Viitorul, octombrie 1931 (Anul 23, nr. 7098-7124)
1931-10-14 / nr. 7109
Miercuri 14 Octombrie 1931 Anul ai tfou3-zeci s! «redea fSo. 7109 4 Pagini 3 LEI EX. In TARA 6 LEI EX. în STRĂINĂTATE ABONAMENTE REDACŢIA — administraţia ANUNCIURI COMERCIALE IN TARA In streinătate BUCUREŞTI Se primesc direct la Administraţia darului, Strada Ud ud — — 700 Ie* ,Ud au ■— — »4001« STRADA EDGAR QUINET «a, 8 U STRADA R. POINCARE No. 17 R. Poincare 17 fi la toate Agenţiile de Publicitate Şase luni — — 350 , 1 Şase luni — — 700 . Trei luni------ 200 . Trei luni------«00 . Telefoanele; Direcţia 351 23, Redacţia şi Administraţia 349/23 şi 303/11 Manuscrisele republcate se distrug, 3 LEI EX. in ȚARA 6 LEI EH în STRĂINĂTATE înţelegerea între popoare Şi îndemnurile ţarei frente Două manifestări internaţionale, al căror sediu a fost ţara noastră, conferinţa interparlamentară şi conferinţa internaţională a miniştrilor aerului, din principalele state europene, au arătat, in primul, rând însemnătatea ce-o capătă tot mai mult ţara noastră, în concertul lumei politice. în al doilea rând aceste conferinţe au dovedit în chip luminos, nou- spirit al vremei noastre, spiritul de colaborare internaţională, de acord şi de înţelegere. Acest ritm nou al istoriei este desigur un aspect fericit al progresului intelectual şi moral al omenirei, care s’a convins de pericolul, de ruinele, de dezastrul, de inutilitatea practică a conflictelor armate. Se poate câştiga, prin bună înţelegere, mai mult şi mai statornic prin pace, decât prin sângerarea războiului. Poporul nostru care n'a făcut niciodată răsboiul, deşi l-a făcut atât de des, decât numai pentru ca să se apere şi să-şi menţină dreptul lui la viaţa liberă, aderă cu toată sinceritatea la concepţia pacifistă, şi ţara noastră este mândră ci a putut să fie la un moment dat, sediul acestor manifestation pacifiste şi de înţelegere internaţională. Dar această înţelegere este mai ales acuma necesară, pentru că numai astfel se va putea ajunge la curmarea crizei mondiale, care ameninţă şi nărue roadele atât de greu obţinute ale civilizaţiei şi progresul social. : * Această criză economică, nu va putea fi combătută cu discursuri, n’ mai puţin încă cu forţa armelor. Ea nu poate fi curmată decât prin armonisarea intereselor popoarelor, printr’o înţelegere a turcîor. Menţinându-se într’o ispilare reciprocă, voind numai să capete toate foloasele economice, în dauna altora, fiecare stat în parte, se prăpădeşte sub stăpânirea crizei economice şi financiare de azi. Nevoia acestei înţelegeri a fost luminos dovedită din punct de vedere al economiei agricole, de către d. Const. I. C. Brătianu, care a demonstrat cum criza de azi este produsul unui egoism rău înţeles al statelor producătoare pe terenul agricol. Susţinlind teza armonisărei intereselor, şi colaborând la ideia înţelegerei între popoare şi pe teren politic şi pe teren economic, avem şi satisfacţia de a fi alături de ideia acelui pan-europenism, aruncat lumei ca un cuvânt evangelic, de către d. Briand, şi adoptat de politica de azi a Franţei, atât de profund pacifistă, atât de cald pătrunsă de spiritul bun al înţelegerei. Intre vrăşmaşii de ieri, nu mai pot fi, nu trebue să fie resentimente, ci colaborarea tănilor pentru a salva civilisafia şi a creia condiţiile de viaţă sociala, în care omenirea să poată tpâi liniştit, şi să poată creia mai departe marile opere ce înalţă şi onorează spiritul uman. Franţa, care este astăzi mai putru decât oricare alt stat, periclitata de criza economică şi monetară, Franţa puternică prin trecutul ei de glorie, prin oştirea ei, prin finanţa ei, întinde cavalereşte mâna pentru o pace între popoare. E un gest simbolic, pe care statul Latin de la gurile Dunărei îl înţelege, cum a înţeles, a iubit şi-a urmat totdeauna, ideile și idealurile