Viitorul, iunie 1929 (Anul 21, nr. 6387-6412)
1929-06-11 / nr. 6395
■Qgas TEATRU-MUZICA INTERE-ARTE institutul social român ILUZIILE PĂCII , PACTUL KELLOGG Comunicarea d-lui profesor V. V. Perla Făcând o expunere asupra încercărilor din veacurile trecute de a se asigura pacea printr’o mai bună organizaţie internaţională, — D-l V. V. Felia — a arătat ,că toate aceste încercări n’au dat nici un rezultat deoarece pacifiştii urmăreau realizarea unui cosmopolism himeric nesocotind forţele vii pe cari le reprezintă naţiunile. Răsboiul era studiat mai ales prin prizma materialităţii faptelor istorice, nefăcându-se nici o cercetare de ordin ştiinţific în domeniul criminalităţii colective a statelor. Analizând dispoziţiunile pactului Societăţii Naţiunilor şi arătând când războiul este îngăduit după acest pact, d-l Pella a insistat asupra principiilor înscrise în Protocolul din 1924 şi a dovedit că tratatele de la Locarno din 1925 reprezintă, faţă de protocolul din 1924, un regres în mişcarea generală de asigurare a păcii internaţionale. Prin aceste acorduri, s-a sacrificat principiul securităţii generale, stabilindu-se în Europa două păci: o pace occidentală garantată de Marea Britanie şi Italia, şi , o pace orientală care nu este garantată de aceste două mari puteri. ■ Analizând tratatele încheiate între Germania şi Soviete, la Rapallo şi Berlin, d-l Pella a arătat că obligaţiunile ce şi le-a luat Germania prin aceste tratate, combinate cu dispoziţiunile Art. 15 din pactul S. N. şi cu rezervele făcute tot de Germania cu privire la aplicarea dispoziţiunilor art. 16 din acelaş pact, pot împiedica orice acţiune colectivă a Societăţii Naţiunilor în favoarea unui stat care ar fi atacat de Soviete. Insistând apoi asupra curentului de „aşezare a războiului în afară de lege“, d-l Pella a reamintit cum Conferinţa interparlamentară de la Berna, în urma unei propuneri a delegaţiunii române, a proclamat în August 1924, principiile conţinute astăzi in pactul Kellogg. Analizând dispoziţiunile pactului de la Paris din 1928, conferenţiarul a arătat că pentru statele legate între ele prin pactul S. N., sau prin acordurile de la Locarno, — pactul Briand-Kellogg nu reprezintă un pas înainte în opera de prevenire a războiului. Lipsit de sancţiuni, nedeterminând condiţiunile legitimei apărări în dreptul internaţional, neprevăzând nici o acţiune solidară împotriva agresorului, — prin pactul de la Paris se ajunge tot la război ca ultim mijloc de soluţionare a conflictelor internaţionale. In ce priveşte consecinţele practice ale pactului Kellogg, conferenţiarul a arătat că în urma acestui pact, Statele-Unite ale Americei de Nord, dacă sunt de acord asupra determinării agresorului nu vor mai putea însă invoca doctrina lui Monroe spre a se opune aplicării sancţiunilor prevăzute în art. 16 din pactul S. N. Statele Unite ar putea chiar participa la executarea acestor sancţiuni, deşi n’au ratificat pactul Societăţii Naţiunilor. Determinând în sfârşit mijloacele de completare ale pactului de la Paris, — d-l Pella — a expus problema introducerii sancţiunilor în dreptul internaţional, insistând asupra posibilităţilor de elaborare a unui Drept penal interstatic, pe baza lucrărilor pregătitoare înfăptuite în acest domeniu de trei mari asociaţiuni internaţionale şi anume : International Law Association, Uniunea Interparlamentară, şi l’Association Internationale de Droit Pénal. . 