Viitorul, mai 1930 (Anul 22, nr. 6666-6691)
1930-05-01 / nr. 6666
TEATRU-MUZICA Virgiliu tradus în turceşte In 1912 era la Stambul un grup de tineri scriitori turci, cu teninţe pur occidentale, constituind un adevărat cenaclu literar, sub numele de: ,,Răsăritul viitorului“Membrii cenaclului, toţi adolescenţi, citeau pe Barrés, pellemy, de Gourmont, pe Anatole France, pe Proust etc. Astăzi, mulţi scriitori, polemişti şi ziarişti pretind că făceau parte din acel cenaclu. Cronica şi istoria au notat că scriitorii turci, în serviciul naţionalismului, au eşit din acest cenaclu şi opera lor este însemnată. E deajuns, să notăm că, cu preţul pieţei, aceşti scriitori au sprijinit „Sforţarea magnifică a naţionaliştilor din Angola. Mai târziu mulţi din aceşti scriitori au intrat în Parlament. Primele scrieri bibliografice turceşti scrise cu litere latine sunt opera lor. Cartea care face senzaţie este IN CAPITALA Spectacolele de az» TEATRUL NAJTONAL. — Mina de aur. TEATRUL REGINA MARIA. — Topaze. Maximilian Bar. TEATRUL MARIA VENTURA. — Şoarece de biserică. TEATRUL MIC (Studio Naţional). — Fugara. TEATRUL FANTASIO. — X. Y. Z. TEATRUL FANTOME ŞI PAIAŢE.— Femei ciudate* TEATRUL LIPSCANI (Sala de sus). Croitorul fermecat. Sărbătorirea d-lui Maximilian Astăseară are loc la teatrul „Regina Maria“ reprezentaţia festivă în cinstea d-lui V. Maximilian, care Împlineşte 30 de ani de carieră artistică. Se vor juca trei acte din „Topaze“, precum şi o revistă ocazională Maximilian Bar“ de d. I. ManU) în are apar toţi membrii companiei Bulandra-Manolescu-Maximilian-Stefin, precum şi mulți alți colegi de-ai sărbătoritului, printre «« d-nii CTănase, I. Morțun, I. Sfirbul, etc., etc. aceea a lui Rouchiné Echior Bey. Este vorba de o traducere în turceşte a „Bucolicelor” lui Virgiliu. Această publicaţie este un adevărat eveniment în domeniul Merilor turceşti contimporane. Scriitor, ziarist, deputat, autorul s’a impus atenţiei camarazilor săi Muncitor neobosit, de o croitură excepţională, viitorul îi este deschis. Opinia publică Va clasat de mult printre scriitorii cari au glorificat cu pasiune epopeea turcă, încoronată, în sfârşit, cu libertatea şi independenţa poporului turcesc. Presa din Angora şi Stambul a semnalat, cum se cuvenea, importanţa şi excepţionala reuşită a acestei lucrări, care venită la momentul oportun, poate fi considerată un omagiu al Turciei occidentalizate gloriei lui Virgiliu, al cărui bi-mvenir se serbează acum. Teatrul Naţional Astăseară. Miercuri se va reprezenta pentru a 12-a oară „Mina de aur“ de St. Costoff, în traducerea d-lui V. Hrisiu. Comedia cunoscutului dramaturg bulgar a fost pusă în scenă de d- Paul Gusty şi are în fruntea interpretării pe d-nii I. Sârbul, I. Manu, Baldovin, d-nele A. Gusty, El. Parizianu, Nelly Cutava, Ketty Gheorghiu, etc.* Din iniţiativa d-lui I. Răducanu, ministrul Muncii, în cursul lunei Maiu, Teatrul Naţional va da o reprezentaţie excepţională în folosul victimelor incendiului de la Costeşti. Se va juca pentru prima oară „Sfântul Francisc“, dramă în cinci acte de d. prof. N. Iorga, pe care o pune în scenă maestrul C. I. Nottara. * La Studio, piesa lui Fulda „Fugara“ întâmpină un mare succes de ilaritate, prin bogăţia situaţiilor comice şi tinereţea cu care e interpretată. * D-nii V. Antonescu, Gr. Mărculescu, Al. Critico, etc. precum şi d-nele Ana Luca, S. Sonia şi Puia Ionescu, interpreta Fugarei obţin numeroase RADIO 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 17 Orchestra Radio: Willy Engel Berger: Dragoste de Cowboy. Suppé: Uvert, la opereta „Bocaccio“. Urbach: La curtea lui Rossini — fantezie. Translateur: Cântec de leagăn. Translateur: Visul unei nopți de pat. Verdi : Fantezie din „Trovatore". 