Viitorul, august 1929 (Anul 21, nr. 6439-6465)
1929-08-01 / nr. 6439
TEATRU-MUZICA Academia Gastronomilor .Alături de Academia Franceză — poate nu cu aceiaşi strălucire — există la Paris şi o Academie a Gastronomilor, cu un regulament copiat după acel al Academiei franceze. Copiat nu cu servilitate, dar cu spirit fin, care schimbă, ici, colo, un epitet, o vorbă, dând frazei un alt inţeles. Care este primul articol al regulamentului Academiei franceze fixat la 22 Februarie 1635 ? Iată-l: „Nimeni nu va fi primit la Academie care să nu fie agreat de Protector şi care să nu aibă moravuri bune, reputaţie bună, spirit fin şi npi pentru funcţiunile academice“. Care este primul articol al regulamentului Academiei Gastronomilor ? „Nimeni nu va primit la Academie, care să nu aibă o reputaţie bună, spirit fin un stomac sănătos pentru aprecierile gastronomice“. Articolul 2 al Academiei franceze spune: „Academia va avea o pecetie care se va aplica pe toate actele**... Articolul 2 al Academiei Gastronomilor însă astfel: „Academia va brio, avea o pecetie, pe care va fi gravată figura ilustrului gastronom Brillat-Savarin, cu aceste cuvinte in jurul figurei: „Poftă bună, domnilor“... Alegeri vor avea loc la academicienii gastronomi şi se vor efectua după obiceiul Academiei franceze. Citiţi articolul patru, care prescrie modalităţile acestui vot: „Pentru a proceda la alegeri, se vor pune într’o cutie tot atâtea plante mirositoare albe şi negre, după numărul membrilor prezenţi, plantele albe tăiate în formă de ciupercă, cele negre în formă de trufe. Articolul l1 sună astfel: Se va scrie o gramatică culinară pentru a restabili în adevărata lor expresie toate locuţiunile viţiate, pentru a precisa anumiţi termeni cu o vagă semnificaţie, pentru a fixa ortografia prea multor cuvinte, cari se scriu de obicei cu o regretabilă fantezie... Adăugăm pentru curiozitatea cititorilor, câteva nume mai de seamă a membrilor academiei gastronomice : Curnovsky, Paul Reboux, Maurice Brillant, Léon Al. Talianu, Nora Piacentini, Camelia Mihail, Mary Voluntaru, Valeria O-trescu, N. Gărdescu, Chr. Eterie, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil, etc. Teatrul Nou La 9 August va avea loc la Teatrul Nou (Calea Văcăreşti) premiera piesii „Rasputin“, 5 acte şi 9 tablouri de Marius Verbiceanu. Rasputin va fi jucat de d. Mielu Constantinescu. Schiţele de decor sunt datorite pictorului Vichell. Piesa va fi pusă în scenă cu un fast deosebit. Corul, baletul, costumele şi muzica de scenă vor contribui a sugera atmosfera Rusiei dinainte de izbucnirea revoluţiei. Un arheolog suedez în România D. Axei Persson profesor arheolog la Universitatea din Upsala (Suedia) a sosit in ţară pentru a vizita muzeele noastre. In Capitală oaspetele suedez însoţit de d. prof. Andrieşescu i-a dat tot concursul. Profesorul Axei Persson doreşte să alcătuiască o legătură istorică între ceea ce a descoperit în Grecia cu descoperirile de la noi cât şi cu cele din ţările vecine pentru a prezenta comunicări la Academia din Suedia sau la Barcelona unde va avea loc o mare reuniune internaţională a arheologilor. IN CAPITALA Spectacolele de şI TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Miss Revista“, mare montare. PARCUL OTETELEŞANU. — „Ideia fixă“ cu V. Maximilian. TEATRUL NOU.