Viitorul, iulie 1930 (Anul 22, nr. 6717-6743)

1930-07-24 / nr. 6737

Anul al doua­ zeci $1 doilea No. 6737 4 PACINI 3 LEI EX. la TARA 6 LEI EX. In STRĂINĂTATE ABONAMENTE IN TARA Un an — — 700 . Şase luni-----360 . Trei luni-----&0 . In străinătate Un an —­­*• 1400 lei Şase luni — o— 700 . Trei luni----- 400 . REDACTI­A — ADMINISTRAȚIA BUCUREŞTI STRADA EQBAR QUIRET No. 2 || STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcția 351/23; Redacţia fi Administraţia 349/23 ;i 303/11 ■wW ANUNCIURI COMERCIALE Se prbvaeac direct la Admidietratia ilarului, Strada R. Poincare 17 «t­ip toate AgentMa de PubPeitate Manncripate aepublicat» ae distrug.3 LEI EZ. ta TARA 6 LEI EX.­­B STRĂINĂTATE POLITICA de ECONOMII asigura pi ce­rinţele legitime ale cetăţenilor Guvernul actual este regimul risipei. Aceasta se dovedeşte prin toate actele lui de până acuma. Este de ajuns a cita numai mul­ţimea sinecuriştilor şi diurnişti­­lor, creaţia de legi cari nu se pot aplica, dar cari absorb imense sume din bugetul Statului, cum este de exemplu, legea adminis­trativă, ori avalanşa de­misii şi delegaţii în străinătate pentru a avea numai un rezumat palid al unei condamnabile risipe. Acest regim, însă, risipitor a venit la cârma ţării creând re­­putaţiunea guvernelor liberale, că sunt sgârşite şi că din acea­stă pricină nu se pot face nici lucrările necesare statului, şi nici nu se poate creia mediul bun de viaţă pentru mulţimea cetă­ţenilor. Această campanie, însă, era în­cadrată în politica de demago­gie, adică de înşelare a mulţi­­mii. Căci, în realitate, numai regimurile politice întemeiate pe economie, numai miniştri de fi­nanţe cari drămuesc cu scumpă­­tate banul ţării, care e în fond banul contribuabilului, sunt a­­ceia cari pot da şi satisfacţiile legitime cetăţeneşti, şi pot a­­coperi şi nevoile statului. *• Ar fi de ajuns a cita foarte su­mar ceeace s’a putut face sub re­gimul economiilor rezonabile sub guvernările liberale, dela război încoace, pentru a dovedi că „eco­nomiile“ nu exclud nici măsurile de progres, nici satisfacţiile în­dreptăţite ale celor mulţi. Sub guvernele liberale, nu s’au eliminat o parte din funcţionari cum s’a făcut dealtfel în alte ţări, în primii ani după război, ci dimpotrivă s’a consolidat si­­tuaţia funcţionarilor, prin orga­nizarea statutului şi s’au putut da rece miliarde sporuri la leagă. Am dori să ştim câte cen­time s’au dat plus la lefurile funcţionarilor, peste ceea ce au fost date de guvernele liberale? Sub guvernele liberale, deşi se arătau ca sgârşite, s’au clădit localuri de şcoală în cifra de cel puţin 8 miliarde lei. Ce s’a chel­tuit în direcţiunea aceasta de gu­vernul „generos“ de astăzi ? Ni­mic. Sub guvernările liberale, s’au creiat internate, cămine şi can­tine studenţeşti, precum s’a acor­­dat subvenţii nenumărate­­tea­trelor subvenţionate de Stat şi Operei. A trebuit să fie regimul acesta, care critică sgârcenia gu­vernelor liberale, pentru ca Ope­ra să şi închidă porţile, aşa cum trupele de actori­u părăsesc un oraş în care n’au făcut reţete! Casa Ocoalelor a tipărit sute şi sute de cărţi pe vremea guver­nărilor sgârcite. Am dori să ştim ce a tipărit, prin ce şi cum­ a amun­at propaganda culturală, fai­moasa Direcţie a Culturei. Popo­­rului, care înghite creea două sute de milioane lei pe an din bugetul Statului? Dar s’a pomenit sub guvernă­rile liberale ca să nu se plătească la zi lefurile funcţionarilor, cum se petrece constant sub regimul actual care se lăuda cu paradi­sul ce-l va aduce tutulor ? S’a înzestrat oştirea, s’a făcut o bună politică edilitară pe vre­mea guvernărilor sgâreite libe­rale. Ce s’a făcut pentru binele general, pentru satisfacerea le­gitimelor cerinţe a celor multi, de către guvernarea risipitoare de azi ? Răspundem : Nimic pentru ta­ră, totul pentru ai noștri! * Si când aceasta e realitatea, n­u putem oare exclama­­ în asenti­mentul întregei opinii publice româneşti. Vrem să trăim sub un regim de economii, cu respectarea tu­turor condiţiilor de progres na­ţional, decât sub un regim de risipă, în care numai o suma de partizani, profită! Credem că această dorinţă este din cele mai logice, mai îndrep­tăţite, şi mai potrivite realitate­, din câte se pot formula de către cetăţenii unei ţări! A NOTE Ploaie după voinţă — O descoperire ştiinţifică de o valoare practică imensă — In sfera femeilor savante, şi care prin lucrările ştiinţifica s’au făcut remarcate în cele mai mari cerc­uri intelectuale din occident, face parte d-ra Mârăcineanu, care ani de sile a lucrat în laboratorii şi în biblio­teci străine. Ea este cunoscută ca o mare savantă, la Paris, şi această reputaţiune ştiinţifică este cu pri­sosinţă întemeiată, mai ales acuma când aflăm un fapt menit a trans­forma meteorogia, a transforma mediul atmosferic şi geografic al statelor, şi­ a face în agricultură o adevărată revolu­ţiune. Lucrând ani de zile în laboratorii la­ Paris, d-ra Mârăcineanu, a ob­servat, că atunci, când din întâm­plare anumite substanţe radioactive erau puse sub lumina solară, cerul se acoperea de nori, el începea să plouă... din senin! Cercetând şi observând mai departe acest feno­men, d-ra Mârăcineanu a­ ajuns să stabilească, ca un principiu fix corelaţia dintre substanţele radio­active şi ploaia. Este atât de cert acest raport, încât d-şoara Mărăci­­neanu ne destăinueşte — într’o bro­şură recentă scrisă în­ limba, fran­­cesă , că ploile de zilele­ trecute au fost produse de d-sa, şi au fost anunţate de acest lucru, mai micte persoane• Dealtfel d-şoara Mărăci­­neanu anunţă că stă la dispoziţia, persoanelor ce ar voi să se con­vingă personal de veracitatea ma­rei descoperiri a unei descoperiri, adaogâm noi, care ar fi­­ trimis la moarte pe autor, pe motiv că e în înţelegere cu Necuratul. Ne închipuim acuma cari ar­­ fi consecinţele acestei descoperiri. Regiuni întinse cari sunt impro­prii agricidturei, pentru uscăciu­nea solului, vor f­i redate culturei; iar atunci când într’o ţară sau o regiune nu plouă, e de ajuns a venit cu aceste „moaşte“ de modă nouă , substanţele radioactive, pen­tru a­ face ploaie după plac. Dar orice mare operă are şi-o la­tură mai puţin serioasă. Ne gân­dim astfel că această miraculoasă descoperire nu va fi pe placul tru­pelor de teatru ce joacă în grădini, şi marea noastră savantă va fi — în ochii acestor actori — cea mai mare vrăşmaşe a intereselor lor ! Dar, e greu să milţumeşti pe toată lumea, chiar când Dumnezeu ţi-a dat marele dar de a face o desco­perire ca acea a matei noastre sa­vante pomenite aci ! ----­­ PETRONIUS Evacuarea Renaniei Preşedintele Reichului, a început vizitarea Rhenaniei pe care trupele franceze au evacuat-o anticipat, a­­cum două săptămâni. Mareşalul HINDENBURG ECOURI D­in Saint Raphael se anunţă, că incendiul pădurilor dintre loca­lităţile Valescure şi Agay, s-a întins cu ajutorul mistralului, pe o lungime de mai mulţi kilometri. Mai­­multe detaşamente de soldaţi şi marinari, iau parte la combaterea incendiului. O mare întindere din pădurile in­cendiate, este complect distrusă. Trupele şi autorităţile, iau măsuri pentru a împiedica focul să se pro­page la case, vile şi hoteluri. M ,iai mute mii de egipteni s’au strâns în jurul spitalului din Alexandria ( Egipt), aruncând cu pietre în procurorul general, când acesta a anunţat că nu permite ri­dicarea cadavrelor victimelor de em­, spre a fi îngropate, înainte de a li se face autopsia. Mulţimea voia ca să facă din înmormântarea victimelor, o impozantă manifestaţie publică. Poliţia cu mare greutate a restabi­lit