Viitorul, octombrie 1930 (Anul 22, nr. 6795-6822)

1930-10-14 / nr. 6807

1 RADIO ~ 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz 13 Plăci de gramofon: Muzică vo­cală; 13-30 Informaţiuni, bursa ce­realelor, cota apelor Dunării şi sem­nal orar; 13.50 Plăci de gramofon- Muzică de orchestră; 17 Di’ch- Radio. Sansa: Marşul Cadeţilor; Auber „Muta din Porţier”, av.; Rozi: Vis în doi, boston; Bizet: Fantezie din „Car­men”; O. Brunetti: Ancora, Inter­mezzo; Coleridge Taylor: Suita afri­cană; 18 D-ra Stroescu: Lecturi şi Lu­cian Blaga; 18.15 Informaţiuni, me­teorul şi semnal orar; 18.30 Orch. Ra­dio: Recce: Serenada dela Laguna; Mirak: „Mireco”, nago; Ippolitow Iwanow- Suită caucaziană; Gounod: Fantezie din „Faust”, UNIVERSITATEA RADIO 10 D. prof. G. Longinescu: Despre lumină; 19.20 D. ing. Șerban: Ulti­mele progrese ale radiofoniei; 11-40 D. Al. Nasta­­­Vremuri grele pentru plugărie ! * Program de seară 20 Plăci de gramofon: Muzică ro­mânească; 20.45 D. Paul Morand Subiect rezervat; 21 Muzică de came­ră (d-na Marg. Capeleanu, violina I, d-rele Bela Sasover, violina II-a Hilda Wexler, violo şi Ana Vil­ig, violoncel); Glazounow: Quartet slav; 21.30 D. Perpessicius: Cărţile noi; E­minescu în englezeşte; Călătoriile lui Ion Codru Drăguşanu; 21.45 D. Ion Sârbu (acomp. de taraful Fănică Lu­ca): Cântece vesele; 22-15 D-ra Nadia Ghebap:­piano; Bach: Suită france­ză în sol major; Chopin: Nocturnă; Chopin: Studiu; Chopin: Mazurkă; Chonin:­­Vals; 22.45 Informatiuni. 263 m. MOR. OSTRAVA iO kw. 1139 kHz. 19 Concert de plăci de gramofon; 19.10 Pentru lucrători; 19.20 Em­isiu­­nea germană; 19.35 Concert de solo­­uri; Jirak. Compoziţiuni; 20-15 Trans, din Praga; 20.40 Trans, din Brno; 22 Trans, din Praga; 23.20 Muzică de dans modernă. 307 m. ZAGREB 0.8 kw. 977 kHz 18 Trans. unui film sonor de la di- Palace; 21 Cărţi noi; nematograful 23.30 Meteorit­ 409 m. KATOWICE 1.2 kw. 734 kHz 20.15 Causerie; 20.35 Comunicate; 21 Feuilleton; 21.15 Muzică din ope­rete; 23 Feuilleton; 23.15 Concert de plăci de gramofon; 24 Conf. în limba engleză; 4487 m. PRAGA 5 kw. 617 kHz 20.40 Trans, din Brno; 22 Concert; 23 Meteorul( Noutăţi Sport; 23.15 In­formaţiuni. Cronica teatrală. Progra­mul de mâine; 23.20 Trans, din Mo­­ravska Ostrava. 517 m. VIENA 18.5 kw. 581 kHz. 20.30 Ora met.; 20.35 Concert di­stractiv; 2130 Arii şi lied-uri de Al­bert. Feller -tenor); 22 Fata d­in Na­varra, intermezzo liric în 2 acte de Massenet. MEMENTO CINEMA-RADIO Programele zilei de azi luni TEATRU-MUZICA I ITERE-flRTE DESPRE PUBLIC Intr’o revistă englezească ,New- Yatesman“, un actor s’a căznit să definească „ceeace ar putea să fie publicul“. Revista „Vient de pa­­raitre“ care se ace ecoul acestui articol, raportează că după acel cronicar, publicul care aplaudă in toamnă ceea ce fluera în primă­vară, se obişnueşte, se adaptează unei anume literaturi, la anumite forme de artă, ca şi noutăţile în politică şi în modă, fără să se ţie seamă că există totdauna o majo­ritate de oameni cari se abţin şi cari nu cer nimic altceva decât să fie antrenaţi, seduşi sau conduşi. Iată, sub pretextul unei d­efiniţi­­uni, cea mai mare insinuare de adevăruri prime ce se poate ima­gina. In adevăr, publicul nu cere nimic. Dar pentru ce ar treb­ui el să accepte tot ceea ce i se oferă ? Robert Be­llers avea dreptate să noteze într’o zi că in definitiv nu există geniu necunoscut. Publicul ştie, mai bine decât credem noi, să facă măsura oamenilor şi a lu­crurilor. El judecă şi iată pentru ce apare necruţător. Fie că el nu face IN C­APITALA —.umiuHij iii mmm I iii ir minium Spectacolele de azi TEATRUL NAŢIONAL. — Flacăra sfântă. TEATRUL MARIA VENTURA. — Şoarece de biserică. TEATRUL REGINA MARIA. — Trupa Reinhardt. TEATRUL ELITE. — „Să vezi şi să nu crezi" 2 acte de Nicon-Nican- Vyckin şi filmul Cagliastro. CIRCUL KLUDSKY, (Câmpul Mo­şilor). — In fiecare seară reprezen­taţie. Teatrul Naţional „Nora“ de Ibsen va fi reluată la Teatrul National în seara de Joi 16 Octombrie cor. • * In cadrul unei montări fastu­oase va avea loc la Teatrul Nati­onal în seara de Vineri 17 Oct. a. c. premiera piesei „Femeia si ta­­iata“. Teatrul Regina Maria matineu „Etienne", seara „Étienne”. Duminică 19 Oct. matineu „Etienne" seara „Etienne­“.