marei Frânte din depărtări geografice, dar din acia apropiere sufletească. BUGETUL Se lucrează la buget și se poate unei largi desbateri în Parlament. El trebue examinat articol cu articol, spre a se înlătura orice cheltueli inutile și totodată pentru așu se strecură evaluări eronate asupra veniturilor. E regretabil că departamentele, în procesele pe cari le alcătuesc, nu ţin seamă de instrucţiile ministerului de finanţe. Ele sunt departe de a face economiile cerute, astfel că toate bugetele vor trebui refăcute. Se va pierde deci un timp preţios cu reexaminarea proectelor şi coordonarea lor. De aceia, sperăm că lucrările vor fi accelerate astfel ca, bugetul să vină în discuţia Camerei, chiar la începutul sezlanei, care, graţie prorogărei, a întârziat prea mult. Este de dorit să înceteze sistemul bugetelor votate într-o noapte, inaugurat de naţional-ţărănişti pentru a da enormele deficite semnalate chiar de către actualul guvern. Voim o discuţie largă a proectului de buget şi a legilor financiare ce se vor aduce. Astfel nu numai că se vor ameliora proectele, dar guvernul va dovedi un mod civilizat de a înţelege parlamentarismul. — ceia ce din nenorocire „democraţii“ de ori au neglijat s’o facă, spune că lucrările nu progresează atât de repede cât ar trebui. Căci în timp ce în Cehoslovacia procesul de buget se va depune zilele acestea în parlament iar în Franţa lucrările au început intens încă din iunie, — la noi, probabil că nici la deschiderea Parlamentului, nu vom avea gata alcătuit proeetul ce se pregăteşte cu uşile zăvorâte. Deocamdată, observăm câteva semne neliniştitoare: apariţia unui proect de buget „extraordinar“ pe lângă cel „ordinar“, apoi pic gătirea lucrărilor fără o prealabilă reorganizare serioasă a serviciilor noastre publice. Pentru cei cari cunosc mai adânc secretele zeilor, neliniştea e mai mare. Ei ştiu că sunt miniştri cari nu înţeleg deloc situaţia actuală şi socot că dansul sutelor de milioane mai poate continua. Ei ştiu că puzderia de subsecretari de stat, onorifici sau nu, se socot în drept de-a alcătui bugete „independente“, pentru serviciile lor şi le apără cu o sârguinţă de care n’au dat dovada în alte treburi publice. Dar chiar dacă procetul de buget nu s’ar alcătui sub asemenea auspicii, încă în greaua situaţie de azi, trebue supus POLITICA EXTERNA — Statele Unite şi proadele financiare internaţionale După cum se supnise în presa internaţională, se pare că d. Hoover ar fi decis să propună o prelungire a moratoriilor datoriilor interaliate şi a despăgubirilor. Telegrame concordante din sursă americană şi engleză anunţă această deciziune. „Neiw-York-Herală” afirmă că preşedintele Hoover cr proecta să facă propuneri şi in chestiunea dezarmărei. Astfel primul ministru francez, d. Laval este avertizat ce va discuta la Washington — scrie „Debats”. Negreşit că premierul francez pleacă având fixate punctele din programul Franţei, în aceste probleme. „Daily Telegraph” află din New- York că d. Hoover a avut consfătuiri cu mai mulţi financiari şi oameni politici şi vederea prelungirei moratoriului datoriilor de război. Preşedintele este de părere că va fi tot atât de greu de a obţine consimţimântul senatului pentru prelungirea moratoriului pe un an ca şi pe un termen mai lung. Consilierii preşedintelui au susţinut ideia de a se amâna delicata chestiune a anulării datoriilor de răsboi, până după alegerile prezidenţiale din 1932. Aceiaşi consilieri au convins însă pe d. Hoover că o prelungire aa moratoriului pe încă trei ani ar face ca situaţia economică a Europei să se amelioreze, având o bună repercusiune şi asupra Americei. Acelaş ziar este informat şi asupra intenţiei d-lui Hoover de a convoca veste câtva timp o conferinţă mondială economică, la care guvernul american va propune anularea