Viitorul, iunie 1929 (Anul 21, nr. 6387-6412)

1929-06-11 / nr. 6395

■Qgas TEATRU-MUZICA I­NTERE-ARTE institutul social român ILUZIILE PĂCII ,­ PACTUL KELLOGG Comunicarea d-lui profesor V. V. Perla Făcând o expunere asupra în­cercărilor din veacurile trecute de a se asigura pacea printr’o mai bună organizaţie internaţio­nală, — D-l V. V. Felia — a arătat ,că toate aceste încercări n’au dat nici un rezultat de­oare­ce paci­fiştii urmăreau realizarea unui cosmopolism himeric nesocotind forţele vii pe cari le reprezintă naţiunile. Răsboiul era studiat mai ales prin prizma materialită­ţii faptelor istorice, nefăcându-se nici o cercetare de ordin ştiinţific în domeniul criminalităţii colecti­ve a statelor. Analizând dispoziţiunile­­ pactu­lui Societăţii Naţiunilor şi ară­tând când războiul este îngăduit după acest pact,­­ d-l Pella a in­sistat asupra principiilor înscrise în Protocolul din 1924 şi a dovedit că tratatele de la Locarno din 1925 reprezintă, faţă de protocolul din 1924, un regres în mişcarea generală de asigurare a păcii in­ternaţionale. Prin aceste acorduri, s-a sacrifi­cat principiul securităţii generale, stabilindu-se în Europa două păci: o pace occidentală garanta­tă de Marea Britanie şi Italia, şi , o pace orientală care nu este ga­rantată de aceste două mari pu­teri. ■ Analizând tratatele încheiate în­tre Germania şi Soviete, la Rap­allo şi Berlin, d-l Pella a arătat că obligaţiunile ce şi le-a luat Germania prin aceste tratate, com­binate cu dispoziţiunile Art. 15 din pactul S. N. şi cu rezervele făcute tot de Germania cu privire la a­­plicarea dispoziţiunilor art. 16 din acelaş pact,­­ pot împiedica orice acţiune colectivă a Societă­ţii Naţiunilor în favoarea unui stat care ar fi atacat de Soviete. Insistând apoi asupra curentu­lui de „aşezare a războiului în a­­fară de lege“, d-l Pella a reamin­tit cum Conferinţa interparla­mentară de­ la Berna, în urma u­nei propuneri a delegaţiunii ro­mâne, a proclamat în August 1924, principiile conţinute astăzi in pactul Kellogg. Analizând dispo­­ziţiunile pactului de la Paris din 1928, conferenţiarul a arătat că pentru statele legate între ele prin pactul S. N., sau prin acordu­rile de la Locarno, — pactul Bri­­and-Kellogg nu reprezintă un pas înainte în opera de prevenire a războiului. Lipsit de sancţiuni, nedetermi­nând condiţiunile legitimei apă­rări în dreptul internaţional, ne­­prevăzând nici o acţiune solidară împotriva agresorului, — prin pactul de la Paris se ajunge tot la război ca ultim mijloc de solu­ţionare a conflictelor internaţio­nale. In ce priveşte consecinţele prac­tice ale pactului Kellogg, confe­renţiarul a arătat că în urma a­­cestui pact, Statele-Unite ale A­­mericei de Nord, dacă sunt de a­­cord asupra determinării agreso­rului nu vor mai putea însă invo­ca doctrina lui Monroe spre a se opune aplicării sancţiunilor pre­văzute în art. 16 din pactul S. N. Statele­ Unite ar putea chiar participa la executarea acestor sancţiuni, deşi n’au ratificat pac­tul Societăţii Naţiunilor. Determinând în sfârşit mijloa­cele de completare ale pactului de la Paris, — d-l Pella — a ex­pus problema introducerii sancţiu­nilor în dreptul internaţional, in­sistând asupra posibilităţilor de elaborare a unui Drept penal in­­terstatic, pe baza lucrărilor pre­gătitoare înfăptuite în acest do­meniu de trei mari asociaţiuni internaţionale şi anume : Interna­tional Law Association, Uniunea Interparlamentară, şi l’Associa­­tion Internationale de Droit Pé­­nal. . 