Viitorul, iunie 1930 (Anul 22, nr. 6692-6716)

1930-06-11 / nr. 6700

TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE ^ Jl3ÍTCáX£ÍT*i'^3iaT w BfufInSwEMBafi* ' i Waswfl Succese româneşti în Italia - Expoziţia Virginiei Tomescu Scrocco — ROMA. — Revăd după mulţi ani p pictura cinstită a Virginiei Tome­co, o revăd cu plăcere şi mă bu­tur că nu a pierdut vremea in za­­iar. Ca toţi aceia cari, nu se lasă atraşi de schimbătoarele curente de modei, ci privesc în interiorul­­ ca să-şi găsească drumul, co­­rga mea şi l-a găsit demult. Păşeşte pe el cu pas sigur, şi merge mereu înainte. Virginia Tomescu dă o nouă do­vadă că pentru a face artă adevă­rată ma-i vreme să faci pe saltim­bancul de bâlci- In­totdeauna ar­tistul poate spune azi o vorba mai mult ca eri. Legea progresului gu­vernează lumea şi artiştii care au smuls Dumnezeirei atâtea secrete, bnălţându-se cât mai aproape de­­acel ce fu... înainte de­ a fi veacul, nu pot să nu poarte ni ei princi­piul acestei legi. Virginia Tomescu a întrecut pe mulţi artişti contemporani şi vor'­­besc numai de­ adevăraţii apostoli cinstiţi ai artei, nu de farseuri şi totuş eu am impresia că viitorul ne rezervă surprize plăcute, ulti­mul cuvânt nu a fost încă spus. Dotată cu o serioasă cultură ar­tistică, e înzestrată în acelaş timp cu o excepţională putere de muncă. Un mare artist spunea că pentru a conclude ceva, trebue să lucrezi toată ziua şi în fiecare zi. E un adevăr. Arta mi-i o trecere mare de vreme, orice creaţiune cere muncă şi pricepere. Virginia To­mescu pare a cunoaşte acest ade­văr şi-l pune în practică. Condiţiile de trai îi ingădue a face artă serioasă, fără a se preo­cupa de public şi de vânzarea ope­relor de artă şi aceasta e un mare avantaj. In vila sa de la Tivoli lân­gă Roma încheagă pe pânze com­­poziţiile sale bine desemnate, scal­­date în raze de soare şi care sunt simfonii de linii şi culoare. Umbra şi lumina tremură în lucrările sale învăluind totul într’o atmosferă de pace şi poezie. Şi acum, ca şi altă dată nudul e predilecţia artistei, dar acum e mai sigură, mai fericită. E in plina viuie ascendentă Deşi căsătorită cu un dr. italian rămas româncă şi-şi iubeşte pământul unde s’a născut şi in pic­turile sale : „la Seceriş“, „Prânzul“, Moşneagul­* şi multe altele, e un imn închinat dragostei de ţară. Critica locală a fost şi ea una­nimă în elogiile bine meritate iar publicul, a răsplătit-o, cum merita să fie răsplătită, o artistă de ta­lia ei. De succesul Virginiei Tomescu noi ca români nu putem decât să ne mândrim, el e un contribut la slaba propagandă pe care nu o fa­cem peste hotare. E însă un contribut puternic pen­tru care-i mulţumim şi-i zicem din toată inima înainte! N. I. ALEXANDRESCU. m ! AHTAIA Spectacolele de azi TEATRUL GARABUg. — Ai... N’ai. Dai! (premieră la 1 Iunie). TEATRUL OTETELEŞEANU.