Viitorul, octombrie 1931 (Anul 23, nr. 7098-7124)

1931-10-01 / nr. 7098

fEATRU-MUZICA PREMIERE J©«tru^^a|tcmaL piesa in c acte de t. aurraud, după leistoi „ANNA KARENINE“, , tn. preajm­a anului WO, teatral demnă, ft­ interesai foarte d’aproape ge’1 Tolstoi• Citise pe Shakespeare, pe Cocl­te, pe Maliere $; ar fi voit să­­terte o piesă de Icalia. începe elnar o dramă, cu 0 acțiune isto­­ncă de pe vremea Iul Petru cel Mare. OTv Octombrie iS'lli, Contesa Toi- Htn scria sortă sale: „Toale per­­so na pi. i Ic din epoca lui Petru ce! jVf. *««f pala, îmbrăcate, în/po­­.otufe, puse tu locul lor, doar că rtu respiră'’. Și nu vor respira nici totalu, fiindcă Tolstoi a abandonat brusc accost­ei hier­a­re. Ce urca să ţintă ! Era neliniştit şi simţea ne­voia imperioasă de „ vreea. În­tr’o si, catul fiul său Şerpia era boburi­, tatăl său intră în odor Săseşte băiatul citind „ carte ■Era un volum de mirele de Pit­kin nu aruncă ochii pe curte $; die­­j ajunul ştirbul­orii invita­tii­ începuseră să se adune..." acest început i-a plăcut lui Tolstoi. Aşa treime început , spuse el. Citito­­rul este as­ Ici t­rans portat direct ‘ft­­acţiuneCăte­ va persoane l-riu jBiop’Kis lui loial oi, iu­­fl­ita i­i însușească acest început si să scrie dH roman. Tolstoi s’a retras in ca­mera lui şi a aşternut pe hârtie ’■nccputul romanului ..Anna Kare­­dina’’ A doua ti Contesa scrie so­rei sale: „Eri l­ eon a început să feric Un roman din viata conti­a­­fibrană. Subiectul: tem cea infide­lă fi întreţinu­t tramă ce­ se desfă­şoară In acest roman. Tolstoi a pun evenimente trăite. Astfel sinu­ciderea rinei i-a fost. inspirată de *fdrsiUd tropic a unei hi Ide femei din veci nat­ale. Această fem­ei era foarte, geloasă și era convinsă cu bărbaiul ei o înșela cu toate gu­­■remontele. După o scenă, ea a dis­părut;. 4 fost căutată timp de trei i'l'e ei treia -i trupul ei n fost găsit pe linia ferată. Romanul n fost. (tata în 1877. Acest roman n'a plă­cut lui Tntgenieff, care suunen. că tfr&i se vede influenta Moscovei, a, nobleței slavofile, a bătrânelor ‘ete ortodoxe... Publicul însă a pri­­vilit romanul cu entuziasm și Dos­­i­ieb­skij proclamă că : .pinna Ka­renina'4 este o operă de artă per­fectă venită In li mp. o cârti’ care te deosebeşte de Io! crcaci, apare iti Europa. Acest roman de atunci tjf­a. ■făcut drumul spre­­darie şi eroi cine citeşte p niînă literatură trebue să'l cunoască. Prte.hrHaroa lui a ispitit şi au­torii dram­atici şi neam în urmă şi tih­nirii de film. (ivirăm­ li ii meşter­ul scenei o ‘■tnnărif cu fidelitate acţiunea din ’ornaţi şi hi câteva tablouri — co­­furnicând capitolele principale­ din komán — t­ransemite pe scenă po­vestea dragostei, pasionate şi ne­­ici:C:tr­a nuri femei cinstite, a eu scenete linei mame iubitoare pentru un iSrt­îr ofiţer, .tuna Karenina îşi ■frărăsesfe căminul fuge cu iubitul fr fu străinătate_ Cuprinsă de re­­ibusc­'irî revine in Jlusla, se duce acasă, îşi revede rănitul si când e anta să oblic consimţământul la divorţ, simte cum încet încet dra­­­tostea iubitului ei se stinge. Tt' mult, iubitul ei găseşte pin­­tovărăşia altor femei, A- această fenice cinstită, mai den, fu hpci mândră văzând cum i se nărue a doua ■viaţă ce-şi făurise, hitr’un moment de dezgust şi, de deznădejde, se aruncă înaintea t­renului. In tablou vile piesei, palpită viaţă din paginile romanului. Conflictul, puternic între Anna şi soțul ei de­oparte, dragostea pasională între Anna şi m­iniiul ei, iubirea Alinei pentru unicul ei fiu, dezamăgirea şi părăsi­rea .lunci sunt scoase în e­vid­enia, ies în primul plan şi au­torul piesei le-a consacrat tub­louri întregi. Piesa are și o parte specta­culoasă cum­ este Indul din primul del, și moi blouri c­­in curse de la In jurul principale persona­jii, cu seamă cele două tu­se petrec pe câmpul de