* Marți 14 Octombrie, imediat după plecarea trupei germane, Teatrul Re­gina Maria“ va relua seria inepuiza­bilului succes „Etienne” care se va juca­ atât în matineu cât şi seara cu creatorii rolurilor. Luni 20 Octombrie va avea loc la Teatrul Regina Maria premiera piesei „Judith" de H. Bernstein. In rolurile principale d. G. Storin şi Id-na. Gina Sandri, cu întreg ansam­blul companiei, moda dar se mulţumeşte un mo­ment s’o urmeze, pentru bunul lui plac, şi păstrează încă mai mult întreaga lui libertate. El nu se a­­daptează decât după disponibili­tăţi. Dacă are un gust schimbător, este pentru că nimeni nu se căz­neşte să il fixeze şi supraproduc­ţia actuală, care face o alegere din ce în ce mai dificilă. Şi cu toate acestea, operile adevărate sfârşesc totdeauna prin­ a se impune. S’a văzut aceasta, in actuala stagiune, pentru cărţi ca: „David Golder“. Fără a­­ beneficiat de o „lansare“, de o reclamă exagerată şi tenden­ţioasă, rezervată la atâtea lucrări, această carte este din ce în ce mai cerută de un număr cât mai mare de cititori. La­ urma urmei, ce importă ca publicul să fluere în toamnă ce­ea­­ce aplauda­ţi primăvară ? Nimeni mai bine ca el nu ştie să revie şi să se îndrepte. In toate aceste certuri în care geniul câteodată s’a aplecat în faţa mediocrităţii, gustul bun e învins întotdauna. Teatrul Ventura începând de Luni 13 Octombrie, se reia la Teatrul „Maria Ven­tura“, delicioasa comedie „Șoarece de Biserică“ alternând cu „Felix“, în tot cursul săptămânei. In rolurile principale: B. Bul­­finsky, Leny Caler, G. Timică, M. Mohor etc. Cu începere de la 20 Noembrie, Teatrul „Maria Ventura“ va în­treprinde în toată țara un turneu, cu marele succes „Şoarece de Bi­serică“ Bibliografii A apărut în Editura „Cartea Româ­nească": A. D. Xenopol, Istoria Românilor vol. XII lei 180; M. Sadoveanu, Ve­nea o Moară ed. IV lei 90; Niculescu şi Borneanu, Noul manual pentru bacalaureat ed. II lei 240; I. Lep şi Marea Neagră, C. Folositoare, seria C, Nr. 40 lei 8. A apărut: Revista de Filosofi®, a­nul XV, Nr. 3, cu următorul sumar Studii : Contribuţii la filosofia lui Emine­­scu, I. Petrovici;Machiaveni despre lume şi viaţă, C. Antoniade; O schiţă a filosofiei lui Charles Renouvier, George Ştefănescu; Personalismul lui W. Stern, Nicolae Mărgineanu; John Dewey şi şcoala interesului, I. Nisi­peanu: Acţiune psihice paranormale H. Tillmann. Recenzii: C. Rădulescu-Motru: Puterea sufle­tească (Ediţie definitivă); T. Vianu Poezia lui Eminescu (N. Bagdasar) Radu Petre: Experimentări şi rea­lizări în spiritul şcoalei active (Const Georgiádé); I. C. Petrescu: Şcoala şi viaţa (N. Tatu); Dan A. Bădăreu: sută de ani de naturalism în Româ­nia (C. Ionescu); Pierre Janet: L’é­volution psychologi­que de la person­nalité (Const. Georgiádé); James H. Lenbe: Psychologie du mysticisme religieux (N. Tatu). A. Fels: Ber­nard Bolzano. Sein Werk (I. Bru­căr). Note și informații. * Programul comemorării centenarului generalului dr. Carol Da­—— ■ mmmmmmammmmnmmmmmmmmmmmm vila ia 17 Octombrie 1930 Ora 9,30 a. m.: Parastas în ca­pela Azilului Elena Doamna, Șo­seaua Pandurilor-Cotroceni, lân­gă Palatul Regal. Ora 10 : Procesiunea la Mor­mântul lui Davila care se află lângă Azil unde vor vorbi : dom­nul primar al Municipiului și doamna directoare a Azilului E­­lena Doamna. Ora 10 jum..