Viitorul, iulie 1930 (Anul 22, nr. 6717-6743)
1930-07-24 / nr. 6737
Anul al doua zeci $1 doilea No. 6737 4 PACINI 3 LEI EX. la TARA 6 LEI EX. In STRĂINĂTATE ABONAMENTE IN TARA Un an — — 700 . Şase luni-----360 . Trei luni-----&0 . In străinătate Un an —*• 1400 lei Şase luni — o— 700 . Trei luni----- 400 . REDACTIA — ADMINISTRAȚIA BUCUREŞTI STRADA EQBAR QUIRET No. 2 || STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcția 351/23; Redacţia fi Administraţia 349/23 ;i 303/11 ■wW ANUNCIURI COMERCIALE Se prbvaeac direct la Admidietratia ilarului, Strada R. Poincare 17 «tip toate AgentMa de PubPeitate Manncripate aepublicat» ae distrug.3 LEI EZ. ta TARA 6 LEI EX.B STRĂINĂTATE POLITICA de ECONOMII asigura pi cerinţele legitime ale cetăţenilor Guvernul actual este regimul risipei. Aceasta se dovedeşte prin toate actele lui de până acuma. Este de ajuns a cita numai mulţimea sinecuriştilor şi diurniştilor, creaţia de legi cari nu se pot aplica, dar cari absorb imense sume din bugetul Statului, cum este de exemplu, legea administrativă, ori avalanşa demisii şi delegaţii în străinătate pentru a avea numai un rezumat palid al unei condamnabile risipe. Acest regim, însă, risipitor a venit la cârma ţării creând reputaţiunea guvernelor liberale, că sunt sgârşite şi că din această pricină nu se pot face nici lucrările necesare statului, şi nici nu se poate creia mediul bun de viaţă pentru mulţimea cetăţenilor. Această campanie, însă, era încadrată în politica de demagogie, adică de înşelare a mulţimii. Căci, în realitate, numai regimurile politice întemeiate pe economie, numai miniştri de finanţe cari drămuesc cu scumpătate banul ţării, care e în fond banul contribuabilului, sunt aceia cari pot da şi satisfacţiile legitime cetăţeneşti, şi pot acoperi şi nevoile statului. *• Ar fi de ajuns a cita foarte sumar ceeace s’a putut face sub regimul economiilor rezonabile sub guvernările liberale, dela război încoace, pentru a dovedi că „economiile“ nu exclud nici măsurile de progres, nici satisfacţiile îndreptăţite ale celor mulţi. Sub guvernele liberale, nu s’au eliminat o parte din funcţionari cum s’a făcut dealtfel în alte ţări, în primii ani după război, ci dimpotrivă s’a consolidat situaţia funcţionarilor, prin organizarea statutului şi s’au putut da rece miliarde sporuri la leagă. Am dori să ştim câte centime s’au dat plus la lefurile funcţionarilor, peste ceea ce au fost date de guvernele liberale? Sub guvernele liberale, deşi se arătau ca sgârşite, s’au clădit localuri de şcoală în cifra de cel puţin 8 miliarde lei. Ce s’a cheltuit în direcţiunea aceasta de guvernul „generos“ de astăzi ? Nimic. Sub guvernările liberale, s’au creiat internate, cămine şi cantine studenţeşti, precum s’a acordat subvenţii nenumărateteatrelor subvenţionate de Stat şi Operei. A trebuit să fie regimul acesta, care critică sgârcenia guvernelor liberale, pentru ca Opera să şi închidă porţile, aşa cum trupele de actoriu părăsesc un oraş în care n’au făcut reţete! Casa Ocoalelor a tipărit sute şi sute de cărţi pe vremea guvernărilor sgârcite. Am dori să ştim ce a tipărit, prin ce şi cum a amunat propaganda culturală, faimoasa Direcţie a Culturei. Poporului, care înghite creea două sute de milioane lei pe an din bugetul Statului? Dar s’a pomenit sub guvernările liberale ca să nu se plătească la zi lefurile funcţionarilor, cum se petrece constant sub regimul actual care se lăuda cu paradisul ce-l va aduce tutulor ? S’a înzestrat oştirea, s’a făcut o bună politică edilitară pe vremea guvernărilor sgâreite liberale. Ce s’a făcut pentru binele general, pentru satisfacerea legitimelor cerinţe a celor multi, de către guvernarea risipitoare de azi ? Răspundem : Nimic pentru tară, totul pentru ai noștri! * Si când aceasta e realitatea, nu putem oare exclama în asentimentul întregei opinii publice româneşti. Vrem să trăim sub un regim de economii, cu respectarea tuturor condiţiilor de progres naţional, decât sub un regim de risipă, în care numai o suma de partizani, profită! Credem că această dorinţă este din cele mai logice, mai îndreptăţite, şi mai potrivite realitate, din câte se pot formula de către cetăţenii unei ţări! A NOTE Ploaie după voinţă — O descoperire ştiinţifică de o valoare practică imensă — In sfera femeilor savante, şi care prin lucrările ştiinţifica s’au făcut remarcate în cele mai mari cercuri intelectuale din occident, face parte d-ra Mârăcineanu, care ani de sile a lucrat în laboratorii şi în biblioteci străine. Ea este cunoscută ca o mare savantă, la Paris, şi această reputaţiune ştiinţifică este cu prisosinţă întemeiată, mai ales acuma când aflăm un fapt menit a transforma meteorogia, a transforma mediul atmosferic şi geografic al statelor, şi a face în agricultură o adevărată revoluţiune. Lucrând ani de zile în laboratorii la Paris, d-ra Mârăcineanu, a observat, că atunci, când din întâmplare anumite substanţe radioactive erau puse sub lumina solară, cerul se acoperea de nori, el începea să plouă... din senin! Cercetând şi observând mai departe acest fenomen, d-ra Mârăcineanu a ajuns să stabilească, ca un principiu fix corelaţia dintre substanţele radioactive şi ploaia. Este atât de cert acest raport, încât d-şoara Mărăcineanu ne destăinueşte — într’o broşură recentă scrisă în limba, francesă , că ploile de zilele trecute au fost produse de d-sa, şi au fost anunţate de acest lucru, mai micte persoane• Dealtfel d-şoara Mărăcineanu anunţă că stă la dispoziţia, persoanelor ce ar voi să se convingă personal de veracitatea marei descoperiri a unei descoperiri, adaogâm noi, care ar fi trimis la moarte pe autor, pe motiv că e în înţelegere cu Necuratul. Ne închipuim acuma cari ar fi consecinţele acestei descoperiri. Regiuni întinse cari sunt improprii agricidturei, pentru uscăciunea solului, vor fi redate culturei; iar atunci când într’o ţară sau o regiune nu plouă, e de ajuns a venit cu aceste „moaşte“ de modă nouă , substanţele radioactive, pentru a face ploaie după plac. Dar orice mare operă are şi-o latură mai puţin serioasă. Ne gândim astfel că această miraculoasă descoperire nu va fi pe placul trupelor de teatru ce joacă în grădini, şi marea noastră savantă va fi — în ochii acestor actori — cea mai mare vrăşmaşe a intereselor lor ! Dar, e greu să milţumeşti pe toată lumea, chiar când Dumnezeu ţi-a dat marele dar de a face o descoperire ca acea a matei noastre savante pomenite aci ! ---- PETRONIUS Evacuarea Renaniei Preşedintele Reichului, a început vizitarea Rhenaniei pe care trupele franceze au evacuat-o anticipat, acum două săptămâni. Mareşalul HINDENBURG ECOURI Din Saint Raphael se anunţă, că incendiul pădurilor dintre localităţile Valescure şi Agay, s-a întins cu ajutorul mistralului, pe o lungime de mai mulţi kilometri. Maimulte detaşamente de soldaţi şi marinari, iau parte la combaterea incendiului. O mare întindere din pădurile incendiate, este complect distrusă. Trupele şi autorităţile, iau măsuri pentru a împiedica focul să se propage la case, vile şi hoteluri. M ,iai mute mii de egipteni s’au strâns în jurul spitalului din Alexandria ( Egipt), aruncând cu pietre în procurorul general, când acesta a anunţat că nu permite ridicarea cadavrelor victimelor de em, spre a fi îngropate, înainte de a li se face autopsia. Mulţimea voia ca să facă din înmormântarea victimelor, o impozantă manifestaţie publică. Poliţia cu mare greutate a restabilit ordinea. La