1 .v-?* D-l Y.Y. PELLA ÎNJCAPIIA Spectacolele de azi LUNI 10 IUNIE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „In plin“. GRADINA TEATRULUI NOU. — „Raiul pe pământ“ cu Mişu Fo­tino, Tantzi Cutava Barozi, Renée Annie, Niculescu-Buzău, etc. Cu­plete de Ion Pribeagu. Filmul „Occidentul“, «­A , Teatrul „Cărăbuş“ Compania de teatru Cărăbuş de sub direcţiunea d-lui C. Tănase, con­tinuă în fiecare seară cu mult suc­ces să joace revista de mare fast „In plin“ de d. N. Kiriţescu. Toate cupletele cântate de Tănase sunt bisate. Dansatorii soţii Nady şi Jan Karyl din Londra execută dansuri de artă care provoacă admiraţia miilor de spectatori cari umplu până la ultimul loc vasta grădină a Cărăbuşului. , .aici Opera Română Repetiţiile în vederea stagiunei viitoare, continuă, cu asiduitate la Operă, sub controlul d-lui director general al Operei, d. Ionel Perlea, de vară wmwwiWBBaa Vineri 14 iunie col., compania ar­tiştilor asociaţi: „Const. Mărculescu“ societar de la Teatrul Naţional îşi va deschide stagiunea de vară, în grădina „Marconi“, calea Gri­viţei cu­­ „Florăreasa dn piaţa Teatrului“, piesă de actualitate, în 3 acte (cu un prolog în versuri şi proză, de d-l Const. Mărculescu), căreia i se va face o montare nouă de către d-l C. Petrescu, director de scenă. In rolurile de căpetenie, vor apa­re: d-nii Const. Mărculescu, Mielu Constantinescu,, Radu Popea, Florea Sim­ionescu, Al. Rădulescu, George Muscan și d-nele : T. Agemolu, Fe­licia Frunză Marietta Deculescu, Maria Popescu, etc. Bîblîo­grafii Gazeta de Duminică, No. 188. Oglinda Lumii, No. 23. Ion Manu: Aduse din condei. D. Anghel şi St. O. Iosif: Carmen Saeculare. Mihail Sadoveanu: Duduia Mar­gareta. Ion­el Teodoreanu: Uliţa Copilă­riei. Buletin statistic c. f. r., anul II, No.1­0 Un neobişnuit succes de librărie obţine volumul: „OCNA DESFRÂU­­LUI“... de d. Dinu Dumbravă. Volumul bogat ilustrat, costă nu­mai 20 lei şi se găseşte de vânzare la chioşcurile de ziare şi librăriile din întreaga ţară. * VÍÍTORUK­ Westinghouse electric & Manufacturing Company Proprietarii brevetului n. r. de in­venţie No. 10525 „Perfecţionare­a me­todei şi a aparatulu de gâurire de sonde“ doresc a vinde acest brevet de invenţie, a-i ceda sau a acorda li­cenţă şi, in genere, a intra în orice combinaţune posibila în vederea ex­ploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu. Birou de Brevete de In­venţie, Bucureşti I, str. Lipscani No. 108. Congresul o noua companie international de lemne In zilele de 20—31 August a. c., va avea loc la Bratislava al II-lea Con­gres Internaţional de Lemne, la care se vor discuta: reglementarea comer­ţului internţional de lemne, uzan­ţele de bursă, arbitrajul comercial şi crearea Uniunei Internaţionale de Lemne. Discuţiunea asupra comerţului va avea de bază lucrarea d-lui dr. Ara­tó: „Les Usances en Europe centrale pour le Commerce du Bois“. Societatea Principele Mircea” Societatea „Principele Mircea“, vin­de un camion „Fiat“, a se adresa în calea Văcăreşti No. 21. In seara de 12. Iunie a. c., va avea loc o Mare Serbare la „Mirador“, din Tg.