Viitorul, septembrie 1930 (Anul 22, nr. 6770-6794)

1930-09-01 / nr. 6770b

MANIFESTAȚIA PARTIDULUI National l­iberal din jud. Dâmbovița _ întrunirea din comuna Voinești In comuna Voinești de pe Valea Dâmboviței, Duminică 24 August cor., la orele 10 dimineața parti­­d­ul național liberal a avut o im­punătoare­ întrunire a fruntașilor din regiunea muntoasa a acestei văi, la care au luat parte delega­ții numeroase din toate comu­nele plășii. Pe lângă președinții , membrii comitetelor comunale, am venit să asculte cuvântul șe­fului d-l C. D. Dimitriu, și al fruntașilor veniți din T^8­ ° cetă­­un număr considerabil de ceta­teni, care umpleau­­ sălile casei partidului, curtea și întreaga șo­sea pe o parte și alta a localului dAunt luat d­e parte din Târgoviște d-ni­­­ Polizu O. Dragomirescu fost prefect, fost deputat și­ senator, vice­președinte al organizației li­berale din Dâmbovița, d-l I. Ba­­geru al doilea vice-președinte, d-l Const. S. Ionescu, fost primar al Târgoviștei, fost senator, d-l Const. Dănescu, fost deputat, d-l Alex. Filloreanu, avocat, d-l N. Bărbu­­lescu, fost revizor școlar, d-l Alecu Popescu avocat, d. Cristache Geor­­d­escu profesor, fost senator, d-l Dumitrescu fost inspector general P. T. T., d-l Ștefan Stoicescu in­dustriaș din Găești, consilier ju­dețean ș. a. D-l C. D. DIMITRIU, fost mi­nistru, care prezidează adunarea, dă primul cuvânt d-lui N. Băr­­tulescu, fost revizor școlar, care îndeamnă lumea să stea neclintita sub cutele steagului partidului național liberal, de sub șefia d-lui Vintilă Brătianu. D-l I. DUMITRESCU, învățător, compară partidul de la guvern cu un copil care abia acum învață sa înoate, și constată că lipsa lui de experienta ne-a adus la dezastrul de azi. Salutul tineretului D. ANTONIU, student, aduce 1­­­iil tineretului din regiune, înțelege să lupte necondiți­onat și cu tot entuziasmul pentru partid. D-l POLIZU C. DRAGOMI­RESCU, vice­președinte al orga­nizațiunei, într’o documentată cu­vântare, analizează toate­­ actele guvernului național- țărănist, dela­­ venirea lui la cârmă și până azi, făcând un aspru rechizitori­u acti­­vităței lui nefaste. Arată că partidul național-libe­ral, are raporturi normale cu Co­roana căreia la timpul oportun — care nu va întârzia — îi va aduce toată experiența unui trecut glo­rios pe câmpul binelui obștesc. Constată că, în anemica mișcare a d-lui George Brătianu, s’a pro­cedat întâi la proclamarea șefului, proclamare care a frizat ridicolul, iar astăzi se sbat câți­va, unii străini de partidul liberal, iar alții plecați din partid dintr’un mes­chin oportunism, să facă organi­zație în județul nostru. D-l IOSIF RADULESCU-Voi­­nești, fost revizor școlar, compară sultă dv. care sunteți cu toții ca­­acțiunea puținilor defecționiști cu meni luminați, statornici și ere­ct acțiune pur copilărească și in­­dincioși ostași ai marelui partid conștientă,­­național liberal. V’ați lămurit sin­e-l CRISTACHE GEORGESCU fost senator, spune: Numai opor­tunismul celor grăbiți și ariviști justifică acțiunea grupărei lui Lebaudy II. Ei fac o propagandă nedelicată amestecând la ori­ce pas și în ori­ce împrejurare per­soana M. S. Regelui. Niciodată n’au reușit diziden­țele partidului liberal, chiar a­­tunci când ele au fost făcute de oameni cu greutate și care însem­nau în viața partidului. D-l ALEX. GEORGESCU, învă­țător, comuna Isvoarele, asigură