Tzursi.De- Selo, cetor trei per­sona­jii nasc numeroase otic bine caracterizate, cari ajută fiecare, cât de­­pufin. In pre­cipitarea conflict­ului principal. O atare piesă nu poate fi jucată decât pe o scenă mare, într'un teatru cu mari resursa, fiindcă re­clama un cadru elegant și fastuos. Jucată la Paris, la Viena pe sce­nele marilor teatre, de căt­re actori de primul rang. ..Anna Karenina“ a văzut aseară lumina rampei pe scena primului nostru teatru şi condiţia ii excepţionale de mon­tare şi de interpretare. In acest început de stagiune, toate succesele trainice, durabile, fir pe scena Teat­ru­lu­i Kationul, fie pe alte scene au revenit neobo­sitului Soare 7. Soare acest ani­mator al scenei românești. Aseară a­u fost pus la o grea încercare. Sce­nele intime, de interior, alternati­v„ .......... de fast, de zgomot. Un act evocator al dragostei, a dut Ve­netian- nul tablou r­epred n'­ând un câmp animat de curse. Ne-a redat atmosfera caldă a unuia şi la­mişcarea cella­st multul, enervarea, molt.Şi sala plina până la ultimul joc răsplătit acest lăudabil re­zultat. In­ tabloul curselor dom­nul Soare a întrebuinţat scena tur­nantă­ obţinând un efect mai mare, mişcând întreaga tri­­ a­na MARIA FU­GIŢI MARŢI 29 SEPTEMBRIE 1931 Ora ÎS Gramofon. 1320 Informațiuni, bursa de ce­ , reale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării şi semnal orar. 13 50 Gramofon. 10 Orchestra Jean Dumitrescu. 19 Informaţiuni, meteorul şi Semnal orar. • 19.10 Orchestra Jean Dumi­trescu. 20 D. Corn­el­iu Moldovanul: Ro­mantismul antic 20.20 Gramofon. 21 Orchestra Radio. 21.30 D. T Teodorescu- Lira­niş­te: Actualităţile săptămânii. 21.45 D­na Aura Dumitrescu, canto. 22.15 Orchestra Radio 22.45 Informaţiuni. 1931 MIERCURI 30 SEPTEMBRIE Ora 13 Gramofon. 13.30 Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării şi semnal orar. 13.50 Gramofon. 18 Orchestra Radio. 19 informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 Orchestra Radio. D. Era. Bucuţă. Institutul Social Român. 20.20 Gramofon. 20.40 D-na MariLena Brăneşi canto. 21 D. S. Seidmann Saxofon. 21.30 D. Ion. Ciomac: Cronică muzicală. 2145 D. Ladislau Boris: violină­. 99.10, D. Georges Cielac piano Informaţiuni *2.15 22.45 STRAINATATEA 1h*a18 BELGRAD Film sonor. BERLIN Literatură muzicală. BUDAPESTA Limba franceză. Concert. VHÎNA Conferinţă. Filmul bun. 19 BEI­GRAD Conf. BERLIN Interview-ul săptămâ­nii. Serată. BUDAPESTA „Falstaff“, operă. VIF.NA Conf.: Crai meteorul; Concert. 20 BELGRAD Concert; Trans, din Zagreb. BERLIN Sportive. BUDAPESTA „Falstaff“ operă. 21 BELGRAD Trans, din Zagreb- BERLIN Trans, din Breslau. BUDAPESTA Trans, de la opera ungară, TURNA Ştiri, met­roul. 22 BELGRAD Ştiri. Gramofon. BERT,IN Meteorul, ştiri, sport. •RUDAFF.STA „Falstaff“ operă.­­TRNA Muzică. 24. BELGRAD Gramofon^ BUDAPESTA Concert. vrr.NA Muzică. 24 BUDAPESTA Concert. Vi£i'A Musii Con­rt. Tra 18 BELGRAD Con BERLIN Concert, cert. BUDAPESTA Italiană. VIENA Conf.; Dialog. 19 BELGRAD Conf. L. BERLIN Concert. Comunicare. BUDAPESTA Lectură; Arii un­gare. VIENA Ora, meteorul; Muzică. 20 BELGRAD Arii naţionale; Concert. BERLIN Con.­; Concert. BUDAPESTA Concert. VIENA Concert. 21 BELGRAD Concert. BERI­IN Concert. BUDAPESTA Concert. VIENA Concert. 22 BELGRAD Știri. BERLIN Ora, meteorul, Conf. , Trans. Berlin. VIENA Concert. 23 BERLIN Muzică. BUDAPESTA Gramofon VIENA Concert. 