Viitorul, octombrie 1930 (Anul 22, nr. 6795-6822)
1930-10-14 / nr. 6807
1 RADIO ~ 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz 13 Plăci de gramofon: Muzică vocală; 13-30 Informaţiuni, bursa cerealelor, cota apelor Dunării şi semnal orar; 13.50 Plăci de gramofon- Muzică de orchestră; 17 Di’ch- Radio. Sansa: Marşul Cadeţilor; Auber „Muta din Porţier”, av.; Rozi: Vis în doi, boston; Bizet: Fantezie din „Carmen”; O. Brunetti: Ancora, Intermezzo; Coleridge Taylor: Suita africană; 18 D-ra Stroescu: Lecturi şi Lucian Blaga; 18.15 Informaţiuni, meteorul şi semnal orar; 18.30 Orch. Radio: Recce: Serenada dela Laguna; Mirak: „Mireco”, nago; Ippolitow Iwanow- Suită caucaziană; Gounod: Fantezie din „Faust”, UNIVERSITATEA RADIO 10 D. prof. G. Longinescu: Despre lumină; 19.20 D. ing. Șerban: Ultimele progrese ale radiofoniei; 11-40 D. Al. NastaVremuri grele pentru plugărie ! * Program de seară 20 Plăci de gramofon: Muzică românească; 20.45 D. Paul Morand Subiect rezervat; 21 Muzică de cameră (d-na Marg. Capeleanu, violina I, d-rele Bela Sasover, violina II-a Hilda Wexler, violo şi Ana Vilig, violoncel); Glazounow: Quartet slav; 21.30 D. Perpessicius: Cărţile noi; Eminescu în englezeşte; Călătoriile lui Ion Codru Drăguşanu; 21.45 D. Ion Sârbu (acomp. de taraful Fănică Luca): Cântece vesele; 22-15 D-ra Nadia Ghebap:piano; Bach: Suită franceză în sol major; Chopin: Nocturnă; Chopin: Studiu; Chopin: Mazurkă; Chonin:Vals; 22.45 Informatiuni. 263 m. MOR. OSTRAVA iO kw. 1139 kHz. 19 Concert de plăci de gramofon; 19.10 Pentru lucrători; 19.20 Emisiunea germană; 19.35 Concert de solouri; Jirak. Compoziţiuni; 20-15 Trans, din Praga; 20.40 Trans, din Brno; 22 Trans, din Praga; 23.20 Muzică de dans modernă. 307 m. ZAGREB 0.8 kw. 977 kHz 18 Trans. unui film sonor de la di- Palace; 21 Cărţi noi; nematograful 23.30 Meteorit 409 m. KATOWICE 1.2 kw. 734 kHz 20.15 Causerie; 20.35 Comunicate; 21 Feuilleton; 21.15 Muzică din operete; 23 Feuilleton; 23.15 Concert de plăci de gramofon; 24 Conf. în limba engleză; 4487 m. PRAGA 5 kw. 617 kHz 20.40 Trans, din Brno; 22 Concert; 23 Meteorul( Noutăţi Sport; 23.15 Informaţiuni. Cronica teatrală. Programul de mâine; 23.20 Trans, din Moravska Ostrava. 517 m. VIENA 18.5 kw. 581 kHz. 20.30 Ora met.; 20.35 Concert distractiv; 2130 Arii şi lied-uri de Albert. Feller -tenor); 22 Fata din Navarra, intermezzo liric în 2 acte de Massenet. MEMENTO CINEMA-RADIO Programele zilei de azi luni TEATRU-MUZICA I ITERE-flRTE DESPRE PUBLIC Intr’o revistă englezească ,New- Yatesman“, un actor s’a căznit să definească „ceeace ar putea să fie publicul“. Revista „Vient de paraitre“ care se ace ecoul acestui articol, raportează că după acel cronicar, publicul care aplaudă in toamnă ceea ce fluera în primăvară, se obişnueşte, se adaptează unei anume literaturi, la anumite forme de artă, ca şi noutăţile în politică şi în modă, fără să se ţie seamă că există totdauna o majoritate de oameni cari se abţin şi cari nu cer nimic altceva decât să fie antrenaţi, seduşi sau conduşi. Iată, sub pretextul unei definiţiuni, cea mai mare insinuare de adevăruri prime ce se poate imagina. In adevăr, publicul nu cere nimic. Dar pentru ce ar trebui el să accepte tot ceea ce i se oferă ? Robert Bellers avea dreptate să noteze într’o zi că in definitiv nu există geniu necunoscut. Publicul ştie, mai bine decât credem noi, să facă măsura oamenilor şi a lucrurilor. El judecă şi iată pentru ce apare necruţător. Fie că el nu face IN CAPITALA —.umiuHij iii mmm I iii ir minium Spectacolele de azi TEATRUL NAŢIONAL. — Flacăra sfântă. TEATRUL MARIA VENTURA. — Şoarece de biserică. TEATRUL REGINA MARIA. — Trupa Reinhardt. TEATRUL ELITE. — „Să vezi şi să nu crezi" 2 acte de Nicon-Nican- Vyckin şi filmul Cagliastro. CIRCUL KLUDSKY, (Câmpul Moşilor). — In fiecare seară reprezentaţie. Teatrul Naţional „Nora“ de Ibsen va fi reluată la Teatrul National în seara de Joi 16 Octombrie cor. • * In cadrul unei montări fastuoase va avea loc la Teatrul National în seara de Vineri 17 Oct. a. c. premiera piesei „Femeia si taiata“. Teatrul Regina Maria matineu „Etienne", seara „Étienne”. Duminică 19 Oct. matineu „Etienne" seara „Etienne“.