datoriilor contra unei scăderi a despăgubirilorgermane şi o reducere a forţelor militare navale europene. * Toate aceste Ştiri nu fac totuşi să dispară profunda nesiguranţă a epocei actuale. Această nesiguranţă generală este cauza principală a dificultăţilor de tot soiul din lumea întreagă. „Le Journal“ scrie: „La Berlin miniştrii Franţei au încercat să pună bazele unei cooperări francogermane. Ori această politică se dovedeşte contestată: ministrul afacerilor străine al Germaniei d. Curtius este scos din guvern, nui atât pentru nereuşita uniunei vamale austro-germană, ci pentru a se pregăti o remaniere de guern, menită să dea satisfacţii naţionaliştilor. Ziarul parizian constată că pe când se prepară plecarea d-lui Laval la Washington, se răspândesc tot felul de ştiri menite să creeze neînţelegeri. Astfel se afirmă că preşedintele Statelor Unite vrea să proclame un „armistiţiu” al construcţiilor navale, pe cinci ani, adică să complecteze ruina marinei franceze împiedicând înlocuirea vaselor vechi cari abia mai pot circula. Pe alte căi se anunţă prelungirea suspendărei planului Young, adică renegarea tuturor angajamentelor formale de despăgubiri. Mai sunt şi versiuni cari afirmă că se va cere Franţei să abandoneze rezervele sale de aur într’o combinaţie de depozit internaţional. In toate aceste ştiri cari seamănă nesiguranţa în toate ţările,, este şi o certitudine, diriguitorii britanici au decis alegerile generale, consultarea ţarei nemaiputând fi amânată. Aceste consultaţii, au în împrejurările actuale o importantă lesne de înțeles. Impresia în cercurile engleze financiare este că refacerea situaţiei ţarei după guvernarea, laburiștilor, este o operă dificilă și de lungă durată. * 1 NOTE D ESCURSIE In CIŞMEGIU D-l. Simionescu, care nu scapă niciun prilej ce a fi popularizatorul priceput şi înzestrat de Dumnezeu cu darul împărţirei bunurilor sufleteşti la cât mai mulţi a publicat o carte, care seamănă cu „Le voyage autour de pla chambre“, o carte în care se descrie o escursie în Cişmegiu. Şi d-l. Simionescu, ca învăţat în ştiinţele naturei, descoperăm un Cişmegiu nou, dar cu atât mai interesant, un Cişmegiu ce nu-l cunoşteam decât neprecis şi vag, şi anume că minunata grădină este nu numai o podoabă a ochilor, nu numai un loc de concentrată ozonificare, atât de folositoare plămânilor noştri de urbani trăiţi in atmosfera îmbâcsită a stradelor, dar şi o mare expoziţie vie botanică. Sunt aci alese, strânse, aşezate după canonul celei mai frumoase intuiţii artistice decorative, toate specimenele de flori, alăturăndu-se florile de ţară, florile comune si neboereşti, cu florile exotice, rare. Găsim in Cişmegiu, arborii rari, plantaţi cu grije şi cu noroc, armonisări de colori unice. O grădină ca Paradou al lui Zola, dar prin care a trecut o mână expertă şi un ochiu priceput, mâna şi ochiul esteticianului decorator, şi grădinarului expert. Le Notre e maestrul care domneşte din câmpiile Elisee şi deasupra Cişmegiului nostru ! Desigur că omul de ştiinţă vede toate acestea, şi face bine că ni le spune şi nouă. Noi până acuma admiram frumuseţea grădinei fără gândul analitic, şi fără ştiinţa botanistului, şi găseam în adevărat că parcul acesta central este o adevărată binefacere. Ne-a speriat orice veste şi au circulat de multeori, cu privire la mutilarea lui. Se spunea uneori că se va face crima de a-l tăia in două prin o stradă. Se spunea că în el se va construi nu ştim ce mare clădire... Veşti rele ] Noi dorim ca Cişmegiul să rămână aşa cum este. Şi dacă se poate să fie mărit tot mai mult, prin exproprieri fericite. Ceeace s’a făcut de curând de către o pricepută administraţie a grădinelor publice, prin încorporarea grădinei Krefulescu la Cişmegiu, este o lucrare meritorie. Aşteptăm ca şi această anexă teritorială să fie bine