18 D-na Jeana Popovici — recitări. 18.15 Jurnal vorbit. 18.30 D-na An- Ironescu-Mărunţeanu — piano. Scarlatti-Schubert: Sonata No. 6. Chopin: Fantaisie Impromptu op. 66. Andronescu-Mărunţeanu: Tango. Andronescu-Mârunţeanu : Gavota.. 18.50 Orchestra Radio : Lehar . Potpomi din opereta „Friederike“. 19 D. Octav Onicescu — profesor universitar. Rolul statisticei în viaţa statului. 19.20 D. Aznavorian: „Actualităţi juridice“. 19.40 D. Liviu Nasta: Crizele politice din Europa. 20 Muzică româneasca (plăci de gramofon) 21 D-na Marica Pessione — harpă. Hasselmans : Baladă. Thomas : Capricio. Hasselmans: Aubade. Jeane Vien: Tarantelle Saint Saens: Fantaisie. 21.20 D-na Stem —canto: Tenaglia: Arie antică- Haydn : Viaţa e un vis- Rohm: Tăcut ca noaptea. Respighi: Ceaţa. Mascagni : Ave Maria. Tosti : Aprilie, 21.45 : D. dr Konrad Richter, Gheorghe Coşbuc în limba germană). 22 D. S. Seidmann — giolonael. 22.20 D. Nibor — diseur . Chansonete. 22.45 Jurnal vorbit. 221 m. HELSINGJORG 1.5 kw.—1800 TAHTI 35 kw. 18 Cântece pentru copii. 19.15 Lecţii .ie engleză. 19.45 Concert al arch. radio. 325 m. BRESLAU 4 kw. 235 m. GLEIWITZ 4 kw. 19.15 Conferinţă. 1940 Conferinţă politică. 20.05 Muzică de dans. 21.30 Serată de operete. 1.30 Concert. 4 kw. LEIPZIG 259 m. 319 m. DRESDA 0.7 kw. 2030 Concert. 22.30 Concert vocal instrumental. 23.30 „Noaptea Valpurgiei“. 263 m. MORAWZKA OSTRAVA 10 kw. 18.30 Confiinţă. 19 Conferinţă politică. 1910 Trans, din Praga. 19.20 Trans, din Brno. 19.40 Conferinţă. 20 Trans, din Praga. 291 m. TORINO 7 kw. 20.15 Concert. 21.20 Conferinţă. 21.30 Concert. 276 m. KÖNIGSBERG 4 kw. 453 m. DANZIG 0.7 kw. 19.15 Concert. 21 Conferinţă. 22.05 Concert 281 m. COPENHAGA 4 kw.1153 m. CALINDBORG 7.5 kw. 21 „Liliacul“, operetă. 0.50 Muzică de dans. 293 m. KOSICE 2.5 kw. 18.10 Concert. 19.05 Conferință. 19.25 Conferință. 20 Trans. din Praga. 356,3 m. LONDRA 30 kw. 1554,4 m. DAVENTRY 25 kw. 18.45 Recital de orgă. 20.40 Concert. 21.45 .Cavaleria rusticană“, operă. 2325 „Giani Schichi“ comedie muzicală. 0.35 Muzică de dans. 332 m. NEAPOLE 1.5 kw. 18.30 Trans, din Roma. 22.02 Trans, din Roma. 342 m. BRNO 2.4 kw. 19.20 Lectură. 19.30 Povești. 20 Trans, din Praga. 360 m. STUTTART 4 kw. 572 m. FREIBURG 1.5 kw. 20.30 Serată consacrată operelor lui Lehar. 21.45 Recitări. 22.30 Concert. 372 m. HAMBURG 4 kw. 339 m. BREMEN 1.5 kw. 360 m. HANNOVER 1. 5 kw. 246 m. KIEL 1.5 kw. 219 m. FLENSBURG 1 kw. 18.30 Conferinţă. 20.25 Conferinţă. 21 Serată consacrată lui Lehar cu ocazia împlinirei 60 de ani de la naşterea sa. 23.30 „Noaptea Walpurgiei“. 8 kw. TOULOUSE 381 m. 19.35 Cântece spaniole. 19.50 Bursa. 20 Tango-uri. 21.25 Concert. 22 Concert. 390 m. FRANKFURT 4 kw.—246 m. K ASSEL 0.7 kw. 19.35 Conferinţă. 20.30 Concert. 22.30 Concert. 403 Sf. BERNA 1.5 kw. 20.30 Concert. 21 Conferință. 22 Conferință muzicală. 22.40 Concert. 23.15 Concert. 