* Marți 14 Octombrie, imediat după plecarea trupei germane, Teatrul Regina Maria“ va relua seria inepuizabilului succes „Etienne” care se va juca atât în matineu cât şi seara cu creatorii rolurilor. Luni 20 Octombrie va avea loc la Teatrul Regina Maria premiera piesei „Judith" de H. Bernstein. In rolurile principale d. G. Storin şi Id-na. Gina Sandri, cu întreg ansamblul companiei, moda dar se mulţumeşte un moment s’o urmeze, pentru bunul lui plac, şi păstrează încă mai mult întreaga lui libertate. El nu se adaptează decât după disponibilităţi. Dacă are un gust schimbător, este pentru că nimeni nu se căzneşte să il fixeze şi supraproducţia actuală, care face o alegere din ce în ce mai dificilă. Şi cu toate acestea, operile adevărate sfârşesc totdeauna prin a se impune. S’a văzut aceasta, in actuala stagiune, pentru cărţi ca: „David Golder“. Fără a beneficiat de o „lansare“, de o reclamă exagerată şi tendenţioasă, rezervată la atâtea lucrări, această carte este din ce în ce mai cerută de un număr cât mai mare de cititori. La urma urmei, ce importă ca publicul să fluere în toamnă ceeace aplaudaţi primăvară ? Nimeni mai bine ca el nu ştie să revie şi să se îndrepte. In toate aceste certuri în care geniul câteodată s’a aplecat în faţa mediocrităţii, gustul bun e învins întotdauna. Teatrul Ventura începând de Luni 13 Octombrie, se reia la Teatrul „Maria Ventura“, delicioasa comedie „Șoarece de Biserică“ alternând cu „Felix“, în tot cursul săptămânei. In rolurile principale: B. Bulfinsky, Leny Caler, G. Timică, M. Mohor etc. Cu începere de la 20 Noembrie, Teatrul „Maria Ventura“ va întreprinde în toată țara un turneu, cu marele succes „Şoarece de Biserică“ Bibliografii A apărut în Editura „Cartea Românească": A. D. Xenopol, Istoria Românilor vol. XII lei 180; M. Sadoveanu, Venea o Moară ed. IV lei 90; Niculescu şi Borneanu, Noul manual pentru bacalaureat ed. II lei 240; I. Lep şi Marea Neagră, C. Folositoare, seria C, Nr. 40 lei 8. A apărut: Revista de Filosofi®, anul XV, Nr. 3, cu următorul sumar Studii : Contribuţii la filosofia lui Eminescu, I. Petrovici;Machiaveni despre lume şi viaţă, C. Antoniade; O schiţă a filosofiei lui Charles Renouvier, George Ştefănescu; Personalismul lui W. Stern, Nicolae Mărgineanu; John Dewey şi şcoala interesului, I. Nisipeanu: Acţiune psihice paranormale H. Tillmann. Recenzii: C. Rădulescu-Motru: Puterea sufletească (Ediţie definitivă); T. Vianu Poezia lui Eminescu (N. Bagdasar) Radu Petre: Experimentări şi realizări în spiritul şcoalei active (Const Georgiádé); I. C. Petrescu: Şcoala şi viaţa (N. Tatu); Dan A. Bădăreu: sută de ani de naturalism în România (C. Ionescu); Pierre Janet: L’évolution psychologique de la personnalité (Const. Georgiádé); James H. Lenbe: Psychologie du mysticisme religieux (N. Tatu). A. Fels: Bernard Bolzano. Sein Werk (I. Brucăr). Note și informații. * Programul comemorării centenarului generalului dr. Carol Da—— ■ mmmmmmammmmnmmmmmmmmmmmm vila ia 17 Octombrie 1930 Ora 9,30 a. m.: Parastas în capela Azilului Elena Doamna, Șoseaua Pandurilor-Cotroceni, lângă Palatul Regal. Ora 10 : Procesiunea la Mormântul lui Davila care se află lângă Azil unde vor vorbi : domnul primar al Municipiului și doamna directoare a Azilului Elena Doamna. Ora 10 jum..