1 .v-?* D-l Y.Y. PELLA ÎNJCAPIIA Spectacolele de azi LUNI 10 IUNIE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „In plin“. GRADINA TEATRULUI NOU. — „Raiul pe pământ“ cu Mişu Fotino, Tantzi Cutava Barozi, Renée Annie, Niculescu-Buzău, etc. Cuplete de Ion Pribeagu. Filmul „Occidentul“, «A , Teatrul „Cărăbuş“ Compania de teatru Cărăbuş de sub direcţiunea d-lui C. Tănase, continuă în fiecare seară cu mult succes să joace revista de mare fast „In plin“ de d. N. Kiriţescu. Toate cupletele cântate de Tănase sunt bisate. Dansatorii soţii Nady şi Jan Karyl din Londra execută dansuri de artă care provoacă admiraţia miilor de spectatori cari umplu până la ultimul loc vasta grădină a Cărăbuşului. , .aici Opera Română Repetiţiile în vederea stagiunei viitoare, continuă, cu asiduitate la Operă, sub controlul d-lui director general al Operei, d. Ionel Perlea, de vară wmwwiWBBaa Vineri 14 iunie col., compania artiştilor asociaţi: „Const. Mărculescu“ societar de la Teatrul Naţional îşi va deschide stagiunea de vară, în grădina „Marconi“, calea Griviţei cu „Florăreasa dn piaţa Teatrului“, piesă de actualitate, în 3 acte (cu un prolog în versuri şi proză, de d-l Const. Mărculescu), căreia i se va face o montare nouă de către d-l C. Petrescu, director de scenă. In rolurile de căpetenie, vor apare: d-nii Const. Mărculescu, Mielu Constantinescu,, Radu Popea, Florea Simionescu, Al. Rădulescu, George Muscan și d-nele : T. Agemolu, Felicia Frunză Marietta Deculescu, Maria Popescu, etc. Bîblîografii Gazeta de Duminică, No. 188. Oglinda Lumii, No. 23. Ion Manu: Aduse din condei. D. Anghel şi St. O. Iosif: Carmen Saeculare. Mihail Sadoveanu: Duduia Margareta. Ionel Teodoreanu: Uliţa Copilăriei. Buletin statistic c. f. r., anul II, No.10 Un neobişnuit succes de librărie obţine volumul: „OCNA DESFRÂULUI“... de d. Dinu Dumbravă. Volumul bogat ilustrat, costă numai 20 lei şi se găseşte de vânzare la chioşcurile de ziare şi librăriile din întreaga ţară. * VÍÍTORUK Westinghouse electric & Manufacturing Company Proprietarii brevetului n. r. de invenţie No. 10525 „Perfecţionarea metodei şi a aparatulu de gâurire de sonde“ doresc a vinde acest brevet de invenţie, a-i ceda sau a acorda licenţă şi, in genere, a intra în orice combinaţune posibila în vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu. Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti I, str. Lipscani No. 108. Congresul o noua companie international de lemne In zilele de 20—31 August a. c., va avea loc la Bratislava al II-lea Congres Internaţional de Lemne, la care se vor discuta: reglementarea comerţului internţional de lemne, uzanţele de bursă, arbitrajul comercial şi crearea Uniunei Internaţionale de Lemne. Discuţiunea asupra comerţului va avea de bază lucrarea d-lui dr. Arató: „Les Usances en Europe centrale pour le Commerce du Bois“. Societatea Principele Mircea” Societatea „Principele Mircea“, vinde un camion „Fiat“, a se adresa în calea Văcăreşti No. 21. In seara de 12. Iunie a. c., va avea loc o Mare Serbare la „Mirador“, din Tg.