—Maimuţa care vorbeşte şi Svăpăiata cu Elena Zamora şi Lulu Kiriac. GRADINA MARCONI. — Comedia „Grigoraş şi Mustachide“ 3 acte cu Roland de Jassy, Chamel-Ghiberlion. TEATRUL „SCALA“. — „Mic şi al dracului“ revistă de Ion Pribeagu. Ştiri artistice MISS REVISTA ! La teatrul Cărăbuş, obţine un mare succes revista d-lor N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. „Miss Revista“, constitue cel mai strălucit spectacol din Capitală. Montarea întrece tot ce s’a văzut până azi la noi. „ Concursul de reviste, In ţara amorului, focurile cu erupţia vulcanului Vezuviu, în planeta Marte şi soldaţii de plumb, sunt adevărate minuni. Excelenta distribuţie în frunte cu iTănase, Giugaru, Codruţ, Dan, Mică şi d-nele Nataliţa Pavelescu, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu şi Sofica Ionescu e ovaţionată în fiecare seară! , , b , ,3:Jlte Litere-arte Autorii de reviste Cunoscutul scriitor a cărui revistă „Mie şi al dracului“ se joacă acum cu un deosebit succes la Tea-strul Sala (fost cinema „Colos“) di Bucureşti. Parcul Otetelişanu Se râde cu lacrimi la „Parcul Otetelişeanu“ unde se joacă azi Marţi, pentru a 17-a oară hilarianta falsă în 3 acte de Georges Feydeau ..Ideia. Fixăm cu g. Maximilian, C. Toneanu, cundară IM I. PRIBEAGU Viza certificatelor căe studii ORMB3BDS3RIBBnSBBat& ERBSE Monitorul Oficial“ de ori publică următoarea deciziune a ministerului instrucţiunii publice: Tinerii cetăţeni români cari posedă certificate de absolvirea studiilor sau de maturitate, liberate de şcoale de stat sau de şcoale cu drept de publicitate, din teritoriile alipite, înainte de aplicarea în aceste şcoale a legii, regulamentelor şi programelor învăţământului secundar, precum şi cei cari au absolvit o şcoală de stat din afară de teritoriul actual al României, dar în cuprinsul statelor din care făceau parte aceste teritorii, vor putea obţine viza „Liberat, potrivit legilor în vigoare“, după normele ce urmează: a) Dacă fac dovada cunoşterii limbei franceze, prin obţinerea unei diplome de învăţământ superior liberată în Franţa şi cu condiţia de a depune un examen sumar de cunoaşterea limbei şi literaturii române, înaintea profesorului de această specialitate, de la un liceu de Stat din ţară, desemnat de Minister. Se dispenseazăde această dintă urma ori ceiceep ondiţiiarins urmă condiţie cei ce au notă la limba română în certificatul lor şcolar sau de maturitate. Certificatele liberate în ţară după 1923, nu pot obţine sub nici o cuvânt viza de mai sus, dacă nu sunt liberate în baza legii şi regulamentului învăţământului se ii U ! ■ '■•Utan ■.. I. .1 . Anul acesta s’au înecat multe vapoare şi submarine. Salvarea naufragiaţilor s’a făcut cu mare întârziere şi mulţi şi-au găsit moartea în valuri. Marconi va înzestra vapoarele engleze cu aparate de recepţie automată. întrebuinţarea acestor aparate e prevăzută acum în prescripţiunile marinei de comerţ britanice (Marchants scipping Rules) stabilite în ultimul timp de către consiliul de comerţ. Această importantă desvoltare în întrebuinţarea telegrafiei fără fir pe mare, este rezultatul unor experienţe făcute de către amiralitatea britanică pentru consiliul de comerţ şi pentru administraţia generală a poştelor, cu