ordinea. L­a Kudlova, în Moravia, s-a întors zilele acestea legionarul cehoslo­vac Josef Sekirik, care a căzut prizonier la ruşi în anul 1915. A trăit aproape 15 ani în Siberia, de unde nu se putea întoarce. Abia acum a reuşit să vie acasă, unde are o soţie şi­ două fiice. (Ceps). -«•a*-1 Dem­. Dobrescu la... Dobreşti (Logodnicul aiurelii a ţinut un mare discurs la inaugurarea uzinei din Dobreşti) DEM. DOBRESCU: „Da domnilor, capitalul străin este ca leul din junglă, care după ce-şi devorează prada, lasă şi câteva oase şi osişoare şi pentru animalele din preajmă... Guvernul şi lege al Dobrogei Nou! Am veştejit cu toată tăria gestul criminal al individului care a în­tins şi descărcat arma ucigătoare împotriva subsecretarului de stat Angelescu, pe când acesta se afla în plin exerciţiu al funcţiunii sale. Şi acum ca şi în toate împreju­rările, ne-am exprimat protestul nostru împotriva actelor de violen­ţă, sub orice formă s’ar produce ele Dar în acelaş timp, în chip firesc, nu puteam să ne abţinem dela dis­­cuţiunea în jurul împrejurărilor cari au determinat gestul atentato­rului Beza. Dealtfel, chiar guvernul în comu­nicatul ce l’a s’a simţit obligat să recunoască, ceeace toată lumea a constatat din primul moment că „mobilul asasinatului este răzbu­narea contra subsecretarului de Stat, care e preşedintele organiza­ţiei partidului naţional-ţărănesc din Caliacra şi care era conside­rat de agresori, ca unul din inspi­ratorii nouei legi pentru reglemen­tarea proprietăţii în Dobrogea Nouă“. Aceasta o spune textual comuni­catul oficial. Atunci când s’a votat acea faimoasă lege a Dobrogei Noui, care de fapt este o lege de îm­proprietărire a bulgarilor din Ca­ri­rilater, prin deposedarea coloniş­tilor macedoneni, noi cei dintâi am insistat asupra pericolului acestei legiferări şi am făcut atent gu­vernul asupra tra conferiri cintelor grave ce le va avea. Călăuzit de meschii de calcule e­­lectorale, populaţia bulgară dând un important aport, guvernul n a ezitat să facă o greşală de neertat, lovind în interesele cele mai vitale ale românilor macedoneni, aduşi de sub stăpâniri străine pentru a co­loniza noua regiune a ţării. Luarea treimilor de la colonişti constitue o adevărată crimă naţio­nală — o spun cei atât de greu lo­viţi în existenţa lor şi o recunoa­ştem cu toţul. Colonizarea şi deci consolidarea elementului naţional la graniţa cea mai expusă a ţării, este o problemă de cel mai mare interes naţional şi de aceea toate guvernele ce s-au pe­rindat până astăzi la cârma Statu­tului, au tratat-o cu toată grija ce comportă. Or, ceea ce au făcut până astăzi toate guvernele în această chestiu­ne de pur interes național, a venit să răstoarne actualul guvern prin­­tr-o lege draconică, votată prin sur­prindere și la un sfârșit de scanda­loasă sesiune parlamentară. De aceea d. profesor universitar Iuliu Valaori, într’o convorbire a­­cordată unui confrate, înainte de a se fi votat legea Dobrogei Noui, a declarat: „Legea echivalează cu „lichidarea operei de colonizare şi consolidare a românismului şi crearea în favoa-­ rea elementului bulgar a unei si­tuaţiuni economice şi politice ex­cepţionale“. „Şi dacă vreodată dispoziţiunile art. 13, 14, 26, 29 şi 37 ale noului proect ar deveni lege, atunci nu va mai rămâne nici o singură palmă de pământ pe care Statul să mai poată face colonizări cu elementul românesc. In schimb se va conso­lida pătura de proprietari mari şi mijlocii alcătuită numai din bul­gari“. ,,’In rezumat, — continuă d-sa — toate aceste dispoziţiuni nu au alt­ceva în vedere decât pe de-o parte, consolidarea elementului bulgar, iar, pe de alta, deposedarea colo­niştilor români de loturile lor şi mai ales, zădărnicirea, pentru tot­deauna a consolidării şi români­zării regiunii, prin