pe șeful organizațiunei de tot de­votamentul partizanilor din co­muna sa. D-l ALEX. FILLOREANU, avo­cat, spune: Voi sunteți urmașii celor doi căpitani pe care Mihai Viteazul i-a lăsat aci să stăpâ­nească și să gospodărească aceste minunate locuri, atunci când el a purces pe această cale să se în­chine la mănăstirea „Cetățuia“. După cum de sute și mii de ani vânturile năprasnice au bătut munții voștri și ele s’au sfărâmat, iar ei nu s’au clintit din loc, tot astfel și voi v’ați ridicat ca­ un munte în jurul steagului liberal, și de piepturile voastre se vor sfărâma toți cei ce vor să-i pângă­rească faldurile, atingându-i. Acțiunea necugeta­ților D-l ȘTEFAN STOICESCU, con­silier județean, aduce adunării sa­lutul celor din regiunea Găești. Citește un manifest semnat de un domn Ionescu Pătroaia, care este șeful febandyștilor din Găești, și iu care îndemna pe alegători să nu voteze pe liberali spunând : Eu nu sunt liberal, fugiți de liberali . Aceștia sunt șefii de sectoare ai d-lui Lebaudy II. D-l IACOBSOHN, membru in delegațiunea permanentă, asigură pe șef de devotamentul organiza­ției comunale Bărbuleț, pe care o conduce. D-l O. S. IONESCU, fost sena­tor, într’o vibrantă cuvântare a­­ratat monumentala operă a parti­dului național liberal pentru bi­nele și propășirea Patriei, spu­nând că viața partidului liberal a fost și este o vie și permanentă frământare a tot ce e mai frumos și mai nobil. D-l CONST. DANESCU, fost de­putat, critică acțiunea partidulu­i național țărănesc, prin tot ce a să­vârșit de când ne guvernează. Arată debandada ce domnește azi în toate instituțiile publice din pricina complectei nepriceperi a celor cari atât s’au lăudat în opo­z­i­ție. D-l I. DIACONESCU, avocat din Voinești, mulțumește d-lui C. D­­imitriu și fruntașilor cari deși în plină vacanță nu pregetă și cu­­treeră județul venind și la Voi­nești, să le aducă cuvânt bun. Mul­țumește de asemenea organizațiilor din plasa Voinești, care au răs­puns în număr atât de impresio­nant la chemarea ce le-a făcut. Cuvântarea d-lui C. D. Dimitriu Fost ministru N’am venit la Voinești să vă lă­muresc ; aș socoti că vă fac c ii­puri și constat cu mare bucurie a­­ceasta azi, când vă văd pe toți la datorie în număr atât de mare. Am încredere deplină în viitorul partidului liberal, care în curând va fi chemat să continue opera de consolidare a neamului românesc întreruptă de la venirea la cârmă a actualului guvern. Noi nu lingușim și știm bine că, Coroana nu are nevoie de lingu­șitori. Ne punem și acum ca în toate clipele grele prin care a tre­cut Țara la dispoziția Regelui să-L ajutăm și sfătuim așa cum de șapte­zeci de ani de existență, par­tidul nostru monarhic a stat de veghe la interesele permanente­ și vitale ale neamului, sub glorioa­­sele domnii ale Regilor Carol I și Ferdinand. De căt­va timp se încearcă în județul nostru prin promisiuni de­șarte, prin minciuni ademenitoare și prin alte mijloace mai puțin onorabile să se organizeze un par­tid, care vrea neapărat să se nu­mească tot liberal, partid al cărui șef s’a proclamat fiul marelui I. I. C. Brătianu. N’am venit aici ca să mă ocup de această acțiune care prin slăbi­ciunea și neseriozitatea ei, nici nu merită să fie relevată, dar cei care îndrăsnesc să se numească li­berali au cutezanța să ne atace pe noi și eu șeful dvs. care mi-am în­chinat toată viața partidului N. L. D-2 