scopul de a determină posibilităţile unui aparat care să răspundă automat la semnalul special , întrebuinţat ca apel de primejdie, S. O. S. pentru a da astfel posibilitatea vaselor _a nu ţine un serviciu de observaţie permanent. Societatea Marconi a construit aparate cari împlinesc în toate privinţele cererile stabilite prin prescripţiunile publicate de administraţia generală a poştelor din Londra. Aparatul automat de alarmă a răspuns satisfăcător la toate încercările fiind aprobat ca bun de instalat pe bordul vaselor. Faptul că unele vapoare de pasageri au un personal complect de operatori de telegrafie fără fir, putând astfel să fie o continuă pază, ne face să uităm că marea majoritate a vapoarelor de mare au astăzi un singur telegrafist, care şi el nu deservește decât în anumite ore. De aceea de multe ori aceste vapoare nu răspund în caz de primejdie. S'a intamplat uneori ca chemarea de pericol sa nu fie auzită de un vapor aflat foarte aproape, putând da imediat ajutor, fiind totuși auzită de vapoare depărtate, care au fost obligate astfel a face ocoluri cu totul inutile. Scopul aparatului automat de alarmă este de a da certitudinea că strigătul va fi auzit și de vapoarele mai mici, și că nici un strigăt nu va fi pierdut de vreun vapor, din cauză că operatorul nu este la post; chemările de primejdie vor fi înregistrate automat, iar prin sunetul unui clopot va chema pe operator la aparat. S’a constatat că semnalul cel mai bun e acela care consistă dintr’o serie de trăsături timp de patru secunde separate prin intervale de o secundă. Când trei asemenea trăsături de patru secunde au fost primite de automatul de alarmă, mecanismul lui a fost pus în funcţiune şi clopotul începe să sune în camera telegrafiei fără fir, în cabina operatorului cum şi pe punte căpitanului, şi aceasta pe bordul tuturor vapoarelor equipate cu asemenea aparate, care s’ar găsi în apropierea vaporului în primejdie. Operatorul îşi va face imediat datoria la aparatul de telegrafie fără fir, va primi strigătul de alarmă, şi va lua poziţiunea vaporului care lansează semnalul S. O. S. Minunile Radiofoniei VAPOARE In PRIMEJDIE — Recepţia automată a chemării lor — VIITORUL Cronica Judiciară Nereguli în chestiunea construcţiei palatului administrativ din Iaşi Eri au sosit rezultatele celor din urmă două expertize tehnice ce se mai aşteptau pentru ca cercetările preliminarii, în afacerea neregulilor semnalate în gestiunea palatului administrativ din Iaşi, să fie încheiate. Şi aceste rapoarte ale experţilor constată, că lucrările construcţiei şi înzestrării palatului, cu utilajul necesar, au prilejuit cheltueli cu mult superioare celor realmente impuse conform devizelor. Dintr’un singur lot de lucrări s’au smuls dovezi de încărcarea conturilor cu aproape un milion de lei. S’a mai constatat deasemenea noi posturi de lucrări și valori majorate fictiv. Cu aceasta, instrucţiunea preliminară efectuată de d. judecător Stănescu al cab- 7. ..s’a terminat. Dosarul cauzei Va fi supus parchetului spre a i se da concluziuni. Jurisprudenta fiscală Curtea de apel s. IV, asupra recursului soc. «Edilitatea» în proces cu fiscul (dec. fisc. nr. 201/926) a statornicit următoarele precizări în materia legii contribuţiunilor directe : A considerat în prim rând că — membrii consiliului fie direcţie fiind înşişi membrii societăţii, acţionarii ei, nu pot fi categorisiţi printre funcţionari, agenţi sau lucrători cf. art. 31 al. 3. In consecinţă, ceea ce ridică ei (tantiemele etc.) sub orice formă din veniturile societăţii este însuşi venitul întreprinderii lor şi ca atare nu se poate admite vre-o scădere din veniturile brute, din beneficiu. Pe de altă parte a rânduit, că faţă cu disp. art. 42 al. 6, 32, 21, 25 şi 33 din legea contribuţiunilor, la stabilirea impozitului complimentar nu se adaugă la beneficiul net şi suma de participaţiune a funcţionarilor, încă un interesant caz de extrădare Justiţia elenă urmăreşte de vre-o 12 ani cu sârguinţă pe un asasin, Lambru Profiris. Criminalul, originar din Cortiza, şi-a ucis sora, iar după comiterea isprăvii prădând avutul victimei, a fugit în lume. Impotrivă i s’a pornit urmărire penală şi s’a lansat mandat de arestare încă din anul 1920 când s’au încheiat cercetările instrucţiei judiciare, acuzatul fiind supus judecăţii juraţilor Atenei. In ultimul timp brigada tie urmăriri fiind sesizată — de un denunţ — că asasinul s’ar găsi în Bucureşti, sub fotă inofensivă de brutar, s’au reluat legiuite demersuri pentru prinderea şi extrădarea urmăritului. Cazul a venit astfel în cercetarea d-lui judecător de instrucţie al cabinetului. In urma descinderilor operate, asasinul a fost într’adevăr prins lucrând la o brutărie din Capitală şi pus sub stare de arest. La interogatorul ce i s’a luat însă el se opune extrădării pretinzând că nu e cetăţean grec, ci supus român şi că astfel nu poate fi extrădat, nefiind justiţiabil decât de legile române. In sprijinul acestei susţineri el prezintă dovada că a cerut naturalizarea în România încă din anul 1924, deşi această petiţiune nu i s'a rezolvat până acum, precum şi pe aceia că a renunţat la cetăţenia elenă.Cercetările continuă. CINEMA-RADIO PROGRAMELE ZILEI DE AZI Miercuri RADIO BucureştiOrele 18—19 Orch. Radio. Muzică de operă. Massenet: Werther. Rimsky-Korsakow: Fantezie din opera „Snogourotschika“. Puccini : Butterfly. 21 D-ra Anny Gelber, canto Schumann: In minunata lună Mai. Schubert: Vis de primăvară. Rachmaninoff: Răspunsul. Balakireff: Vino la mine. Tschaikowsky: N’am fost o iarnă. Kiprus: Indraussen. Brediceanu: Ne ăjit ca mine nu-i. 21.30 D. Floemen, violină. Paganini: Concert. Enacovici: Cântul nopţii. Ries: Perpetuum mobile. 22.00 D. C. Glene: Sfinţii din luna August şi obiceiurile poporului din acele zile. 2215 D. St. Constantin, bariton. Massenet: Ouvre tes yeux bleus. Franchetti: Arie din „Cristofor Columb“. Rossini: Cavatina din „Bărbierul din Sevilla“. Verdi: Quandre pagio din „Falstaf“ Tosti : Luna d’estate. Capolongo: Suonote fantasia. Cântece româneşti; 22.45 Buletin meteorologic şi ştiri de presă. Breslau: Orele 17.30 Muzică de dans; 19 Cărţi noui; 19.30 Ştiri sportive; 20.25 Pentru agricultori; 21.15 Concert cu muzică rusă. Toulouse : Orele 11.45 Concert de solo-uri; 15 Concert de melodii; 15.15 Concert de orch.; 15.30 Tangouri; 22.30 Concert cu muzică militară; 22.45 Concert de cântece; 23.22 Concert cu fragmente din opere ; 23.45 Muzică de dans. Torino : Orele 13.30 Concert cu muzică variată; 18 Concert executat