şi împroprietărirea sătenilor, precum şi întreaga operă de organizare a sfatului întregit. Rar opera lui Ion I. C. Brătianu de care istoria va vorbi întotdeauna cu evlavie şi cu recunoştinţă înseamnă o muncă uriaşă de fiecare zi depusă cu înţelepciune, cu patriotism şa cu o energie creatoare neasemuită, in slujba statului întregit şi a neamului care-i datoreşte împlinirea celor mai sfinte năzuinţi ale lui. Moartea lui Ion I. C. Brătianu lasă un gol nemăsurat în viaţa ţării şi în sufletul poporului român. România întregită de la un capăt la altul va plânge pe acel care a avut un rol atât de hotărâtor în înfăptuirea ei. Dar cu cât pierderea este mai adâncă şi durerea mai covârşitoare, cu atât mai vie şi mai puternică trebuie să fie un sufletul poporului român hotărârea de a birui durerea ce încearcă, prin simţimântul de dragoste şi solidaritate patriotică ce trebuie să apropie şi să lege pe toţi fii ţării în jurul intereselor superioare ale României întregite, eternă în puterile ei de viaţă şi de continuă înălţare. CERTIFICATUL de DECES A fi fazi Joi 21 Noembrie 1927 la orele 6,15 dimi* neaţa a încetat din viaţă d. Ion I. C. Brătianu, pre*şedintele consiliului de miniştri, în urma unei an* ghine streptococice cu septicemie. 24 Noembrie 1927. PROF. DR. C. ANGELESCU PROF. DR. NANU MUSCEL PROF. DR. LUPU PROF. DR. NASTA . l CflTRE TOŢI ŞEFII de ORGANIZAŢII mmmmmammmmtuummmmmmmmaaammammnmmmm WEKF ai partidului Naţionaliberal D. N. G. Daca, ministrul de Interne a expediat astăzi următorul comunicat către toţi şefii de organizaţii naţional-liberale din ţară: Cu inima zdrobită de durere am trista însărcinare de a vă aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a marelui şi mult iubitului nostru Preşedinte Domnul Ion I. C. Brătianu. Rolul lui în istoria României contimporane, în înfăptuirea întregirii neamului şi în îndeplinirea marelor reforme democratice care stau la temelia organizării sociale a României întregite, aparţin istoriei şi asigură în analele românismului o glorie neperitoare. In faţa mormântului său deschis, partidul Naţional Liberal pe care el l-a condus cu atâta înţelepciune şi cu atâta strălucire, este dator mai mult decât oricând ca prin unire şi puternică solidaritate sufletească să stea strajă întru apărarea marilor interese naţionale care preocupă ţara noastră. Acesta este cel mai bun omagiu pe care colaboratorii şi prietenii politici îl pot, în aceste clipe de durere, aduce memoriei marelui om de stat dispărut atât de neașteptat din mijlocul nostru. I. G. DUCA