­­ înapoi la şcoală. TEATRUL NEPTUN. — Flossie. CINEMA ELITE (fost Frascaţi). — V­inul, Muzica şi Femeia, revistă de Nicon-Nican. Noua premieră de la Oteteleseanu „Niculescu-Rasputin", comedia în trei acte a d-lor N. Kiriţescu şi Nic. Vlădoianu, se va reprezenta Miercuri 11 Iunie de către compania Bulan­­dra-Manolescu-Maximilian-Storin la Parcul Oteteleşanu. „Niculescu-Rasputin", aduce în scenă un colţ de provincie româ­­nască, în care pilda faimosului că­lugăr face ravagii comice. In rolul titular va apare d-l­a Maximilian. h Artistice Hilarianta comedie muzicală „Pa­tru fără un sfert" repurtează un de­săvârşit succes la Teatrul Nou din calea Văcărești, No. 34. In fruntea interpretării, irezistibi­lul comic Kanapoff, cu un ansamblu admirabil, culege vii aplauze la sce­nă descrnsă. Filmul „Toate în regulă" cu vedeta Coofen Moore şi orchestra sub ducerea d-lui Boris Segall şi cu con-­ cursul cunoscutului jazz Sylver, com­ pledează în fiecare seară programul. Teatrul Cărăbuş La teatrul „Cărăbuş“ obţin în fiecare seară cel mai mare succes, d-nii: Giugaru, Dan Demetru, Gio­­vani, Stroe şi d-rele: Paula Geor­­gescu, Cleo Dragomirescu, Gretta Pop în scena Operei, care este bi­sată în fiecare seară de un num­e­­con­­j­os public. VIITGVUL CONFERINŢA Prof. MINESCU la KMM înainte de a se îmbarca pen­tru America de sud pe marele transatlantic italian Giulio Ce­­sare, d. prof. Marinescu a fost invitat de ilustrul prof. Pende nu numai să viziteze clinica şi nouile sale metode şi orientări în biologie — despre car şi „Viito­rul“ a vorbit deja , dar şi să ţie o conferinţă în aula facultă­ţii de medicină. Perfecta organi­zare cum şi prezentarea pe care presa din Geneva a făcut-o sa­vantului nostru, a atras un pu­blic pe cât de select pe atât de numeros. Afară de membrii Se­natului academic au asistat E.S. prefectul Vivorib, consulul ge­neral al României cu d-na, pre­şedintele Camerei de comerţ ita­­lo-române Bagnara, consulul ge­neral al Argentinei dr. Molina Salas, consulii Franţei, Germa­niei, al Equatorului, Braziliei şi deputatul Pujol consul din Uru­guay cum şi foarte multe doam­ne din elită ca baroneasa de Riscis preşedinta fasciei femeii v­­ie, d-na Bruzzo, d-na Giribaldi preşedinta „Lyceum”, etc.,­­etc. prof. Pende după ce aminteşte glorioasa activitate ştiinţifică a savantului nostru, se declară mândru că acesta a acceptat să se oprească câteva zile înainte de a trece Oceanul spre a studia în clinica sa nouile metode ale şcoa­lei genoveze şi a vorbi despre „Fenomenul bătrâneţii.” Conferinţa care a durat aproa­pe două ore, a fost urmărită cu cel mai viu interes chiar de că­tre publicul profan căci a fost presărată cu citaţiuni poetice şi înflorită de vorbe de spirit cari au dovedit şi vasta cultură a profesorului român. D. dr. Ma­rinescu a ţinut probabil şi în România această interesantă con­ferinţă aşa că n’o mai rezumăm Aplauze unanime au izbucnit la sfârşit. Prof. Tomellini mulţu­mind iniţiatorului în numele României pe care o reprezintă, a spus că se bucură mult de acest fericit început căci pare că de abia acum atât în Italia cât şi în România s’a înţeles că raportu­rile culturale trebue să stea la baza