faptul că, epui­­zându-se toate disponibilităţile de terenuri ale Statului, nu va mai fi cu putinţă aducerea aci a unui singur colonist nou“. Iar cu o profetică prevedere, d. Valaori a încheiat: „De aceea îmi fac datoria de român în primul rând şi­­ de aromân, în al doilea rând, să atrag respectuos atenţiu­nea factorilor răspunzători ai ţă­rii asupra acestei stări de lucruri, declinând orice răspundere pentru viitor, în cazul când strigătul de îngrijorare al coloniştilor români şi aromâni din Dobrogea Nouă, nu va găsi nici o ascultare“. Acest adevăr nu se mai poate as­tăzi contesta. Lupta contra comunismului Statele­ Unite Înfiinţează o poliţie specială — Presa engleză primeşte ştiri su­mare de la corespondenţii respectivi din New-York şi Washington asu­pra măsurilor pe ca­re Statele fi­nite le va lua, în lupta contra pro­pagandei bolşevice. Până acum Statele Uluite n’au nici o organizaţie oficială pentru combaterea intrigilor comuniste, iar înfiinţarea unei ramuri spe­ciale a politicei federale în acest scop este susţinută cu tărie de bă­trânul senator Eleriu Boot în scri­­soara pe care a trimes-o Federa­ţiei naţionale cetăţeneşti. Această organizaţie care a încer­cat să obţină de la ultima sesiune a Congresului­ o lege pentru crea­rea unui corp poliţienesc anti-co­­munist, publica scrisoarea d-lui Root în ajunul desbaterilor ce se vor ţine de către comitetul care anchetează activitatea comunistă în America. Intre altele, d-l Root face urmă­toarele declaraţii în scrisoarea­ sa. „Fără­ îndoială că actuala noas­tră organizaţie e defectuoasă în ceea ce p­riveşte treburile poliţie­neşti. Aceasta provine din felul şi forma cum a evoluat guvernul nostru. „Guvernul Federal e un guvern cu puteri numărate şi s-au înfiin­ţat corpuri speciale de poliţişti ca ajutor la exercitarea acelor pu­teri numărate­ Avem un corp de poliţie care serveşte la aplica­rea legilor vamale, altul ajutând la aplicarea legilor contra falsifi­cărilor, şi unul pentru aplicarea legii prohibiţiei, dar nu avem un corp general de poliţişti, pentru că Statele aparte şi nu g­uvernul Fe­deral exercită autoritatea poliţie­nească în general. „Avem toate motivele să credem, continuă d-l Root, că ni se dă un a.­,alt în regulă prin mijloace se­crete, sprijinit de resursele unui mare imperiu, ţintind la distruge­rea sistemului nostru de guvernă­mânt. Şi faţă de toate acestea gă­sim că guvernul Federal n’are nici o forţă poliţienească la îndemână pentru protecţia noastră. Se vine­lege că o atare forţă trebue nea­părat înfiinţată“. D-l Hamilton Fisti, reprezentan­tul republican care se află în ca­pul comitetului de anchetă, ap­ro­bând declaraţiile d-lui Root, spune că în urma cercetărilor cari s’au şi făcut la Washington, s’a constatat că nici un departament al guver­nului american n’are puterea, auto­ritatea sau fondurile necesare pen­tru a combate propaganda şi in­trigile comuniste care s’au şi dove­dit că există sub conducerea Mos­covei. D-sa conchide spunând : „Când poporul american îşi va da bine seama de aceste fapte, nu va mai permite să rămâe în ţară persoane cari lucrează la răsturnarea for­mei actuale de guvernământ“­ * Cum vedem nici America nu a scăpat de insinuaţiile perfide ale bolşevicilor, câmpul de activitate al internaţionalei a IlI-a cuprin­zând până şi Statele Unite­ Vom reveni insă cu amătuunte precise asupra chestiunii expuse mai sus Zilele acestea a apărut în ziarele turceşti, o statistică asupra Tur­ciei actuale. Turcia are în grani­ţele ei actuale, o suprafaţă de 616.397 km. p. Numărul populaţiei din Turcia, se ridică la 12.000 000, dintre cari 8.000 000 turci, 2.000.000 kurzi, 660.000 greci, 300.000 armeni, 200 000 evrei, 100.000 arabi, etc. In ce priveşte religia, predomină cea mahomedană-sunită (cca. 10 mi­lioane), urmează siiţii, apoi creşti­nii şi evreii. Ocupaţia locuitorilor este în spe­cial agricultura. Cu toate tendin­ţele reformiste ale lui Mustafa Ke­­mal, gospodăria turcă este încă me­reu primitivă, deşi solul este rela­tiv destul de fertil. In anu­l 1928 re­colta grâului a ajuns la 3 milioane tone. In Turcia se mai cultivă orez, tutun, alune, smochine, migdale, bumbac, măsline şi vita de vie. In ultimul timp statul sprijină şi creş­terea cailor şi a vitelor. In anul trecut Turcia a avut 11.800.000 oi, 6-500.000 capre de Angora. In mod rational se cultivă şi pescăria şi mătasea. Industria de care guver­nul a început să se îngrijească îna­intează cu încetul. Industria minie­ră este la începutul ei, iar cea me­talurgică abia se clădeşte. Mustafa Kemal încearcă să deschidă porţile capitalului străin şi a sprijini ast­fel extragerile de cărbuni, fier, cu­pru, zinc, antimoniu şi argint, dar se necesită investiţiuni atât de mari, încât sunt foarte rare cazu­rile înfiinţării unor întreprinderi industriale streine. Industriile mai desvoltate sunt in Turcia, indus­tria laptelui, a untdelemnului, fruc­telor, cimentului şi tesătoriile me­canice. Comerţul extern este în ul­timii ani pasiv, deficitul oscilând între 3—4 milioane. Lira turcească este egală cu 0,87 lire engleze. In politica reformistă radicală de până acum a lui Kemal, a inter­venit azi o oarecare schimbare. As­tăzi europenizarea Turciei conti­nuă pe căi mult mai moderate şi cu un tempo mult mai lent. Efec­tele par a fi cu atât mai durabile­ Aproape toate cuceririle tehnicei şi civilizaţiei devin treptat proprieta­tea Turciei, ceea ce influenţează şi viaţa politică. Deasemenea şi administraţia sta­tului se reformează după modelul european. Parlamentul Turciei este ales pe 2 ani, însă în caz de nevoe este prelungit cu alţi 2 ani. Drept de vot activ îl au bărbaţii şi fe­meile de la 25 ani în sus, dreptul pa­siv cetăţenii dela 30 de ani în sus. Kemal Paşa şi-a păstrat o putere considerabilă, dreptul de veto faţă de hotărârile parlamentului- Turcia actuală e împărţită în 70 vilaete, dintre cari 7 în Europa şi restul în Asia- Vilaetele sunt ad­ministrate de prefecţi şi au o fru­moasă poliţie şi jandarmerie­ In ul­timii trei ani s’a organizat şi ma­gistratura turcă. Numărul instan­ţelor este de trei. In magistratură nu s’a putut progresa mult, având în vedere ortodoxia mahomedană şi deaceia principiile legislaţiei europene au trebuit să fie combi­nate cu învățăturile morale ale co­ranului. (Ceps). In actualitate NOUA TURCIE în CIFRE Joi 24 Iulie 1930 Jk |££jsori^£Jn€^2siovacia In „Templul libertăţii“ din DEMENOVA ^^u^^j^os^escoperite^el^jiTa frumoase peşter^ din Europa. — Tainele pământului. — Minunile lumii subterane — întreaga atenţie a vizitatorilor, cari călătores# prin Cehoslovacia orientală, între staţiunile Liptov­­sky, St. Mikulás şi Poprad, se în­dreaptă deobiceiu, spre masivul munţilor Tatra, cari se ridică în partea stângă a liniei ferate, şi cari sunt adeseori acoperite cu ză­padă până în Iulie. .Regiunea Tatra este interesantă nui numai prin exteriorul ei gran­dios, dar şi prin tainele cari se as­cund în adâncimea ei. Tatri Mici au o întreagă lume sub-pământeană, care formează o minune a naturii. Despre ea s’a a­­flat acum 9 ani dintr’o întâmplare fericită. Cum au fost descoperite pe S­terila Damenova In luna August 1921, a hoinărit prin văile Tatrilor Mici, conserva­torul unui muzeu cehoslovac A. Kral, asistentul eminentului antro­­pologist din Moravia, prof. Abso­­lon, care a reînviat basmul lumii preistorice a regiunii Morava şi care a organizat de curând vestita expoziţie antropologică din Brno,­­ şi a cercetat cu atenţie munţii, pâraele, cascadele şi caracterul geologic al masivului