- Defilarea în fata Luni 13 Oct. trupa Reinhard; Marti 14 Oct. „Étienne; Miercuri 15 Oct. „Étienne” .Toi 16 Oct. matineu ,.Etienne”, seara „Étienne"; Vineri 17 Oct., ,Etienne”; Sâmbătă 18 Oct. statuii lui Davila din fata Facul- taţii de Medicină unde va avea loc şi comemorarea prin discurs­u­rile ţinute în marele amfi­teatru al Facultăţii de către : Decanul Facultăţii de Medicină, d-1 ministru al Instrucţiunii; d-1 ministru al Armatei; delegaţii streini; decanii Facultăţilor de Farmacie şi Veterinară ; inspec­torul general sanitar al Armatei. Ora 4 p. m.: Comemorarea cen­tenarului la Spitalul Militar „Re­gina Elisabeta“, la care vor vorbi: . Inspectorul general sanitar al Armatei şi unde va asista şi M. S. Regele. Ora 9 seara .• Banchet. Cine doreşte să se înscrie la­ banchet se poate adresa la : Fa­cultatea de Medicină, Spitalul Mi­litar „Regina Elisabeta“, Institu­tul Medico-Legal „Profesor dr. Mina Minovici“ sau la Asociaţia Generală a Medicilor. Ţinuta pentru civili: jachetă. Pentru militari: ţinuta de ser­viciu , dimineaţa cu cisme, iar după amiază cu ghete. La banchet: ţinuta de seară. ---- * * r® Societatea de chimie Societatea de chimie din Ro­mania va deschide seria şedinţelor sale. Miercuri 15 oct. a. c., orele 20 jum., în amfiteatrul Spiru Ba­rei (Facultatea de Ştiinţe). ^ La ordinea zilei: Darea de seamă a­­supra conferinţei internaţionale de chimie şi a congresului de chi­mie industrială de la Liege. Prof. I. Vintilescu : Acţiunea a­­pelor minerale asupra dia­stazelor. General I. Schmidt: Conside­raţii privitoare la gazele de luptă. CINEMA CINEMA CAPITOL. — Parada dra­gostei cu Maurice Chevalier și Jea­nette Macdonald. CINEMA TRIANON. — „Serenada dragostei” cu Ramon Navaro. La orele 5—3—11. CINEMA REGAL. — Setea de dra­goste cu Bébé Daniels și Lloyd Hu­ghes. Completări. Broscărescu bo­­xează. CINEMA VOX (Eforie). — Prin ta­vernele Parisului cu Irene Wels, A­­drien Lamy şi Charles Vanel şi cele trei măşti cu Jean Toulout. CINEMA FEMINA. — „Numai pe tine te-am iubit” cu Mady Christians şi Hans Stu­we, film vorbit şi cântat. Completare sonoră Miki la varieteu. CINEMA SELECT. — Unde mi-e nevasta? cu Malec şi Anita Page, film vorbit şi cântat. Jurnal. CINEMA ROXI (fost Lipscani). — Parada dragostei cu Maurice Cheva­lier şi Jeanette Macdonald. CINEMA BULEVARD PALACE.— Unde mi-e nevasta? cu Malec şi A­­nita Page, film vorbit şi cântat. CINEMA CORSO. — Hagi Murat cu Ivan Mousjoukin, Lil Dagover şi Bethy Amann. CINEMA RAHOVA. — Regina ne­încoronată cu Corinne Griffith şi Victor Marconi. CINEMA MARNA. — „Valles, Fe­dora din Vilna cu Lya Peethy, Don Alvarado şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA MARCONI. — Cum iube­şte o­­vieneză şi revista „Balanse Marghioale" cu Pizone, Kanner si Tuchi Eremia. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin). — Adulter imperial cu Ivan Petrovici, Esterhazy, Mary Kid Georg Alexander CINEMA A. R. p. A. (Sala Episco­piei). — Cei trei Regi cu Eveline Holt, Marie Forescu Ward, Hamilton, etc. CINEMA OMNIA. — Fata din A­­merica cu Any Ondra. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Să­rutul, sonor cu Greta Garbo. Stan şi Bran la Cabaret, comedie vorbită în limba franceză şi un jurnal vorbit. CINEMA ROMA. — Şeriful trădat cu Buffalo Bill şi o comedie cu ban­da veselă. CINEMA FILANTROPIA. — Fla­căra Amorului cu Ronald Colman, Vilma Banky şi o completare. CINEMA REGELE FERDINAND.— „Cartier Latin” cu Ivan Petrovici şi o comedie. CINEMA LEONARD. — Hoţul din Bagdad şi o comedie. CINEMA GLORIA. — s.Potopul" film sonor cu Dolores Castello şi o complectare sonoră. CINEMA TOMIS. — Erotism cu Olaf Fond, Ita­lina şi trupa, de re­viste Cârja în Agenţia de căsătorii. CINEMA TRIUMF. — Nevasta cu Sary Cooper o comedie şi artişti. i ■I— I..., -a. Farmaciile de serviciu Dr. Iteanu (Al. Opreanu) calea Vic­toriei 82, telefon 321/09; Dr. V. Ben­­te, calea Griviţei 80, telefon 330/98 ; Napoleon Popovici, (farmacia Sf. Ni­colae), calea Rahovei 237, telefon 362/01; V. Barozzi, calea Călăraşilor 184; I. E. Marcovici, calea Văcăreşti 11, telefon 