prieteniei italo-română, lu­cru pe care de altfel in nenumă­rate conferinţe de propagandă l-a repetat atât în Geneva cât şi în toată Italia compatrioata şi corespondenta noastră d-na Zoe­ Gârbea Tomellini. A rugat pe prof. Pende ca la anul să ţină un ciclu de conferinţe în ţară. Seara a avut loc o recepţie în casele consul­ui general al Româ­niei iar Vineri un dineu de adio oferit de"­d. prof. Pende la hotelul Colombia, V Coresp. CINEMA CINEMA CAPITOL.­­ Die Nacht, Gehoert uns. Noaptea e a noastră cu Charlotte Ander, Walter Jensen, etc. ,film sonor). TEATRUL TRIANON CINEMA. — Focul Gloriei (Bioze O’Glory) cu Frankie Darro. Complectări: Ju­les Bledsoe bariton negru. TEATRUL REGAL CINEMA. — Rio Rita cu Bebe Daniels, film cântat, vorbit, colorat. CINEMA SELECT. — Pnradis-Club cu Evelyn Breut, Glenn Tyron, film sonor. CINEMA FEMINA. — Reluarea fil­mului sonor Jeaniine cu Colleen Meere. CINEMA BULEVARD PALACE. — Lolita, film sonor, cu Lupe Velez și Gary Cooper. CINEMA LIPSCANI. — Aventurile amoroase ale lui Hector Dalmore cu Conrad Veidt şi Lya de Puty Hanns Junkermann, comedie şi ar­tişti. CINEMA LUX. — „Cavalerul Legiu­­nei" cu Hans Stüwe, va împărţi publicului autografe. CINEMA CORSO. — Magia Neagia film sonor cu Lon Chaney Imo­­gene Robertson. CINEMA RAHOVA. — „Mărturisiri forţate" după romanul „Crima din Karlsbad" cu Angelo Ferrari, Olaf Fjord şi Betty Astor. Cântecul Pri­vighetoarei (D-şoara D’orange şi bir­jarul Gustav) cu Ewi Ema, Viola Gordon, Tedy Bill şi Kurt Wesper­­mann. CINEMA VOX (Teatrul Eforiei). Femeia rea, film sonor. O noapte de aventuri oneroase, curse de cai, etc. CINEMA MARNA. — Misiunea Se­cretă cu Susy Vermon şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. CINEMA MARCONI. — Greta Garbo în Pământul Voluptăţii şi compa­nia de reviste cu Violeta Ionescu. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin). Pe frontul de Vest cu Estel­e Brod­di, John Stuart şi Gabriel Roşea. CINEMA VOLTA. Venea o moară de Siret şi trupa C. Toneanu. CINEMA GOLESCU.­­ Romanul unui­­tânăr sărac cu Marvy Dol­­schat, Suzi Vernon şi Vladimir Gaidaroff şi o comedie. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­piei). — Siberia cu Alma Rubens, Edmund Love, Vladimir, Uraceff Şi Dan­il Nakarenko. CINEMA GLORIA. — Echipajiul dramă în 8 acte, revista „Nu-i ru­şine" cu Lulu Chi­riac şi jurnal. CINEMA ROMA. — Bufniţa cu Ed­die Polio şi trupa de reviste. GRADINA $1 SALA FILANTRO­PIA. — Aur cu Dolores del Rio- Ralph Foobes şi Stan şi Bran în Tren. TEATRUL JUPITER CINEMA. — Sărut mânuţa doamna mea cu Harry Liedtke şi Zigarro d­l Harry Piei. GRADINA­ VICTORIA (fostă Mar­coni). — d-nii preferă blondele şi teatru : „Bravo M& 1 revista în 10 tablouri. GRADINA CINEMA DOROBANŢI.