408 m. KATTOWICE 10 kw. 18.15 Conferință. 18.45 Muzică. 20.05 Un sfert de oră literară. 21.30 Concert. 22.20 Urmarea concertului. 418 m. BERLIN 4 kw. — 283 m. STETTIN 0.75 kW. — 283 m. MAGDEBURG 1.5 kw. 18 Concert. 19.30 Concert. 21 Concert. 21.30 Concert al arch. Flato. 22 Concert vocal și instrumental. 2330 Noaptea Walpurgiei. 424 m. MADRID 3 kw. 21 Muzică de dans. 24 Concert sim-‘ fonic. 430 m. STOCKHOLM 1.5 kw. — 1348 m. MOTALLA 30 kw. 18 Concert. 1920 Muzică ușoară. 20 Program variat. Muzică și recitări. 20.45 Cabaret. 21.30 Causerie. 23 Muzică de dans. 441 m. ROMA 3 kw. 18.30 Semnat orar, în continuare concert vocal și instrumental. 22.02 Concert simfonic. 473 m. LANGENBERG 40 kw.—234 m. MUNSTER 3 kw.—453 m. AACHEN 1.5 kw.—227 m. KÖLN 10 kw. 18.30 Concert. 21 Concert. 22 Concert simfonic. In continuare, concert de la Hotelul Poştei. 487 m. PRAGA 5 kw. 21 Trans. de la Palatul municipal. 23.15 Informaţiuni. 489.4 m. ZUBRICH 0.6 kw. 18.55 Conferinţă. 20.33 Conferinţă istorică. 21 Concert. 501 m. MILANO 7 kw. 20.15 Concert. 21.30 Concert. 22 „11 gigno d’An" comedie muzicală în 3 acte de Romangnoli. 1411 m. VARȘOVIA 10 kw. 18.45 Concert. 20.25 Concert. 21.30 Concert de solo-uri. 22.25 Urmarea concertului. 24 Muzică de dans. 516.3 m. VIENA 15 kw. — 453.2 m. KLAGENFURT 0.5 kw. — 283.5 m. INNSBRUCK 0.5 kw. — 245.9 m. LINZ 0.5 kw. — 352.5 GRATZ 5 kw. 18.45 Conferinţă. 19.15 Conferinţă. 21.05 „Cămaşa groasă“, piesă. 533 m. MUENCHEN 4 kw.239 NURENBERG 4 kw. 270 m. KAISER. LAUTERN 0.7 kw. 20 Conferinţă. 20.30 Causerie. 21 Concert. 22.30 Lectură. In continuare, muzică de dans la plăci de gramofon-550 m. BUDAPESTA 20 kw. 18.30 Concert. 21.40 Conferință. 22 Concert. 23.10 Concert. 760 m. GENEVA 1,5 kw. 22 „Cineallegra" operetă în 3 acte de Di Franco. 298 și 1071 m. HILVERSUM 10 kw. 19.10 Concert. 21.25 Concert al arch. radio. 1444 m. PARIS (EIFFEL) 12 kw. 19.45 Jurnalul vorbit. 21.20 Concert cu muzică ușoară* 1725 m. PARIS (CLICHY) 8 kw. 20.05 Dialog. 20.30 Curs de limba germană. 21 Concert. MEMENTO CINEMA-RADIO PROGRAMELE ZILEI DE AZI Miercuri LITERE-ARTE Şezători culturale Duminică 4 Mai, orele 4 d. a. Societatea culturală „Tinereţea“ va ţinea a 181-a şezătoare artistică culturală în sala ateneului popular „Principele Mihai“ din calea Griviţei 56 când va vorbi d-l D. V. Toni despre: „Pilde de la alte popoare“ vor urma apoi : versuri, canto, piano, vioară etc. iar la urmi se va juca : „Părăsita" comedie într’un act de Max Maurey. Șezătorile vor urma regulat în focare Duminică după amiază. Bibliografii A apărut: „Chestiunea muncitorilor agricoli în județul Olt“ de d. G. Vodă inginer agronom, inspector în Ministerul Agriculturei. aplauze, alături de camarazii cari ii înconjoară.« In matineul de joi se va reprezenta pentru a 63-a oară drama d-lui Victor Eftimiu „Marele Duhovnic“ cu majoritatea interpreţilor de la premieră, în frunte cu d-nele Marioara Voiculescu, Ana Luca, Al. Gusty şi d-nii N. Soreanu, Gr. Mărculescu, Victor Antonescu, etc. Seara, pentru a 22-a oară în această stagiune, „Dama cu camelii“ în decoruri şi toalete moderne. Confferinţe Conferinţa d-lui Ion Marin Sadoveanu la Universitatea populară U. E. R. se amână pentru o dată ce se va anunţa la timp. Conferinţa viitoare a d-lui Barbu Lăzăreanu se va ţine Sâmbătă 3 Mai la orele 9 şi jumătate cu tema : „Bogăţia vocabularului". Teatrul „Maria Ventura“ La Teatrul Maria Ventura în fiecare seară : „Şoarece de Biserică“. Joi 1 Maiu, ora 3, matineu (cu preţuri reduse): „Şoarece de Biserică“. * „Secţia IlI-a, divorţuri!