C. D. DIMITRIU am datoria să apăr steagul, să a­­păr tradiția partidului, să apăr speranțele dvs., credințele dvs., să apăr trecutul glorios al partidului nostru (Aplauze prelungite). Gruparea aceasta a d-lui Gh. Bră­tianu este lăudată și sprijinită de fiecare zi de guvern, prin gazetele lor și prin oamenii cu care popu­lează întrunirile lebandy­sie­i cred naționa­l-țărăniștii că dându-i aju­tor vor reuși să slăbească partidul, liberal. Crudă amăgire, fiindcă de două luni și mai bine de când lup­tă în acest scop, toate sforțările lor au rămas infructuoase, pentru că atât la noi în județ, cât și în toată Țara, partidul liberal a ară­tat o demnă și superbă solidaritate în jurul marelui nostru șef Vintilă Brătianu, (Ovațiuni, se strigă tră­iască Vintilă Brătianu). Guvernul, complice al acestei ac­­ț1iuni își vede soarta pecetluită. Cei doi ani de tristă guvernare a slăbit statul din temelii, lovind i n toate interesele, periclitând ordi­nea publică, prin încurajarea miș­cărilor extremiste, slăbind până la desființare autoritatea prin legi făurite într’o noapte, legi, anticon­­stituționale și inaplicabile, prin ja­ful in averea publică și prin toate actele nechibzuite, care au­­ adus Țara pe marginea prăpăstiei. Partidul național-liberal, și cu­rând va fi chemat să salveze Pa­tria de primejdia ce o amenință. Partidul național-liberal, care a mai trecut, prin greutăți și lunga lui viață închinată binelui obștesc, își va face și de astă­ data datoria și va învinge. A învins când a făcut exproprie­rea și a acordat votul obștesc, învins când a luat asupra sa, răs­­boiul de întregirea Neamului, și niciodată nimeni nu a pierdut în­crederea în autoritatea și capaci­tatea lui. Va învinge și acum fiindcă lup­tă pentru realizarea unui frumos și înălțător ideal, luptă pentru sal­varea Patriei. Avem o chemare sfântă și o po­runcă a celor ce și-au jertfit viața pe câmpul bătăliei, să menținem ce s’a câștigat prin sânge și după cum ei au desființat hotarele ce despărțeau pe frați, noi la rândul nostru, să le întărim de veci, fă­când ca, în România Mare, frații să trăiască frățește, în cinste, în belșug, în liniște, și în siguranță. (Aplauze). COR. MEMENTO CINEMA-RADa Programele zilei de azi Duminică RADIC 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. Programul de dimineață 11.15 Ora copiilor : D-na Mona Bă­­lul­escu 11.30 Muzică religioasă. 11.45 Lectură din „Viața Sfinților”. 12.00 Orchestra radio : Strauss : Copii; iga. o fală­­ — marș; Suppé . O uver­­tură la opera conică „Frumoasa Ga­lathea“, Dicker : Intermezzo chine­zesc, Kanner : Die Schoenbranner — vals. O. Brunetti : Madrigal. Transla­­teur: Convoi de nuntă în Liliput. 13.00 Plăci de gramofon. 15.30 Infor­­mațiuni, buletin meteorologic și ora exactă, cota­ apelor Dunării. 1340 Plăci de gramofon. Ora satelor. Program pentru săteni 10.00 D. Lascarov Moldovanu : De vorbă cu sătenii. 16.15 D.­ Șerban Rusan — harmonica. Arii româ­nești. 1 ö.30 D. Vissarion — Snoave. 17.00­­ Orchestra Gr. Dinicu — Mu­zică ușoară și românească. 18.00 D. Victor Rodan _ ora veselă. 18.15 Or­chestra Gr. Dinicu — continuare. 1.00 Informațiuni, semnal orar. 19.15 Plăci de gramofon. Universitatea ra­dio. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40 D. I. Totu : Insula Cipru. Prosiazau» de seară 21.00 Orchestra Radio. Flotow : U­­vertura la „Martha T. M. Bruck : Con­cert pentru violinir (solo minor) par­tea II (solist d. Teodoru) Mac­Douel: Suită în pădurile Americei. 