îngrijită, pentru a admira şi aci, meşteşugul horticol al celor ce conduc tehniceşte Cişmegiul. Frumuseştea acestei grădini face ca să ne mândrim cu ea, ca români, şi de aceea trebue ca toţi cetăţenii bucureşteni, să se considere şi tutori şi epitropi ai grădinei să o îngrijească, să o cerceteze cât mai des şi să o apere de loviturile ce i s’ar da prin capriciul unor edili, cari Dumnezeu cine ştie ce le va veni prin cap să facă din admirabilul din minunatul Cişmegiu, colţ de Raiu într’un oraş nu tocmai grijuliu de igienă, cum sunt Bucureştii noştri. PETRONIUS I algic de studii Comisiunile cercului de studii al partidului naţional-ţărănesc lucrează. D. A. VAEDA: — văd că aş dat lui Aurel Dobrescu comisia pădurilor, lui Bocu pe cea a contrabandelor şi lui Boilă pe cea a pensiilor. Mie ce-mi dai? D. MIHALACHE : — D-ta vei prezida comisia pentru îmbunătăţirea soarte, invalizilor, orfanilor şi văduvelor dia război IN TRANSILVANIA MANIFESTAŢIA Partidului Naţional-Liberal la Cluj - Cuvsntsfiie d-lor prof. Al. Lapeddc, gen. Mosoir, V. P. Sassu — DECLARAŢIILE d-lui DUCA CLUJ, 11. — Sâmbătă după amiază a sosit la Cluj, venind dinspre Dej, d. I. G. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal, insolit fiind de d-nii Vasile Sassu şi Traian Moşoiu, foşti miniştri. Preşedintele partidului naţional-liberal a fost întâmpinat la Dej de către o delegaţie a organizaţiei naţional-liberale din Cluj în frunte cu d. Alex. Lapedatu, fost ministru, preşedintele organizaţiei liberale din judeţul Cluj. Atât d. I. G. Duca cât şi d. general Moşoiu şi Vasile Sassu, au descins la hotel „Astoria“. Duminică, înainte de amiază la firele 9, la locuinţa d-lui Alex. Lapidatu, fost ministru a avut loc un ceai intim la care în afară de d. I G. Duca, general Moşoiu au participat un mare număr de fruntaşi ai organizaţiei clujene şi reprezentanţi ai tineretului liberal. La orele 10 şi jumătate preşedintele partidului naţional-liberal însoţit de d-nii V. Sassu, gen. Moşoiu şi Alex. Lapedatu au sosit la clubul partidului din piaţa Unirii unde erau adunaţi un foarte mare număr de preşedinţi ai organizaţiilor comunale din judeţ, întreg comitetul judeţean al organizaţiei liberale din Cluj, un mare număr de tineri şi membri din oraş ai partidului naţional-liberal. D. I. G. Duca a fost obiectul unei entuziaste manifestări de simpatie din partea numeroasei asitenţe. Adunarea de la club In afară de membrii locali ai organizaţiei liberale din judeţul Cluj, la adunarea de înainte de masă, de la club au participat şi delegaţi ai organizaţiilor din judeţul Mureş, Turda. Din judeţul Turda am remarcat pe d-nii dr. Vasile Meşter, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, dr Ioan Boieriu senator şi dr. Sârbu. Din judeţul Mureş am remarcat pe d-nii prof. Bogdan Duică preşedintele organizaţiei, Nicolae Ionescu, fost deputat, dr. Gafton Dumitru, Porubschi Francisc, profesor Nicolae Creţu, Zsigmond. Deasemeni au fost reprezentate judeţele Someş prin cf. prof. Petre Cherebaţiu, iar judeţul Odorheiu prin d. dr. Augustin Pordea. Adunarea s-a deschis la orele 11. Mai întâi a luat cuvântul d. Alex. Lapedatu, fost ministru cât şi preşedinte al organizaţiei din judeţul Cluj, care în aplauzele asistenţei a rostit următoarea cuvântare: pare a energiei româneşti, călită la focul dragostei de ţară. (Aplauze). Mă înscriu însă în contra laudelor adresate mie, căci eu d-lor şi fraţilor clujeni, nu am alt merit decât acela de a fi luat în serios — în modesta mea activitate politică — şi de a le fi pus la inimă în mod sincer, ideile naţionale şi democratice ale partidului nostru, în slujba căruia mă găsesc statornic de un sfert de veac încheiat, având marea satisfacţie că în acest timp partidul nostru a preconizat şi a prezidat politiceşte marile înfăptuiri naţionale, democratice