Viitorul, octombrie 1931 (Anul 23, nr. 7098-7124)
1931-10-01 / nr. 7098
fEATRU-MUZICA PREMIERE J©«tru^^a|tcmaL piesa in c acte de t. aurraud, după leistoi „ANNA KARENINE“, , tn. preajma anului WO, teatral demnă, ft interesai foarte d’aproape ge’1 Tolstoi• Citise pe Shakespeare, pe Coclte, pe Maliere $; ar fi voit săterte o piesă de Icalia. începe elnar o dramă, cu 0 acțiune istoncă de pe vremea Iul Petru cel Mare. OTv Octombrie iS'lli, Contesa Toi- Htn scria sortă sale: „Toale perso na pi. i Ic din epoca lui Petru ce! jVf. *««f pala, îmbrăcate, în/po.otufe, puse tu locul lor, doar că rtu respiră'’. Și nu vor respira nici totalu, fiindcă Tolstoi a abandonat brusc accostei hierare. Ce urca să ţintă ! Era neliniştit şi simţea nevoia imperioasă de „ vreea. Într’o si, catul fiul său Şerpia era boburi, tatăl său intră în odor Săseşte băiatul citind „ carte ■Era un volum de mirele de Pitkin nu aruncă ochii pe curte $; diej ajunul ştirbulorii invitatii începuseră să se adune..." acest început i-a plăcut lui Tolstoi. Aşa treime început , spuse el. Cititorul este as Ici trans portat direct ‘ftacţiuneCăte va persoane l-riu jBiop’Kis lui loial oi, iuflita ii însușească acest început si să scrie dH roman. Tolstoi s’a retras in camera lui şi a aşternut pe hârtie ’■nccputul romanului ..Anna Karedina’’ A doua ti Contesa scrie sorei sale: „Eri l eon a început să feric Un roman din viata contiafibrană. Subiectul: tem cea infidelă fi întreţinut tramă ce se desfăşoară In acest roman. Tolstoi a pun evenimente trăite. Astfel sinuciderea rinei i-a fost. inspirată de *fdrsiUd tropic a unei hi Ide femei din veci natale. Această femei era foarte, geloasă și era convinsă cu bărbaiul ei o înșela cu toate gu■remontele. După o scenă, ea a dispărut;. 4 fost căutată timp de trei i'l'e ei treia -i trupul ei n fost găsit pe linia ferată. Romanul n fost. (tata în 1877. Acest roman n'a plăcut lui Tntgenieff, care suunen. că tfr&i se vede influenta Moscovei, a, nobleței slavofile, a bătrânelor ‘ete ortodoxe... Publicul însă a privilit romanul cu entuziasm și Dosiiebskij proclamă că : .pinna Karenina'4 este o operă de artă perfectă venită In li mp. o cârti’ care te deosebeşte de Io! crcaci, apare iti Europa. Acest roman de atunci tjfa. ■făcut drumul spredarie şi eroi cine citeşte p niînă literatură trebue să'l cunoască. Prte.hrHaroa lui a ispitit şi autorii dramatici şi neam în urmă şi tihnirii de film. (ivirăm li ii meşterul scenei o ‘■tnnărif cu fidelitate acţiunea din ’ornaţi şi hi câteva tablouri — cofurnicând capitolele principale din komán — transemite pe scenă povestea dragostei, pasionate şi neici:C:tra nuri femei cinstite, a eu scenete linei mame iubitoare pentru un iSrtîr ofiţer, .tuna Karenina îşi ■frărăsesfe căminul fuge cu iubitul fr fu străinătate_ Cuprinsă de reibusc'irî revine in Jlusla, se duce acasă, îşi revede rănitul si când e anta să oblic consimţământul la divorţ, simte cum încet încet dratostea iubitului ei se stinge. Tt' mult, iubitul ei găseşte pintovărăşia altor femei, A- această fenice cinstită, mai den, fu hpci mândră văzând cum i se nărue a doua ■viaţă ce-şi făurise, hitr’un moment de dezgust şi, de deznădejde, se aruncă înaintea trenului. In tablou vile piesei, palpită viaţă din paginile romanului. Conflictul, puternic între Anna şi soțul ei deoparte, dragostea pasională între Anna şi miniiul ei, iubirea Alinei pentru unicul ei fiu, dezamăgirea şi părăsirea .lunci sunt scoase în evidenia, ies în primul plan şi autorul piesei le-a consacrat tublouri întregi. Piesa are și o parte spectaculoasă cum este Indul din primul del, și moi blouri cin curse de la In jurul principale personajii, cu seamă cele două tuse petrec pe câmpul de Tzursi.De- Selo, cetor