2130 D. dr. Voiculescu : Lectură din poemul românesc „Ionică”*. 21­45 D-ra Valen­tina Crețoiu dela Opera Română — can­d. Gounod : Arie din „Romeo și Julieta1*. Kreisler : Caprice Viennois, cu acompaniament de vioară. Flé­­gior : Le beau rêve, arii românești. 22.15 Orchestra radio: Tschaikowsky: Chanson orientale. Cezar Franck: Paris Angelicus. Weber : invitațiune Ja vals. Wals Dvorak: Dans­slav No. 3. 22.45 Informațiuni. 23.00 Trans­misiune de Jazz de la bazinul „Lido”­ 49 m. ȘCOALA POLITECHNICA 30 w. Programul emisiunilor pe unde scurte 17 Muzică de dans. 400 m. KATTOWICE 10 kw. 19.45 Anunciuri diverse. Progra­mul zilei următoare. Spectacolele săptămânii . 20.05 Trans. din Var­șovia ; 20-25 Conf.; 20.50 Inermezzo muzical­. semnal orar dela observa­torul astronomic ; 21 Un sfert de oră literară ; 21.15 Concert seral trans. din Varșovia ; 23 Feuilleton ; 23.15 Bul. meteororologic. Programul zilei următoare In limba franceză. Ulti­mele noutăți. Bul. sportiv ; 24 Muzică de dans; 418 m. BERLIN 4 kw. 283 iu. STETTIN 0.75 kw. 283 m. MAGDEBURG 15 kw. 20.30 Concert al orchestrei Stovel ; 21 Sport; 22.05 Concert de orchestră; 1­30 Muzică de dans; 424 m. MADRID 3 kw. 21 Muzică de dans ; 24 concert de orchestră; 432 m. BELGRAD 2.5 kw. 18.05 Conf. agricolă; 20.30 Trans­­unet comedii ; 21 Concert coral ; 22.15 Concert seral al ord­. radio; 436 m. STOCKHOLM 1.5 kw. 19 Concert secări; 20.15 Concert de lectură ; 22.40 Emisiune teatrală ; 23 Concert cu muzică ușoară; 441 m. ROMA 50 kw. 18.30 Concert vocal și instrumen­tal ; 22.02 Pescuitorii de perie, operă în 3 acte de Bizet, CINEMA CAPITOL. - Ziua nuntii (film vorbitor). CINEMA TRIANON. — Tigresa par­fumată (film sonor). CINEMA VOX. — Au Bonheur de dames, film sonor după romanul lui Emil Zola. La sfârșit o comedie cântată. CINEMA BULEVARD PALACE. — Mesagiul morții, film sonor cu Clive Brok și o complectare sonoră. CINEMA FEMINA. — Reluarea ma­relui succes „Jeaninne”” cu Collen Moore. CINEMA LIPSCANI. — Trădarea cu Lya de Putti și Lars Hanson, trupa de reviste Juvenal. CINEMA CORSO. — „Două inimi în­tr’un vals”’. CINEMA RAHOVA. — Comoara lui Arne cu Mary Johnson și Richard Lund. Seara la grădină compania de reviste CINEMA MARNA. — Trupa rusă „Liliacul’ și filmul „Amantul de carton“. CINEMA MARCONI. — Volga, Volga, cu cor, o comedie și artiști. CINEMA A. R. P. A. (Franklin­. — Femeia pe cruce cu Marcela Al­­bani 516.5 m. VIENA 15 kw. 453. m. KLAGENFURT 0.5 kw. 283.5 m. INNSBRUCK 0.5 kw. 245.9 m. LINZ 0.5 kw. 325.5 m. GRATZ 5 kw. 19.50 Jemias Gotthelf citește din proprii­ e-i opere, cuvinte introduc­tive de dr. Karl Witthalm . 22.40 Concert de muzică de cameră ; Be­ethoven : Quartetto ,16 coarde No. 2, op. 18 ; Respighi , Quartetto Dorico, executat de quartetul Rotschild ; 21 Ora, meteorul, sport, prog. zilei următoare; 21.30 Silvia, operetă în 3 acte de Kalman; 525 m. RIGA 4 kw. 19 Conf. ; 20.03 ^Concert consaccrat operelor compozitorilor letoni ; 21.20 Concert popular ; 22.10 Concert po­pular ; 23 Muzică de dans; 1411 m. VARȘOVIA 10 kw. 20.25 Concert de plăci de gramo­fon ; 21 Un sfert de oră literară ; 21.15 Concert popular ; 23 Conf.; 24 Muzică de dans. CINEMA A. R. P. A. (Episcopiei).