de quartetul radio; 21.30 Emisiune teatrală. Neapoli; Orele 18 Concert coral; 18.30 Ora, meteorul; 22.02 Trans, operei Fedora de Giovanini. Fraga ; Orele 12.50 Concert de plăci de gramofon; 13.20 Trans, din Brno, concert; 17.30 Trans, din Bratislava, concert; 19.25 Pentru lucrători; 20 Trans, din Brno, concert al filarmonicei cehe; 23 Ştiri sportive. Stuttgart: Orele 11.30 Concert de plăci de gramofon; 12.55 Meteorul 13 Concert de promenadă; 16 Pentru de dans; 18 Bursa, copii; 17 Muzică internaţională; 19 ceaşcă; 21.30 Ora, Meteorul, ştiri pentru agricultori; 19.45 Conf.: 20.45 Trans, din Stuttgart, meteorul, știri; 21 Trans, din Frankfurt, concert simfonic; 22.30 Știri. Daventry : Orele 18 Concert de fan ral; 23.45 Muzică de dans, fără militară; 19 Muzică de dans; 21 Muzică uşoară; 22 Trans, teatrală ; 22.50 Program de cabaret; 0.15 Muzică de dans; 1.15 Radiofotografii. Kattowice ; Orele 17.20 Concert de plăci de gramofon; 18.25 Trans, din Varșovia, conf.; 10 Concert popular; 20.20 Conf.; 21.05 Trans, din Krakovia, conf.; 21.30 Trans, din Krakovia, concert; 23.15 Meteorul, știri de presă. Berlin; Orele 13.15 Pentru agricultori; 16.30 Pentru doamne; 17 „Viaţa în Sumatra“ conf. ; 17.30 Conf. technică; 18 Pentru tineret ; 18.30 Ceai dansant; 20 Conf. juridică; 20.30 Pentru lucrători; 21.30 Emisiune teatrală, în continuare muzică de dans. Roma : Orele 14.15 Concert executat de trio radio; 18.30 Concert al arch. radio; 22 Concert de fanfară. Langenberg : Orele 13.10 Concert de plăci de gramofon; 15.30 Pentru gospodine; 16 Pentru copii; 17 Pentru doamne; 21 Concert seral executat de orch. radio; 22 Miercurea veselă, în continuare concert de la cafeneaua Korso. Milano : Orele 13.30 Concert executat de quintetul radio; 21.25 Concert cu muzică ușoară. Viena : Orele 12 Concert matinal ; 16.15 Trans. de radiofografii; 12 Concert de după amiază; 19.30 Cultura, fructelor, conf.; 20 Satul, conf.; 21 Ora, meteorul; 21.05 Oratori despre Austria, conf.; 22 Concert de balalaici : pot-pouri-uri; 22.20 Concert seral cu muzică uşoară. Paris (Eiffel): Orele 20.45 Jurnalul vorbit; 22.10 Meteorul. Radio concert. Budapasta : Orele 10.15 Concert ; 10.30 Inf.; 12.10 Serv. internaţional asupra nivelului apelor; 13 Muzică de clopote de la biserica Universităţii; 13.05 Concert de orch.; 14 Ora, meteorul; 16.30 Curs de semnale Morse; 17.10 Conf.; 18.10 Concert; 20.15 Conf.; 21 Concert. Constantinopol; Orele 17 Muzică 19 Muzică turmeteorul; 21.40 Concert de orch. Tschaikowsky, Varşovia : Orele 13.05 Concert de plăci de gramofon; 14 Meteorul; 19 Concert de orch.; 21.05 Trans. din Krakovia, conf.; 21.30 Concert se- MEMENTO CINEMA CINEMA CAPITOL.— Sărutul Pătimaş cu Mary Kid şi Harry Halm. TEATRU CINEMA TRIANON. — In vâltoarea Jazzului cu Marion Nixon şi Jean Hersholt şi o comedie. CINEMA BULEVARD PALACE.— Greta Garbo cu John Gilbert in Anna Karenina şi o comedie cu Charly. CINEMA ELITE (fost Frascatti).—Excelenţa sa dansatorul cu Anny Ondra şi revista „Alafonte“ de Nicon Nican. „ CINEMA SELECT. — Seherezada cu Marcella Albani, Ivan Petrovitch şi Nicolas Koline. CINEMA SCALA.— „Omul de zăpadă“ cu A. de Herz şi filmul Fraţii cu Getta Goudal şi Varkony. CINEMA LIPSCANI PALACE. — „Marquitta“ cu Jean Angelo şi Marie Louise Ixibe. In pauze iluzionistul Gamberto cu trupa sa de 5 persoane. CINEMA MARIOARAV VOICULESCU.