- Defilarea în fata Luni 13 Oct. trupa Reinhard; Marti 14 Oct. „Étienne; Miercuri 15 Oct. „Étienne” .Toi 16 Oct. matineu ,.Etienne”, seara „Étienne"; Vineri 17 Oct., ,Etienne”; Sâmbătă 18 Oct. statuii lui Davila din fata Facul- taţii de Medicină unde va avea loc şi comemorarea prin discursurile ţinute în marele amfiteatru al Facultăţii de către : Decanul Facultăţii de Medicină, d-1 ministru al Instrucţiunii; d-1 ministru al Armatei; delegaţii streini; decanii Facultăţilor de Farmacie şi Veterinară ; inspectorul general sanitar al Armatei. Ora 4 p. m.: Comemorarea centenarului la Spitalul Militar „Regina Elisabeta“, la care vor vorbi: . Inspectorul general sanitar al Armatei şi unde va asista şi M. S. Regele. Ora 9 seara .• Banchet. Cine doreşte să se înscrie la banchet se poate adresa la : Facultatea de Medicină, Spitalul Militar „Regina Elisabeta“, Institutul Medico-Legal „Profesor dr. Mina Minovici“ sau la Asociaţia Generală a Medicilor. Ţinuta pentru civili: jachetă. Pentru militari: ţinuta de serviciu , dimineaţa cu cisme, iar după amiază cu ghete. La banchet: ţinuta de seară. ---- * * r® Societatea de chimie Societatea de chimie din Romania va deschide seria şedinţelor sale. Miercuri 15 oct. a. c., orele 20 jum., în amfiteatrul Spiru Barei (Facultatea de Ştiinţe). ^ La ordinea zilei: Darea de seamă asupra conferinţei internaţionale de chimie şi a congresului de chimie industrială de la Liege. Prof. I. Vintilescu : Acţiunea apelor minerale asupra diastazelor. General I. Schmidt: Consideraţii privitoare la gazele de luptă. CINEMA CINEMA CAPITOL. — Parada dragostei cu Maurice Chevalier și Jeanette Macdonald. CINEMA TRIANON. — „Serenada dragostei” cu Ramon Navaro. La orele 5—3—11. CINEMA REGAL. — Setea de dragoste cu Bébé Daniels și Lloyd Hughes. Completări. Broscărescu boxează. CINEMA VOX (Eforie). — Prin tavernele Parisului cu Irene Wels, Adrien Lamy şi Charles Vanel şi cele trei măşti cu Jean Toulout. CINEMA FEMINA. — „Numai pe tine te-am iubit” cu Mady Christians şi Hans Stuwe, film vorbit şi cântat. Completare sonoră Miki la varieteu. CINEMA SELECT. — Unde mi-e nevasta? cu Malec şi Anita Page, film vorbit şi cântat. Jurnal. CINEMA ROXI (fost Lipscani). — Parada dragostei cu Maurice Chevalier şi Jeanette Macdonald. CINEMA BULEVARD PALACE.— Unde mi-e nevasta? cu Malec şi Anita Page, film vorbit şi cântat. CINEMA CORSO. — Hagi Murat cu Ivan Mousjoukin, Lil Dagover şi Bethy Amann. CINEMA RAHOVA. — Regina neîncoronată cu Corinne Griffith şi Victor Marconi. CINEMA MARNA. — „Valles, Fedora din Vilna cu Lya Peethy, Don Alvarado şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA MARCONI. — Cum iubeşte ovieneză şi revista „Balanse Marghioale" cu Pizone, Kanner si Tuchi Eremia. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin). — Adulter imperial cu Ivan Petrovici, Esterhazy, Mary Kid Georg Alexander CINEMA A. R. p. A. (Sala Episcopiei). — Cei trei Regi cu Eveline Holt, Marie Forescu Ward, Hamilton, etc. CINEMA OMNIA. — Fata din America cu Any Ondra. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Sărutul, sonor cu Greta Garbo. Stan şi Bran la Cabaret, comedie vorbită în limba franceză şi un jurnal vorbit. CINEMA ROMA. — Şeriful trădat cu Buffalo Bill şi o comedie cu banda veselă. CINEMA FILANTROPIA. — Flacăra Amorului cu Ronald Colman, Vilma Banky şi o completare. CINEMA REGELE FERDINAND.— „Cartier Latin” cu Ivan Petrovici şi o comedie. CINEMA LEONARD. — Hoţul din Bagdad şi o comedie. CINEMA GLORIA. — s.Potopul" film sonor cu Dolores Castello şi o complectare sonoră. CINEMA TOMIS. — Erotism cu Olaf Fond, Italina şi trupa, de reviste Cârja în Agenţia de căsătorii. CINEMA TRIUMF. — Nevasta cu Sary Cooper o comedie şi artişti. i ■I— I..., -a. Farmaciile de serviciu Dr. Iteanu (Al. Opreanu) calea Victoriei 82, telefon 321/09; Dr. V. Bente, calea Griviţei 80, telefon 330/98 ; Napoleon Popovici, (farmacia Sf. Nicolae), calea Rahovei 237, telefon 362/01; V. Barozzi, calea Călăraşilor 184; I. E. Marcovici, calea