— Dansul Morței cu Gosta F.kman Karina Bell și Maurice Ferandy. TEATRUL JUPITER CINEMA. — Cavalerul Legiunei și revista „Hai la Strand”. CINEMA GLORIA. — Vraja Parisu­lui și trupa Roland de lassy. CINEMA ROMA. — Călărețul negru cu Fred. Thomson și o comedie. CINEMA FACLA. — Fantoma de la Operă cu Lon Chaney vorbit și cân­tat. GRADINA și SALA FILANTROPIA. Trei aventuri de dragoste cu Clara Bow și o comedie. CINEMA LILIACUL. - Zălogul dra­gostei cu Louise Louvaine și o co­medie. CINEMA REGELE FERDINAND. — Intrigile Țarinei cu Lil Dagover și Dumitriu Smirna. CINEMA LEONARD. — Vijelia cu Lilian Gish și Lors Hansen: o co­medie și artiști. CINEMA TERASA BASARAB­­ • „Wings, epopeea Aerului 1* și jur­nal. VIITORUL Pelerinaj la mormântul lui Al. Radovici — O pioasă manifestație — PLOEȘTI. 30. — Astăzi Sf. Alexan­dru un grup de prieteni din „vechea gardă" s-au dus în pelerinaj, la mor­mântul lui Alexandru Radovici cu­noscutul om de stat și fost ministru. Al. Radovici a murit în timpul războiului la Iași, și rămășițele sale au fost aduse în Ploești și reînhu­­mate în cimitirul Eroilor, acum doui ani. La grupul de prieteni s’au alipit și numeroși cetățeni din Ploești, pele­rinajul restrâns proiectat, luând ca­­carterul unei frumoase și pioase manifestație cetățenească. S’a depus o frumoasă jerbă de flori pe mormânt. D. COSTICA I. SAVANTU, într’o scurtă și succintă cuvântare, a scos în relief figura marelui dispărut, a cărui grijă a fost veșnică, ridicarea și ajutorarea celor mici. Patriot desăvârșit și înțelegător deplin al destinelor neamului, Al. Radovici nu a ezitat să fie pentru intrarea în război, urmând instinctul poporului românesc. A dus o viață de muncă și jertfă iar moartea i-a găsit la postul de o­noare, pentru care merită recunoș­tința țarei și în special­ a prahoveni­lor pe care i-a iubit atât. Au mai vorbit și d-nii GOGU IO­NESCU și MARINOV, scoțând în re­lief calitățile defunctului. S’a hotă­rât apoi ca in fiecare an să se facă pelerinagii la mormântul său Tâlhăria di­n Târgul-Răcaciun BACAU.— Din Tg. Răcăciuni ni se vestește că noaptea trecută s’a produs o spargere la un magazin în plin centru. Indivizi necunoscuți s’au intro­dus prin spargerea unei ferestr în magazinul „Universal“ proprie­tatea, d-lui M. Nuhăm de unde au sustras mărfuri in valoare de cir­ca 200.000 lei. ------ --------------­ DOCTORUL Const. D. Rădulescu Consultațiuni 2Va— 6 Str. Varta Rosetii 20—Telef. 923/10 .. . ■A4" ■ Numai­­ acestI ambalaj cu crucea ^BAYER“ și "cu banderola verde-albă-roșie va garantează că­­ tabletele de A sp­ir­i la Ji sunt veritabile.T­A r BAYER E­R SOCIETATEA COMUNIS­T­ BUCUREȘTI CONSTRUIREA de LOCUINȚE EFTINE Piața OoseH­ No. 7 colt B-dul Domnitei No. 1 Pentru a satisface cererile doritorilor de a cumpăra locuințe eftine SOCIETATEA A CONSTRUIT în an 1 acesta IN MAI MULTE CARTIERE un număr mai mare de locuințe de diferite modele, pe cari le țină la dispoziția amatorilor, cu înlesniri de plată și în rate lunare. ” Prețul total al locuințelor AVAND SOBE ȘI INSTALAȚII DE APA, CANAL ȘI LUMINA ELECTRICA, INCLUSIV RACORDURILE CU RE­ȚEAUA COMUNALA, TROTUARE ÎMPREJURUL CASELOR, IMPREJ­­RICIRE etc., variază după model DELA 200.000 lei până la 750.000 lei. Orice informațiuni și lămuriri se pot avea la Secretariatul și Servi­ciul Arhitectură al Societății, în orice zi de lucru între orele 0—13 și 16—19 PETNRU Un an de la apariția revistei „Deșteptarea Dâmboviței“ 4. 