338/02; N. I. Georgian, ca­lea Dudeşti, (colţ Raion) ; Margareta Dinescu (farmacia Ortansa) bulev. Col. M. Ghica 41, telefon 305/62; A. Sotirecu, şoss. Ştefan cel Mare, 4; I. Sotirescu, str. 11 Iunie 65, telefon 306/59; Marius Steinberg, str. C. A. şi Rosetti 27, telefon 207/65, Gh. Drăguş ■str, viitorului 114 - ^ VicTORU­.2 D. Duca primit cu lungi ovaţiuni spune: Când s'a hotărât acum câtva timp ţinerea acestei întruniri eram în zilele guvernului presidat de d. Iu­­liu Maniu. Azi când ne găsim întru­niţi la această grandioasă manifesta­­ţiune, suntem precum vedeţi în zilele guvernului presidat de d. G. G. Miro­­nescu. Naţional-ţărăniştii vor să ne con­vingă că ne aflăm în faţa unui nou guvern. Daţi-mi voe să mă înscriu în fals împotriva acestei afirmaţiuni. (A­­plauze prelungite). Cu guvernul d-lui Mironescu nu s’a schimbat nimic. Căci dacă onora­bilul domn Mironescu stă în fotoliul preşedinţiei consiliului să nu uitaţi că în dosul acestui fotoliu stă şi azi tot d. Maniu. Ba poate chiar că pen­tru anume combinaţiuni machiavele­­jesuitice să stai după perdea e mai prielnic decât să fii silit să rămâi în lumina vie a unei demnităţi cu mari răspunderi. Deasemeni e evident că nimic nu poate fi schimbat fiindcă la ministe­rul de interne de pildă redingota me­dicală a d-lui Vaida Voevod a fost inlocuită cu cămaşa ţărănească a d-lui Mihalache. (Ovaţii). Nu domnilor, guvernul de azi e tot guvernul de ori. Ca să fie ceva nou, ar trebui alţi oameni, alte concepţii, alte moravuri, altă morală. Guvernul d-lui Mirone­scu r­eprezintă aceeaşi oameni, ace­leaşi concepţii greşi­­te, aceleaşi mora­vuri nenorocite şi aceiaşi morală în­fierată de toată opinia publică con­ştientă a acestei ţări. Dar acest guvern mai are şi o pre­tenţie, aceea de a răspunde cerinţelor ţării, de a ne da un buget de econo­mii, de a desfiinţa legiuirile nesoco­tite împotriva cărora protestăm de doi ani încoace. Daţi-mi voe domnilor să vă rog să nu cumva să împărtăşiţi această co­pilărească iluzie. In vremurile mitologice exista un Saturn care îşi mânca fără milă co­piii; în vremurile acestea prozaide ale naţional-ţărănismului nu văd nici pe d. Maniu, nici pe d. Mironescu, nici pe d. Madgearu, nici pe d. Mihala­che mâncându-şi opera, acea operă cu care până ori se făleau atâta. (O­vaţii entusiaste). Cel mult pentru a prelungi o agonie dureroasă se vor preface că schimba ceva, va fi o nouă amăgire a ţării şi dacă cu adevărat săvârşesc vreo schimbare vor realiza-o în aşa con­diţii încât vor încurca şi mai rău o situaţie îndeajuns de compromisă prin greşelile şi nepriceperea lor. (A­plauze). De aceea domnilor, din evenimen-tele ce s-au petrecut în ultimele zile se desprinde o singură concluzie: re­gimul național-țărănist continuân­du-și nefasta activitate, ni se impu­ne datoria să continuăm cu o îndoită energie lupta pentru înlăturarea lui. (Ovații prelungite). Am convingerea că sunt interpretul d-voastră al tuturor asigurând pe d. Vintilă Brătianu că armata naţional liberală va şti să-şi facă datoria până la capăt. Ne-o vom face cu o însufleţire cu atât mai mare cu cât în vremurile grele prin care trec ţara şi întreaga întocmire a Europei postbelice, par­tidul nostru are conştiinţa că pu­nând capăt unui guvern incapabil să stăpânească situaţia unui regim care prin nepriceperea lui a agravat încă dificultăţile existente şi inerente — el nu slujeşte nici ambiţii desearte nici interese meschine ci mari şi ho­tărâtoare interese naţionale. Prin urmare domnilor, pentru ţară şi pentru neam înainte — înainte la luptă şi la biruinţă! /Lungi ova­­ţiuni). D. C. NEAMŢU, închee seria cuvântărilor mulţumind partici­panţilor că au venit în număr aşa de mare, ceea ce dovedeşte că-i interesează în mare măsură nu atât grijile personale, ci inte­resele vitale ale ţărei. Şi aşa va fi. d-lul Duca­ ­ . I D-1 DUCA Banchetul La ora 1 şi jumătate a