24 BERLIN Muzică. BUDAPESTA Gramofon. VTENA Concept ştiri. MEMENTO CINEMA-RADI 2 RADIO BUCUREŞTI bună cu fata spre public, dând ast­fel impresia că alergarea se dis­pută, chiar în faţa noastră. Dease­­men­ea­­a fost reuşit şi ultimul ta­blou, când ni­ se părea că într’ade­­văr un tren este­ gata să intre în scenă. O distribuţie extrem de nume­roasă. Toalete elegante, uniforme strălucitoare, fracuri impecabile. Aproape tot personalul a fost mo­bilizat sub ordinele d-lui Soare. D-nele Tantzi Bogdan, Puia lo­­nescu, Marietta Sadova, Elvira Go­­dear­a, Ana Luca, Maria Volunta­rii, Toto lonescu, Ecaterina Nitu- Irscu, Victoria Mierlescu, Katina Alexandra, d-nii V. Antonescu, Calborianu, Pop Martian, Gh. Marculescu, Dub­tescu, Ghibernech, Sârbul, Anastasiad, C. Stancescu, Finteșteanu, au caracterizat bine personagiii,■ ce interpretau, creând un ansamblu armonios. In pri­mul’plan răsar cele trei personagii principale. Anna Karenina, fem­eia frumoa­să, inteligenta, elegantă, virtuoa­să, prinsă apoi și pânza de păian­jen, căutând să, scape, ezitând, lup­tând, izbucnind în sfârşit, pentru a-şi mărturisi dragostea, la înce­put curată. Apoi iată femeia în­drăgostită, pasională, care a aban­donat hăul pentru a pleca în lume vii iubitul ei. Dragostea aceasta tre­ime însă să devie oficială, recunos­cută. Iubita vrea să intre în lume cu cupa­ sus al­aturi de iubitul ei. încet, încet, dragostea lui scade și fem­eca mândră se vede părăsită, și batjocorită. Preferă moartea u­­milinței. Iata un rol mare, un rol com­plex, un rol ispititor. O întreagă gamă d­e sen­tm­e­nte. Un rol de ■mure cochetă, de comidiană. A­­ccasto a fost d-na Măria Piloţii, care cu artă, cu simţire, cu pasiu­ne, cu durere a exteriorizat minu­nat întreaga gamă de, sertimente, îndelung aplaudată (­upă fiecare act. Ei importă din succes un suc­ces cu interpretarea atât de sobră, abil de sigură, at­ dt de bărbătească a d-lui Ion M­a­noiescu­ și cu ele­gantă, cu melancolia, cu lirismul d-lui N. Băltăteanu.­­ O bună interpretare este aceea­­ realizată de d-na Irina Nădejde în­­ rolul micului Sergiu. O mare premieră și. fără greş. „Anno Ka­reni­ne" se va 'juca de wulte ori î­n Inta unor săli arhi­pline și, entuziaste, cum a fost A seara premierei. PAUL I. PRODAN c f cef«? calfele cTast TEATRUL KATION AI..— Burghe­zul gentilom. TEATRUL VENTURA. — Hoțul. TEATRUL R­Eu IN A MARIA­ ~ Adegătul gol. goluţ. Teatrul fastlomai A ştii seal'd Marţi 29 Septembrie, Teatrul Naţional rejia­ zint.­ Min nou „Burghezul gentilom“ tie Mol­iere, în fastuoasa montare a d-lui Soare Z. Soare, cu ti­nii I. Sârbul,­ N. ILUţâ­­teamu), A. Pop Marţiali, N. Atanasiu, A. Ghiberlcon, C. Morţun, C. Irod, elenete- Tantzi Bogdan, l­uia Mones­cu, Victoria Corciov, N­ataşa Ale­xandra, etc. Testruî „Ventura“ rasEsnBissaKUM «an iiiiiiM m-finr—aa» Ast.î seară Marţi se joacă pentru a ■i-a oară „Hoţul“ de Bernstein, care şi-a regăsit succesul strălucit fie a­­cun­ 25 de ani când a fost­ reprezen­tat pe scena Teatrului Național. 4 CINEMA «ggfcas ii I wiwiiwiiiniJiiiiiw im ^ 1 CINEMA CAPITOL. — Deux Mon­des cu Helene Sieburg, Peter Voss. CINEMA VOX. — Locotenentul surâzător cu Maurice Chevalier. CINEMA TRIANON. -1 Locotenen­tul surâzător cu Maurice Chevalier. CINEMA ROXY. — Deux Mondes. CINEMA FÉM INA. — Fiul zeilor cu Richard Barthelmess. CINEMA REGAL. — Alteţa Sa or­donă cu Käthe von Nagy şi Willy Fritsch. CINEMA SELECT. — Amantul de la miezul nopţii cu Janette MacDonald, şi Reginald Deny. CINEMA CORSO. — Marlen Die­trich în Dezonorata. CINEMA BULEVARD PALACE.— Totul pentru un sărut cu marele te­nor Jose Mojica. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin). — Prima aventură a Suzanei cu Collen Moore. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­piei). — Păcatul unei femei fru­moase cu Marcela Albani, Walter Rita, etc. CINEMA SPLENDID.— Focul de la Operă, jurnal și comedie. CINEMA MARCONI. - Citadela din Varşovia şi teatru. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Dezonorata cu Marlen Dietrich, co­medie şi jurnal. CINEMA. MARNA. — Viena, ora­şul melodiei şi revista: Foaie verde Majestic. CINEMA RAHOVA. — Dezonorata cu Marlen Dietrich. CINEMA FILANTROPIA. — Arena însângerată cu Rudolph Valentino, Nita Nnrdi și o completare. CINEMA CERCUL SUBOFTȚERI­LOR. — Fecioara Parisului cu Anny Ondra si Jurnal. CINEMA ROMA. ■_ Gancho cu Du­glas Fairbanks si trupa Stamate. CINEMA MODEL. — Cântecul ma­xilarului cu Anita Page și o co­medie. CINEMA FIDO. — îngerul albastru cu Emil .Tanines si Marlene Dietrich CINEMA OMNIA. — Nebuniile fi­­ziereiei și o completare VIITORUL LITERE-ARTE Expoziţia de artă romaneasca Cu ocazia celei de a XXVII con­ferinţe a Uniunii Interparlamen­tare care se deschide la 1 Octom­brie în Bucureşti Direcţia Presei şi Informaţiilor din Preşedinţia Consiliului de Miniştri a fost în­sărcinată cu organizarea unei mari expoziţii retrospective de artă ro­ Sub acest­ titlu a apărut în limba franceză, un elegant volum artistic tipărit, datorit cunoscu­tului specialist în materie de pe­trol, d-l Mihail Pizanty. D-l M. Pizanty este cunoscut în cercurile industriale româneşti şi streine prin numeroase lucrări anterioare, în aceiaşi materie apă­rute în limbele franceză, ger­manii, italiană și română. Cităm : „Problemele actuale ale industriei petrolifere române“ ; „Die Ent­wicklung der rumänischen Erdöl­industrie und das neue rumä­nische Berggesetz“; „Resultats de l’activité de l’industrie roumaine de pétrole en 1021); Petroleum in Roumania : , ,1’Attivită Industri­ale Petrolifere in Romania­’ etc. De toate aceste lucruri presa de specialitate română şi streină s’a ocupat cu elogii. Noua lucrare a d-lui Pizanty, ‘prin conţinutul, datele statistice,­­ hărţile şi tablourile ei, este cea mai importantă din câte s’au pu­blicat la ei în ultimii ani. O in­troducere datorită d-lui N. Iorga, preşedintele consiliului cuprinde im interesant istoric al petrolului la noi. Apoi, autorul analizează importanţa mondială a petrolului şi rolul României în producţia hr­mei. O privire asupra legislaţiei de petrol în România ne duce la legea minelor din 1924 şi la modificările din 1929. Exploatarea petrolului, cuprinde un capitol in care fora­jul şi producţia sunt studiate cu numeroase date statistice şi istor­i­­ce. Lucrările de exploatare, ce ocupă un capitol special, cuprind de asemenea un tablou interesant I al tuturor concesiunilor acordate pe baza legilor dn 1924 și 1929 , de asemenea veniturile statului, re­zultând din valorificarea redeven­­țelor de petrol. Alte capitole interesante atât pentru specialiștii în petrol cât pentru economişti, în general, şi pentru acei cari se ocupă cu ches­tiunile sociale sunt : statistica personalului, consumul intern, mijloacele de transport, exportul produselor de petrol, debuşeurile, preţurile derivatelor, capitalurile investite, bursa valorilor petroli­fere, tarifele de transport şi taxele fiscale. In sfârşit descrierea situ­aţiei petrolului nostru după ulti­­m­ile date din anul 1931, fac deose­bit de actuală această lucrare. In conclusiiunile sale d-l M. Pi­zanty se ocupă de supraproducţia europeană şi criza de consum, face diferite consider nu­mii în chestiu­nea asigurării unei extracţii eco­nomice şi a unei bune puneri în valoare a petrolului. In sfârşit se ocupă de­­cretarea unui institut central de cercetări ştiinţifice, eco­nomice şi documentare asupra pe­trolului în România. „Petrolul în România“ apare sub egida­­Institutului economic ro­mân“.. Socotim că atât pentru pro­paganda noastră peste hotare cât şi pentru lămurirea multor pro­bleme interesante ale petrolului nostru, este o lucrare de o impor­tanţă deosebită, care-l aşează pe autor între cei mai capabili cerce­tători ai noştri. RECENZII PETROLUL in ROMANIA“ de MIHAIL PIZANTY Vaslui DEMAGOGII NAŢIONAL-ŢĂRĂNI­ŞTI ALUNGAŢI DE SĂTENI. — Sfidând doliul satelor şi scrâşnirea dinţilor, datorite în mare parte unei guvernări dezastroase, autorii na­­ţional-ţărănişti, au încă îndrăzneala să mai calce in mijlocul beţilor plu­gari desnădejduiţi. Dar nu le mai merge. In loc de tribune, li se