­­ Crinul Galben cu Bibic« Dowe. CINEMATOGRAFUL T­EATRUL NOU (Calea Văcărești, 34). — Totul e în regulă cu Coleen Moore. Co­medii muzicale cu Kapunoff și Jam Silver. Farmaciile de serviciu MARŢI 10 IUNIE 2 30 Dr. L. Coniver (farmacia Naţiona­lă), calea Victoriei 14, telefon 318/84; AL Roşu (La Galeri), calea Griviţei 74, telefon 324/39; V. M. Birmănescu, calea Rahovei 50; C. Vaieni, calea Dorobanţilor, 17; I. Vespremeanu, calea Şerban-Vodă 47; Ştefan Cor­­nea, calea­­Văcăreşti (colţ str. Cante­­m­ir), 83; Evlampia Gheorghiu, calea 13 Septembrie 2, telefon 300/02; Ma­ria Niculescu-Stanciu, bulev. Pake Protopopesc­u 31; Farmacia „Flora” str. Carol 89; M. Gugier (I. Feingold), str. Regală 3, telefon 320/16; AL Leist, str. Dr. Felix, 67. In momentul, decisiv ne părăsește des ener­gia, durerile de cap ne iau posibilitatea de a mai gândi cler - Câteva labide de î nlâturâ durerea și lim­pezesc capul Nurhele patentat „Ryra­­midon" garantează pen- tru originalitate și calitate Contra­faceri sub această denumire se pe­depsesc de lege. Veritabile numai in ambalajul original „MeibtekJUsCuse* CETIŢI AZI Director : Dr. G. D. IONAŞESCU Combaterea bolilor venerice GE­O GRAFOLOGIA de d. Dr. Bogdanovici PALUDISMUL de Dr. G. D. Ionăşescu Consultaţiuni grafologice Consultafiuni medicale Pagina nailor: aiaaia şi Lacu­ Sarat ClUj»£ftCA JAPONEZA Higiena servitoare Sar Lupta împotriva tuberculozei Mătase din carne de animal ATa: Fără haină şi fără guler CUM SĂ RESPIRĂM CURIERUL BĂILOR Reţete medicale-ILUSTRATH­ESS pagini: 6 lei Redacţia şi Administraţia Bucureşti.­­ Str. DOAMNEI No. 27 (Et. 1) La cabinetul medical „SALVATOR" complect renovat, vechii specialişti din 1906 vindecă rad cal şi fără durere ELENORAGIA şi complicaţiile: prostatite, metrite, ova­­rde, pan­curenţi electrici de diatem­ie (Boucayrol). Electroliză pentru stricturi BOALE de PIELE ŞI SIFILIS Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Feactia: Wassermann, Hecht şi Meinicke ULTRAMICROSCOPIE 9—­PASAGIUL roman Aproape de Palatul Regal — Bucureşti. Consult. 11 — 1 şi 6—9.—Telefon 333/81. Dr. S. SEPrim Boli interne, sifilis s’a MUTAT în STR. REGALA 9 Consult: 9-10, 3-5 Telefon 335 1­94 Congresul de oto­rino-laringologie Al IX-lea congres român de oto­­rino-laringologie se va ţine la Bu­cureşti, în zilele de 25 şi 26 octom­brie 1930, în marele amfiteatru al spitalului Colţea, sub preşedinţia d-lui dr. Ali Costiniu. Următoarea chestiune a fost pusă la ordinea de zi a congresu­lui : „Radiografia în oto-rino-la­­ringologie". Raportori d-nii docent dr. T. Ţeţu, dr. Jovin şi dr. An­­d­reescu. D-nii medici cari doresc să facă comunicări sau să citească memo­rii la acest congres, sunt rugaţi a comunica titlul, însoţit de un scurt referat, d-lui secretar-general al congresului, dr. Lazăr Mayersohn, Calea Moşilor No. 81, Bucureşti I, până la 1 Octombrie a. c. CAPITA­LA Sinuciderea dela ser­­viciul geografic al ar­matei Aseară, la orele 10, s’a împuş­cat, în cazarma serviciului geo­grafic, din b-dul I. C. Brătianu, soldatul Anton Lavianof, din bata­lionul de jandarmi pedeştri dela Găeşti. Cauzele sinuciderii nu se cunosc­Din ordinul parchetului militar, cadavrul a fost dus la morga spi­talului militar. m DOCTORUL €®ssst. Bă­lăSu­lescu Consultatiuni 2V2—® Str. Maria Rosetti 20-Telef. 