avut loc un banchet de 300 de tacâmuri. D-l C. NEAMŢU a ridicat pri­mul toaste pentru M. S. Regele Carol al 11-lea. Partidul naţional­liberal, dinastic prin tradiţie şi prin convingeri îi urează din toată inima să poată strecura barca Sta­tului cu aceiaş înţelepciune cu care au condus-o marii regi Carol I şi, Ferdinand. Sala întreagă a isbucnit în stri­găte de „Trăiască Regele“. Adresându-se d-lui Vintilă Bră­­tianu, d-l C. Neamţu spune: „ Purtaţi un nume ilustrat de doi îndrumători ai neamului româ­nesc în clipele cele mai critice şi mai, înălţătoare. Aveţi o putere neobişnuită de muncă. Această putere de muncă, dacă în viaţa particulară e nece­sară, în cea publică e singura rod­nică. Patriotismul dv. atinge culmi catoniene. V’aţi, născut şi tradiţia partidu­lui naţional-liberal, aţi urcat trep­tele şi v’aţi cucerit gradele datorită meritelor d-voastră. Azi conduceţi, singurul organism politic puternic, mândru de trecut şi prezent şi încrezător în viitor. Aţi fost tovarăşul cel mai apropiat al fratelui dv., cu care aţi împărţit arijile munca istovitori­ ADUNAREA GENERALA a Soc. „Cartea Romanească" Eri­dim, a avut loc adunarea ge­­nerală a societăţii „Cartea Româ­nească“ sub preşedinţia d-lui I. Simionescu, profesor universitar. Printre cei i prezenţi remarcăm : d-na Sarmiza Bu­cescu-Alimăne­­ştianu, vice-preşedinta societăţei, d-nii Al. Brătescu-Voineşti, Al. Lapedatu, fost ministru, I. I. Filat, N. Th. loaniţiu şi C. Rasidescu, di­rectori generali ai soc. Cartea Ro­mânească, O. Motaş profesor uni­versitar, ing. Ioachimescu, Teodo­­rescu, directorul Băncei Româ­neşti, G. Ţiţeica, profesor uni­versi­tar, G. Adamescu, profesor univer­sitar, ing. Dobrovici, D. Constanti­­nescu, inspector general la Banca Românească, dr. Gheron Netta, directorul institutului economic ro­mânesc, Stănculeanu,, fost deputat, Gh. Anghelovici şi peste 150 acţio­nari şi toţi funcţionarii societăţii. Adunarea a fost deschisă de că­tre d. profesor I. Simionescu, pre­şedintele societăţii. Se dă citire bilanţului încheiat la 30 Aprilie 1930 , descărcarea consiliului de administraţie şi re­­partizarea beneficiilor. Se fac apoi diferite propuneri, la care i­au cuvântul d-nii Mirea, Io­nescu, Stănculeanu, Martinescu, Tănăsescu şi George Anghelovici. D. STĂNCULEANU, după ce a­­rată progresul real al societăţei ------ - --------------- — ---------nn­stă ordine de idei preşedi­vorbeşte de rolul ei cultural în cele societăţii insistă asupra soli­■ _______LI­I-lovUXflI­­ ____ viaţa ţării româneşti Aduce elogii d-lui profesor uni­versitar I. Simionescu, care cu a­­tâta inimă s’a pus în slujba cultu­rei naţionale. D. IONESCU, director de şcoală, insistă asupra operelor publicate de către societate, mulţumind vi carităţii acţionar-ilor, pentru că numai aşa se vor putea înlătura­ greutăţile p­­ovenite din criza eco­nomică ce bântui cu atâta furie ţara noastră La ora 1 adunarea generală a luat sfârşit. REP. --------------------------------------­­ numele acţionar-ilor pentru buna gospodărie a instituţiei, d-lui N.­ih. Ioaniţescu. D-l ing. A. G. IOACHIMESOE membru în comitetul de direcţie, face o largă expunere arătând în acela­ş timp situaţia Societăţii „Cartea Românească“. Dă explicaţiuni ample cu pri­vire la înfiinţarea şi modul de funcţionare al casei de ajutor şi pensiuni a personalului. Ar­ată a­­poi că r­ezultatul financiar se sol­dează cu un beneficiu de 12 mili­oanei lei. După propunerea d-lui Motaş, aduna­rea în aclam­aţiuni realege pe d-nii I. Simionescu, G. Tiţeica ing. G. Dobrovici şi Adamescu. D-l prof. SIMIONESCU, mulţu­meşte în termeni călduroşi adună­­rei pentru încrederea arătată atât d-sale cât şi colegilor din comitet expx­inxându-şi încredeea în viito­rul acestei instituţiuni, care dacă ar­e o latură comercială, îndepli­neşte un mare rol cultural. Două monumentale lucrări: Is­­toria Românilor de A. D. Xexxo­­pol