trei personajii nasc numeroase otic bine caracterizate, cari ajută fiecare, cât depufin. In precipitarea conflictului principal. O atare piesă nu poate fi jucată decât pe o scenă mare, într'un teatru cu mari resursa, fiindcă reclama un cadru elegant și fastuos. Jucată la Paris, la Viena pe scenele marilor teatre, de către actori de primul rang. ..Anna Karenina“ a văzut aseară lumina rampei pe scena primului nostru teatru şi condiţia ii excepţionale de montare şi de interpretare. In acest început de stagiune, toate succesele trainice, durabile, fir pe scena Teatrului Kationul, fie pe alte scene au revenit neobositului Soare 7. Soare acest animator al scenei românești. Aseară au fost pus la o grea încercare. Scenele intime, de interior, alternativ„ .......... de fast, de zgomot. Un act evocator al dragostei, a dut Venetian- nul tablou repred n'ând un câmp animat de curse. Ne-a redat atmosfera caldă a unuia şi lamişcarea cellast multul, enervarea, molt.Şi sala plina până la ultimul joc răsplătit acest lăudabil rezultat. In tabloul curselor domnul Soare a întrebuinţat scena turnantă obţinând un efect mai mare, mişcând întreaga tri ana MARIA FUGIŢI MARŢI 29 SEPTEMBRIE 1931 Ora ÎS Gramofon. 1320 Informațiuni, bursa de ce , reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13 50 Gramofon. 10 Orchestra Jean Dumitrescu. 19 Informaţiuni, meteorul şi Semnal orar. • 19.10 Orchestra Jean Dumitrescu. 20 D. Corneliu Moldovanul: Romantismul antic 20.20 Gramofon. 21 Orchestra Radio. 21.30 D. T Teodorescu- Liranişte: Actualităţile săptămânii. 21.45 Dna Aura Dumitrescu, canto. 22.15 Orchestra Radio 22.45 Informaţiuni. 1931 MIERCURI 30 SEPTEMBRIE Ora 13 Gramofon. 13.30 Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50 Gramofon. 18 Orchestra Radio. 19 informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 Orchestra Radio. D. Era. Bucuţă. Institutul Social Român. 20.20 Gramofon. 20.40 D-na MariLena Brăneşi canto. 21 D. S. Seidmann Saxofon. 21.30 D. Ion. Ciomac: Cronică muzicală. 2145 D. Ladislau Boris: violină. 99.10, D. Georges Cielac piano Informaţiuni *2.15 22.45 STRAINATATEA 1h*a18 BELGRAD Film sonor. BERLIN Literatură muzicală. BUDAPESTA Limba franceză. Concert. VHÎNA Conferinţă. Filmul bun. 19 BEIGRAD Conf. BERLIN Interview-ul săptămânii. Serată. BUDAPESTA „Falstaff“, operă. VIF.NA Conf.: Crai meteorul; Concert. 20 BELGRAD Concert; Trans, din Zagreb. BERLIN Sportive. BUDAPESTA „Falstaff“ operă. 21 BELGRAD Trans, din Zagreb- BERLIN Trans, din Breslau. BUDAPESTA Trans, de la opera ungară, TURNA Ştiri, metroul. 22 BELGRAD Ştiri. Gramofon. BERT,IN Meteorul, ştiri, sport. •RUDAFF.STA „Falstaff“ operă.TRNA Muzică. 24. BELGRAD Gramofon^ BUDAPESTA Concert. vrr.NA Muzică. 24 BUDAPESTA Concert. Vi£i'A Musii Conrt. Tra 18 BELGRAD Con BERLIN Concert, cert. BUDAPESTA Italiană. VIENA Conf.; Dialog. 19 BELGRAD Conf. L. BERLIN Concert. Comunicare. BUDAPESTA Lectură; Arii ungare. VIENA Ora, meteorul; Muzică. 20 BELGRAD Arii naţionale; Concert. BERLIN Con.; Concert. BUDAPESTA Concert. VIENA Concert. 21 BELGRAD Concert. BERIIN Concert. BUDAPESTA Concert. VIENA Concert. 22 BELGRAD Știri. BERLIN Ora, meteorul, Conf. , Trans. Berlin. VIENA Concert. 23 BERLIN Muzică. BUDAPESTA Gramofon VIENA Concert. 