223/10 sa al. I AVOCAT Str. general Stan Poetas Telefon 319 I 22. 32 Grefa Trib. Tutova SECI­ A III-a e­xtract No. 11873. 1930 Iunie 4. D-l Const. Isac cu domiciliul ales în Oraşul Bârlad, str. I. Popescu la a­vocat Th. Sglimbea, cu cererea în­­reg. No. 1860 din 10 Martie a. c. a in­trodus acţiune de divorţ contra so­ţiei sale Elena C. Isac cu domiciliul în Floreşti-Tutova pentru părăsirea domiciliului conjugal, etc. Din căsătoria numiților a resultat ____ o copilă în etate de 2 ani anume E­­tiruit, dela 1901—1909 n^­ia. I Gustav Lindenthal­­­m­ Bsadi A a®ă­rut Anul XVIII. — No. 4.—Aprilie 1930. DEMOCRAŢIA REVISTA CERCULUI DE STUDII A PARTIDULUI NAŢIONAL-LIBERAL Vespasian Pella: Iluziile Picii. Pavel Cuzminschi: Pseudo-Democraţia. Pr. Furcu­sscu: Limita Legiferării. I. D. Berzin: Pe marginea unei cuvântări. Alexandru Topliseanu: Spre o nouă îndrumare a industriei româneşti, (urmare). I. D. Et.: Rezerve de-Aur din Statele-Unite şi din Franţa în 1929. — PREŢUL LEI 25 -Abonamentul în ţară 1 an pentru particulari Lei 300 „ „ „ „ „ instituţii „ „ străinătate 1 n an 500 600 Podurile din NEW-YORK (Continuare din pag. 1­ a) pe masonerie în partea inferioară; înălţimea totală este de 336 pi­cioare, iar fundaţiile cu chesoane merg până la 92 picioare sub apă. Mergând spre N pc East River, se întâlneşte apoi podul „William­­sburg , care uneşte d­e ase­­menea Manhattan cu Brooklyn. ,SCdu­­a­i,,13t deschis traficului in LU.i; el este cel mai mare pod sus­pendat din hune, având deschide­rea principală de iCOO picioare sau circa 480 m. Lungimea totală a po­­aulm este de 7200 picioare, iar lă­ţimea sa de 118 picioare. Înălţimea turnurilor se­ ridică la 335 picioare timei construite în oţel şi aşezate 3 picioare de masonerie. înălţimea podului în mijlocul său faţă de ni­­­vel­ul apei este de 135 picioare, nu­mărul cablurilor de susţinere tot 4 u­na şi la celelalte poduri descrise mai sus. Pe pod trec 2 „eleveted“, 4 tramvae, vehicule pe 2 drumuri şi pietoni pe alte 2 drumuri. Greu­tatea sa proprie este de 41.634 tone oţei; se evaluează la 500.000 numă­rul călătorilor cari’] trec zilnic. Cos­­tul său propriu s’ar ridica la circa 12 milioane dolari, podurile suspendate de peste East River şi după podul scoţian de peste Firth of Forth. Lungimea sa propriu zisă este de 3724 picioare şi 6 inches, întreaga lungime fiind de 8231 picioare. A­­cest pod trece peste Insula Black­wells, care se găseşte în mijlocul lui East River şi de aceia deschi­derea sa principală este numai de 591 picioare, de fiecare parte a râu­­lui, adică în total 1182 picioare. Po­dul este prevăzut cu 2 etaje, cel de jos de 86 picioare lat şi cel de dea­supra de 67 picioare lat. Pe etajul de jos circulă 2 tramvae electrice şi vehicule pe 2 drumuri de 56 pi­cioare lăţime, iar pe etajul de sus 4 „eleveted“, călători pe jos şi ve­hicule pe 2 drumuri laterale. Podul a fost calculat peste 250 va­­goane încărcătură, cari să circula şi să transporte 30.000 pasageri, pre­cum