Văcăreşti 11, telefon 338/02; N. I. Georgian, calea Dudeşti, (colţ Raion) ; Margareta Dinescu (farmacia Ortansa) bulev. Col. M. Ghica 41, telefon 305/62; A. Sotirecu, şoss. Ştefan cel Mare, 4; I. Sotirescu, str. 11 Iunie 65, telefon 306/59; Marius Steinberg, str. C. A. şi Rosetti 27, telefon 207/65, Gh. Drăguş ■str, viitorului 114 - ^ VicTORU.2 D. Duca primit cu lungi ovaţiuni spune: Când s'a hotărât acum câtva timp ţinerea acestei întruniri eram în zilele guvernului presidat de d. Iuliu Maniu. Azi când ne găsim întruniţi la această grandioasă manifestaţiune, suntem precum vedeţi în zilele guvernului presidat de d. G. G. Mironescu. Naţional-ţărăniştii vor să ne convingă că ne aflăm în faţa unui nou guvern. Daţi-mi voe să mă înscriu în fals împotriva acestei afirmaţiuni. (Aplauze prelungite). Cu guvernul d-lui Mironescu nu s’a schimbat nimic. Căci dacă onorabilul domn Mironescu stă în fotoliul preşedinţiei consiliului să nu uitaţi că în dosul acestui fotoliu stă şi azi tot d. Maniu. Ba poate chiar că pentru anume combinaţiuni machiavelejesuitice să stai după perdea e mai prielnic decât să fii silit să rămâi în lumina vie a unei demnităţi cu mari răspunderi. Deasemeni e evident că nimic nu poate fi schimbat fiindcă la ministerul de interne de pildă redingota medicală a d-lui Vaida Voevod a fost inlocuită cu cămaşa ţărănească a d-lui Mihalache. (Ovaţii). Nu domnilor, guvernul de azi e tot guvernul de ori. Ca să fie ceva nou, ar trebui alţi oameni, alte concepţii, alte moravuri, altă morală. Guvernul d-lui Mironescu reprezintă aceeaşi oameni, aceleaşi concepţii greşite, aceleaşi moravuri nenorocite şi aceiaşi morală înfierată de toată opinia publică conştientă a acestei ţări. Dar acest guvern mai are şi o pretenţie, aceea de a răspunde cerinţelor ţării, de a ne da un buget de economii, de a desfiinţa legiuirile nesocotite împotriva cărora protestăm de doi ani încoace. Daţi-mi voe domnilor să vă rog să nu cumva să împărtăşiţi această copilărească iluzie. In vremurile mitologice exista un Saturn care îşi mânca fără milă copiii; în vremurile acestea prozaide ale naţional-ţărănismului nu văd nici pe d. Maniu, nici pe d. Mironescu, nici pe d. Madgearu, nici pe d. Mihalache mâncându-şi opera, acea operă cu care până ori se făleau atâta. (Ovaţii entusiaste). Cel mult pentru a prelungi o agonie dureroasă se vor preface că schimba ceva, va fi o nouă amăgire a ţării şi dacă cu adevărat săvârşesc vreo schimbare vor realiza-o în aşa condiţii încât vor încurca şi mai rău o situaţie îndeajuns de compromisă prin greşelile şi nepriceperea lor. (Aplauze). De aceea domnilor, din evenimen-tele ce s-au petrecut în ultimele zile se desprinde o singură concluzie: regimul național-țărănist continuându-și nefasta activitate, ni se impune datoria să continuăm cu o îndoită energie lupta pentru înlăturarea lui. (Ovații prelungite). Am convingerea că sunt interpretul d-voastră al tuturor asigurând pe d. Vintilă Brătianu că armata naţional liberală va şti să-şi facă datoria până la capăt. Ne-o vom face cu o însufleţire cu atât mai mare cu cât în vremurile grele prin care trec ţara şi întreaga întocmire a Europei postbelice, partidul nostru are conştiinţa că punând capăt unui guvern incapabil să stăpânească situaţia unui regim care prin nepriceperea lui a agravat încă dificultăţile existente şi inerente — el nu slujeşte nici ambiţii desearte nici interese meschine ci mari şi hotărâtoare interese naţionale. Prin urmare domnilor, pentru ţară şi pentru neam înainte — înainte la luptă şi la biruinţă! /Lungi ovaţiuni). D. C. NEAMŢU, închee seria cuvântărilor mulţumind participanţilor că au venit în număr aşa de mare, ceea ce dovedeşte că-i interesează în mare măsură nu atât grijile personale, ci interesele vitale ale ţărei. Şi aşa va fi. d-lul Duca . I D-1 DUCA Banchetul