şi constituţionale ce formează instituţiile vitale ale statului român. Aceste instituţiuni de bază ale statului nostru noi vroim prin campania actuală să le apărăm, să le apărăm şi de primejdia vremurilor grele prin care trecem şi de spiritul de aventură ce stăpâneşte azi conducerea ţării, spiritul guvernului actual. De aceea găsesc că această întrunire a organizaţiei naţional liberale din inima Ardealului are o deosebită importanţă pertru că ea — prezidată de însuşi şeful nostru — are onoarea de a auzi declaraţiunile hotărâtoare ale partidului nostru în ceea ce priveşte situaţia politică de azi, precum şi programul de imediată aplicare a soluţiilor eroice, preconizate de partidul liberal. Tot aici, şeful nostru va suna goarna mobilizării tuturor forţelor naţional liberale pentru lupta de apărare a statului nostru. Vroim să apărăm operele noastre: 17nitatea naţională, reformele democratice, şi viaţa noastră parlarmentară şi constituţională. * Lupta pentru apărarea Statului în ajunul bătăliei politice era firesc ca şeful nostru ca un comandant înţelept să-şi viziteze şi să inspecteze oastea liberală şi pe comandanţii tuturor unităţilor sale. Această cercetare ne duce la constatări ce ne umple inima de bucurie şi de nădejde. Consfătuirile pe care le facem acum în ţară îmi amintesc cu drag de campania politică a partidului nostru din toamna anului 1913, când marile şi ilustrul nostru şef Ionel Brătianu a anunţat ţării programul marilor reforme democratice : împroprietărirea şi votul universal. Cu câtă râvnă şi cu cât entusiasm tinerimea partidului liberal colinda oraşele şi satele spre a prevesti primăvara democratizării acestei ţări precum şi dezrobirea economică şi politică a ţărănimii. Reformele anunţate atunci au fost realizate. Aceasta este mândria partidului nostru, vorba lui e faptă şi fapta, izvor de dreptate este (vii aplauze). Astăzi când d-l Duca, ca un nou ■ crainic a unor vremuri mai bune anunţă campania de apărare a operelor noastre şi de îndreptare a situaţiunei ţării, datori suntem c toţii şi mai ales tinerimea partidului nostru să pregătim atmosfera şi să deşteptăm conştiinţele pentru ca această lupta să poată f încununată cu succes. Reformele democratice în primejdie Ca părinţi ai, reformelor de mai sus, suntem datori să le luăm apărarea; cici ce s’ar alege de pildă din toată împroprietărirea dacă an lăsa nevindecată situaţia disperată, agriculturii in general şi în special a ţărănimii noastre înglodată şi datorii. Intr’adevăr ţăranul nostru, prins astăzi între ciocan şi nicovală se zbate intre biruri de povară şi preţurile de ocară. In sacul datoriilor sale agricole greu ca şi un sac de pământ îl apasă în aşa măsură, in cât, îi încovoaie spinarea şi îl face să privească cu blestem ţărâna pământului pe care îl scormoneşte fără nădejde şi fără da (Conhiwre m im 2-a) D-l DUCA D-I V. P. SASSU • ‘ Cu vârsiarea d-lui Alex. Lapedatu Pentru a doua oară în timp de trei luni, avem norocul să vă salutăm în mijlocul nostru, cu aceleaşi sentimente de iubire, de încredere şi de devotament, pe care le păstrăm şefului nostru suprem. Acum trei luni aţi venit să ţineţi, în capitala Ardealului, o conferinţă politică cu reprezentanţii organizaţiilor naţional liberale de dincoace de munţi. Azi veniţi să luaţi contact mai apropiat, cum aţi făcut-o şi în alte părţi, cu organele de conducere cu cadrele organizaţiei noastre locale, să-i cunoaşteţi structura, funcţiunea şi activitatea şi să-i daţi sfaturile şi îndrumările d-voastră pline de experienţă şi autoritate pentru activitatea sa viitoare. Aşteptăm cu interes şi cu mulţumire aceste sfaturi şi îndrumări spre a le urma şi îndeplini cu spiritul aceleaşi înalte datorii civice de care ne conducem în viaţa noastră publiă. Dar nu putem ascunde, d-le Duca, căci o vedem