—„Şampanie“ cu Betty Balfour, Vivian Gibson şi Jack Trevor. Revista „Scuzaţi vă rog“ cu Ionel Stănescu. CINEMA MARIA.—Fraţii de Arme cu Wiliam Boyd şi artişti. GRADINA CINEMA RAHOVA. — In ghiarele viţiului cu Gina Manes, Fred Louis Lerch, Vera Schimtterloew, Rudolph Clein Rugge şi Hurt Vespermann. CINEMA VOLTA BUZEŞTI.—O regină de ocazie cu Pola Negri şi Crăiasa Codrilor. CINEMA MARCONI.—Fritz CU Mally Delschaft şi artişti. CINEMA JUPITER.— Crinul în mocirlă şi trupa de teatru va juca „Imprumută-mi Nevasta“. CINEMA BASARAB.—Noaptea Păcatului şi îndrăcită cu Constance Talmadge. CINEMA ROMA.— Erou al zăpezilor cu Rin-Tin și Brutta cu M. Blue. GRADINA CINEMA FACLA. — Dragoste în zăpadă. Paştele calului cu Tuchy Eremia. CINEMA POTERAS. — Preşedintele din Costa Neuve cu Ivan Mousjoukina. „TEATRUL CINEMA ZEFIRUL. „Drumul Ertării“ doamna Romald Bulfinski, Maria Ciucurescu, ect. „Voevodul Ţiganilor“ cu G. Cărussi, GRADINA ŞERBAN-VODA.—Svegalli operă complectă şi trupa de reviste Jean Tomas cu încurcăţri. Farmaciile de serviciu MIERCURI 31 IULIE 1929 A. Lupanovici, str. Bărăţiei 48, telefon 344/58; G. Dan, calea Griviţei 183; Al. Albini, calea Victoriei 86; Dr. A. Voitinovici, calea Victoriei 206; Dr. Einhorn, str. Carpi 19, telefon 20/88; G. Paraschivescu, calea Dudeşti 57, telefon 23/45; N. Wasserman, calea Moşilor 249, telefon 202/74; Seb. Niţescu, prelungirea bulev. Ferdinand 8; G. Velescu, calea Şerban Vodă 21, Al. Munteanu (fost Th. Vasiliu) str. Mihai-Vodă 8 şi Elvira Straja, calea Rahovei 120. Cări şi Reviste A apărut „ÎNSEMNĂRI DIN TIMPUL OCUPAŢIEI GERMANE“ de d-na Pia Alimăneştianu. Cartea este de o însemnătate reală fiind redate, în modul cel mai conştiincios, faptele cele mai importante din isvoare autorizate. Zilele de chin le-a petrecut — autoarea—cu mama d-sale, Pia Ion C. Brătianu, cari au fost paratenerul in care se spărgeau ura şi vrăjiţăşia tuturor celora potrivnici războiului Această carte, în care se găsesc descrise momentele grele prin care a trecut ţara, va servi ca oglindă generaţiilor viitoare, pentru a-şi da seama cât de puţin se poate bizui pe caracterele oamenilor şi câtă oţelire de suflet, îi trebuie omului spre a putea săvârşi fapte mari. Prețul 80 de lei şi se vinde la „Cartea Românească“ şi alte librării. * A apărut: „DESCENTRALIZAREA“ politică, administrativă, sindicală, de Dan Hiottu, doctor In drept, avocat. De vânzare la toate librăriile. „Societatea generală de automobile“ S. A. R. Convocare D-nii acţionari ai „Societăţii Generale de Autombile“ sunt convocaţi în adunare generală extraordinară la sediul societăţei în B-dul I. C. Brătianu, No. 82, pentru ziua de 15 August ora 6 seara cu următoarea ordine de zi: 1) A lua cunoştinţă de acordul de fuziune încheiat cu firma „A. C. Tărtăşescu, B. Munteanu & Co. şi de programul activităţei viitoare a societăţei în noua sa formaţiune. 2) A proceda eventual la complectarea numărului censorilor. 