arată drumul: în loc de fiori, sunt alun­gaţi cu pietre, în loc de urale, vorbe de ocară şi mustrare. Aşa a trăţit ,d. prof. P. Andrei, fost! mânească şi a unei expoziţii de fotografii. Expoziţia de pictură şi sculptură pentru care M. S. Regele a bine­voit a acorda Înaltul său patronaj, va ilustra întreaga evoluţie a artei plastice româneşti dela Lecca şi Tătărăscu până la artiştii noştri moderni. S’au­­des cele mai preţi­oase bucăţi din galeria Majestăţii Sale Regelui, din colecţia Statului, precum şi din numeroase colecţii particulare. Expoziţia se deschide la pavili­onul casei grădinilor din şoseaua Kiseleff la 2 Octombrie pentru de­legată congresului şi invitaţi, iar de la 3—20 Octombrie va putea fi vizitată, de public. Intr’o sală din clădirea Camerei Deputaţilor s'a aranjat expoziţia de fotografii, sub titlul: România în imagini“. Secţia fotografică a■ direcţiei Presei, de sub conducerea d-lui Alexandru Rădăuţă, va ex­pune aci un mare număr de foto­grafii din toate regiunile țării. ŞTIRI din TARA Constanta DELA MUNICIPIU.­­ Comisiu­­nea interimară a votat regulamen­tul prevăzut în cadtul de sarcini al S. C. Ei.-ului cu excepţia arti­colelor care prevedeau perceperea unei taxe de 2.900 lei pentru fiecare cofţotel introduse în zidurile imobi­lelor şi 50 bani în plus pentru fiecare kw. consumat, rămânând ambele suplimente în sarcina so­­cietăţei exploatatoare. De aseme­nea s’au fixat preţuri maximale, pentru lapte 8 lei, carnea de oaie 22, de vacă şi berbec 25, iar pentru carnea de porc 30 lei kgr. şi untura 35 Ici. PREFECTURA DE JUDEŢ. — Membrii Comisiunei interimare nu deţine au desemnat pe d-nii E. Cala­feteanu şi A. Beni ca reprezen­tanţi ai prefecture! în Consiliul Camerei de Agricultură. BURSA DE CEREALE.­­ In pa­latul Camerei de Comerţ si indu­strie a avut loc consfătuirea ex­portatorilor de cereale cu repre­zentanţii băncilor din Constanţa. Toate discuţiunile s’au referit asu­pra dOiPree ierei lirf­i englezeşti, care a produs unele perturbări în rândurile celor întruniţi. De comun acord s’a hotărât a se­xpedia tele­­ram­a celor mai importante burse din occident, spre a fi informaţi cei interesaţi, că exportatorii ro­mâni de cereale înţeleg să respecte angajamentele contractate arde­rior în lire engleze, numai dacă vor primi plata la cursul zilei de 19 ort. CRIMA. — Locuitorul A. Raiciu din comuna Caramehioi (Tulcea) s’a luat la ceartă cu găzarul Gh. Ciobotar original­ din comuna Po­duri (Bacău) pentru un rest de 2 ei.Luându-se la bătaie, a interve­nit fiul primului. Niculae A. Rai­ciu, care a împlântat cuțitul în pântecele negustorului ambulant,­ictima transportată la spital, a sucombat pe drum. AGRESIUNE SALBATECA. — Mihail Coşa din suburbia Anadal­­chioai, ■ fiind certat cu A. Anthal, G. Spai­ Iat si V. Gorgan, a fost pândit de aceştia la coltul stradei şi bătut crunt. Eli s’a ales cu mem­brele fracturate şi capul spart. In stare gravă a trebuit să fie inter­nat la spital, în timp ce bătăuşii au fost conduşi la politia. MASURI SANITARE. - combaterea pestei, care bântite în unele porturi din Orient, s’a dispus ca toţi marinarii de pe vasele ro­mâneşti cari trec prin punctele contaminate, să fie inoculat­,, iar vapoarele să fie bine l­eraţi­ate. subsecretar de stat la domenii şi preşedintele organizaţiei naţional-ţă­r­ăniste din Vaslui, în satul Oşe­şti, însoţit de favoritul său aghiotant, învăţătorul I. Zaharin, fost deputat, s’au dus la Oşeşti să­ lumineze s pte oameni asupra situaţiei politice. N’au avut timp să-şi înceapă discursurile demagogice, deoarece oamenii i-au luat la interogator cam aspru. Vă­zând cum stau lucrurile, oaspeţii ne­poftiţi au şters-o din sat cam re­­pejtor. Şi bine au făcut. Au timp să reflecteze dacă e cazul să mai cerce şi la alt sat. Nemulţumirile populaţiei Făgărăşene FAGARAS.