La ora 1 şi jumătate a avut loc un banchet de 300 de tacâmuri. D-l C. NEAMŢU a ridicat primul toaste pentru M. S. Regele Carol al 11-lea. Partidul naţionalliberal, dinastic prin tradiţie şi prin convingeri îi urează din toată inima să poată strecura barca Statului cu aceiaş înţelepciune cu care au condus-o marii regi Carol I şi, Ferdinand. Sala întreagă a isbucnit în strigăte de „Trăiască Regele“. Adresându-se d-lui Vintilă Brătianu, d-l C. Neamţu spune: „ Purtaţi un nume ilustrat de doi îndrumători ai neamului românesc în clipele cele mai critice şi mai, înălţătoare. Aveţi o putere neobişnuită de muncă. Această putere de muncă, dacă în viaţa particulară e necesară, în cea publică e singura rodnică. Patriotismul dv. atinge culmi catoniene. V’aţi, născut şi tradiţia partidului naţional-liberal, aţi urcat treptele şi v’aţi cucerit gradele datorită meritelor d-voastră. Azi conduceţi, singurul organism politic puternic, mândru de trecut şi prezent şi încrezător în viitor. Aţi fost tovarăşul cel mai apropiat al fratelui dv., cu care aţi împărţit arijile munca istovitori ADUNAREA GENERALA a Soc. „Cartea Romanească" Eridim, a avut loc adunarea generală a societăţii „Cartea Românească“ sub preşedinţia d-lui I. Simionescu, profesor universitar. Printre cei i prezenţi remarcăm : d-na Sarmiza Bucescu-Alimăneştianu, vice-preşedinta societăţei, d-nii Al. Brătescu-Voineşti, Al. Lapedatu, fost ministru, I. I. Filat, N. Th. loaniţiu şi C. Rasidescu, directori generali ai soc. Cartea Românească, O. Motaş profesor universitar, ing. Ioachimescu, Teodorescu, directorul Băncei Româneşti, G. Ţiţeica, profesor universitar, G. Adamescu, profesor universitar, ing. Dobrovici, D. Constantinescu, inspector general la Banca Românească, dr. Gheron Netta, directorul institutului economic românesc, Stănculeanu,, fost deputat, Gh. Anghelovici şi peste 150 acţionari şi toţi funcţionarii societăţii. Adunarea a fost deschisă de către d. profesor I. Simionescu, preşedintele societăţii. Se dă citire bilanţului încheiat la 30 Aprilie 1930 , descărcarea consiliului de administraţie şi repartizarea beneficiilor. Se fac apoi diferite propuneri, la care iau cuvântul d-nii Mirea, Ionescu, Stănculeanu, Martinescu, Tănăsescu şi George Anghelovici. D. STĂNCULEANU, după ce arată progresul real al societăţei ------ - --------------- — ---------nnstă ordine de idei preşedivorbeşte de rolul ei cultural în cele societăţii insistă asupra soli■ _______LII-lovUXflI ____ viaţa ţării româneşti Aduce elogii d-lui profesor universitar I. Simionescu, care cu atâta inimă s’a pus în slujba culturei naţionale. D. IONESCU, director de şcoală, insistă asupra operelor publicate de către societate, mulţumind vi carităţii acţionar-ilor, pentru că numai aşa se vor putea înlătura greutăţile povenite din criza economică ce bântui cu atâta furie ţara noastră La ora 1 adunarea generală a luat sfârşit. REP. -------------------------------------- numele acţionar-ilor pentru buna gospodărie a instituţiei, d-lui N.ih. Ioaniţescu. D-l ing. A. G. IOACHIMESOE membru în comitetul de direcţie, face o largă expunere arătând în acelaş timp situaţia Societăţii „Cartea Românească“. Dă explicaţiuni ample cu privire la înfiinţarea şi modul de funcţionare al casei de ajutor şi pensiuni a personalului. Arată apoi că rezultatul financiar se soldează cu un beneficiu de 12 milioanei lei. După propunerea d-lui Motaş, adunarea în aclamaţiuni realege pe d-nii I. Simionescu, G. Tiţeica ing. G. Dobrovici şi Adamescu. D-l prof. SIMIONESCU, mulţumeşte în termeni călduroşi adunărei pentru încrederea arătată atât d-sale cât şi colegilor din comitet expxinxându-şi încredeea în viitorul acestei instituţiuni, care dacă are o latură comercială, îndeplineşte un mare rol cultural. Două monumentale lucrări: Istoria Românilor de A. D. Xexxopol