şi Marea enciclopedie care va fi cimentarea legăturilor noastre cu naţionalităţile, au fost tipărite şi răspândite de instituţia Românească“ tipăr ,Carttea Deschiderea expoziţiei de pielărie Ieri dimixteaţă la ora 11 juni s’a deschis în Parcul Carol din Capitală expoziţia de pielărie, în­călţăminte şi blănărie,­ organiza­tă de „Asociaţia tăbăcarilor şi cismarilor din România“““,­­ sub patronajul ministerului de i­ndu­­strie şi comerţ. N’au fost faţă la cea din­tâi maniifestare a industriei pielăriei din România nici mini­strul industriei, patronul expozi­ţiei, nici ministrul muncii, nici vreunul din secr­etarii r°nerali ori cel puţin vreun director al serviciilor de meserii di­n cele două departamente de mai sus, nici măcar primarul Capitalei, pe teritoriul căreia se desfăşoară a­­ceastă expoziţie. In schimb, a luat parte un public foarte nu­meros, care a avut prilejul să ad­mire şi să­ preţuiască efortul or­ganizatorilor, aproape total aban­donaţi de oficialitate. Singurul dintre oamenii poli­tici care a fost văzut, a fost d- Gr. Trancu Iaşi, fost ministru al muncii, care a şi relevat­­ cu­vântarea sa, cu un acce­xt dure­ros, această nepăsare vinovată a cârmuitorilor ţării faţă de o expo­ziţie care se prezintă, cât se poate de exxorabil , cea mai importan­tă şi cea mai veche indi­strie na­ţională, din care trăesc cei mai mulţi lucrători şi patroni Au vorbit d-nii ing. Gavril Ti­­mus, Mociorniţa, etc. Admiraţia vizitatorilor s’a o­­prit asupra miniaturilor de în­călţăminte lucrate de către copiii abaxxdonaţi ai Aziliului Societăţii generale de patronagiu, din spl. Bolintineanu 12. S0CIETE ANONYME DE FABRf CATION DE TAPiS A P0INTÍ NQUES „SAFTAM“ Proprietara brevetelor n. r. de inven­­ţiune. No. 11938 „Războ­u perfecţionat de ţe­sut în mod mecanic pentru fabricaţia de covoare cu ochiuri înnodate“. No. 15757 „Perfecţionări la războae mecanice pentru fabricată covoarelor cu ochiuri înnodate“. No. 15758 „Perfecţionări la războae mecanice de ţesut pentru fabricaţia co­voarelor cu ochiuri sau puncte înnodate“ doreşte a vinde aceste brevete de inven­ţie, a le ceda sau a acorda licenţă şi, in genere a intra orice combinaţiune posi­bilă in vederea exploatării lor in Ro­­mânia. I­nformaţ nul la: INGINER MARCUS şi BERLESCU, Birou de Brevete de Inven­ţie, Bucureşti I, str. Lipscani 108. Dr. Const, kihűléseit Chirurgie-genito urinare Consultaţiuni 4—8 p. m. Str. Basarabia­ No. 1 (Fiata Buzeşti ­ Strălucita manifestaţie Liberală din Craiova (Continuare din pagina 9-a) vom izbuti fiindcă slujim o cauză , interese secundare şi trecătoare, ci mare şi dreaptă, fiindcă suntem suntem chemaţi să asigurăm după în România întrfegită la cre­area­­ un lung şir de veacuri o situaţie la căreia s’a muncit de atâtea veacuri,­­ care neamul nostru are tot dreptul şi fiindcă nu suntem exponenţii unor­­ putinja să năzuiască. Alte cuvântări D. I. INCULEŢ: mi se spunea acum 8 ani, când am vorbit aci la Craiova că în faţa mea sunt oa­meni bogaţi. Azi toţi au sărăcit. Plânge Românul, vorba poetului dela Nistru până la Tisa, i­eri plângea de pe urma jugului strein, azi plânge după urma jugului in­tern. Destul cu destrăbălarea şi anar­hia cari au dus ţara la disperare. Noi, partidul liberal trebue să spunem aci, şefului nostru, în ju­rul căruia s’au adunat sufletele ro­mâneşti. Cerem, nu cerşim puterea. Puterea se dă de Rege şi Popor. Regele, strigăm cu toţii: Trăias­că Regele. Şi nu dorim decât să urmeze calea celor doi mari regi. Poporul — noi avem încrederea populaţiei şi pretindem guvernul pe această încredere a populaţiei. D. general MOŞOIU , am avut cinstea să comand aproape toate unităţile Olteniei şi am simţit bra­vura oltenilor. Toate acţiunile de redeşteptare de aci au pornit, — de aci va pleca şi acţiunea contra tâlharilor na­­ţional-ţărănişti. Văd entuziasm. La luptă se cere entuziasm. Cu un astfel de entuziasm