Tatrilor. A­­ceastă regiune a interesat mult pe Kral. I-a amintit locul din re­giunea Brno in Moravia, unde a cercetat împreună cu prof. Abso­­lob peşterile Macocha. Toamna anului 1922 a fost caldă şi secetoasă. Toţi îşi mai aduc a­­minte de lunile de vară şi toamnă ale acestui an, când scânteele loco­motivei aprindeau iarba dealungul terasamentului, când nu ploua cu lunile şi în pământ se făceau spăr­turi largi de câţiva cm., când s'au uscat fântânile şi râurile se prefă­ceau în părae. Pe atunci s’a uscat şi pârâul Lucianka din munţii Tatra. Intr’un foc Licianka a dispărut în masivul munţilor. Când apa pârâului s’a uscat, s’a ivit, în zidul unei stânci, o mare crăpătură întunecoasă, în­chisă în partea de jos cu mari les­pezi de piatră. Observând această deschizătură, Kral a hotărât s’o cerceteze. A intrat în gaura întune­cată şi a înaintat aproape 80 m. Gangul deodată s’a terminat şi Kral s’a văzut înaintea unei imen­se peşteri. Astfel s’a descoperit, în 3 August 1921, o peşteră, care for­mează cel mai frumos imperiu al stalactitelor din Europa. Din întâmplare a fost în acel an o vară neobişnuit de secetoasă, care a descoperit intrarea­ în peş­teră, din întâmplare Kral a vizitat munţii Tatra şi tot din întâmplare a zărit spărtura, prin care trecea cursul pârâului Lucianka, — ace­stea sunt accidente cari au dat lu­mii o nouă minune, a cărei faimă înconjoară întregul glob. Nu de mult s’a descoperit o peş­tera avand a etaje legate printr’o artera verticala, precum si nume­roase galerii. Imensele săli subte­­rane și peşteri, împodobite cu fan­tastice licuuri de stalactite, au a­­juns azi un număr de peste o sută, și cine știe câte minuni nu sunt unea accesibile ochilor noştri î­ n călătorie în lumea fan­tastică a peşterilor Acest imperiu subteran nu este o ţară a tăcerii şi întunericului. . ..SUb pământ, se desfăşoară o viaţa neobişnuit de originală, se făuresc fără încetare noui clădiri fermecate, forţele naturii plămă­desc cele mai frumoase opere ar­tistice. Labirintele se întrec în fru­­museţe prin bolţile şi zidurile lor fantastice, prin comorile de artă, prin izvoarele şi cascadele lor colo­rate. Varietatea culorilor din Pef­­tenie Demenova nu se întâlneşte ca nici o altă peşteră din lume. Gând peşterile au fost luminate pentru prima oară cu o lampă de carbid şi magneziu şi mai târziu cu­ lumină electrică, s’a văzut cum scântec toate culorile spectrului solar. Poeţi şi compozitori se inspiră în Peşterile Demenova Foarte numeroşi entuziaşti s’au consacrat cercetărilor imperiului subpământean Demenova. Peşterii­ îşi au azi scriitorii şi poeţii lor. Dintre ei nu poate fi uitat defunc­tul publicist şi scriitor Tesno­­nlidek, care a scris o carte despre aceste peşteri şi a participat el în­­suş la lucrările de exploatare. Po­etul Razus fervent vizitator al peşterilor, a consacrat misterelor din Demenova, o întreagă serie de poezii. Despre Demenova a scris şi fostul ministru al Slovaciei dr. Kallay. Defunctul mare compozi­tor Leo Ianacek a vizitat peşterile de câteva ori, ascultând murmurul izvoarelor subpământene, zgomo­tul căderilor de apă, inspirându-se de la aceste sunete și de la armonia stalactitelor pentru simfoniile sale. O parte din stalactite scot sunete admirabile la orice atingere. Un grup de stalactite poartă chiar nu­mele de „Stalactitele sonore“. De la unele stalactite pornesc sunete cari amintesc într’adevăr sunetele clo­potelor unei catedrale. La un alt grup de stalactite se poate juca ca la o harpă. Printre exploratorii tineri ai peșterilor Demenova se află și tână­rul explorator dr. V. Benieky. încă din 1922, când a fost student,, lu­crează în acest imperiu subpămân­tean, care l-a fermecat cu frumu­seţile sale. (Cens). ---------------------------------------­

Next