24 BERLIN Muzică. BUDAPESTA Gramofon. VTENA Concept ştiri. MEMENTO CINEMA-RADI 2 RADIO BUCUREŞTI bună cu fata spre public, dând astfel impresia că alergarea se dispută, chiar în faţa noastră. Deasemeneaa fost reuşit şi ultimul tablou, când ni se părea că într’adevăr un tren este gata să intre în scenă. O distribuţie extrem de numeroasă. Toalete elegante, uniforme strălucitoare, fracuri impecabile. Aproape tot personalul a fost mobilizat sub ordinele d-lui Soare. D-nele Tantzi Bogdan, Puia lonescu, Marietta Sadova, Elvira Godeara, Ana Luca, Maria Voluntarii, Toto lonescu, Ecaterina Nitu- Irscu, Victoria Mierlescu, Katina Alexandra, d-nii V. Antonescu, Calborianu, Pop Martian, Gh. Marculescu, Dubtescu, Ghibernech, Sârbul, Anastasiad, C. Stancescu, Finteșteanu, au caracterizat bine personagiii,■ ce interpretau, creând un ansamblu armonios. In primul’plan răsar cele trei personagii principale. Anna Karenina, femeia frumoasă, inteligenta, elegantă, virtuoasă, prinsă apoi și pânza de păianjen, căutând să, scape, ezitând, luptând, izbucnind în sfârşit, pentru a-şi mărturisi dragostea, la început curată. Apoi iată femeia îndrăgostită, pasională, care a abandonat hăul pentru a pleca în lume vii iubitul ei. Dragostea aceasta treime însă să devie oficială, recunoscută. Iubita vrea să intre în lume cu cupa sus alaturi de iubitul ei. încet, încet, dragostea lui scade și femeca mândră se vede părăsită, și batjocorită. Preferă moartea umilinței. Iata un rol mare, un rol complex, un rol ispititor. O întreagă gamă de sentmente. Un rol de ■mure cochetă, de comidiană. Accasto a fost d-na Măria Piloţii, care cu artă, cu simţire, cu pasiune, cu durere a exteriorizat minunat întreaga gamă de, sertimente, îndelung aplaudată (upă fiecare act. Ei importă din succes un succes cu interpretarea atât de sobră, abil de sigură, at dt de bărbătească a d-lui Ion Manoiescu și cu elegantă, cu melancolia, cu lirismul d-lui N. Băltăteanu. O bună interpretare este aceea realizată de d-na Irina Nădejde în rolul micului Sergiu. O mare premieră și. fără greş. „Anno Karenine" se va 'juca de wulte ori în Inta unor săli arhipline și, entuziaste, cum a fost A seara premierei. PAUL I. PRODAN c f cef«? calfele cTast TEATRUL KATION AI..— Burghezul gentilom. TEATRUL VENTURA. — Hoțul. TEATRUL REu IN A MARIA ~ Adegătul gol. goluţ. Teatrul fastlomai A ştii seal'd Marţi 29 Septembrie, Teatrul Naţional rejia zint. Min nou „Burghezul gentilom“ tie Moliere, în fastuoasa montare a d-lui Soare Z. Soare, cu tinii I. Sârbul, N. ILUţâteamu), A. Pop Marţiali, N. Atanasiu, A. Ghiberlcon, C. Morţun, C. Irod, elenete- Tantzi Bogdan, luia Monescu, Victoria Corciov, Nataşa Alexandra, etc. Testruî „Ventura“ rasEsnBissaKUM «an iiiiiiM m-finr—aa» Ast.î seară Marţi se joacă pentru a ■i-a oară „Hoţul“ de Bernstein, care şi-a regăsit succesul strălucit fie acun 25 de ani când a fost reprezentat pe scena Teatrului Național. 4 CINEMA «ggfcas ii I wiwiiwiiiniJiiiiiw im ^ 1 CINEMA CAPITOL. — Deux Mondes cu Helene Sieburg, Peter Voss. CINEMA VOX. — Locotenentul surâzător cu Maurice Chevalier. CINEMA TRIANON. -1 Locotenentul surâzător cu Maurice Chevalier. CINEMA ROXY. — Deux Mondes. CINEMA FÉM INA. — Fiul zeilor cu Richard Barthelmess. CINEMA REGAL. — Alteţa Sa ordonă cu Käthe von Nagy şi Willy Fritsch. CINEMA SELECT. — Amantul de la miezul nopţii cu Janette MacDonald, şi Reginald Deny. CINEMA CORSO. — Marlen Dietrich în Dezonorata. CINEMA BULEVARD PALACE.— Totul pentru un sărut cu marele tenor Jose Mojica. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin). — Prima aventură a Suzanei cu Collen Moore. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Păcatul unei femei frumoase cu Marcela Albani, Walter Rita, etc. CINEMA SPLENDID.— Focul de la Operă, jurnal și comedie. CINEMA MARCONI. - Citadela din Varşovia şi teatru. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Dezonorata cu Marlen Dietrich, comedie şi jurnal. CINEMA. MARNA. — Viena, oraşul melodiei şi revista: Foaie verde Majestic. CINEMA RAHOVA. — Dezonorata cu Marlen Dietrich. CINEMA FILANTROPIA. — Arena însângerată cu Rudolph Valentino, Nita Nnrdi și o completare. CINEMA CERCUL SUBOFTȚERILOR. — Fecioara Parisului cu Anny Ondra si Jurnal. CINEMA ROMA. ■_ Gancho cu Duglas Fairbanks si trupa Stamate. CINEMA MODEL. — Cântecul maxilarului cu Anita Page și o comedie. CINEMA FIDO. — îngerul albastru cu Emil .Tanines si Marlene Dietrich CINEMA OMNIA. — Nebuniile fiziereiei și o completare VIITORUL LITERE-ARTE Expoziţia de artă romaneasca Cu ocazia celei de a XXVII conferinţe a Uniunii Interparlamentare care se deschide la 1 Octombrie în Bucureşti Direcţia Presei şi Informaţiilor din Preşedinţia Consiliului de Miniştri a fost însărcinată cu organizarea unei mari expoziţii retrospective de artă ro Sub acest titlu a apărut în limba franceză, un elegant volum artistic tipărit, datorit cunoscutului specialist în materie de petrol, d-l Mihail Pizanty. D-l M. Pizanty este cunoscut în cercurile industriale româneşti şi streine prin numeroase lucrări anterioare, în aceiaşi materie apărute în limbele franceză, germanii, italiană și română. Cităm : „Problemele actuale ale industriei petrolifere române“ ; „Die Entwicklung der rumänischen Erdölindustrie und das neue rumänische Berggesetz“; „Resultats de l’activité de l’industrie roumaine de pétrole en 1021); Petroleum in Roumania : , ,1’Attivită Industriale Petrolifere in Romania’ etc. De toate aceste lucruri presa de specialitate română şi streină s’a ocupat cu elogii. Noua lucrare a d-lui Pizanty, ‘prin conţinutul, datele statistice, hărţile şi tablourile ei, este cea mai importantă din câte s’au publicat la ei în ultimii ani. O introducere datorită d-lui N. Iorga, preşedintele consiliului cuprinde im interesant istoric al petrolului la noi. Apoi, autorul analizează importanţa mondială a petrolului şi rolul României în producţia hrmei. O privire asupra legislaţiei de petrol în România ne duce la legea minelor din 1924 şi la modificările din 1929. Exploatarea petrolului, cuprinde un capitol in care forajul şi producţia sunt studiate cu numeroase date statistice şi istorice. Lucrările de exploatare, ce ocupă un capitol special, cuprind de asemenea un tablou interesant I al tuturor concesiunilor acordate pe baza legilor dn 1924 și 1929 , de asemenea veniturile statului, rezultând din valorificarea redevențelor de petrol. Alte capitole interesante atât pentru specialiștii în petrol cât pentru economişti, în general, şi pentru acei cari se ocupă cu chestiunile sociale sunt : statistica personalului, consumul intern, mijloacele de transport, exportul produselor de petrol, debuşeurile, preţurile derivatelor, capitalurile investite, bursa valorilor petrolifere, tarifele de transport şi taxele fiscale. In sfârşit descrierea situaţiei petrolului nostru după ultimile date din anul 1931, fac deosebit de actuală această lucrare. In conclusiiunile sale d-l M. Pizanty se ocupă de supraproducţia europeană şi criza de consum, face diferite consider numii în chestiunea asigurării unei extracţii economice şi a unei bune puneri în valoare a petrolului. In sfârşit se ocupă decretarea unui institut central de cercetări ştiinţifice, economice şi documentare asupra petrolului în România. „Petrolul în România“ apare sub egidaInstitutului economic român“.. Socotim că atât pentru propaganda noastră peste hotare cât şi pentru lămurirea multor probleme interesante ale petrolului nostru, este o lucrare de o importanţă deosebită, care-l aşează pe autor între cei mai capabili cercetători ai noştri. RECENZII PETROLUL in ROMANIA“ de MIHAIL PIZANTY Vaslui DEMAGOGII NAŢIONAL-ŢĂRĂNIŞTI ALUNGAŢI DE SĂTENI. — Sfidând doliul satelor şi scrâşnirea dinţilor, datorite în mare parte unei guvernări dezastroase, autorii naţional-ţărănişti, au încă îndrăzneala să mai calce in mijlocul beţilor plugari desnădejduiţi. Dar