111 SUV vițene, preoți, învățători, avocați și agricultori care vorbesc răspi­cat asupra nevoilor ce le simte plu­­gărimea din tot ținutul Dâmbo­viței. Un merit care poate fi dat ca exemplu este și acela că la înfiin­țarea revistei și până acum, în toa­te centrele plășilor din județ, „Deșteptarea Dâmboviței“, a orga­nizat un ciclu de conferințe cu caracter de politică națională, con­ferințe cari au fost susținute de toți prietenii și colaboratorii re­vistei. încă un amănunt de relevat este că în mai multe părți au con­ferențiat d-nii : C. Dimitriu, fost ministru C. Necolaescu, fost pre­ședinte al Senatului, Victor Slă­vescu, publicist și deputat Dem. Theodorescu-Titu. Necolaescu, fost deputat avocat, Nanu, fost direc­tor al liceului dr. „Angelescu“­­Găești și alții. La aceste conferințe instructive sătenii au asistat în număr covâr­șitor de mare, fiind pe deplin mul­țumiți și lămuriți asupra prob­­blemelor ce interesează economia noastră națională. Intr’un cuvânt, „Deșteptarea Dâmboviței“, îndeplinește o­ăru Revista „Deșteptarea Dâm­bovi­­ț?asă meniri în viața publică ro­­ței“ a reușit să strângă într’un manească­­t.t .mnc.„„ mare mănunchiu pe toți intelec­t­­ STI VLADESCU tualii satelor și orașelor dâmbo- ------------------------------­Acum un an a apărut la Târ­goviște : „Deșteptarea Dâmbovi­­ței“, revista cercului de studii și de propagandă al partidului na­­țioaal-liberal, pusă sub direcția politică a d-lui Dem. Theodorescu- Titu. In coloanele acestei reviste frun­tașii scrisului românesc și ai par­tidului din juculuil Dâmbovița, «au atacat toate problemele economice, sociale, politice, culturale legate de interesele superioare ale statu­lui român. Scrisă într-o formă de superioa­ră urbanitate și intelectualitate, revista se bucură de mult presti­giu, fiind îmbrățișată de toate cercurile sociale. Problema economică a fost dis­cutată, aproape în toate numerile apărute cu toată obiectivitatea de către eminentul economist și om politic, d. Victor Slăvescu. Pe de altă parte chestiunile cul­turale în revista­­ „Deșteptarea Dâmboviței“, au găsit un larg e­­cou, cu toată competința de d. pro­fesor Ch­iriță M. Georgescu. Partea politică, economică, so­cială încredințată colegului nostru Dem. Theodorescu-Titu s’a eviden­țiat prin imparțialitatea și vigoa­rea talentului său necontestat, MIȘCARE la MAGISTRATURA D. Oscar N. Nicolescu, prim-pre­ 1 din județul Roman, se permută la ședințe la Înalta Curte de casație judecătoria Râmnicu-Sărat rurală, și justiție, este pus la retragere din­­ în locul d-lui Vie-Victor Diacone­­oficiu, pentru limită de vârstă, pe­r­seu, permutat, ziua de 21 Octombrie 1930, și în po­zițiune de a-și exercita drepturile la pensie. D. Dimitrie T. Alexiu, consilier la Curtea de apel din Craiova, a fost pus în retragere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe ziua de 23 Octombrie 1930, și în pozițiune de a-și exercita drepturile la pen­sie. D. Teodor A. Ștefănescu, judecă­tor cu grad de consilier de Curte de apel la judecătoria Tulnici din județul Putna, a fost pus la retra­gere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe ziua de 16 Octombrie 1930, și în pozițiune de a-și exer­cita drepturile la pensie. D. Flo­rea S. Vasiliu, judecător de instrucție cu gradul de consi­lier de Curte de apel la tribunalul Sibiu, se numește, după a sa ce­rere, judecător de ședință cu ace­­laș grad, la acelaș