şi Marea enciclopedie care va fi cimentarea legăturilor noastre cu naţionalităţile, au fost tipărite şi răspândite de instituţia Românească“ tipăr ,Carttea Deschiderea expoziţiei de pielărie Ieri dimixteaţă la ora 11 juni s’a deschis în Parcul Carol din Capitală expoziţia de pielărie, încălţăminte şi blănărie, organizată de „Asociaţia tăbăcarilor şi cismarilor din România“““, sub patronajul ministerului de industrie şi comerţ. N’au fost faţă la cea dintâi maniifestare a industriei pielăriei din România nici ministrul industriei, patronul expoziţiei, nici ministrul muncii, nici vreunul din secretarii r°nerali ori cel puţin vreun director al serviciilor de meserii din cele două departamente de mai sus, nici măcar primarul Capitalei, pe teritoriul căreia se desfăşoară această expoziţie. In schimb, a luat parte un public foarte numeros, care a avut prilejul să admire şi să preţuiască efortul organizatorilor, aproape total abandonaţi de oficialitate. Singurul dintre oamenii politici care a fost văzut, a fost d- Gr. Trancu Iaşi, fost ministru al muncii, care a şi relevat cuvântarea sa, cu un accext dureros, această nepăsare vinovată a cârmuitorilor ţării faţă de o expoziţie care se prezintă, cât se poate de exxorabil , cea mai importantă şi cea mai veche indistrie naţională, din care trăesc cei mai mulţi lucrători şi patroni Au vorbit d-nii ing. Gavril Timus, Mociorniţa, etc. Admiraţia vizitatorilor s’a oprit asupra miniaturilor de încălţăminte lucrate de către copiii abaxxdonaţi ai Aziliului Societăţii generale de patronagiu, din spl. Bolintineanu 12. S0CIETE ANONYME DE FABRf CATION DE TAPiS A P0INTÍ NQUES „SAFTAM“ Proprietara brevetelor n. r. de invenţiune. No. 11938 „Războu perfecţionat de ţesut în mod mecanic pentru fabricaţia de covoare cu ochiuri înnodate“. No. 15757 „Perfecţionări la războae mecanice pentru fabricată covoarelor cu ochiuri înnodate“. No. 15758 „Perfecţionări la războae mecanice de ţesut pentru fabricaţia covoarelor cu ochiuri sau puncte înnodate“ doreşte a vinde aceste brevete de invenţie, a le ceda sau a acorda licenţă şi, in genere a intra orice combinaţiune posibilă in vederea exploatării lor in România. Informaţ nul la: INGINER MARCUS şi BERLESCU, Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti I, str. Lipscani 108. Dr. Const, kihűléseit Chirurgie-genito urinare Consultaţiuni 4—8 p. m. Str. Basarabia No. 1 (Fiata Buzeşti Strălucita manifestaţie Liberală din Craiova (Continuare din pagina 9-a) vom izbuti fiindcă slujim o cauză , interese secundare şi trecătoare, ci mare şi dreaptă, fiindcă suntem suntem chemaţi să asigurăm după în România întrfegită la crearea un lung şir de veacuri o situaţie la căreia s’a muncit de atâtea veacuri, care neamul nostru are tot dreptul şi fiindcă nu suntem exponenţii unor putinja să năzuiască. Alte cuvântări D. I. INCULEŢ: mi se spunea acum 8 ani, când am vorbit aci la Craiova că în faţa mea sunt oameni bogaţi. Azi toţi au sărăcit. Plânge Românul, vorba poetului dela Nistru până la Tisa, ieri plângea de pe urma jugului strein, azi plânge după urma jugului intern. Destul cu destrăbălarea şi anarhia cari au dus ţara la disperare. Noi, partidul liberal trebue să spunem aci, şefului nostru, în jurul căruia s’au adunat sufletele româneşti. Cerem, nu cerşim puterea. Puterea se dă de Rege şi Popor. Regele, strigăm cu toţii: Trăiască Regele. Şi nu dorim decât să urmeze calea celor doi mari regi. Poporul — noi avem încrederea populaţiei şi pretindem guvernul pe această încredere a populaţiei. D. general MOŞOIU , am avut cinstea să comand aproape toate unităţile Olteniei şi am simţit bravura oltenilor. Toate acţiunile de redeşteptare de aci au pornit, — de aci va pleca şi acţiunea contra tâlharilor naţional-ţărănişti. Văd entuziasm. La luptă se cere entuziasm. Cu un astfel de