nu le mai merge. In loc de tribune, li se arată drumul: în loc de fiori, sunt alungaţi cu pietre, în loc de urale, vorbe de ocară şi mustrare. Aşa a trăţit ,d. prof. P. Andrei, fost! mânească şi a unei expoziţii de fotografii. Expoziţia de pictură şi sculptură pentru care M. S. Regele a binevoit a acorda Înaltul său patronaj, va ilustra întreaga evoluţie a artei plastice româneşti dela Lecca şi Tătărăscu până la artiştii noştri moderni. S’audes cele mai preţioase bucăţi din galeria Majestăţii Sale Regelui, din colecţia Statului, precum şi din numeroase colecţii particulare. Expoziţia se deschide la pavilionul casei grădinilor din şoseaua Kiseleff la 2 Octombrie pentru delegată congresului şi invitaţi, iar de la 3—20 Octombrie va putea fi vizitată, de public. Intr’o sală din clădirea Camerei Deputaţilor s'a aranjat expoziţia de fotografii, sub titlul: România în imagini“. Secţia fotografică a■ direcţiei Presei, de sub conducerea d-lui Alexandru Rădăuţă, va expune aci un mare număr de fotografii din toate regiunile țării. ŞTIRI din TARA Constanta DELA MUNICIPIU. Comisiunea interimară a votat regulamentul prevăzut în cadtul de sarcini al S. C. Ei.-ului cu excepţia articolelor care prevedeau perceperea unei taxe de 2.900 lei pentru fiecare cofţotel introduse în zidurile imobilelor şi 50 bani în plus pentru fiecare kw. consumat, rămânând ambele suplimente în sarcina societăţei exploatatoare. De asemenea s’au fixat preţuri maximale, pentru lapte 8 lei, carnea de oaie 22, de vacă şi berbec 25, iar pentru carnea de porc 30 lei kgr. şi untura 35 Ici. PREFECTURA DE JUDEŢ. — Membrii Comisiunei interimare nu deţine au desemnat pe d-nii E. Calafeteanu şi A. Beni ca reprezentanţi ai prefecture! în Consiliul Camerei de Agricultură. BURSA DE CEREALE. In palatul Camerei de Comerţ si industrie a avut loc consfătuirea exportatorilor de cereale cu reprezentanţii băncilor din Constanţa. Toate discuţiunile s’au referit asupra dOiPree ierei lirfi englezeşti, care a produs unele perturbări în rândurile celor întruniţi. De comun acord s’a hotărât a sexpedia telerama celor mai importante burse din occident, spre a fi informaţi cei interesaţi, că exportatorii români de cereale înţeleg să respecte angajamentele contractate arderior în lire engleze, numai dacă vor primi plata la cursul zilei de 19 ort. CRIMA. — Locuitorul A. Raiciu din comuna Caramehioi (Tulcea) s’a luat la ceartă cu găzarul Gh. Ciobotar original din comuna Poduri (Bacău) pentru un rest de 2 ei.Luându-se la bătaie, a intervenit fiul primului. Niculae A. Raiciu, care a împlântat cuțitul în pântecele negustorului ambulant,ictima transportată la spital, a sucombat pe drum. AGRESIUNE SALBATECA. — Mihail Coşa din suburbia Anadalchioai, ■ fiind certat cu A. Anthal, G. Spai Iat si V. Gorgan, a fost pândit de aceştia la coltul stradei şi bătut crunt. Eli s’a ales cu membrele fracturate şi capul spart. In stare gravă a trebuit să fie internat la spital, în timp ce bătăuşii au fost conduşi la politia. MASURI SANITARE. - combaterea pestei, care bântite în unele porturi din Orient, s’a dispus ca toţi marinarii de pe vasele româneşti cari trec prin punctele contaminate, să fie inoculat,, iar vapoarele să fie bine leraţiate. subsecretar de stat la domenii şi preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste din Vaslui, în satul Oşeşti, însoţit de favoritul său aghiotant, învăţătorul I. Zaharin, fost deputat, s’au dus la Oşeşti să lumineze s pte oameni asupra situaţiei politice. N’au avut timp să-şi înceapă discursurile demagogice, deoarece oamenii i-au luat la interogator cam aspru. Văzând cum stau lucrurile, oaspeţii nepoftiţi au şters-o din sat cam repejtor. Şi bine au făcut. Au timp să