şi pentru 300 tramvai cu alţi 30 000 călători, în plus pentru 55.000 pietoni şi pentru alţi 100.000 pasa­geri în automobile, în total pentru 215.000 persoane, fără a mai vorbi de cealaltă greutate. Costul acestui pod este dat de către unii la 20 mi­lioane dolari, în timp ce alţii îl eva­luează la 29 milioane dolari. Acestea sunt vestitele 4 poduri din New-York, cari formeaz­a legă­tura interurbană spre Est. Sunt podurile pe cari ca şi mine m­ulţi ingineri au avut ocazia să le facă cunoştinţa încă de pe băncile şcoa­le­. Pe lângă plăcerea de a-ţi rea­minti de cele învăţate odată, se a­­daogă aceia de « le putea contem­pla de exemplu de la înălţimea unui skyscraper şi de a avea de pe ele o frumoasă vedere a orașului New- York. 2 Vecinica ameninţare l­a Muştele va micşorează torţele, va istovesc nervii şi strica atât ceasurile de lucru­ cât şi acele de mulţumire. Totdeauna enervante adeseori periculoasa, pentru ca le-am tolera ? Pulverizaţi cu Fii* -­ Flit distruge muştele, ţânţarii," pureci­ moliile, furnicile, gândacii, ploşniţele,.., şi distruge şi ouăle lor. Nu confundaţi Flit cu alte insecticide' r F"'~ Exclusivitatea generala­­ DROGHERIA STANDARD. Bucureşti, Straja Zorilor N° '| Nu prezintă nici un pericol Nu pătează. Bidonul galben - banderola neagră FLIT Zomoare, mai repede ’ Al patrulea pod care urmează pe East River leagă deasemenea Man­hattan cu foburgul Reginei „Queen­­sborough“ din Long Island. Dar aceea podul se numeşte „Queens­­borp Bridge“. Acest pod s’a cous de către Pârâţii după declaraţia de divorţ un pod suspendat, ei unul de tip nu au avere decât pârâta are sala­ Cantilever, fiind dupa greutate si r,in capacitate socotit primul în hune. Totuș deschiderea sa vine după fiul ei fiind învățătoare. Pentru satisfacerea art. 285 cod. ci­vil dispune ca prezentul extract să fie publicat în ziarul „Viitorul". Grefier, Indescifrabil. Grefa Trib. Ilfov SECŢIA IV-a c. C. EXTRACT D-na Ghissela I. Salzmann năs­cută Pascal din Bucureşti, str. Cuza Vodă No. 7 prin petiţia înreg. la No. 12710 din 23 Main 1930 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Isac Salzmann, pentru motive deter­minate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil de sex masculin în etate de 3 ani şi jumătate cu numele de Sylvian. Soţii nu posedă nici un fel de a­­vere. Termen­­pentru a doua conciliere este în ziua de 18 iunie 1930. Acest extract se va publica în zia­rul „Viitorul" conform art. 285 cod. civil modificat. Grefier, Indescifrabil. No. 20271. 1930 Maiu 30. Dos. No. 2454/930. Grefa Trib. Constanta SECŢIA H-a ", in EXTRACT D-na Evdochia zisă Dochita Sa­­ncachi din Constanţa, prin petiţia înreg. ]a No. 25020/929, a intentat ac­ţiune de divorţ contra, soţului său Ion Sanoschi, pentru motive deter­minate de lege. Din căsătorie a rezultat copii: Sava de 7 ani, Elena de 5 ani şi Asimeni de 3 ani. Act dotat nu există. Acest extract se va afișa și pu­blica conform art. 285 cod. civil. Grefier: Iile Popescu .­­ No. 2590. 1930 Martie 26. 