-Moşilor. Lume selectă, distracţii noui şi variate, restaurant ales, tot felul de surprize. Renumitul Jazz—Mira—Albahari. Intrarea Generală 30 lei. * Comitetul Central al Societăţei „Principele Mircea“ aduce pe a­­ceastă cale, cele mai vii mulţumiri, şi expresiunea recunoştinţă sale, co­mitetului filialei B-dul Maria şi tu­turor persoanelor din acest cartier, care-și dau concursul pentru bunul mers al Filialei. .. \ CINEMA.RADIO n H l'll'Pil UliiHHiaSa RADIO Bucur­eSti.—Orele 21 D-ra Alice Ni­­colaescu, canto. Gounod: Arie din „Paris și Elena“; N. Puccini: Oh, noapte sfântă; Duparc: Cântec trist; Chaminade: Cântec slav; Tosti: Pen- 80; 21.30 D-na Nina Ilnitzky—Naga­­cevsky, piano; Rubinstein: Sérénade russe; Chopin: Polonaise la bemol; Chopin: Studiu sol bemol; Liszt-Bus­­soni: La Campanella; 22 Scriitorii contimporani Universali. D. Al. A. Philipide: Paul Claudel; 22.15 D. Nagacevsky, tenor: Donizetti: Ro­manţa din „Elisire d’amore“; Tsch­ak­­­owsky: Arie din „Eugen Onegin“; Bizet: Arie din „Pescatori di Perle“; Cântece Napolitane; 22.45 Buletin meteorologic şi ştiri de presă; 23 Orchestra Radio: Binder: Uvertura: „Orfeu în Infern“ pe temă de Offen­bach; Ipolitow-Iwanow: Suită Cau­­casiană; Frantz Hitz: La Chaumiére, Idilă; Gilbert: Eva­vals; Fourdain: Le pays des coeurs; Borodin. * Noc­turnă din Quartet; Frantz Hitz; Le­gendă bretonă; Kreisler; Liebesfreud; Torino.—Orele 18.45 Bursa; 19 Con­cert executat de quintetul radio; 23 Serată teatrală; Breslau.—Orele 19 Pentru părinţi; 19.55 Pentru gospodine; 21.15 La mi­crofon, causerie; 23 Cutia cu scrisori. Praga.—Orele 12.15 Concert de plăci de gramofon; 13.30 Concert de orch.; 17.20 Conf. medicală; 17.30 Con­cert de orch. Mozart; 18.30 Curs de limba sârbă; 19.25 Pentru lucrători; 20.05 Radiocabaret; 21.30 Trans. din Berlin, concert; 23.25 Concert de plă­ci de gramofon. Leipzig.—Orele 13 Concert de plăci­­ de gramofon; 17.30 Concert al arch. radio; 19.20 Ora, meteorul; 21 Con­cert consacrat operelor lui Richard Strauss; 22 Concert de cântece engle­zești; 23 Muzică de dans.­­ Toulouse.— Orele 14.45 Concert de plăci de gramofon; 22.30 Concert de acordeon; 22.45 Concert simfonic; 23.20 Concert cu fragmente din ope­re; 23.45 Muzică de dans. Kattowice.—Orele 16.45 Comunica­te economice; 17 Concert de plăci de gramofon; 18 Causerie; 18.25 Cause­rie radiotechnică; 18.25 Audiţie pen­tru tineret; 21 Recitări literare; 21.30 Trans. concertului internaţional; 23 Conf.; 24 Muzică de dans. Roma.—Orele 15.15 Concert execu­tat de trio-ul radio; 19.30 Concert al orch. radio; 23 Concert de fanfară. Daventry.—Orele 17 Concert de orchestr­ă; 18.30 Muzică de dans; 19.30 Pentru copii; 20.30 Muzică ușoară; 22 Recital de vioară; 20.30 Concert de fanfară militară; 015 Muzică de dans. Zuerich.—Orele 13.32 Concert al or­chestrei radio; 17 Concert al orches­trei Carlotti; 18.15 Pentru doamne; 21 Concert cu muzică franceză; 22 Concert consacrat operelor lui Strauss. Milano.