-Moşilor. Lume selectă, distracţii noui şi variate, restaurant ales, tot felul de surprize. Renumitul Jazz—Mira—Albahari. Intrarea Generală 30 lei. * Comitetul Central al Societăţei „Principele Mircea“ aduce pe această cale, cele mai vii mulţumiri, şi expresiunea recunoştinţă sale, comitetului filialei B-dul Maria şi tuturor persoanelor din acest cartier, care-și dau concursul pentru bunul mers al Filialei. .. \ CINEMA.RADIO n H l'll'Pil UliiHHiaSa RADIO BucureSti.—Orele 21 D-ra Alice Nicolaescu, canto. Gounod: Arie din „Paris și Elena“; N. Puccini: Oh, noapte sfântă; Duparc: Cântec trist; Chaminade: Cântec slav; Tosti: Pen- 80; 21.30 D-na Nina Ilnitzky—Nagacevsky, piano; Rubinstein: Sérénade russe; Chopin: Polonaise la bemol; Chopin: Studiu sol bemol; Liszt-Bussoni: La Campanella; 22 Scriitorii contimporani Universali. D. Al. A. Philipide: Paul Claudel; 22.15 D. Nagacevsky, tenor: Donizetti: Romanţa din „Elisire d’amore“; Tschakowsky: Arie din „Eugen Onegin“; Bizet: Arie din „Pescatori di Perle“; Cântece Napolitane; 22.45 Buletin meteorologic şi ştiri de presă; 23 Orchestra Radio: Binder: Uvertura: „Orfeu în Infern“ pe temă de Offenbach; Ipolitow-Iwanow: Suită Caucasiană; Frantz Hitz: La Chaumiére, Idilă; Gilbert: Evavals; Fourdain: Le pays des coeurs; Borodin. * Nocturnă din Quartet; Frantz Hitz; Legendă bretonă; Kreisler; Liebesfreud; Torino.—Orele 18.45 Bursa; 19 Concert executat de quintetul radio; 23 Serată teatrală; Breslau.—Orele 19 Pentru părinţi; 19.55 Pentru gospodine; 21.15 La microfon, causerie; 23 Cutia cu scrisori. Praga.—Orele 12.15 Concert de plăci de gramofon; 13.30 Concert de orch.; 17.20 Conf. medicală; 17.30 Concert de orch. Mozart; 18.30 Curs de limba sârbă; 19.25 Pentru lucrători; 20.05 Radiocabaret; 21.30 Trans. din Berlin, concert; 23.25 Concert de plăci de gramofon. Leipzig.—Orele 13 Concert de plăci de gramofon; 17.30 Concert al arch. radio; 19.20 Ora, meteorul; 21 Concert consacrat operelor lui Richard Strauss; 22 Concert de cântece englezești; 23 Muzică de dans. Toulouse.— Orele 14.45 Concert de plăci de gramofon; 22.30 Concert de acordeon; 22.45 Concert simfonic; 23.20 Concert cu fragmente din opere; 23.45 Muzică de dans. Kattowice.—Orele 16.45 Comunicate economice; 17 Concert de plăci de gramofon; 18 Causerie; 18.25 Causerie radiotechnică; 18.25 Audiţie pentru tineret; 21 Recitări literare; 21.30 Trans. concertului internaţional; 23 Conf.; 24 Muzică de dans. Roma.—Orele 15.15 Concert executat de trio-ul radio; 19.30 Concert al orch. radio; 23 Concert de fanfară. Daventry.—Orele 17 Concert de orchestră; 18.30 Muzică de dans; 19.30 Pentru copii; 20.30 Muzică ușoară; 22 Recital de vioară; 20.30 Concert de fanfară militară; 015 Muzică de dans. Zuerich.—Orele 13.32 Concert al orchestrei radio; 17 Concert al orchestrei Carlotti; 18.15 Pentru doamne; 21 Concert cu muzică franceză; 22 Concert consacrat operelor lui Strauss. Milano.