­­ In ziua de 24 ort. un grup de aproape 100 cetăţeni au protestat în faţa Camerei agri­cole contra dispoziţiunilor luate de d. Agârbiceanu directorul Ca­­­merei cu privire la­ modul de apli­care al legei pentru valorificarea produselor agricole. D-l Agârbiceai şi directorul Ca­merei pe baza unor pretinse dis­­poziţiuni verbale primite din par­tea ministerului de domenii, a dat ordine brutarilor să aplice timbre şi pâinilor ce se aduc din oraş ale cetăţenilor pentru copt. Brutarii, probabil au intenţionat ca să provoace nemulţumiri au a­­plicat timbre mai multe decât ce­rea greutatea pâinei. De exemplu dacă o pâine era de 4 kgr. aplica timbre de 8 lei plus 4 lei pentru copt, îl costa deci pe amărâtul de cetăţean 12 lei plus costul făinii. Pescuitorii în ape tulburi, şi-au găsit teren prielnic pentru a spe­cula aceste neajunsuri în mijlocul crizei generale. În judeţ s’a lansat svonul că toţi cei ce vor duce grâu la­ măcinat vor trebui să plătească câte mi leu de fiecare kgr. măci­nat. Apoi, toţi cetăţenii şi în spe­cial ţăranii ce au cuptoare de copt paine acasă, ch­ear pentru familiile lor vor trebui să plătească lunar 60 lei de cuptor. Oricine îşi poate închipui ce repercusiuni au avut asupra populaţiei aceste zvonuri ce au găsit în bună parte P­ jin nesocotitele ordine date fără nici un temei legal de directorul Ca­merei Agricole. În faţa unitudinea populaţiei a­­cestui oraş, d. prefect N. Slăvescu a luat masuri ca populaţia rurală să fie anunţată prin publicaţii şi asupra Pentru bătăi de tobă asupra neexactităţii svonu­rilor lansate. Pe sate s’au dat de asemenea urgente dispozi­ţii pentru a se aduce la cunoştinţa tuturora şi că toate svonurile cu perceperea unor pretinse­­taxe, atât pentru grâul măcinat cât, şi pentru­­cuptoarele ţărăneşti sunt de domeniul fanteziei şi uneltirile răuvoitorilor ce caută să provoace nemulţumiri. S’mu luat de ase­me­nea măsuri pentru a se descoperi originea acestor svonuri şi colpor­torii să fie daţi judecăţii conform legei alarmismului. OM»©** »»»»• Ba» meditaţii melodic şi A se conştiincios curs primar şi secundar, adresa la ziar sub Ionescu . Vizita Majestaţii Sale PegiM^fariaÎ2exDO*!, fia din Parcul Carol 4­ Expoziţia va rămâne deschisă până la 4 Octombrie seara — lu­ ­ri la orele 12 din zi un public nu­meros blocat în Parcul Carol, iar o­­ficialităţile în ţinută de rigoare aştep­tau vizita Majestăţii Sale Regina Maria. Zvonul unei boale recente de care suferise Regina a pus în miş­care multă lume curioasă să vadă pe Suverană. Două muzici militare veniseră din vreme în Parc. La orele 12 fix M. S. Regina Maria cu înfăţişare perfect sănătoasă şi veselă descinde din automobil sub vulturul de bronz de la intrarea din Parcul Carol, întregul Comitet, al Ex­poziţiei era de faţă. D. senator Şte­fan Tătărescu face Reginei Maria un raport uvându-i bună sosire în nu­mele Comitetului şi exprimând sa­tisfacţia de a vedea pe M. S. Regina Maria onorând cu înalta vizită acea­stă operă de utilitate naţională. D-sa prezintă rând pe rând M. S. Reginei Maria p­ c d-nii comisari ai Expozi­ţiei, d. ing. Aurel Persu, comisarul pentru aviaţiune, d. avocat Gh. Co­stescu, comisarul pentru automo­bilism şi motorizare, d. ing. Ştefan Ionescu, comisarul pentru electrici­tate, d. ing. Tănăsescu pentru radio­fonie, d. cpt. I. Gudju pentru aero­­chimie, d. colonel­­lingă, comisarul pentru invenţiuni, d. maior ing. Po­­povici pentru electrochimie şi elec­tro­metalurgie şi d. cpt. Rădulescu comisarul vagonului aerochimic. D. general I. Popovici, senator de drept şi vicepreşedinte al comitetului îm­preună cu d. senator Ştefan Tătăre­scu au însoţit pe M. S. Regina Ma­ria la fiecare pavilion, unde d-nii co­misari mai sus numiţi au dat explic raţiunile necesare. Regina Maria era de o dispoziţie admirabilă, iar la pavilionul tirului electric, a