—Orele 15.35 Muzică de dans; 19 Muzică de la restaurantul Savini; 22.30 Trans. operetei „Fru­moasa nopţei“ de Cuscina. Viena.—Orele 12 Concert matinal; 16.15 Trans. de radiofotografii; 17 Con­cert de după amiază; 18.20 Pentru ti­neret; 19.10 Despre fotografii; 19.20 Ciuma din 1679, conf.; 20.15 Premie­rele vieneze, causerie­; 20.55 Ora, me­teorul; 21 Arii și cântece; 21.30 Trans, din Berlin.­­ Budapesta.— Orele 10.15 Concert; 13 Muzică de clopote; 13.05 Concert de plăci de gramofon; 17 Pentru doamne; 18.40 Concert; 20.40 Catse­rie literară; 21.30 Transm. din Ber­lin; 23.30 Muzică de jazz. Constantinopol.—Orele 19 Concert cu muzică turcească; 20.45 Meteorul, Bursa; 21 Concert; 22 Ultimile nou­tăţi. Varşovia.— Orele 13.10 Concert de plăci de gramofon; 16.50 Concert de plăci de gramofon; 18.55 Muzică de dans; 23.40 Sport Paris.—Orele 20.45 Jurnalul vor­bit; 22.10 Meteorul; 22.20 Concert.' ‘ . ----------—•-------------lu CINEMA CAPITOL. — Ultima dra­goste a Lordului Astor cu Ramon Novaro și Renée Adorée. CINEMA G ODEON. — ,Un ceas de pasiune“ cu Pola Negri. Desenu Animat. „Fetiţa lui de suflet“ dramă în două acte. TEATRUL1 CINEMA’ TRIANON. — „Galasistenss, a patra din dreapta“ cu Ossi Oswalda şi „Paris în două ore“. Jurnal. CINEMA BULEVARD-PALACE. — „Fraţi de Arme“ cu Bogest-Mari, Astor şi Louis Wolheim şi o come­die în două acte cu Stan şi Bran. TEATRUL ELITE CINEMA (Fost Frascati, cafea­­Victoriei 33).— Re­vista „Eu mâna ţi-o sărut Ma­dam“ şi filmul „Uliţa Plăcerilor“ şi un jurnal de actualitate. CINEMA SELECT. — Domnişoara de la manicure cu Clara Bow şi o comedie. La 6—8—10 concert cu trupa Bajan, 22 persoane. TIEATRUL CINEMA SCALA.—„Far­mecul Dunării“ cu Eve Gray, Paul Richter şi Warwick Ward. CINEMA MARIOARA VOICULES­­CU. — „Vârtejul Dragostei“ cu Marcel Albani, trupa Ramsay şi negreasa Miss Lilly, regina fieru­lui. CINEMA’ LIPSCANI PALACE. — „Femei pasionate“ cu Agnes Eter­­hazy. Seara: „Paratrăsnetul“ şi „Recomandaţia“ două comedii cu Tantzi Cutava Barozi. CINEMA MARKA. — Regina din Saba şi Artişti. SALA ŞI GRADINA CINEMA RAHO­VA. — „Păcatul Dragostei“ cu Elga Brink, Jack Trevor şi Georg Alexander. CINEMA' ROMA’. — William Boyd în „Graniţa însângerată“ şi Jacques Catelain în Copilul Circului. CINEMA MARCONI. — „Mult îmi NEMIOTO plac femeile“ cu Evi­ Eva, Elisa­­beta Pinageff şi Alfons Tryland şi comedia bufă într’un act „Talma­ciul“. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — „Lup­ta contra Berlinului“ şi „Copii Ni­mănui“ şi artişti. GRADINA ŞI SALA CINEMA JU­PITER. — Jurnal Gaumont „Vâr­tejul Parisului“ cu Lili Dagover şi o comedie. CINEMA GRADINA­ FACLA.—„Tra­gedia Alpilor“ cu Vladimir Gaida­­rof. Revista „Ca la mama acasă“ cu Tuchi Eremia. Farmaciile de serviciu VP . LUNI 10 IUNIE 1920 , I. Mătăsaru Calea .Victoriei 110, telefon 60/65 a; dr. L. Coniver Calea Victoriei 14, telefon 18/84; Gh. Bulandra, B-dul Carol 9 ; Alex. Roşu Calea Griviţei 74, telefon 24/39 ; C. Vaieni Calea Doroban­ţilor 17; M. Cugier str. Regală 6, telefon 31/32; farmacia I. Oehs Calea Griviţei 252, telefon S18/63; Nicu Stănescu B-dul Pache Pro­­topopescu 31; Eolampia Gheor­­ghiu str. 13 Septembrie 2; Stefan Cornea Calea Victoriei 83; Alex. Leist, str. Dr. Felix 