4.u RADIO 391 m. BUCUREŞTI 12 kw. Programul de după amiază 18 Orche­stra Sibiceanu: Kal­­mann: Contesa Maritza slow-fox; Offenbach: iSelecţiuni din opereta „Barbă Albastră"; Romanţă din o­­pereta „Ducesa din Chicago"; Carlo Toscanini; Fox-trot; Tschaikowsky: Duet din „Dama de Pică"; Kalmann: Marş din „Princesa Circului"; Gei­ger: încântătoare eşti scumpă co­pilă, tango; Se Întorc visările — Ro­manţă; Stortz: Două inimi într’un vals — slow-fox; Potpouri de arii şi dansuri naţionale; 19.30 D. Ioan Manolescu: Recitări; 19­45 Jurnal vorbit; 20.10 D. prof. Andrews: Lec­ţie de limba engleză,­­UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40 D. Al. Rosetti, profesor uni­versitar: Limbile literare; 21.30 D. Paul Prodan: „Galeria figurilor tea­trale“ (din Genua),­programul de seară 21’Orchestra Radio- Balfe: Uver­tură la opera „Ţiganca"; Wagner: Introducerea şi corul nupţial din „Lohengrin"; Joh. Strauss: Glasuri de primăvară; Berlioz: Dansul Sil­­fidelor; 21-30 D. C- Brăiloiu: Cro­nica muzicală; 21.45 Orchestra Ra­dio: Ártok; IfcUch-la! Cântecul lun­traşilor de Pe Volga; Kalmann: Potpuri din Fetiţa Olandeză; Grieg: Suită lirică; Lumbye: Kroll’s Bal­­klange-vals; 22.45 Jurant vorbit. 325 m. BRESLAU 4 kw. — 235 m. GLEIWITZ 4 kw. 17.30 Concert; 18.30 Pentru copii; 19.15 Conferință; 19.40 Curs de limba franceză; 20.05 Concert; El Cause­rie; 21.30 Trans. din Berlin; 24 Mu­­zică de dans. 263 m- MORAWZKA OSTRAVA 10 kw 19.05 Pentru lucrători: 19.30 Trans­­tiin Brno; 20.05 Conferinţă; 20.30 Trans, din Praga; 20.35 Recitări; 21 Trans, din Praga; 23.15 Trans, din Bratislava. 276 m. KÖNIGSBERG 4 kw.—453 m. 453 m. DANZIG 0.7 kw. 18.30 Cărţi noui: 19.45 Pentru lu­crători: 20.30 Curs de limba franceză; 171.30 Trans. din Berlin­, 23.30 Mu­zică de dans. 221 m. HELSINGFORS 1.5 kw. — 1800 m. LAHTI 35 kw. 19.15 Pentru copii; 19.40 Conferin­ţă: 20.20 Trans. teatrală; 21.10 Con­cert. 4 kw. LEIPZIG 253 m. 319 m. DRESDA 0.7 kw. 19.05 Pentru doamne; 19.30 Curs d­e limba franceză; 20 Cărţi noui; 20.40 Concert; 22.30 Concert; 23.15 Muzică de dans; 291 m. TORINO 7 kw. 18 Concert; 212.05 Concert. 281 m. COPENHAGA 4 kw.­­ CALINDBOHG 7.5 kw. 19.50 Buletin meteorologic: 20.30 Conferinţă; 21 Concert; 21.30 Trans. teatrală; 23.20 Concert. 813 m. KRAKOWIA 15 kw. 17.15 Concert: 18.45 Trans, din Varşovia, concert; 20.50 Trans, dein Opera din Varşovia; 1 Trans, fanfa- S%i dela biserica Notre Dame 335 m. POZNAN 1.5 kw. 17.55 Radofografii; 18.45 Concert; 20.30 Conferinţă; Bl Audiţie de seară 23.15 Muzică de dans. 342 m. BRNO 2.4 kw. 17.30 Pentru doamne; 19.05 Pentru agricultori; 19.15 Trans, din Praga; 19.0 Lectură; 20.35 Noutăţi spor­tive; 22 Concert; 23.15 Trans, din Bra­tislava; 360 m. STUTTGART 4 kw. 527 m. FREIBURG 1.5 kw; 19.35 Legiunea germană din sudul Braziliei, conferinţă; 20.30 Concert; 21.30 Trans, din Francfurt; 12.30 Re­portaj radiofonic 385 m. VILNA 0.5 kw. 18.15 Audiţie pentru copii; 18.45 Trans, din Varşovia; 1945 Audiţie li­terară; 20.10 Conferinţă; 20.35 Pro­gramul zilei următoare; 20.50 Trans, din­­Varşovia, opere şi comunicate; 403 m. BERNA 1.5 kw. 17.45 Pentru gospodine; 21 Con­ferinţă; 21.30 Goethe, compozitor de lied-uri; 22 Schhlagere şi muzică din operete; 23.15 Concert norturn; 408 m. KATTOWICE 10 kw. 18.15 Causerie; 18.45 Trans. din Varşovia;­­20.05 Un sfert de oră li­terară; 20.20 Conferinţă; 20.50 In­termezzo muzical; 21.05 Causerie; 21.30 Trans, unei operete din Var­şovia. 