“ a cărei reprezentaţie este fixată pentru ziua de 9 Mai, este ultima premieră, în stagiunea de iarnă a Teatrului Maria Ventura. Stagiunea de vară a Teatrului Maria Ventura (cu plafonul descoperit) se va deschide cu „Kimonoul înstelat“, comedie originală în 3 acte de d-l Victor Eftimiu, pusă în scenă de d. Victor Ion Popa şi jucată de întreg ansamblul Teatrului Ventura. Institutul social Duminică 4 Mai, orele 11 dim, va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 20-a prelegere publică din ciclul organizat pentru anul acesta de Institutul Social Român cu privire la „Experienţa politică, şi socială contimporană". Va vorbi d-l prof. G. Taşcă, rectorul Academiei Comerciale despre „Fundamentul economic al Statelor Unite ale Europei“. Expoziţii In sala „Ileana“ de la „Cartea Românească“ d-na Izadora-Constantînovici-Hein prezintă o admirabilă expoziție de picturi. Universitatea populară din MENII de MUNTE Universitatea populară „Nicolae Iorga" din Vălenii de munte își deschide cursurile de vară între 15 Iulie și 15 August 1930, sub conducerea directă a d-lui profesor Nicolae Iorga. înscrierile se fac la „Liga Culturală", b-dul Schitu Magureanu No. 1, Bucureşti 1. Costul căminului este 200 lei, iar cantina 1500 lei pe tot timpul cursurilor şi se trimet prin mandat poştal, scriindu-se pe cotor „Pentru Cantina şi Căminul Vălenii de Munte“. Reliquele dela Costeşti Locuitorii din cartierul Şerban- Vodă şi-au exprimat dorinţa de a se expune relicvele dela Costeşti şi la Ateneul popular Pârvan din str. Şerban Vodă 278. Directoratul a luat dispoziţiunea să se expună reliquele la acest Ateneu în ziua de 3 Mai dela 8:20. *■ Duminică 4 Mai reliquele se vor expune la Ateneul Român, intrarea prin str. Franklin. * Rezultatul ofrandei de la expunerea reliquelor este ziua I 49 895 lei; ziua II 32. 339 lei. Total lei 82.234. CINEMA CINEMA CAPITOL. — Noaptea i-a noastră cu Marie Bell, film vorbitor şi sonor în limba franceză. TEATRUL TRIANON CINEMA. — Două inimi într'un vals, jucat de ansamblul Teatrului Ander Wien. CINEMA REGAL.—Romanţa Parisului cu Maurice Chevalier, film vorbit, cântat şi dansat. CINEMA SELECT—Troika, film sonor şi cântat cu Hans Adalbert Schletow, Olga Tschekowa, Mihael Tschekow şi Angelo Ferrari. CINEMA FEMINA.—Nunta Albă cu Eibe Dive şi Rod la Rocque, film sonor şi complectare Corul Florentin. CINEMA BULEVARD PALACE. — Printre chinezi comedie sonoră cu Harold Lloyd şi o complectare sonoră. CINEMA LIPSCANI. — Destinul unui Ţar cu Alfred Abel şi Paul Hartman. Trupa Arizona, mare balet. CINEMA LUX.—Pat şi Patachon în arbitrii eleganţei. CINEMA CORSO—Cântăreţul nebun cu Al. Jelson şi celebrul copil Sonny-Boy, film cântat şi vorbitor. CINEMA ELITE.—Poftiţi vă rog, revistă. 1 CINEMA RAHOVA’. — Aripi frânte (Vulturul) cu Raymonde Keane şi Barbara Kent şi Iadul din Sheel cu Jack Perrin şi Rex calul minune. CINEMA MARNA.—BroadwayMelody, vorbitor sonor, colorat, muzical. Trupa de reviste Titi Mihăilescu „Hai d’a Dura“. CINEMA MARCONI.—Umbre Trecătoare cu Ivan Mosjoukine şi Compania C. Toneanu. CINEMA JUPITER—Greta Garbo şi Lars Hanson ín Gösta Berling. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin), învierea cu Rod la Roque şi Dolores del Rio. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei)—Prinţul Negru cu Douglas Fairbank. CINEMA GLORIA.—Cartier Latin cu Ivan Petrovici, Carmen Boni şi ocomedie. In pauze iluzionistul King. TEATRUL ROMA CINEMA. — Aripi Frânte sau Vulturul. Tom Mixt în Lupta pentru Diamante- Trupa de reviste Jan Tomas. CINEMA FILANTROPIA. O nuntă în revoluţie şi o complectare. CINEMA VOLTA—Castelul Misterios cu Harry Piei şi trupa Titu Protopopescu. CINEMA ATENEUL GOLESCU.—Coliba lui Moş Toma şi o comedie în două acte. PARCUL CINEMA DRAGUŞ—Cocoşatul de la Notre Dame cu Lon Chaney. CINEMA DICHIU.—Scaramouche cu Ramon Novaro și Alice Terry. *------------- ------------------- Farmaciile de serviciu MIERCURI 30 APRILIE 1930 Dr. L. Coniver (farmacia Naţională), calea Victoriei 14, telefon 318/84; Al. Roşu (La Galeri), calea Griviţei 74, telefon 324/39; V. M. Birmănescu, calea Rahovei 50; C. Vaieni, calea Dorobanţilor, 17; I. Vespremeanu, calea Şerban-Vodă 47; Ştefan Cornea, caleaVăcăreşti (colţ str. Cantemir), 83; Evlampia Gheorghiu, calea 13 Septembrie 2, telefon 306/02; Maria Niculescu-Stanciu, bulev. Pake Protopopescu 31; Farmacia „Flora” str. Carol 89; M. Gugler (I. Feingold), str. Regală 3, telefon 320/16; Al. Leist, str. Dr. Felix, 67. Dr. VEREA sas, gât, urechi S’A MUTAT IN B-dul CAROL Mo. 28 Telefon 371/62 RestatJ&ntul-Gridină Ja f¥!EftA4 ' tl, B-dul ACADELEI (lângă Universitate) Localul compact renovat, elegant amenajat. Serviciu excelent sW? ?:• t conducere a d-lui Petrică Caramalî,vechi restaurator Bucătărie ireproşabilă. — Preturi moderate. timmnirill ist» I urir stă la dispoziţia publicului cu un bo- JlilIlUilICU!Svb LyilC gat repertoriu format din cele ma frumoase bucăţi de sks şi cele mai moderne bucăţi de Jazz -tango şi muzică naţională românească. O frumuseţe cărei durează toată viaţa Acesta este privilegiul femeilor, pentru carii întrebuinţarea Cremei, Pudreiul Săpunului Simon este o întinerire zilnica. CREME SIMON SAMANTA DE IARBA PENTRU PARCURI SI GRĂDINI LUCERNA PROVENCE, SFECLE FURAGERE, BORCEAG, MUŞTAR, IN, MATURA, PORUMB ROŞ şi CINCANTIN şi orice alte seminţe selecţionate de CEREALE, FURAJE, LEGUME şi FLORI Ia SEMINTERIA PROCH, Bucureşti STRADA EUGENUA CARADA No. 7 - CATALOG la CUR RE —-----------# Pentru o Ssuna digestie O digestie proastă şi mista dureri de stomac care vă fac o viaţă nesuferiţii, nu pot fi provocate probabil decât o hyperchclorhidric sau un excris de aciditate Neutralizaţi deci acest exces de aciditate luând MAGNT.ZIA PERHYDROL MERK şi veţi îndrepta astfel principala cauză a suferinţelor voastre. Luând MAGN.F.ZLV PER HYDROL. MERCK nu trebue săaşteptaţi , ore întregi pentru a resimţi o amr-,liorare, deoarece ea are o acţiune imediată. O pastilă de MAGNEZIA PERHYDROL MERCK cu puţină apă luată'» imediat după masă, sau atunci când e nevoe face să dispară greaţa, arsurile, acrelile, balonarea şi indigestia sub toate formele sale. MAGNEZIA PERHYDROL MERCK care e inofensivă şi uşor de luat *» găseşte în comprimate în toate farmaciile şi drogneriile. ------------------------------ Grefa Trib. Constanta SECŢIA II-a E X TRA C T D-1 Israel Davidovici, din Constanţa, prin petiţia înreg. la