ţinut să facă personal ul exerciţiu de tir, trăgând cu arma­ş pistolul şi nemerind perfect ţinta. Expoziţia a oferit Majestăţii Sale Regina Maria un frumos aparat de radio pentru castelul Majestăţii Sale de la Balcic. In a­cest timp se găseau în parc mai m­ulte zeci de delegaţiuni şcola­re şi regimentare care vizitau Expo­ziţia şi­ care dau parcului Carol un aspect de mare animaţie pe un timp admirabil. Expoziţia aduce pe această cale la cunoştinţă tuturor că pavilioanele rămânând deschise pentru marele public până în seara de 4 octom­brie când Expoziţia se închide în mod irevlocabil. ------------—..A-----------------­ GREFA1 TRIB. PRAHOVA, Secţ. IV-8 EXTRACT D. Vasile I. D. Clinei cu petiţia în­­reg. sub No. 16.950 din 1930, a inten­tat acţiune de divorţ, contra soţiei sale Eufrotsina V. I. D. Clinei pentru cauze determinate. Din căsătorie a rezultat 3 copii a­­nume: Ion ,de 21 ani, Elena 15 ani şi Petre 18 ană. Soţul posedă avere: o casă de lo­cuit, grajd, ’A­h. pământ fâneaţă şi 0,25 b. livezi pruni. Grefier, H. G. Moraru No. 30.742. — 1931, Aug. 25. Consfătuirea da la organizaţia Na­­ţîonal - Liberală din judeţul Vlaşca (Continuare din pagina 1-a) feritele comisii interimare din ju­deţ şi totdeodată, cina actuala ad­ministraţie loveşte adânc în mem­brii partidului naţional-liberal. In altă ordine de idei se discută despre activitatea viitoare a or­ganizaţiei noastre, despre rolul ti­neretului, ajutorul­­ce trebuie dat agriculturii, reorganizarea ziaru­lui local „Liberalul“, etc. îşi spun cuvântul d-nii Dem. Con­stantinescu-Gratia, D. Verzui, Ge­rasim, Al. Isbăşescu, Coşoiu, dr. Zverca, etc. Intr’o deplină înțelegere, consfă­­tuirea a luat sfârşit la ora 1, fie­care ducând cu sine mândria că poartă numele de membru al par­tidului national-liberal. " ANTONESCU" i­ t Uniunea ziariştilor profesionişti, anunţă cu durere moartea valoro­sului ziarist Ion Teodorescu Rămăşiţele defunctului vor fi incinerate. Miercuri 30 Septembrie orele 3 şi jura­t la Crematoriul din calea Şerban Vodă. bb­h Aspiraţia Generală a Presei Ro­mâne, are durerea să anunţe moar­tea preşedintelui ei de onoare, Ion Teodorescu Incinerarea are loc Miercuri 30 Septembrie, orele 3 şi jumătate, la Crematoriul din Calea Şerban Vodă No. 183. COMISARIATUL DE POLIŢIE CIRCUMSCRIPŢIA 14 DIN BUCUREŞTI Conform adresei d-lui jude al oco­lului 4 din Bucureşti, cu No. 53.165 din 1931, se publică spre generala cunoştinţă că în ziua de 3 octombrie 1931, se vinde prin licitaţie publică averea mobilă a cf-lui Leonte Ichim, din str. Cloşca No. 9, Bucureşti, com­­pusă din mobilă din lemn şi alte obiecte urmărite în baza cărţii de judecată Nr. 1877 din 1929, spre despăgubirea Băncei populare încu­rajarea Micei Industrii. Vânzarea se va efectua pe piaţa Dudeşti-Vitan, începând de la orele legale. Publ. No. 8.137 --------------------------------------­GREFA TRIB. BOTOŞANI EXTRACT D. Vasile Gh. Timofte din co­muna Coşula, jud. Botoşani, cu perţiunea înregistrată la No. 48.317 din 1930, a intentat acţiune de divorţ în contra soţiei sale Victoria V. Timofte cu a­celaş domiciliu pentru cauze deter­minate. Din această căsătorie a rezultat un copil numit Dumitru în vârstă de un an. Soţia pârâtă posedă avere mobilă şi imobilă. Acest extract se va afişa şi publi­ca conform art. 285 cod civil modifi­cat. Grefier, V. Pughiuc No.41.414­. — 1931, Septembrie 19. GREFA TRIBUNALULUI TUTOVA EXTRACT D-na Maria I. Mutuzuc din oraşul Bârlad, str. Veniamin Kostache No. 1, cu petiţia înreg. la No. 11.918 din 8 Mai 1930, a intentat acţiune de di­vorţ contra soţului ei loan Mutuzuc, ajutor de grefier la tribunalul Iaşi S. I, domiciliat în oraşul Iaşi, pentru abandonare, rele tratamente, injurii grave etc. Din căsătoria numiţilor a rezultat o copilă anume Agripina de 5 ani. Soțul pârât nu posedă altă avere de­cât salariul de ajutor de grefier. Termen pentru şedinţa publică este fixat la 8 Octombrie 1931. Prezentul extract se va publica conform art. 285 din codul civil. Grefier, P. C. Ivănescu No. 49.727.