3) A da delegaţie consiliului de administraţie pentru a trata şi eventual a încheia noi acorduri de fuziune, colaborare sau comanditare. D-nii acţionari care doresc a lua parte la această adunare sunt obligaţi a se conforma statutelor şi legiuirilor comerciale. In cazul când la data mai sus arătată adunarea nu va putea avea loc, ea se amână pentru ziua de 25 August la aceiaşi oră şi în acelaş loc când se va ţine indiferent de numărul acţionarilor prezenţi. CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE „Viitorul“ caută corespondenţi harnici şi pricepuţi pentru oraşele: Galaţi, Tulcea, Arad, Făgăraş, Orşova. Ofertele se vor trimete administrației ziarului. ŞCOALA de Sericiculturâ si ţesătorie din Bucureşti — Condiţiunile de admitere — Elevele trebue să fie cel puţin absolvente a cursului primar.; să aibă etatea fie 14-16 ani. (Se acordă dispensă, care se va cere odată cu înscrierea); să fie sănătoase şi robuste ; să fie de naţionalitata română. In această şcoală se predă: Sericicultura, filatura, ţesătoria, vopsitoria, desemnul, lucratul covoarelor şi scoarţelor, cusături naţionale. Limba română, aritmetica, contabilitatea, istoria, geografia şi ştiinţele. Această şcoală nu are internat. Cursurile ei durează 4 ani şi sunt gratuite (nu se plăteşte decât o taxă de 115 lei anual), înscrierile se fac între 2 şi 14 Septembrie. Cererile de înscriere se înaintează direcţiei şcoalei. Ele trebuesc să fie timbrate, iscălite de părinţi sau tutori şi însoţite de: actul de naştere, actul de vaccin, certificatul de absolvire al cursului primar. Vizita medicală va avea loc la 21 Septembrie, iar cursurile încep la 26 Septembrie. Pentru anul şcolar 1929-1930 sunt vacante 6 burse plătite în bani (câte 270 lei, pe lună). Aceste burse se vor da pe baza unui act de paupertate şi în urma unui concurs care se va ţine în ziua de 24 Septembrie, şi va consta dintr-o probă la aritetică şi una la limba română, ambele după materia celor 4 clase primare. Pentru orice alte informaţiuni a se adresa la direcţia şcolii, Bul. Brătianu 42. frontul Delt, nimic nu se găseşte la librării şi la editura „Eminescu“ S. A. Bucureşti 1 strada Parlamentului 2, care trimite recomandat ori unde contra 100 lei prin mandat poştal. De Vânzare O PARCELA DE 374 metrv pâtraţi în vecinătatea şcoalei de agricultură de la Herăstrău. Oferte la ziar pe numele Silvia TeofiL DE ÎNCHIRIAT Dela 1 Octombrie 1929 sala de festivităţi a Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, din palatul Sindicatului de pe Bulevardul Carol No.7. Ofertele se primesc la Sindicatul Ziariştilor, str. Gogii Gr. Cantacuzino No. 2. Căutăm corespondenţi în staţiunile balneare şi climaterica din ţară. Ofertele se vor adresa administraţiei ziarului nostru. a Ce devin societățile CIVILE de CREDIT FUNCIAR RURAL" (Continuare din pag. l-a) ratate, pentru a le amputa de la Creditul funciar general și see transmite streinilor, prin acea ea camotare ce se cheamă „Paridul“. Dar, după ce face acest prim cadou capitalului Strein, — deşi se găsea o instituţie trainică românească în stare de a realiza acele operaţiuni — şi ceia ce mai rămâne din Creditul funciar rural, est© dublat cu o nouă instituţiune, *• ceia a Societăţilor de credit agricol, — creaţiune atât de scumpă guvernului — menită a servi de canalizare şi vehiculare a capitalurilor streine, spre ogorul ţăranului român. In felul acesta, guvernul actual desorganizează şi loveşte în existenţa instituţiilor naţionale de credit