reflecteze dacă e cazul să mai cerce şi la alt sat. Nemulţumirile populaţiei Făgărăşene FAGARAS. In ziua de 24 ort. un grup de aproape 100 cetăţeni au protestat în faţa Camerei agricole contra dispoziţiunilor luate de d. Agârbiceanu directorul Camerei cu privire la modul de aplicare al legei pentru valorificarea produselor agricole. D-l Agârbiceai şi directorul Camerei pe baza unor pretinse dispoziţiuni verbale primite din partea ministerului de domenii, a dat ordine brutarilor să aplice timbre şi pâinilor ce se aduc din oraş ale cetăţenilor pentru copt. Brutarii, probabil au intenţionat ca să provoace nemulţumiri au aplicat timbre mai multe decât cerea greutatea pâinei. De exemplu dacă o pâine era de 4 kgr. aplica timbre de 8 lei plus 4 lei pentru copt, îl costa deci pe amărâtul de cetăţean 12 lei plus costul făinii. Pescuitorii în ape tulburi, şi-au găsit teren prielnic pentru a specula aceste neajunsuri în mijlocul crizei generale. În judeţ s’a lansat svonul că toţi cei ce vor duce grâu la măcinat vor trebui să plătească câte mi leu de fiecare kgr. măcinat. Apoi, toţi cetăţenii şi în special ţăranii ce au cuptoare de copt paine acasă, chear pentru familiile lor vor trebui să plătească lunar 60 lei de cuptor. Oricine îşi poate închipui ce repercusiuni au avut asupra populaţiei aceste zvonuri ce au găsit în bună parte P jin nesocotitele ordine date fără nici un temei legal de directorul Camerei Agricole. În faţa unitudinea populaţiei acestui oraş, d. prefect N. Slăvescu a luat masuri ca populaţia rurală să fie anunţată prin publicaţii şi asupra Pentru bătăi de tobă asupra neexactităţii svonurilor lansate. Pe sate s’au dat de asemenea urgente dispoziţii pentru a se aduce la cunoştinţa tuturora şi că toate svonurile cu perceperea unor pretinsetaxe, atât pentru grâul măcinat cât, şi pentrucuptoarele ţărăneşti sunt de domeniul fanteziei şi uneltirile răuvoitorilor ce caută să provoace nemulţumiri. S’mu luat de asemenea măsuri pentru a se descoperi originea acestor svonuri şi colportorii să fie daţi judecăţii conform legei alarmismului. OM»©** »»»»• Ba» meditaţii melodic şi A se conştiincios curs primar şi secundar, adresa la ziar sub Ionescu . Vizita Majestaţii Sale PegiM^fariaÎ2exDO*!, fia din Parcul Carol 4 Expoziţia va rămâne deschisă până la 4 Octombrie seara — lu ri la orele 12 din zi un public numeros blocat în Parcul Carol, iar oficialităţile în ţinută de rigoare aşteptau vizita Majestăţii Sale Regina Maria. Zvonul unei boale recente de care suferise Regina a pus în mişcare multă lume curioasă să vadă pe Suverană. Două muzici militare veniseră din vreme în Parc. La orele 12 fix M. S. Regina Maria cu înfăţişare perfect sănătoasă şi veselă descinde din automobil sub vulturul de bronz de la intrarea din Parcul Carol, întregul Comitet, al Expoziţiei era de faţă. D. senator Ştefan Tătărescu face Reginei Maria un raport uvându-i bună sosire în numele Comitetului şi exprimând satisfacţia de a vedea pe M. S. Regina Maria onorând cu înalta vizită această operă de utilitate naţională. D-sa prezintă rând pe rând M. S. Reginei Maria p c d-nii comisari ai Expoziţiei, d. ing. Aurel Persu, comisarul pentru aviaţiune, d. avocat Gh. Costescu, comisarul pentru automobilism şi motorizare, d. ing. Ştefan Ionescu, comisarul pentru electricitate, d. ing. Tănăsescu pentru radiofonie, d. cpt. I. Gudju pentru aerochimie, d. colonellingă, comisarul pentru invenţiuni, d. maior ing. Popovici pentru electrochimie şi electrometalurgie şi d. cpt. Rădulescu comisarul vagonului aerochimic. D. general I. Popovici, senator de drept şi vicepreşedinte al comitetului împreună cu d. senator Ştefan Tătărescu au însoţit pe M. S. Regina Maria la fiecare pavilion, unde d-nii