418 m. BERLIN 4 kw.­283 m. STET­TIN 0.17 kw. 233 m. MAGDEBURG 1.5 kw. 17.30 Concert; 1840 Pentru tineret; 19.10 Cărţi noui; 19.40 Curs de limba franceză; 20.05 Concert; 20.30 Con­cert; 21.30 Trans, unei reviste. 429 m. BELGRAD 2.5 k F; 18.05 Concert; 18.30 Lectură; 19 Cân­tece naţionale; 21 Trans. programu­lui de seară a postului Zagreb; 123.15 Lied-uri naţionale; 436 m. STOCKHOLM 1.5 kw. 1348 m. MOTALLA 30 kw. 19 Concert 20 Piesă radiofonică; 21.15 Concert; 22.40 Revista literară; 23.10 Muzică uşoară; 473 m. LANGENBERG 49 kw. 234 m. 234 m. MUNSTER 3 kw. 433 m. AACHEN 1.5 kw. 227 m. KÖLN 10 kw. 17.20 Literatură; 17.40 Conferință; 18.30 Concert; 21 Concert; 487 m. PRAGA 8 kw. 17.50 Pentru copii; 18 Concert; 19.05 Pentru lucrători; 1915 Curs de limba germană; 21 Madrigale; 212 Concert; 22.45 Cântece populare; 23.15 Trans. din Bratislava. 489.4 m. ZUBRIGH 9.6 kw. 18.15 Concert; 20.33 Lectură; 23 Noutăţi. . .H.­ 498.7 m. OSLO 1.5 kw. 18 Concert; 19 Pentru gospodine; 19.30 Conferinţă; 19.45 Concert; 20-30 Curs de limba engleză; 21 Confe­rinţă;­­21.30 Concert; 22.35 Meteorul’, ştiri de presă; 23.10 Causerie; 508.5 BRUXELLES 15 kw. 18 Concert 19 Curs de limba fran­ceză; 19.30 Concert; 20.30 Jurnalul vorbit; 21.15 Concert; 21.20 Confe­rinţă 21.30 Concert; 21.50 Causerie; 22.15 Actualităţi; 62.20 Concert; 22.30 Transa unei comedii; 23-15 Ultimele noutăți de presă- 618.3 m. VIENA 15 kw. — «53.2 m KLAGENFURT 0.5 kw. 288.5 INNS« BRUCK 0.5 kw. 245.9 m. LINZ 0.5 kw 252.5 m. GRATZ 5 kw. 18.30 Noi vrem să ne jucăm; 19 Ternurile școlare; 16.30 Pentru agri­cultori; 20 Curs de limba franceză; 20.35 Curs de limba engleză; 21 Ora, meteorul; 22.0­2 Concert. 533 m. MÜNCHEN 4 kw. — 239 m. NURENBERG 4 kw. — AUG SBURG 0.7 kw. _ 270 m. KAISER­­LAUTERN 0.7 kw. 18.25 Concert; 19.45 Causere; 20 „Lucrul", conferinţă; 20.30 Curs de limba engleză; 21 Concert;­­22 „O zi în Aligau"; 22.35 Concert. 525 m. RIGA 4 kw. ÎS Conferinţă; 18.30 Lecţii de lim­ba­ letonă; 19 Lecţii de limba fran­ceză; 19.30 Conferinţă; 20.03 „Bărbie­rul din Sevilla"; 23 Buletin meteoro­logic, 550 m. BUDAPESTA 30 kw; 18 Lectură 18.30 Concert; 19.30 Conferinţă 20 Curs de limba fran­ceză; 20.40 Concert; 21.40 Concert; 23.10 Concert; 298 $i 1071 m­. HILVERSUM 10 kw. 17.40 Concer; 19.10 Concert;­­60.10 Concert; 20.40 Conferință; 21.55 Con­cert; 1411 m. VARŞOVIA 10 kw. 17.15 Concert; 18.45 Concert; 20.20 Trans. de la teatrul polonez. 1444 m. PARIS (EIFFEL) 12 kw. 19.45 Jurnalul vorbit 21.10 Meteo­rul; 2L00 Concert. ENENTO CINEMA-RADio PROGRAMELE ZILEI SBimBiiiTO^

Next