entuziasm izbânda e sigură. Azi se sună mobilizarea pentru scăparea României de prăpastie. Aduc salutul organizaţiilor din Ardeal, unde tâlharii nu sunt totul. Naţional-ţărăniştii au desmembrat România în provincii, după ce noi am sângerat la unirea Românilor de pretutindeni. Plec de aci cu sufletul înălţat. D. A. IMBROANE aduce salutul fraţilor bănăţeni cari, spune d-sa, sunt gata să meargă alături cu voi pentru salvarea ţarei. Conducătorii politicei nefaste de azi, cari sunt ardeleni, nu reprezintă Ardealul pe care l-au speculat cu cea mai deşănţată demagogie. A fost o simplă speculare a nevoilor Unirei, a greutăţilor vremei — dar populaţia azi a înţeles tristul lor joc iesuitic. Aceşti oameni sunt ultimii reprezentanţi ai culturei maghiare. Marea majoritate din Axadeal, biserica, dăscălimea, nu mai sunt acum alături de Maniu. Să poftească să se prezinte azi înaintea acestei populaţii! Nu există sciziune sufletească în neamul românesc, sunt numai rătăciţi puţini. Şeful partidului se poate sprijini cu încredere în noi. D.R. FANASOVICI: Sunt fericit şi mândru că la această grandioasă manifestaţie a opiniei publice olteneşti, pot să aduc cuvântul şi salutul mehedinţenilor. Partidul liberal şi fruntaşei lui, dându-şi seama că ţara e la marginea prăpăstiei, au zis : Nu mai este o clipă de perdut. Partidul liberal, care totdeauna a ştiut să-şi facă datoria, dă şi azi semnalul luptei menite să scuture, nu franzele, ci pomii de omizile naţional-ţărăniste. Unde voia fi să vină fruntaşii — se întreabă d-sa, — dacă nu aci, în Oltenia care n’a precupeţit niciodată sentimentele ei pentru tot ce e legat de întăriea ţărei. Ţara a sărăcit. Pe fetele tuturor stă azi un gând de adâncă îngrijorare. Am ajuns la sapă de lemn. Banii storşi din sudoarea franţei voastre nu merg la îmbunătăţirea statului nostru, ci se duc în buzunarele partizanilor şi la plimbările diferiţilor venetici în streinătate. Dacă ar fi să facem bilanţul acestui guvern nefast ar trebui să vorbim ore întregi. Ne găsim, însă la un moment, nu al vorbelor ci al faptelor. Hotărîrea noastră e nestrămutată : semnalul de goarnă se dă de aci din inima Olteniei. Şi azi când îngrijorarea a crescut până la desnădejde şi îndrăzneala vrăjmaşilor a sporit, nădejdea tuturor se îndreaptă spre conducătorii partidului naţional-liberal. D. JEAN POPESCU aduce salutul organizaţiei din Romanaţi şi şefului partidului asigurarea devotamentului nestrămutat. D. M. OROMOLU este bucuros că poate vorbi la o manifestaţie atât de impozantă în numele partidului liberal. Suntem acuzaţi că am fi contra Coroanei. Eşti contra cuiva când vrei să-i iei jocul, să-l schimbi sau să-l înlocueşti. Cine poate vedea pe Vintilă Prătianu şi Duca într-o astfel de situaţie ? Când partidul liberal strigă : Trăiască Regele! strigă cu cinste şi realitate. Mai departe vorbeşte de contractul Stewart. De acest contract, spune d-sa, vorbesc cercurile şi comisioanele luate. Noi vom vorbi mai târziu prin justiţie. D. Vintilă Brătianu s’a legat în faţa ţăreia ca valul de imoralitate să dispară şi legalitatea să revină. După război v’ati ales partea cea mai ingrată: organizarea economică a tării. Pentru curajul ce ati, avut, pentru munca închinată Statului, aţi suferit atacurile cele mai sălbatice. Căci e nedrept ca pentru toate lipsurile şi consecinţele razboiului să se facă răspunzător un singur om. Italienii au găsit natural ca un apărător al revalorizării, Mussolini, să facă stabilizarea. Franţa a sprijinit, prin toţi factorii ei pe Poincaré, deşi şi marele om politic francez crezuse în revalorizarea monetei. Nu vi s’a acordat această încredere. Au fost alţii chemaţi, să vă desăvârşească opera. Nu e locul să spun cum. Voi adăuga însă cre azi toată suflarea românească îşi îndreaptă privirile cu dragoste şi respect spre d-voastră. Au mai