comisari mai sus numiţi au dat explic raţiunile necesare. Regina Maria era de o dispoziţie admirabilă, iar la pavilionul tirului electric, a ţinut să facă personal ul exerciţiu de tir, trăgând cu armaş pistolul şi nemerind perfect ţinta. Expoziţia a oferit Majestăţii Sale Regina Maria un frumos aparat de radio pentru castelul Majestăţii Sale de la Balcic. In acest timp se găseau în parc mai multe zeci de delegaţiuni şcolare şi regimentare care vizitau Expoziţia şi care dau parcului Carol un aspect de mare animaţie pe un timp admirabil. Expoziţia aduce pe această cale la cunoştinţă tuturor că pavilioanele rămânând deschise pentru marele public până în seara de 4 octombrie când Expoziţia se închide în mod irevlocabil. ------------—..A----------------- GREFA1 TRIB. PRAHOVA, Secţ. IV-8 EXTRACT D. Vasile I. D. Clinei cu petiţia înreg. sub No. 16.950 din 1930, a intentat acţiune de divorţ, contra soţiei sale Eufrotsina V. I. D. Clinei pentru cauze determinate. Din căsătorie a rezultat 3 copii anume: Ion ,de 21 ani, Elena 15 ani şi Petre 18 ană. Soţul posedă avere: o casă de locuit, grajd, ’Ah. pământ fâneaţă şi 0,25 b. livezi pruni. Grefier, H. G. Moraru No. 30.742. — 1931, Aug. 25. Consfătuirea da la organizaţia Naţîonal - Liberală din judeţul Vlaşca (Continuare din pagina 1-a) feritele comisii interimare din judeţ şi totdeodată, cina actuala administraţie loveşte adânc în membrii partidului naţional-liberal. In altă ordine de idei se discută despre activitatea viitoare a organizaţiei noastre, despre rolul tineretului, ajutorulce trebuie dat agriculturii, reorganizarea ziarului local „Liberalul“, etc. îşi spun cuvântul d-nii Dem. Constantinescu-Gratia, D. Verzui, Gerasim, Al. Isbăşescu, Coşoiu, dr. Zverca, etc. Intr’o deplină înțelegere, consfătuirea a luat sfârşit la ora 1, fiecare ducând cu sine mândria că poartă numele de membru al partidului national-liberal. " ANTONESCU" i t Uniunea ziariştilor profesionişti, anunţă cu durere moartea valorosului ziarist Ion Teodorescu Rămăşiţele defunctului vor fi incinerate. Miercuri 30 Septembrie orele 3 şi jurat la Crematoriul din calea Şerban Vodă. bbh Aspiraţia Generală a Presei Române, are durerea să anunţe moartea preşedintelui ei de onoare, Ion Teodorescu Incinerarea are loc Miercuri 30 Septembrie, orele 3 şi jumătate, la Crematoriul din Calea Şerban Vodă No. 183. COMISARIATUL DE POLIŢIE CIRCUMSCRIPŢIA 14 DIN BUCUREŞTI Conform adresei d-lui jude al ocolului 4 din Bucureşti, cu No. 53.165 din 1931, se publică spre generala cunoştinţă că în ziua de 3 octombrie 1931, se vinde prin licitaţie publică averea mobilă a cf-lui Leonte Ichim, din str. Cloşca No. 9, Bucureşti, compusă din mobilă din lemn şi alte obiecte urmărite în baza cărţii de judecată Nr. 1877 din 1929, spre despăgubirea Băncei populare încurajarea Micei Industrii. Vânzarea se va efectua pe piaţa Dudeşti-Vitan, începând de la orele legale. Publ. No. 8.137 --------------------------------------GREFA TRIB. BOTOŞANI EXTRACT D. Vasile Gh. Timofte din comuna Coşula, jud. Botoşani, cu perţiunea înregistrată la No. 48.317 din 1930, a intentat acţiune de divorţ în contra soţiei sale Victoria V. Timofte cu acelaş domiciliu pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil numit Dumitru în vârstă de un an. Soţia pârâtă posedă avere mobilă şi imobilă. Acest extract se va afişa şi publica conform art. 285 cod civil modificat. Grefier, V. Pughiuc No.41.414. — 1931, Septembrie 19. GREFA TRIBUNALULUI TUTOVA EXTRACT D-na Maria I. Mutuzuc din oraşul Bârlad, str. Veniamin Kostache No. 1, cu petiţia înreg. la No. 11.918 din 8 Mai 1930, a intentat acţiune de divorţ contra soţului ei loan Mutuzuc, ajutor de grefier la tribunalul Iaşi S. I, domiciliat în oraşul Iaşi, pentru abandonare, rele tratamente, injurii grave etc. Din căsătoria numiţilor a rezultat o copilă anume Agripina de 5 ani. Soțul pârât nu posedă altă avere decât salariul de ajutor de grefier. Termen pentru şedinţa publică este fixat la 8 Octombrie 1931. Prezentul extract se va publica conform art. 285 din codul civil. Grefier, P. C. Ivănescu No. 49.727. 