agricol , orbit de patima politică iar pe ruinele mult dorite ale lor, încearcă să ridice organisme artificiale, care constituesc, in mâna capitalurilor streine de aventură , un instrument dureros de înstrăinare a ogorului ţărănesc. Am examinat situaţia Soc. civile de credit funciar rural, nu pentru a face o pledoarie în favoarea acestor instituţiuni economice româneşti, căci doctrina economică a partidelor este îndeobşte cunoscută iar aceste instituţiuni prin rodnica lor activitate sunt la adăpostul oricărei critice, se apără singure şi sunt destul de viguroase a dăinui, în ciuda atacurilor ce au primit, căci ele au numărat, în trecutul lor eroic, vrăjmaşi mai de temut decât cei de azi, iar vitalitatea şi onestitatea lor naţională a triumfat asupra tuturor adversarilor, cum era şi firesc. Prin faptul însă că actualul guvern le acordă atenţiunea hipocrită şi perfidă, de a le consacra o treime din proiectul său, se impunea a releva opiniei publice intenţiunile culpabile cu care guvernul o face. Dacă din această examinare reese adevărul şi triumful acelor instituţiuni, aceasta este vina doctrinei nechibzuite şi contrare intereselor naţionale, care bântue şi inspiră activitatea guvernului. Vom trece, după ce am relevat această culpă a guvernului, la examinarea celorlalte părți din proiectul său de credit agricol. ECONOMIST A apârut No. 7 din „Generaţia Unirii“ cu următorul cuprins: Vintilă Brătianu. . . Prof. I. Simionescu. Inculeţ. .... C. Kiriţescu. . . . Constant Georgescu. Prof. Agricola Cardaş Prof. Dr. O. N. Leon. Ch. Tătărescu . . . N. Maxim ...... Eugen Titeanu . . . . . .La vitrina Librăriilor“ Un document al vremii. — Cuvânt către tineret — Tineretul nostru universitar. O revoluţie trăită Un nou auxilar al învăţământului. — Radiofonia — Noua reformă administrativă. Camerele de Agricultură, împrumutul stabilizării şi drepturile parlamentului. Un episod din timpul „Memorandum-ului“. Cronica internă Cronica Externă —Răsfoind Revistele* — SALVATOR Cabinet Medica! fondat In 1906 de medici specialişti pentru BOALE de PIELE şi VENERICE Tratamentul BLENORAGIEI cronice (prostatite, metrite, ovarosalpingite) prin curenţi electrici de diatermie Metoda dr. BOUCAYROL din Paris Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Reacțiile: Wassermann, Hecht și Meinicke ULTRAMICROSCOPIE Pasagiul Român 9 (aproape Palatul Regal).— București Consult. 11 — 1 și 6—9. Telet. 333/81 DOCTORUL I. R. CERNA Specializat la Paris pentru BOALE de PIELE şi SIFILIS Cons. 2—5 str. Vasile Lascar, 111 „VIITORUL“ primeşte ABONAMENTE de VILEOIATURA cu 70 lei pe Iun& A apărut Anul XVII.No. 6.—Iunie 1929 DEMOCRAŢIA REVISTA CERCULUI DE STUDII AL PARTIDULUI NAŢIONAL-LIBERAL Red. Editorial. V. V. Pella: Problema optanţilor şi revizuirea tratatelor. 13. Nichifor: Facultăţile technice. Valeriu Roman: Preconizări în politica agrară. N. F.: Soluţei periculoasa. Nicolae Constantinescu: Sinceritatea bilanţurilor. General Gh. Rujinsky: Aeronautica problemă de Stat. Dr. Anastasiu: Chestii sanitare. Dan Sulffină: Politica internă. Cronicar : Fapte şi însemnări. Tudor Ionescu: Bătălia muncii agricole. — BRETUL LEI 25 — Abonamentul în ţară 1 an pentru particulari Lei 300 » „ „ „ „ Instituţii „ 500 „ în străinătate 1 an „ 600