tribunal, în lo­cul d-lui Victor V. Paraschivescu, trecut în alt post. D. Victor V. Paraschivescu, ju­decător de ședință cu gradul de președinte de tribunal la tribuna­lul Sibiu, se numește judecător de instrucție cu acelaș grad, la acelaș tribunal, în locul d-lui Florea S. Vasiliu, trecut în alt post. Art. 1. D. Gheorghe V. Cătuț, ju­decător la judecătoria Câlnicu din județul Gorj, se permută, pe teme­iul dispozițiunilor art. 315 din le­gea pentru organizarea judecăto­rească, la judecătoria Bălcești din județul Vâlcea, în locul d-lui Ghe­orghe V. Oprișenescu, trecut în al post. D. Ilie Victor Diaconescu, ajutor de judecător la judecătoria Râm­­nicu-Sărat rurală, se permută la judecătoria Găești din județul Dâm­bovița, în locul d-lui Tache D. Con­­stantinescu, demisionat. D. Constantin A. Ionescu, ajutor de judecător la judecătoria Bâr» D. Nicolae I. Munteanu, ajutor de judecător la judecători.­ Câini cu din­­ județul Gorj, se permuta, pe tempul dispozițiunilor art. LI £ din legea pentru organizarea jude­cătorească, la judecătoria 3ara, din județul Roman, în locul d-lui Con­stantin A. Ionescu, permutat. 0 comoară istorica D. Mihailovici Paul, licențiat al facultății de teologie din Chi­șinău, fiind în călătorie prin Ba­sarabia pentru descoperirea de documente vechi a făcut o desco­perire de foarte mare importan­ță. In com. Comoara jud. Orheiu a aflat o carte care cuprinde: 1) rânduiala în monahism din a­­nul 1730—1740;; 2) un mic a­­ghiazmar din anul 1750—1760; 3) Descrierea orașului I­­rusa­­lim scrisă de mitropolitul Moise Putnie al Serbiei cu diferite gra­vuri, ilustrații și scheme. Partea importantă a acestei cărți este că, până în prezent sunt divergențe de păreri între istorici, unii susținând că cartea este tipărită, iar alții că este ma­nuscris. Dacă se va dovedi că este în­­tr’adevăr manuscris „Descrierea orașului Ierusalim“ de mitropo­litul Moise Putnie, atunci desi­gur că d. Mihalovici este în pose­sia unei prețioase comori isto­rice. TÂRGUL de MOSTRE din VIENA 7 până la 13 Septembe 1930 (Rotunde până la 14 Septembrie) Expoziții speciale: Mob­ere de blănuri, Expoziție de încălțăminte și pielării, ex­poziții de mobile, expoziții de reclame, Expoziția artei creștine E­CPOZITIA INTERNAȚIONALA DE RADIO Târgul m­­obilelor patentate și de fer, expoziția de birouri, expoziția pentru alimente, expoziția de arhitectură și construcția șoselelor, invenții și noutăți tehhnice. Expoziția colectivă franceză, greacă și indienă. Expoziția de agricultură și silvi­cultură cu a III-a, expoziția de vize austriace. Viza nu este necesară. Numai cu pașaport și legitimația târgului de Mostre treceți granița in Austria. Viză de tranzit prin Cehoslovacia nu trebue. Viza ungară de tranzit se obține la graniță prin prezentarea legitimației Târ­gului de Mostre. Importante reduceri pe căile ferate Române, Jugoslave, Cehoslovace, Ungare și Austriace, pe Dunăre pe Marea Neagră precum și la avioane de pasageri­ , informațiuni de toate felurile, precum și legitimația Târgului de Mostre (a­lei 150) se primesc dela : TÂRGUL DE MOSTRE S. A. VIENA VII. precum și la Biroul de Informațiuni din Leipzig in timpul duratei Expoziției târgului de Mostre de toamnă din Leipzig, Casa Târgului de Mostre din Austria și la reprezentanții onorifici din: BUCUREȘTI, Consulatul Austriac, strada Wilson 9. Dr. M. Margulici, strada Car­ol 9. Compania Internaționala de voiaj și Turism .Europa* str. Doamnei 1 Societate Anonimă Română de Transporturi Internaționale. Schenker & Co. strada Doamnei 1O (Rom. A. O. intern).