iz­bânda e sigură. Azi se sună mobilizarea pentru scăparea României de prăpastie. Aduc salutul organizaţiilor din Ardeal, unde tâlharii nu sunt to­tul. Naţional-ţărăniştii au desmem­­brat România în provincii, după ce noi am sângerat la unirea Ro­mânilor de pretutindeni. Plec de aci cu sufletul înălţat. D. A. IMBROANE aduce salutul fraţilor bănăţeni cari, spune d-sa, sunt gata să meargă alături cu voi pentru salvarea ţarei. Conducătorii politicei nefaste de azi, cari sunt ardeleni, nu repre­zintă Ardealul pe care l-au specu­lat cu cea mai deşănţată demago­gie. A fost o simplă speculare a ne­voilor Unirei, a greutăţilor vre­­mei — dar populaţia azi a înţeles tristul lor joc iesuitic. Aceşti oameni sunt ultimii re­prezentanţi ai culturei maghiare. Marea majoritate din Axadeal, biserica, dăscălimea, nu mai sunt acum alături de Maniu. Să poftească să se prezinte azi înaintea acestei populaţii! Nu există sciziune sufletească în neamul românesc,­­ sunt numai rătăciţi puţini. Şeful partidului se poate spri­jini cu încredere în noi. D.­R. FANASOVICI: Sunt feri­cit şi mândru că la această gran­dioasă manifestaţie a opiniei pu­blice olteneşti, pot să aduc cuvân­tul şi salutul mehedinţenilor. Partidul liberal şi fruntaşei lui, dându-şi seama că ţara e la mar­ginea prăpăstiei, au zis : Nu mai este o clipă de perdut. Partidul liberal, care totdeauna a ştiut să-şi facă datoria, dă şi azi semnalul luptei menite să scu­ture, nu franzele, ci pomii de omi­zile naţional-ţărăniste. Unde voia fi să vină fruntaşii — se întreabă d-sa, — dacă nu aci, în Oltenia care n’a precupeţit nici­odată sentimentele ei pentru tot ce e legat de întăriea ţărei. Ţara a sărăcit. Pe fetele tuturor stă a­zi un gând de adâncă îngrijorare. Am ajuns la sapă de lemn. Banii storşi din sudoarea fran­ţei voastre nu merg la îmbunătă­ţirea statului nostru, ci se duc în buzunarele partizanilor şi la plim­bările diferiţilor venetici în strei­­nătate. Dacă ar fi să facem bilanţul a­­cestui guvern nefast ar trebui să vorbim ore întregi. Ne găsim, însă la un moment, nu al vorbelor ci al faptelor. Hotărîrea noastră e nestrămu­tată : semnalul de goarnă se dă de aci din inima Olteniei. Şi azi când îngrijorarea a cres­cut până la desnădejde şi îndrăz­neala vrăjmaşilor a sporit, nădej­dea tuturor se îndreaptă spre con­ducătorii partidului naţional-libe­ral. D. JEAN POPESCU aduce salu­tul organizaţiei din Romanaţi şi şefului partidului asigurarea de­votamentului nestrămutat. D. M. OROMOLU este bucuros că poate vorbi la o manifestaţie atât de impozantă în numele parti­dului liberal. Suntem acuzaţi că am fi contra Coroanei. Eşti contra cuiva când vrei să-i iei jocul, să-l schimbi sau să-l în­­locueşti. Cine poate vedea pe Vintilă Pră­­tianu şi Duca într-o astfel de si­tuaţie ? Când partidul liberal strigă : Trăiască Regele! strigă cu cinste şi realitate. Mai departe vorbeşte d­e contrac­tul Stewart. De acest contract, spune d-sa, vorbesc cercurile şi comisioanele luate. Noi vom vorbi mai târziu prin justiţie. D. Vintilă Brătianu s’a legat în faţa ţărei­a ca valul de imoralitate să dispară şi legalitatea să revină. După război v’ati ales partea cea mai ingrată: organizarea eco­nomică a tării. Pentru curajul ce ati, avut, pen­tru munca închinată Statului, aţi suferit atacurile cele mai sălba­tice. C­ăci e nedrept ca pentru toate lipsurile şi consecinţele raz­­boiului să se facă răspunzător un singur om. Italienii au găsit natu­ral ca un apărător al revaloriză­­rii, Mussolini, să facă stabilizarea. Franţa a sprijinit, prin toţi fac­torii ei pe Poincaré, deşi şi marele om politic francez crezuse în reva­lorizarea monetei. Nu vi s’a acordat această încre­dere. Au fost alţii chemaţi, să vă desăvârşească opera. Nu e locul să spun cum. Voi adăuga însă cre azi toată su­flarea românească îşi îndreaptă privirile cu dragoste şi respect spre d-voastră. Au mai toastat