­­ 1931, Septembrie 25. --------------------------------------­GREFA TRIB. ILFOV, secţ. IV c. c. EXTRACT D-na Valeria C. Cerchez din Bucu­reşti, str. Costache Negri No. 14, prin petiţia în reg­­ia No. 25.748 din 19 Septembrie 1931, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Cristofi Cerchez pentru motive determinate de lege. Din a lor căsătorie a rezultat două copile gemene anume Cristina şi Va­leria de 19 ani. Act dotal nu există. Avere nu au nici unul din soţi. S’a dat termen a doua conciliere la 30 Sept. 1931. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“, conf. rt. 285 c. c. Grefier, C. Niculescu No. 34.856,­­ 1931. Sept. 25. Dos. No. 4916/931 Vânzări mobiliare CORPUL PORT. TRIB. ILFOV In baza adresei cu No. 62.189 din 1931 a Jud. Ocol 1 Bucureşti, se pu­­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 10 Octombrie 1931, de la ora 12 din zi înainte, se­­va vinde la lici­taţie publică la localitate în Bucu­reşti, B-dul Fache No. 106, averea mo­bilă urmărită a d-nei Teodora Gheor­­ghiu, compusă din un bufo­ieria stejar afumat şi altele anume speci­ficate în procesul-verbal de urmări­re spre despăgubirea reclam. Pmni­­tru Voina. I , V­­ , Publ. Nr. 80.674. Dos. Nr. 6895/930. 60.693 dia p3 In baza adresei No. 1931 a Jud. Ocol I Bucureşti, se pU­­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 2 Octombrie 1931, dela ori 12 din zi înainte, se ,va vinde la lici­taţie publică în Bucureşti, Şos. Co­­lentina No. 18, averea mobilă urmă­­rită a debit. L. Creţu, care se compu­ne din 200 metri diferita picheturi pentru rochii și altele anume specifi­cate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Cre­ditul Nostru. n . Publ. No. 78.853. ' ' ..A1 In baza adresei No. 60.697 din 1931 a Jud. Ocol I București, se pu­­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 octombrie 1931, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la lici­taţie publică în Bucureşti, str. Epis­copul Radu No. 51, averea mobilă ur­mărită a debit. Paulina şi Hermat Solomon, care se compune din ui divan cu cuvertură de aţă şi alteia anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Banca Creditul Nostru. Publ. 78.840. In baza adresei No. 23.522 din 1931 a Trib. Ilfov, Secţ. II Com., se publ­că spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Octombrie 1931, dela ora 11 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Piaţa Ma­­tache Măcelaru, averea mobilă ur­mărită a debit. Caterina Sc. Arion şi Scarlat C. Arion pers. şi soţ pentru autorizare, care se compune din unt sufragerie din lemn de nuc şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea ere­­dit. Maria colonel Dr. Marinescu. Publ. No. 79.928. Dos. No. 20.914/93? In baza adresei No. 45.166 din 1931, a Trib. Ilfov, Secţ. II c. e., se publi­că spre cunoştinţa generală că î­n ziua de 5 Octombrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Arcul» No. 22, averea mobilă urmărită a de­bit. Armand Levy, care se compune din un dormitor din lemn de frasin şi altele anume specificate în proce­sul-verbal de urmărire, spre despă­gubirea credit. Schem­a Golda Solo­mon. Publ.­­No. 81.935. Dos. No. 20.623/930 PENTRU AMEXPLOATA Brevetul de invenţie No. 12292 relativ la: „Procedeu pentru tran­sformarea uleiurilor hidrocarbonice“, proprietarul brevetului d. JOSEPH­­ FRANCIS DONNELY doreşte a-i ceda­t sau a acorda licenţă de exploatare­­ şi, în genere, a intra în orice com­­binaţiune posibilă în vederea ex­ploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer MARCUS & BF.RLESCU. Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti I, str. Colţei L .

Next