Kudlova, în Moravia, s-a întors zilele acestea legionarul cehoslovac Josef Sekirik, care a căzut prizonier la ruşi în anul 1915. A trăit aproape 15 ani în Siberia, de unde nu se putea întoarce. Abia acum a reuşit să vie acasă, unde are o soţie şi două fiice. (Ceps). -«•a*-1 Dem. Dobrescu la... Dobreşti (Logodnicul aiurelii a ţinut un mare discurs la inaugurarea uzinei din Dobreşti) DEM. DOBRESCU: „Da domnilor, capitalul străin este ca leul din junglă, care după ce-şi devorează prada, lasă şi câteva oase şi osişoare şi pentru animalele din preajmă... Guvernul şi lege al Dobrogei Nou! Am veştejit cu toată tăria gestul criminal al individului care a întins şi descărcat arma ucigătoare împotriva subsecretarului de stat Angelescu, pe când acesta se afla în plin exerciţiu al funcţiunii sale. Şi acum ca şi în toate împrejurările, ne-am exprimat protestul nostru împotriva actelor de violenţă, sub orice formă s’ar produce ele Dar în acelaş timp, în chip firesc, nu puteam să ne abţinem dela discuţiunea în jurul împrejurărilor cari au determinat gestul atentatorului Beza. Dealtfel, chiar guvernul în comunicatul ce l’a s’a simţit obligat să recunoască, ceeace toată lumea a constatat din primul moment că „mobilul asasinatului este răzbunarea contra subsecretarului de Stat, care e preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Caliacra şi care era considerat de agresori, ca unul din inspiratorii nouei legi pentru reglementarea proprietăţii în Dobrogea Nouă“. Aceasta o spune textual comunicatul oficial. Atunci când s’a votat acea faimoasă lege a Dobrogei Noui, care de fapt este o lege de împroprietărire a bulgarilor din Caririlater, prin deposedarea coloniştilor macedoneni, noi cei dintâi am insistat asupra pericolului acestei legiferări şi am făcut atent guvernul asupra tra conferiri cintelor grave ce le va avea. Călăuzit de meschii de calcule electorale, populaţia bulgară dând un important aport, guvernul n a ezitat să facă o greşală de neertat, lovind în interesele cele mai vitale ale românilor macedoneni, aduşi de sub stăpâniri străine pentru a coloniza noua regiune a ţării. Luarea treimilor de la colonişti constitue o adevărată crimă naţională — o spun cei atât de greu loviţi în existenţa lor şi o recunoaştem cu toţul. Colonizarea şi deci consolidarea elementului naţional la graniţa cea mai expusă a ţării, este o problemă de cel mai mare interes naţional şi de aceea toate guvernele ce s-au perindat până astăzi la cârma Statutului, au tratat-o cu toată grija ce comportă. Or, ceea ce au făcut până astăzi toate guvernele în această chestiune de pur interes național, a venit să răstoarne actualul guvern printr-o lege draconică, votată prin surprindere și la un sfârșit de scandaloasă sesiune parlamentară. De aceea d. profesor universitar Iuliu Valaori, într’o convorbire acordată unui confrate, înainte de a se fi votat legea Dobrogei Noui, a declarat: „Legea echivalează cu „lichidarea operei de colonizare şi consolidare a românismului şi crearea în favoa- rea elementului bulgar a unei situaţiuni economice şi politice excepţionale“. „Şi dacă vreodată dispoziţiunile art. 13, 14, 26, 29 şi 37 ale noului proect ar deveni lege, atunci nu va mai rămâne nici o singură palmă de pământ pe care Statul să mai poată face colonizări cu elementul românesc. In schimb se va consolida pătura de proprietari mari şi mijlocii alcătuită numai din bulgari“. ,,’In rezumat, — continuă d-sa — toate aceste dispoziţiuni nu au altceva în vedere decât pe de-o parte, consolidarea elementului bulgar, iar, pe de alta, deposedarea coloniştilor români de loturile lor şi mai ales, zădărnicirea, pentru totdeauna a consolidării şi românizării regiunii, prin