d-nii Policrat, Stoiculescu-Calafat, Leonte Mol­­dovanu, Anghelescu-Vâlcea. D. EUGEN TITEANU. Când azi, un steag al dezertiunei încearcă să fluture o lozincă de tinereţe, tinereţea răspunde aci: Prezent: Aceea ce s’a numit perioada de criză a partidului liberal a fost în fond cea mai mare binefacere mo­rală, căci a permis o verificare a caracterelor ! Azi asistăm la con­­centrarea forţelor liberale din Ol­tenia. Să nu uităm că jumătatea grupului nostru parlamentar l-a dat această provincie. Toate jude­ţele Olteniei au reprezentanţi: Me­­hedintul, Vâlcea, Doljul, Gorjul şi invincibilul Romanati­ împotriva disciplinei de partid, ne e nouă îngăduit să resimţim azi o mân­drie regionalistă, faţă de formida­bila forţă liberală pe care o re­­pezintă organizaţiile olteneşti. (A­­plauze îndelungate). D-l Vintilă Brătianu ne-a che­mat la luptă, la o luptă grea şi de­mocratică. Accentele sale impresio­nante au atins culmile unei spo­vedanii şi-a unui avertisment. Ti­nereţii îi place lupta şi mai cu seamă greutatea ei. Iată de ce noi, care credem că tinereţea n’o con­sacră cifrele de pe un extract de stare civilă, ci sufletul şi inima o­­mului, îl socotim azi cel mai tânăr dintre noi ! D-l I. G. DUCA mulţumeşte pen­tru călduroasa manifestaţie de simpatie ce i s’a făcut şi răspun­zând toastului pe care d-nul Poli­crat l’a ridicat în sănătatea de sale spune .­D-1 Policrat a zis între altele, adineauri că­ e convins că voi Pleca dela grandioasa manifestaţie de azi mulţumit si plin de încredere. Tin să se ştie că pot fi si de fapt sunt îngrijorat, chiar foarte îngri­­jorat de situaţia tării încăpută nu mâini nepricepute si de situatia economică internaţională pe care o consider foarte gravă, dar că de un lucru nu mă îngrijesc, c­i de situaţia ţi de viitorul partida­­lui naţional liberal­ Acest partid reprezintă o idiologie democratică care a ştiut şi ştie să se adapteze ritmului vremurilor. Acest partid nu se închide nici eri, nici azi ia formule învechite. El poartă, m­e­­reu înainte, forţa ideilor înaintate şi opune desmăţului falimentar al demagogiei naţional ţărăniste, con­cepţia sănătoasă şi tot mai birui­toare a unei democraţii sănătoase şi constructive Ultimul nostru program e o nouă dovadă. Pe de altă parte, tinerimea din cuprinsul ţării roeste strânsă în­spre Partidul liberal Când principiile unui partid po­litic au forţa de atracţie asupra sufletului tinerimii, este cea mai lesne dovadă, că acea forţă politică este în plină ascendenţă. Intr’o elocventă peroraţie care a fost salutată de puternice aclama­­ţii, d-l Duca a arătat rolul tineri­mii în evoluţia şi în propulsiunea idealurilor liberale. D-1 Duca, a terminat, ridicând paharul său pentru organizaţiile Partidului liberal din Oltenia, şi în primul rând pentru organizaţia din Dolj şi pentru eminentul ei preşedinte d. C. Neamţu (ovaţiuni). D-1 VINTILĂ BRATIANU a în­­cheiat seria toasturilor: — Vremurile tulburi, prin care trece azi tara, sunt exceptional de grele. Partidul liberal, care a stat totdeauna de veghe si a înţeles să-si facă datoria, cu orice sacri­ficiu si nu orice împrejurare, e chemat si acum să facă supremul sacrificiu pentru a scăpa tara din primejdie. Eu citesc în momente grele isto­ria partidului national liberal. Fratele meu, Ionel, a spus odată, că între interesele tării si exi­stenta partidului n’ar șovăi nici un moment. Vremurile de azi sunt exceptional de grele si vreau să stiu dacă pot să cer orice jertfă partizanilor mei. — Suntem gata, — a răspuns, intr’un glas adunarea. — Atunci, la luptă _ a încheiat şeful partidului liberal. * întrunirea şi banchetul au de* curs într’o atmosferă de excepţia* nală însufleţire. Cuvântările conducătorilor şi fruntaşilor liberali au fost intre­rupte continuu de nesfârşite a­­plauze şi ovaţiuni, iar ordinea şi entuziasmul coloanelor de manife­stanţi a impresionat profund. . .

Next