No- 12425/928, a intentat acţiune de di- ,vorţ contra soţiei sale Seinder Davidovici, născută Ghiniş, din Chilia- Nouă, jud Ismail, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria lor a rezultat, un copil cu numele de Avram de 2 ani şi trei luni. Soţia pârâtă posedă ca avere dotală un imobil în oraşul Chilia-Nouă, jud. Ismail, Str. Mircea Basarab, 56. Acest extract se va publica conform art- 285 cod. civil, în ziarul „Vii- ‘ torul“ din Burrești. Dos. No. 1003/92S. No. 21953, 1928 August Îl Grefier, I- Circum Tribunalul Ilfov SECȚIA I-a c. C. EXTRACT Conform art. 92 din legea persoanelor juridice Prin sentința acestui Tribunal cu No. 37 din 10 Aprilie 1930, rămasă definitivă, s’a acordat personalitatea juridică Societăţei „Arminius“ cu sediul în Bucureşti, strada Dionisie No. 64 şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 84 şi următori din legea persoanelor juridice, s’a înscris în registrul special la No. 25/930, avândca comitet de conducere următoarele persoane : Președinte Heinrich Brendinfer, vice-președinte : Carol Schufhitt], steretar I: loan TomandI, secretar II • Rudolf Müller, casier I: Carol Schich, easier II : loan Fenk, consilieri : Paul Rovcnstrunk, Ernst Turek, Victor Pornsdorf, Bruno Bruck-| ner, Adolf Berth. Garifa Tribunalului Ilfov, sau I-a Civ. Cor. Atestă prezentul extract spnt publica în ziarul , Viitorul“. No. 20535, 1930 Aprilie. Dos. No. 1327/930. înscrisă la No. 25. Grefier. Indescifrabil Cronica Judiciară Alte cereri de concordat Trib. Ilfov s. I comerţ a pricinţă d. Filotti — arătând că numit trei cereri de concordat preventiv. Petiţionarii sunt: d. Micu Spinner, pielărie şi încălţăminte din str. Morilor 48 (continuând din anul 1926 firma „A. B. Spinner & Comp.). — Emanuel I. Hirsen, manufactură, din str. Nerva Traian 82, — şi „Transilvania“ societate anonimă pe acţiuni pentru industria de armaturi şi maşini, cu sediul în Bucureşti str. Tudor Vladimirescu nr. 1 şi cu uzinele în Tg.-Mureş. Frauda de la banca Ilfov Eri s’a încheiat instrucţia judiciară în afacerea fraudei de peste un milion, făptuită de casierul Axente Chidu în dauna băncii Sindicatului agricol Ilfov. Precum se ştie, Chidu şi-a însuşit un milion 300 mii lei din cassa băncii, şi apoi a dispărut, spre a reveni după un răstimp şi a se preda parchetului. Chidu a fost arestat. Şi tot în stare de arest a fost trimis ori în judecaa tribunalului corecţional prin ordonanţa definitivă de urmărire (pentru abuz de încredere) dată de d. jude instructor Preotescu al cab. 2. Fraudele din codrii dusului D. jude in str. Foişoreanu a continuat ori cercetările în afacerea fraudelor şi traficului făcut la subsecretariatul de stat al domeniilor pe seama pădurilor statului din Ciuc şi Făgăraş. S’au audiat noui informatori. Ancheta continuă. Proces de reabilitare Procesul fostului sindic al Bursei, d. Victor Filotti, nu s’a terminat, ci continuik de acu?*. ■ după stingerea 'tyjpi&iî et*venaif.prin amnistie qK faţa instaiţei comerciale. Se ştie că ultkcreanţa- ^ menţinea pe foaAd, sindic stare de faliment,M, a a direct iuti ei P. T. T. (minĂPni jEk-cmunicaţiilor) .