faptul că, epuizându-se toate disponibilităţile de terenuri ale Statului, nu va mai fi cu putinţă aducerea aci a unui singur colonist nou“. Iar cu o profetică prevedere, d. Valaori a încheiat: „De aceea îmi fac datoria de român în primul rând şi de aromân, în al doilea rând, să atrag respectuos atenţiunea factorilor răspunzători ai ţării asupra acestei stări de lucruri, declinând orice răspundere pentru viitor, în cazul când strigătul de îngrijorare al coloniştilor români şi aromâni din Dobrogea Nouă, nu va găsi nici o ascultare“. Acest adevăr nu se mai poate astăzi contesta. Lupta contra comunismului Statele Unite Înfiinţează o poliţie specială — Presa engleză primeşte ştiri sumare de la corespondenţii respectivi din New-York şi Washington asupra măsurilor pe care Statele finite le va lua, în lupta contra propagandei bolşevice. Până acum Statele Uluite n’au nici o organizaţie oficială pentru combaterea intrigilor comuniste, iar înfiinţarea unei ramuri speciale a politicei federale în acest scop este susţinută cu tărie de bătrânul senator Eleriu Boot în scrisoara pe care a trimes-o Federaţiei naţionale cetăţeneşti. Această organizaţie care a încercat să obţină de la ultima sesiune a Congresului o lege pentru crearea unui corp poliţienesc anti-comunist, publica scrisoarea d-lui Root în ajunul desbaterilor ce se vor ţine de către comitetul care anchetează activitatea comunistă în America. Intre altele, d-l Root face următoarele declaraţii în scrisoarea sa. „Fără îndoială că actuala noastră organizaţie e defectuoasă în ceea ce priveşte treburile poliţieneşti. Aceasta provine din felul şi forma cum a evoluat guvernul nostru. „Guvernul Federal e un guvern cu puteri numărate şi s-au înfiinţat corpuri speciale de poliţişti ca ajutor la exercitarea acelor puteri numărate Avem un corp de poliţie care serveşte la aplicarea legilor vamale, altul ajutând la aplicarea legilor contra falsificărilor, şi unul pentru aplicarea legii prohibiţiei, dar nu avem un corp general de poliţişti, pentru că Statele aparte şi nu guvernul Federal exercită autoritatea poliţienească în general. „Avem toate motivele să credem, continuă d-l Root, că ni se dă un a.,alt în regulă prin mijloace secrete, sprijinit de resursele unui mare imperiu, ţintind la distrugerea sistemului nostru de guvernământ. Şi faţă de toate acestea găsim că guvernul Federal n’are nici o forţă poliţienească la îndemână pentru protecţia noastră. Se vinelege că o atare forţă trebue neapărat înfiinţată“. D-l Hamilton Fisti, reprezentantul republican care se află în capul comitetului de anchetă, aprobând declaraţiile d-lui Root, spune că în urma cercetărilor cari s’au şi făcut la Washington, s’a constatat că nici un departament al guvernului american n’are puterea, autoritatea sau fondurile necesare pentru a combate propaganda şi intrigile comuniste care s’au şi dovedit că există sub conducerea Moscovei. D-sa conchide spunând : „Când poporul american îşi va da bine seama de aceste fapte, nu va mai permite să rămâe în ţară persoane cari lucrează la răsturnarea formei actuale de guvernământ“ * Cum vedem nici America nu a scăpat de insinuaţiile perfide ale bolşevicilor, câmpul de activitate al internaţionalei a IlI-a cuprinzând până şi Statele Unite Vom reveni insă cu amătuunte precise asupra chestiunii expuse mai sus Zilele acestea a apărut în ziarele turceşti, o statistică asupra Turciei actuale. Turcia are în graniţele ei actuale, o suprafaţă de 616.397 km. p. Numărul populaţiei din Turcia, se ridică la 12.000 000, dintre cari 8.000 000 turci, 2.000.000 kurzi, 660.000 greci, 300.000 armeni, 200 000 evrei, 100.000 arabi, etc. In ce priveşte religia, predomină cea mahomedană-sunită (cca. 10 milioane), urmează siiţii, apoi creştinii şi evreii. Ocupaţia locuitorilor este în special agricultura. Cu toate tendinţele reformiste ale lui Mustafa Kemal, gospodăria turcă este încă mereu primitivă, deşi solul este relativ destul de fertil. In anul 1928 recolta grâului a ajuns la 3 milioane tone. In Turcia se mai cultivă orez, tutun, alune, smochine, migdale, bumbac, măsline şi vita de vie. In ultimul timp statul sprijină şi creşterea cailor şi a vitelor. In anul trecut Turcia a avut 11.800.000 oi, 6-500.000 capre de Angora. In mod rational se cultivă şi pescăria şi mătasea. Industria de care guvernul a început să se îngrijească înaintează cu încetul. Industria minieră este la începutul ei, iar cea metalurgică abia se clădeşte. Mustafa Kemal încearcă să deschidă porţile capitalului străin şi a sprijini astfel extragerile de cărbuni, fier, cupru, zinc, antimoniu şi argint, dar se necesită investiţiuni atât de mari, încât sunt foarte rare cazurile înfiinţării unor întreprinderi industriale streine. Industriile mai desvoltate sunt in Turcia, industria laptelui, a untdelemnului, fructelor, cimentului şi tesătoriile mecanice. Comerţul extern este în ultimii ani pasiv, deficitul oscilând între 3—4 milioane. Lira turcească este egală cu 0,87 lire engleze. In politica reformistă radicală de până acum a lui Kemal, a intervenit azi o oarecare schimbare. Astăzi europenizarea Turciei continuă pe căi mult mai moderate şi cu un tempo mult mai lent. Efectele par a fi cu atât mai durabile Aproape toate cuceririle tehnicei şi civilizaţiei devin treptat proprietatea Turciei, ceea ce influenţează şi viaţa politică. Deasemenea şi administraţia statului se reformează după modelul european. Parlamentul Turciei este ales pe 2 ani, însă în caz de nevoe este prelungit cu alţi 2 ani. Drept de vot activ îl au bărbaţii şi femeile de la 25 ani în sus, dreptul pasiv cetăţenii dela 30 de ani în sus. Kemal Paşa şi-a păstrat o putere considerabilă, dreptul de veto faţă de hotărârile parlamentului- Turcia actuală e împărţită în 70 vilaete, dintre cari 7 în Europa şi restul în Asia- Vilaetele sunt administrate de prefecţi şi au o frumoasă poliţie şi jandarmerie In ultimii trei ani s’a organizat şi magistratura turcă. Numărul instanţelor este de trei. In magistratură nu s’a putut progresa mult, având în vedere ortodoxia mahomedană şi deaceia principiile legislaţiei europene au trebuit să fie combinate cu învățăturile morale ale coranului. (Ceps). In actualitate NOUA TURCIE în CIFRE Joi 24 Iulie 1930 Jk |££jsori^£Jn€^2siovacia In „Templul libertăţii“ din DEMENOVA ^^u^^j^os^escoperite^el^jiTa frumoase peşter^ din Europa. — Tainele pământului. — Minunile lumii subterane — întreaga atenţie a vizitatorilor, cari călătores# prin Cehoslovacia orientală, între staţiunile Liptovsky, St. Mikulás şi Poprad, se îndreaptă deobiceiu, spre masivul munţilor Tatra, cari se ridică în partea stângă a liniei ferate, şi cari sunt adeseori acoperite cu zăpadă până în Iulie. .Regiunea Tatra este interesantă nui numai prin exteriorul ei grandios, dar şi prin tainele cari se ascund în adâncimea ei. Tatri Mici au o întreagă lume sub-pământeană, care formează o minune a naturii. Despre ea s’a aflat acum 9 ani dintr’o întâmplare fericită. Cum au fost descoperite pe Sterila Damenova In luna August 1921, a hoinărit prin văile Tatrilor Mici, conservatorul unui muzeu cehoslovac A. Kral, asistentul eminentului antropologist din Moravia, prof. Absolon, care a reînviat basmul lumii preistorice a regiunii Morava şi care a organizat de curând vestita expoziţie antropologică din Brno, şi a cercetat cu atenţie munţii, pâraele, cascadele şi caracterul geologic al masivului