şi simţim, cu toţii că nu numai noi, nu numai coreligionarii noştri politici din celelalte părţi ale ţării, ci neamul întreg, opinia publică toată, în faţa situaţiei nemaipomenit şi indefinit de grele în care ne găsim, aşteaptă cuvântul hotărât şi răspicat, plin de autoritate şi de răspundere a şefului partidului naţional liberal. Căci ori de câte ori, în trecut, ţara a ajuns în asemenea momente de îngrijorare, partidul naţional liberal, prin încrederea de care se bucură în faţa naţiunei, a ştiut reda acesteia, liniştea şi sigurănţa de care avea trebuinţă, pentru a învinge dificultăţile şi a-şi regăsi iarăşi calea desvoltării sale rodnice, ori, acum, poate mai mult ca totdeauna, ţara se găseşte în asemenea situaţie şi naţiunea aşteaptă de la partidul nostru, de la şeful său, să înceapă cu hotărâre şi încredere acţiunea sa de mântuire. (puternice aplauze). Şi nu, neîndoim d-le Duca, că acel care ţine cu atâta demnitate şi strălucire, steagul glorios al partidului naţional-liberal, va răspunde acestei aşteptări pe deplin şi întreg, iar partidul îl va secunda ca hotărâre neclintită de a înfrânge dificultăţile şi a le birui. Căci dacă, n’am avea această hotărâre n’am fi urmaşii demni ai marilor noştri predecesori şi nici soldaţi vrednici ai glorioasei oştiri liberale, fanatizată prin credinţă, şi disciplinată prin tradiţie (aplauze îndelungate). Salutăm apoi cu toată căldura inimelor noastre amicale, pe d-l fost ministru Vasile Sassu, care se află pentru prima oară in mijlocul nostru, pe bărbatul, care cu sufletul său generos, cu simţimintele sale sincere şi onest democratice, şi cu iubirea sa profundă pentru pătura ţărănească a fost şi a rămas, de 25 de ani de când acţionează în cadrele partidului naţional liberal şi în parlamentul ţării, campionul cel mai însufleţit şi mai intransigent al marilor reforme democratice ale partidului nostru — totul şi votul, cum obişnuia d-sa să se sintetizeze, împroprietărirea şi sufragiul universal, cum şi al tuturor acţiunilor mari şi nobile de interes obştesc şi naţional. Cuvântul său va pătrunde adânc în inimele celor tineri mai ales intărindu-i in ideologia naţional liberală în care ei trebue să acţioneze şi pe care d-l Sassu nu a părăsit-o un singur moment în strălucita sa carieră politică (vii aplauze). Avem, în fine, din nou ocazia să salutăm in mijlocul nostru, cu simpatia de totdeauna, pe unul din cei mai iubiţi şi preţuiţi prieteni ai organizat lunii noastre, care n’a lipsit niciodată dela manifestaţiile politice ale organizaţiei voastre,, pe gloriosul comandant din războiul nostru de întregire pe d-l general Traian Moşoiu care, cu optimismul său viguros şi nebiruit, fie va însufleţi şi întări, şi de astă dată cu cuvântul său sufletele covârşite de greutăţile zilelor prin care trecem (lungi aplauze). Cu acestea îl rog pe d-l Duca să ne facă cinstea de a prezida această şedinţă. D-l. AL. LAPEDATU Cuvântarea domnului P. V. Sassu După aceasta d-l preşedinte al partidului naţional liberal dă cuvântul d-lui Vasile Sassu fost ministrut care rosteşte următoarea cuvântare ce o dăm în rezumat:: Daţi-mi voe a spus d-l VasileSassu ca să despart în două cuvintele elogioase cu care distinsul d-voastră president şi bunul meu prieten d-l Al. Lapedatu, exponentul strălucit al Ardealului liberal, ne-a întâmpinat, în această incintă. Să împărtăşesc şi eu cu toată căldura cuvintele adresate şefului suprem al partidului nostru d-lui. G. Duca mândria generaţiei noastre şi nădejdea ţării, conducătorul pregătit la şcoala marilor ctitori ai Statului român, în jurul căruia unanimitatea fruntaşilor şi întreaga suflare liberală pentru a-l ajuta în marea luptă ce a început, pentru salvarea şi apărarea ţării. " Să mă asociez asemenea la cuvintele adresate bravului general Moşoiu care este o fericită întru