­­ Transporte Schenkerg & Co., strada Doamnei 10. Biroul oficial de voiaj C. F. R., strada Poincaré 21 E­nea Cornea, Calea Victoriei 28. Compania Internațională de Wagon-Lits Piața Regele Carol I. •Alfred Horovitz, strada 10 Mese 14. ,C. I. T.“ Calea Ch­iviței 120. Punctul culminant al Târgului zis Mostre este grandioasa REVISTA de MODE PALATUSt. de A JULIUS KRUPNISC WIERfLA VII. KAISERSTR­ASSE 115 La 10 Septembrie 1930, 7'/a seara în marele Salon de Concert din Viena, rezev­area locurilor se va face telegrafic ORGANIZATA DE CĂTRE Cronica Judiciară Afacerea Verbanoff Din Constanța se anunță că după cercetări minuțioase parchetul a confirmat ori pentru 30 zile manda­tele de arestare ale avocatului D. Verbanof și complicilor săi, D. Gh. Verbanoff și studenta Tudora Ca­­lincova pentru acțiunea de spionaj întreprinsă în Dobrogea. S-a stabilit precis că Sovietele puneau la dispoziția șefului mișcă­rii iridentiste bulgare din Constan­ța, sume însemnate de bani. A­cest­a în urma arestării avoca­tului Verbanoff, a reușit că fugă în Bulgaria. A fost cercetată fiica lui, care pare a nu fi streină de faptele im­putate tatălui său. S’a crezu că Verbanoff ar fi fost conducătorul principal al mișcării iridente din Dobrogea. S’a stabilit însă că el avea numai rolul de in­termediar între G. P. U. și organi­zația bulgară iridentă. Verbanof primea mari sume de bani de la legația rusă din Berlin în schimbul cărora procura diferite documente și informațiuni cum și pentru plata bandelor de comitagrii care întrețin iridentă bulgară în Cadrilater. Se afirmă că spionul a primit a­­cum câteva zile de la legația rusă din Berlin 76.000 lei într’un grup. S’a mai stabilit, că unul din ma­nifestele incendiare distribuite în Cadrilater, populației bulgare și care aveau de scop să provoace răz­boi civil în regiunea de Sud, a fost redactat și scris la mașină de în­suși Verbanof­­, în locuința sa de la Constanța. La descinderea făcută de parchet s’a găsit și mașina de scris Acestea ar fi alte capete de acu­zare în sarcina lui Verbanoff. Siguranța, continuă cu investi­gațiile în toate direcție și se aș­teaptă alte descoperiri și arestări. De altfel, avocatul Verbanof nu e la prima sa aventură: încă de când era student, la 11 August 1921 a fost prins că a introdus în țară manifeste și broșuri cu caracter comunist. El a fost condamnat a­­tunci de consiliul de război al cor­pului 5 de armată cu sentința Nr. 133/922. A fost însă amnestiat. Complicii lui Bezea menți nu fi arestați Camera de punere sub acuzare a respins­eri, ca neregulat introduse, apelurile lui Anton Gorănescu și Alexandru Baicu, în contra jurna­lului tribunalului prin care se re­confirmase mandatele lor de ares­tare emise de cabinetul VII instruc­ție, astfel că ambii complici ai lui Beza au fost menținuți arestați. ^ Fraudele dela soc. „Franco - Română“ D-l jude instructor Preoțescu, ti­tularul cabinetului II, terminând cercetările și de acord cu conclu­­ziunile parchetului, a dat ordonan­ță definitivă pentru trimiterea în judecata tribunalului corecțional a samsarului Georgescu, zis Delafin­­ta, complicele lui Costescu în frau­­dele de la Societatea de materiale de căi ferate „Franco Română“.. .

Next