toastat d-nii Policrat, Stoiculescu-Calafat, Leonte Moldovanu, Anghelescu-Vâlcea. D. EUGEN TITEANU. Când azi, un steag al dezertiunei încearcă să fluture o lozincă de tinereţe, tinereţea răspunde aci: Prezent: Aceea ce s’a numit perioada de criză a partidului liberal a fost în fond cea mai mare binefacere morală, căci a permis o verificare a caracterelor ! Azi asistăm la concentrarea forţelor liberale din Oltenia. Să nu uităm că jumătatea grupului nostru parlamentar l-a dat această provincie. Toate judeţele Olteniei au reprezentanţi: Mehedintul, Vâlcea, Doljul, Gorjul şi invincibilul Romanati împotriva disciplinei de partid, ne e nouă îngăduit să resimţim azi o mândrie regionalistă, faţă de formidabila forţă liberală pe care o repezintă organizaţiile olteneşti. (Aplauze îndelungate). D-l Vintilă Brătianu ne-a chemat la luptă, la o luptă grea şi democratică. Accentele sale impresionante au atins culmile unei spovedanii şi-a unui avertisment. Tinereţii îi place lupta şi mai cu seamă greutatea ei. Iată de ce noi, care credem că tinereţea n’o consacră cifrele de pe un extract de stare civilă, ci sufletul şi inima omului, îl socotim azi cel mai tânăr dintre noi ! D-l I. G. DUCA mulţumeşte pentru călduroasa manifestaţie de simpatie ce i s’a făcut şi răspunzând toastului pe care d-nul Policrat l’a ridicat în sănătatea de sale spune .D-1 Policrat a zis între altele, adineauri că e convins că voi Pleca dela grandioasa manifestaţie de azi mulţumit si plin de încredere. Tin să se ştie că pot fi si de fapt sunt îngrijorat, chiar foarte îngrijorat de situaţia tării încăpută nu mâini nepricepute si de situatia economică internaţională pe care o consider foarte gravă, dar că de un lucru nu mă îngrijesc, ci de situaţia ţi de viitorul partidalui naţional liberal Acest partid reprezintă o idiologie democratică care a ştiut şi ştie să se adapteze ritmului vremurilor. Acest partid nu se închide nici eri, nici azi ia formule învechite. El poartă, mereu înainte, forţa ideilor înaintate şi opune desmăţului falimentar al demagogiei naţional ţărăniste, concepţia sănătoasă şi tot mai biruitoare a unei democraţii sănătoase şi constructive Ultimul nostru program e o nouă dovadă. Pe de altă parte, tinerimea din cuprinsul ţării roeste strânsă înspre Partidul liberal Când principiile unui partid politic au forţa de atracţie asupra sufletului tinerimii, este cea mai lesne dovadă, că acea forţă politică este în plină ascendenţă. Intr’o elocventă peroraţie care a fost salutată de puternice aclamaţii, d-l Duca a arătat rolul tinerimii în evoluţia şi în propulsiunea idealurilor liberale. D-1 Duca, a terminat, ridicând paharul său pentru organizaţiile Partidului liberal din Oltenia, şi în primul rând pentru organizaţia din Dolj şi pentru eminentul ei preşedinte d. C. Neamţu (ovaţiuni). D-1 VINTILĂ BRATIANU a încheiat seria toasturilor: — Vremurile tulburi, prin care trece azi tara, sunt exceptional de grele. Partidul liberal, care a stat totdeauna de veghe si a înţeles să-si facă datoria, cu orice sacrificiu si nu orice împrejurare, e chemat si acum să facă supremul sacrificiu pentru a scăpa tara din primejdie. Eu citesc în momente grele istoria partidului national liberal. Fratele meu, Ionel, a spus odată, că între interesele tării si existenta partidului n’ar șovăi nici un moment. Vremurile de azi sunt exceptional de grele si vreau să stiu dacă pot să cer orice jertfă partizanilor mei. — Suntem gata, — a răspuns, intr’un glas adunarea. — Atunci, la luptă _ a încheiat şeful partidului liberal. * întrunirea şi banchetul au de* curs într’o atmosferă de excepţia* nală însufleţire. Cuvântările conducătorilor şi fruntaşilor liberali au fost intrerupte continuu de nesfârşite aplauze şi ovaţiuni, iar ordinea şi entuziasmul coloanelor de manifestanţi a impresionat profund. . .