—Orele 15.35 Muzică de dans; 19 Muzică de la restaurantul Savini; 22.30 Trans. operetei „Frumoasa nopţei“ de Cuscina. Viena.—Orele 12 Concert matinal; 16.15 Trans. de radiofotografii; 17 Concert de după amiază; 18.20 Pentru tineret; 19.10 Despre fotografii; 19.20 Ciuma din 1679, conf.; 20.15 Premierele vieneze, causerie; 20.55 Ora, meteorul; 21 Arii și cântece; 21.30 Trans, din Berlin. Budapesta.— Orele 10.15 Concert; 13 Muzică de clopote; 13.05 Concert de plăci de gramofon; 17 Pentru doamne; 18.40 Concert; 20.40 Catserie literară; 21.30 Transm. din Berlin; 23.30 Muzică de jazz. Constantinopol.—Orele 19 Concert cu muzică turcească; 20.45 Meteorul, Bursa; 21 Concert; 22 Ultimile noutăţi. Varşovia.— Orele 13.10 Concert de plăci de gramofon; 16.50 Concert de plăci de gramofon; 18.55 Muzică de dans; 23.40 Sport Paris.—Orele 20.45 Jurnalul vorbit; 22.10 Meteorul; 22.20 Concert.' ‘ . ----------—•-------------lu CINEMA CAPITOL. — Ultima dragoste a Lordului Astor cu Ramon Novaro și Renée Adorée. CINEMA G ODEON. — ,Un ceas de pasiune“ cu Pola Negri. Desenu Animat. „Fetiţa lui de suflet“ dramă în două acte. TEATRUL1 CINEMA’ TRIANON. — „Galasistenss, a patra din dreapta“ cu Ossi Oswalda şi „Paris în două ore“. Jurnal. CINEMA BULEVARD-PALACE. — „Fraţi de Arme“ cu Bogest-Mari, Astor şi Louis Wolheim şi o comedie în două acte cu Stan şi Bran. TEATRUL ELITE CINEMA (Fost Frascati, cafeaVictoriei 33).— Revista „Eu mâna ţi-o sărut Madam“ şi filmul „Uliţa Plăcerilor“ şi un jurnal de actualitate. CINEMA SELECT. — Domnişoara de la manicure cu Clara Bow şi o comedie. La 6—8—10 concert cu trupa Bajan, 22 persoane. TIEATRUL CINEMA SCALA.—„Farmecul Dunării“ cu Eve Gray, Paul Richter şi Warwick Ward. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — „Vârtejul Dragostei“ cu Marcel Albani, trupa Ramsay şi negreasa Miss Lilly, regina fierului. CINEMA’ LIPSCANI PALACE. — „Femei pasionate“ cu Agnes Eterhazy. Seara: „Paratrăsnetul“ şi „Recomandaţia“ două comedii cu Tantzi Cutava Barozi. CINEMA MARKA. — Regina din Saba şi Artişti. SALA ŞI GRADINA CINEMA RAHOVA. — „Păcatul Dragostei“ cu Elga Brink, Jack Trevor şi Georg Alexander. CINEMA' ROMA’. — William Boyd în „Graniţa însângerată“ şi Jacques Catelain în Copilul Circului. CINEMA MARCONI. — „Mult îmi NEMIOTO plac femeile“ cu Evi Eva, Elisabeta Pinageff şi Alfons Tryland şi comedia bufă într’un act „Talmaciul“. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — „Lupta contra Berlinului“ şi „Copii Nimănui“ şi artişti. GRADINA ŞI SALA CINEMA JUPITER. — Jurnal Gaumont „Vârtejul Parisului“ cu Lili Dagover şi o comedie. CINEMA GRADINA FACLA.—„Tragedia Alpilor“ cu Vladimir Gaidarof. Revista „Ca la mama acasă“ cu Tuchi Eremia. Farmaciile de serviciu VP . LUNI 10 IUNIE 1920 , I. Mătăsaru Calea .Victoriei 110, telefon 60/65 a; dr. L. Coniver Calea Victoriei 14, telefon 18/84; Gh. Bulandra, B-dul Carol 9 ; Alex. Roşu Calea Griviţei 74, telefon 24/39 ; C. Vaieni Calea Dorobanţilor 17; M. Cugier str. Regală 6, telefon 31/32; farmacia I. Oehs Calea Griviţei 252, telefon S18/63; Nicu Stănescu B-dul Pache Protopopescu 31; Eolampia Gheorghiu str. 13 Septembrie 2; Stefan Cornea Calea Victoriei 83; Alex. Leist, str. Dr. Felix 