1931, Septembrie 25. --------------------------------------GREFA TRIB. ILFOV, secţ. IV c. c. EXTRACT D-na Valeria C. Cerchez din Bucureşti, str. Costache Negri No. 14, prin petiţia în regia No. 25.748 din 19 Septembrie 1931, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Cristofi Cerchez pentru motive determinate de lege. Din a lor căsătorie a rezultat două copile gemene anume Cristina şi Valeria de 19 ani. Act dotal nu există. Avere nu au nici unul din soţi. S’a dat termen a doua conciliere la 30 Sept. 1931. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“, conf. rt. 285 c. c. Grefier, C. Niculescu No. 34.856, 1931. Sept. 25. Dos. No. 4916/931 Vânzări mobiliare CORPUL PORT. TRIB. ILFOV In baza adresei cu No. 62.189 din 1931 a Jud. Ocol 1 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 10 Octombrie 1931, de la ora 12 din zi înainte, seva vinde la licitaţie publică la localitate în Bucureşti, B-dul Fache No. 106, averea mobilă urmărită a d-nei Teodora Gheorghiu, compusă din un bufoieria stejar afumat şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea reclam. Pmnitru Voina. I , V , Publ. Nr. 80.674. Dos. Nr. 6895/930. 60.693 dia p3 In baza adresei No. 1931 a Jud. Ocol I Bucureşti, se pUblică spre cunoştinţa generală că în ziua de 2 Octombrie 1931, dela ori 12 din zi înainte, se ,va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Şos. Colentina No. 18, averea mobilă urmărită a debit. L. Creţu, care se compune din 200 metri diferita picheturi pentru rochii și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Creditul Nostru. n . Publ. No. 78.853. ' ' ..A1 In baza adresei No. 60.697 din 1931 a Jud. Ocol I București, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 octombrie 1931, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Episcopul Radu No. 51, averea mobilă urmărită a debit. Paulina şi Hermat Solomon, care se compune din ui divan cu cuvertură de aţă şi alteia anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Creditul Nostru. Publ. 78.840. In baza adresei No. 23.522 din 1931 a Trib. Ilfov, Secţ. II Com., se publcă spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Octombrie 1931, dela ora 11 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Piaţa Matache Măcelaru, averea mobilă urmărită a debit. Caterina Sc. Arion şi Scarlat C. Arion pers. şi soţ pentru autorizare, care se compune din unt sufragerie din lemn de nuc şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea eredit. Maria colonel Dr. Marinescu. Publ. No. 79.928. Dos. No. 20.914/93? In baza adresei No. 45.166 din 1931, a Trib. Ilfov, Secţ. II c. e., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Octombrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Arcul» No. 22, averea mobilă urmărită a debit. Armand Levy, care se compune din un dormitor din lemn de frasin şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Schema Golda Solomon. Publ.No. 81.935. Dos. No. 20.623/930 PENTRU AMEXPLOATA Brevetul de invenţie No. 12292 relativ la: „Procedeu pentru transformarea uleiurilor hidrocarbonice“, proprietarul brevetului d. JOSEPH FRANCIS DONNELY doreşte a-i cedat sau a acorda licenţă de exploatare şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer MARCUS & BF.RLESCU. Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti I, str. Colţei L .