Tatrilor. Această regiune a interesat mult pe Kral. I-a amintit locul din regiunea Brno in Moravia, unde a cercetat împreună cu prof. Absolob peşterile Macocha. Toamna anului 1922 a fost caldă şi secetoasă. Toţi îşi mai aduc aminte de lunile de vară şi toamnă ale acestui an, când scânteele locomotivei aprindeau iarba dealungul terasamentului, când nu ploua cu lunile şi în pământ se făceau spărturi largi de câţiva cm., când s'au uscat fântânile şi râurile se prefăceau în părae. Pe atunci s’a uscat şi pârâul Lucianka din munţii Tatra. Intr’un foc Licianka a dispărut în masivul munţilor. Când apa pârâului s’a uscat, s’a ivit, în zidul unei stânci, o mare crăpătură întunecoasă, închisă în partea de jos cu mari lespezi de piatră. Observând această deschizătură, Kral a hotărât s’o cerceteze. A intrat în gaura întunecată şi a înaintat aproape 80 m. Gangul deodată s’a terminat şi Kral s’a văzut înaintea unei imense peşteri. Astfel s’a descoperit, în 3 August 1921, o peşteră, care formează cel mai frumos imperiu al stalactitelor din Europa. Din întâmplare a fost în acel an o vară neobişnuit de secetoasă, care a descoperit intrarea în peşteră, din întâmplare Kral a vizitat munţii Tatra şi tot din întâmplare a zărit spărtura, prin care trecea cursul pârâului Lucianka, — acestea sunt accidente cari au dat lumii o nouă minune, a cărei faimă înconjoară întregul glob. Nu de mult s’a descoperit o peştera avand a etaje legate printr’o artera verticala, precum si numeroase galerii. Imensele săli subterane și peşteri, împodobite cu fantastice licuuri de stalactite, au ajuns azi un număr de peste o sută, și cine știe câte minuni nu sunt unea accesibile ochilor noştri î n călătorie în lumea fantastică a peşterilor Acest imperiu subteran nu este o ţară a tăcerii şi întunericului. . ..SUb pământ, se desfăşoară o viaţa neobişnuit de originală, se făuresc fără încetare noui clădiri fermecate, forţele naturii plămădesc cele mai frumoase opere artistice. Labirintele se întrec în frumuseţe prin bolţile şi zidurile lor fantastice, prin comorile de artă, prin izvoarele şi cascadele lor colorate. Varietatea culorilor din Peftenie Demenova nu se întâlneşte ca nici o altă peşteră din lume. Gând peşterile au fost luminate pentru prima oară cu o lampă de carbid şi magneziu şi mai târziu cu lumină electrică, s’a văzut cum scântec toate culorile spectrului solar. Poeţi şi compozitori se inspiră în Peşterile Demenova Foarte numeroşi entuziaşti s’au consacrat cercetărilor imperiului subpământean Demenova. Peşterii îşi au azi scriitorii şi poeţii lor. Dintre ei nu poate fi uitat defunctul publicist şi scriitor Tesnonlidek, care a scris o carte despre aceste peşteri şi a participat el însuş la lucrările de exploatare. Poetul Razus fervent vizitator al peşterilor, a consacrat misterelor din Demenova, o întreagă serie de poezii. Despre Demenova a scris şi fostul ministru al Slovaciei dr. Kallay. Defunctul mare compozitor Leo Ianacek a vizitat peşterile de câteva ori, ascultând murmurul izvoarelor subpământene, zgomotul căderilor de apă, inspirându-se de la aceste sunete și de la armonia stalactitelor pentru simfoniile sale. O parte din stalactite scot sunete admirabile la orice atingere. Un grup de stalactite poartă chiar numele de „Stalactitele sonore“. De la unele stalactite pornesc sunete cari amintesc într’adevăr sunetele clopotelor unei catedrale. La un alt grup de stalactite se poate juca ca la o harpă. Printre exploratorii tineri ai peșterilor Demenova se află și tânărul explorator dr. V. Benieky. încă din 1922, când a fost student,, lucrează în acest imperiu subpământean, care l-a fermecat cu frumuseţile sale. (Cens). ---------------------------------------