67. PROGRAMELE ZILEI DE AZI Luni CINEMA O»»»— LUCRĂRILE pentru cadastrarea regiunilor petrolifere „Monitorul Oficial“ publică ur­mătorul decret regal: Ministrul Industriei, şi Comerţu­lui este autorizat să execute cadas­trarea regiunilor petrolifere din ju­deţele Dâmboviţa şi Prahova, pen­tru clarificarea drepturilor miniere deţinute de particulari sau aparţi­nând Statului şi acele regiuni, în­ceperea lucrărilor de prospecţiune şi exploatare ce vor fi întreprinse pentru determinarea rezervelor pro­babile de petrol şi pentru a înlesni operaţiunile de comasare a proprie­tărilor mici spre a, asigură o ex­ploatare raţională şi economică a zăcămintelor de petrol. Se aprobă deschiderea unui cre­dit extraordinar pe 10.000.000 lei, pentru întâmpinarea cheltuelilor ocazionate de lucrările de cadas­trare care se vor fi executat în cursul anului 1929. Acest credit va fi acoperit din fondul prospecţiunilor şi exploră­rilor, cheltuelile urmând să fie fă­cute în conformitate cu regulamen­tul de administrare a acestui fond sancţionat cu înaltul decret regal No. 1192 din 1926. Dar această sumă se autoriză Ministerul Industriei şi Comerţu­lui ca să dea în întreprindere Mi­nisterului de r­ăzboi (direcţiunea superioară a aeronauticei), execu­tarea lucrărilor de asamblaj aero­­fotografic al regiunilor petrolifere din judeţele Dâmboviţa şi Prahova (circa 16.000.000), în limita sumei de 9.018.000 lei. Această sumă se va pune la dis­poziție de Ministerul Industriei și Comerţului direcţiei superioare a aeronauticei, pentru ca să facă cheltuelile necesare în vederea e­­xecutării lucrărilor în cauză. Sumele ce vor fi încasate înn co­n­­formitate cu art. 168 din legea mi­nelor, de la­­ proprietarii, concesio­narii si deţinătorii de terenuri, si­tuate în regiunile se vor fi cadas­trale, vor fi rambursate în fondul prospecţiunilor si explorărilor a­­flat în depozit la Casa de depuneri si consemnat luni. A eşiî de sul» tipar: însemnări din timpul ocupaţiei germane de Pis AlSmăfteştsanu •ee#eeee®eeeee»e®e<weee® m dfefr. întrece toate ^ racordurile vânzării M./ m­­g Vânzarea mașinelor AUBURN după ce nouile modele au fost prezentate publicului, a întrecut în primele luni ale anului în curs, suma totală a vânzărilor întregului an 1928. Numai o valoare absolută fără precedent, a putut contribui la realizarea acestei vânzări de record. Fiecare din nouile modele AUBURN este maşina cea mai mare, cea mai rezistentă, cea mai luxoasă şi cea mai rapidă din ca­tegoria lui.;' 'r Vi" Caroseria construită din material ales, vă procură un confort ce găsiţi numai la maşini foarte scumpe. Sasiul este mai rezistent, distanţa între osii mai mare, motorul mai puternic, caroseria mai frumoasă şi mai spaţioasă decât la orice altă maşină de acelaş preţ. Iată motivele care au făcut ca toate recordurile de vânzări de până acum să fie depăşite. Vizitaţi expoziţiile noastre, faceţi o încercare şi abia în urmă întrebaţi de preţ. Părerea D­vs. proprie vă va face s’o cumpăraţi. REPREZENTANŢA GENERALĂ GMM­A-AUTOCOMIN­S, CALEA VICTORIEI 96 BUCUREŞTI „VIITORUL“­­ primeşte ABONENIE de VILEGIATURA cu 70 iei pe lună mJM&M ^ ■ găsiţmr ‘ ^bricn^iHlobiîe Satmoft Marm 6S Str*SftUp A 68

Next