şi rcprczcHMiagnbca suferită, de stat prii^Wptele d-lui Victor Filotti. Şi ^Wastă creanţă însă a fost pres^Hă. In couse are nici un creditor şi nici o creanţă — a cerut ridicarea stării de faliment şi reabilitarea. Trib. Ilfov s. I comercială a admis cererea, a ridicat starea de faliment şi a reabilitat pe petiţionar. împotriva acestei sentinţe a făcut apel ministerul comunicaţiilor, iar apelul s'a judecat ampineri, la Curtea din Bucure?'.'' s. r. Desbaterile au purtat îndeosebi asupra incidentului de inadmisibilitatea apelului, ridicat de fostul falit. S’a susţinut anume că în această materie n’ar exista calea apelului— şi că în orice caz nu e deschisă ministerului comunicaţiilor el neavând nici calitate de creditor şi nici rostul vreunui prejudiciu de salvgardat. Judecata va continua la 17 cr. Mişcare in snapisfrato^ă D. Ştefan N. Drăguşanu, judecător de şedinţă la tribunalul Cluj, a fost numit judecător de instrucţie la acelaş tribunal în locul d-lui Emil N. Puşcariu care trece în postul ocupat de d. Ştefan N. Drăguşanu. D. Constantin St. Popescu, judecător cu titlu de consilier de Curte de apel la tribunalul Bihor, a fost suspendat din funcţiune pe timp de 2 luni. D. NIcolae G. Lungu, ajutor la judecătoria Stâlpeni a fost numit la judecătoria Stâlpeni Muscel, substituit la tribunalul Calmi. D. Longiu Ionescu-Trifan, substituit la tribunalul Cahul, a fost numit ajutor de judecător la Sărpeni Muscel. D. Iorgu G. Filip, portărel la tribunalul Dolj, a fost permutat la tribunalul Ilfov, în locul d-lui Ioan Rădulescu pus în retragere pentru limită de vârsta. D. Dimitrie V. Popescu, portărel la tribunalul Mureș, permutat la tribunalul Brăila în locul d-lui Ștefan St. Cornea, pus în retragere. k. I Str. general Stan Poetas 32 Telefon 319 122. AVOCAT 7 T OLESE monstruoasă (Continuare din pagina I-a) animus deliquendis sau cel puţin neglijenţa culpabilă, proectul de lege nesocoteşte şi aceasta edictând pedepsele draconice „independent de orice rea credinţă“ punând posibilitatea lovirei unor nevinovaţi cu pedepse inflamante de ani de puşcărie. Personalitatea pedepsei, alt principiu penal, este şi ea nesocotită prin introducerea pedepselor colective egale pentru toţi cei ce au o atingere cu societăţile de gaz metan, cât şi prin pedepsirea cu atendă, care e o pedeapsă a persoanelor civilmente responsabile, ceea ce fue posibil, neputând fi pasibile de pedeapsă decât persoanele ce au comis infracţiunea. Acela? art 30 stabileşte o întreagă categorie de complici în făptuirea delictului principal de nepredare a averei Societăţei. — Or, ca sa existe complicitate se cere să existe intenţie din partea celui ce ajută la comiterea delictului, adică a complicelui. Din această cauză nu se poate concepe complicitate la contravenţiuni, după cum nu există complicitate la delictele la care nu se cere intenţiunea delictuoasă. Or, am văzut că art. 30 deşi nu-ai vede pedepsirea delictului ,independent de orice rea credinţă“, totuş stabileşte complicităţi şi complici. Dar mai mult decât atâta Doctrina este aproape unanimă şi codurile penale consfinţesc acest lucr, ca nu poate exista pedepse penale pentru Societăţile anonime cari sunt persoane juridice, ci numai o răspundere civilă. Iată atâtea iniquităţi şi călcări de principii pe care proectul de lege pentru înfiinţarea Regiei monopolului gazului metan le conţine şi cari toate au un scop precis : deposedarea Societăţilor române de gaz metan, pentru ca avutul lor sa fie concesionat străinilor.