67. PROGRAMELE ZILEI DE AZI Luni CINEMA O»»»— LUCRĂRILE pentru cadastrarea regiunilor petrolifere „Monitorul Oficial“ publică următorul decret regal: Ministrul Industriei, şi Comerţului este autorizat să execute cadastrarea regiunilor petrolifere din judeţele Dâmboviţa şi Prahova, pentru clarificarea drepturilor miniere deţinute de particulari sau aparţinând Statului şi acele regiuni, începerea lucrărilor de prospecţiune şi exploatare ce vor fi întreprinse pentru determinarea rezervelor probabile de petrol şi pentru a înlesni operaţiunile de comasare a proprietărilor mici spre a, asigură o exploatare raţională şi economică a zăcămintelor de petrol. Se aprobă deschiderea unui credit extraordinar pe 10.000.000 lei, pentru întâmpinarea cheltuelilor ocazionate de lucrările de cadastrare care se vor fi executat în cursul anului 1929. Acest credit va fi acoperit din fondul prospecţiunilor şi explorărilor, cheltuelile urmând să fie făcute în conformitate cu regulamentul de administrare a acestui fond sancţionat cu înaltul decret regal No. 1192 din 1926. Dar această sumă se autoriză Ministerul Industriei şi Comerţului ca să dea în întreprindere Ministerului de război (direcţiunea superioară a aeronauticei), executarea lucrărilor de asamblaj aerofotografic al regiunilor petrolifere din judeţele Dâmboviţa şi Prahova (circa 16.000.000), în limita sumei de 9.018.000 lei. Această sumă se va pune la dispoziție de Ministerul Industriei și Comerţului direcţiei superioare a aeronauticei, pentru ca să facă cheltuelile necesare în vederea executării lucrărilor în cauză. Sumele ce vor fi încasate înn conformitate cu art. 168 din legea minelor, de la proprietarii, concesionarii si deţinătorii de terenuri, situate în regiunile se vor fi cadastrale, vor fi rambursate în fondul prospecţiunilor si explorărilor aflat în depozit la Casa de depuneri si consemnat luni. A eşiî de sul» tipar: însemnări din timpul ocupaţiei germane de Pis AlSmăfteştsanu •ee#eeee®eeeee»e®e<weee® m dfefr. întrece toate ^ racordurile vânzării M./ mg Vânzarea mașinelor AUBURN după ce nouile modele au fost prezentate publicului, a întrecut în primele luni ale anului în curs, suma totală a vânzărilor întregului an 1928. Numai o valoare absolută fără precedent, a putut contribui la realizarea acestei vânzări de record. Fiecare din nouile modele AUBURN este maşina cea mai mare, cea mai rezistentă, cea mai luxoasă şi cea mai rapidă din categoria lui.;' 'r Vi" Caroseria construită din material ales, vă procură un confort ce găsiţi numai la maşini foarte scumpe. Sasiul este mai rezistent, distanţa între osii mai mare, motorul mai puternic, caroseria mai frumoasă şi mai spaţioasă decât la orice altă maşină de acelaş preţ. Iată motivele care au făcut ca toate recordurile de vânzări de până acum să fie depăşite. Vizitaţi expoziţiile noastre, faceţi o încercare şi abia în urmă întrebaţi de preţ. Părerea Dvs. proprie vă va face s’o cumpăraţi. REPREZENTANŢA GENERALĂ GMMA-AUTOCOMINS, CALEA VICTORIEI 96 BUCUREŞTI „VIITORUL“ primeşte ABONENIE de VILEGIATURA cu 70 iei pe lună mJM&M ^ ■ găsiţmr ‘ ^bricn^iHlobiîe Satmoft Marm 6S Str*SftUp A 68