Viitorul, octombrie 1931 (Anul 23, nr. 7098-7124)

1931-10-14 / nr. 7109

Miercuri 14 Octombrie 1931 Anul ai tfou3-zeci s! «redea fSo. 7109 4 Pagini 3 LEI EX. In TARA 6 LEI EX. în STRĂINĂTATE ABONAMENTE REDACŢIA — administraţia ANUNCIURI COMERCIALE IN TARA In streinătate BUCUREŞTI Se primesc direct la Administraţia darului, Strada Ud ud — — 700 Ie* ,Ud au ■— — »4001« STRADA EDGAR QUINET «a, 8 U STRADA R. POINCARE No. 17 R. Poincare 17 fi la toate Agenţiile de Publicitate Şase luni — — 350 , 1 Şase luni — — 700 . Trei luni------ 200 .­­ Trei luni------«00 . Telefoanele; Direcţia 351 23, Redacţia şi Administraţia 349/23 şi 303/11 Manuscrisele republcate se distrug, 3 LEI EX. in ȚARA 6 LEI EH în STRĂINĂTATE înţelegerea între popoare Şi îndemnurile ţarei frente Două manifestări internaţiona­le, al căror sediu a fost ţara noa­stră, conferinţa interparlamen­tară şi conferinţa internaţională a miniştrilor aerului, din princi­palele state europene, au arătat, in primul, rând însemnătatea ce-o capătă tot mai mult ţara noas­tră, în concertul lumei politice. în al doilea rând aceste confe­rinţe au dovedit în chip luminos, nou- spirit al vremei noastre, spiritul de colaborare internaţio­nală, de acord şi de înţelegere. Acest ritm nou al istoriei este desigur un aspect fericit al pro­gresului intelectual şi moral al omenirei, care s’a convins de pe­ricolul, de ruinele, de dezastrul, de inutilitatea practică a conflic­­telor armate. Se poate câştiga, prin bună înţelegere, mai mult şi mai statornic prin pace, decât prin sângerarea războiului. Po­porul nostru care n'a făcut nici­odată răsboiul, deşi l-a făcut atât de des, decât numai pentru ca să se apere şi să-şi menţină dreptul lui la viaţa liberă, aderă cu toată sinceritatea la concepţia paci­fistă, şi ţara noastră este mândră ci a putut să fie la un moment dat, sediul acestor manifestati­on pacifiste şi de înţelegere in­­ternaţională. Dar această înţelegere este mai ales acuma necesară, pentru că numai astfel se va putea ajunge la curmarea crizei mondiale, ca­re ameninţă şi nărue roadele atât de greu obţinute ale civilizaţiei şi progresul social. : * Această criză economică, nu va pu­tea fi combătută cu discursuri, n’ mai puţin încă cu forţa arme­lor. Ea nu poate fi curmată decât prin armonisarea intereselor po­poarelor, printr’o înţelegere a tu­rcî­or. Menţinându-se într’o isp­i­lare reciprocă, voind numai să capete toate foloasele economice, în dauna altora, fie­care stat în parte, se prăpădeşte sub stăpâni­rea crizei economice şi financi­are de azi. Nevoia acestei înţelegeri a fost luminos dovedită din punct de vedere al economiei agricole, de către d. Const. I. C. Brătianu, ca­re a demonstrat cum criza de azi este produsul unui egoism rău în­­ţeles al statelor producătoare pe terenul agricol. Susţinlind teza armonisărei in­tereselor, şi colaborând la ideia în­ţelegerei între popoare şi pe teren politic şi pe teren economic, avem şi satisfacţia de­ a fi alături de ideia acelui pan-europenism, arun­cat lumei ca un cuvânt evange­lic, de către d. Briand, şi adop­tat de politica de azi a Franţei, atât de profund pacifistă, atât de cald pătrunsă de spiritul bun al înţelegerei. Intre vrăşmaşii de ieri, nu mai pot fi, nu trebue să fie resentimente, ci colaborarea tănilor pentru a salva civilisafia şi a creia condiţiile de viaţă so­ciala, în care omenirea să poată tpâi liniştit, şi să poată creia mai departe marile opere ce înalţă şi onorează spiritul uman. Franţa, care este astăzi mai pu­­t­ru de­cât ori­care alt stat, peri­clitata de criza economică şi mo­netară, Franţa puternică prin trecutul ei de glorie, prin oştirea ei, prin finanţa ei, întinde cava­lereşte mâna pentru o pace între popoare.­­ E un gest simbolic, pe care sta­tul Latin de la gurile Dunărei îl înţelege, cum a înţeles, a iubit şi-a urmat totdeauna, ideile și i­­dealurile marei Frânte din depăr­tări geografice, dar din a­ci­a a­­propiere sufletească. BUG­ETU­L Se lucrează la buget și se poate­­ unei largi desbateri în Parlament. El trebue examinat articol cu arti­col, spre a se înlătura orice chel­­tueli inutile și totodată pentru a­șu se strecură evaluări eronate a­­supra veniturilor. E regretabil că departamentele, în procesele pe cari le alcătuesc,­­ nu ţin seamă de instrucţiile ministerului de finanţe. Ele sunt departe de a face economiile ce­rute, astfel că toate bugetele vor trebui refăcute. Se va pierde deci un timp preţios cu reexaminarea proectelor şi coordonarea lor. De aceia, sperăm că lucrările vor fi accelerate astfel ca, bugetul să vină în discuţia Camerei, chiar la începutul sezlanei, care, graţie pro­­rogărei, a întârziat prea mult. Este de dorit să înceteze sistemul buge­telor votate într-o noapte, inaugu­rat de naţional-ţărănişti pentru a da enormele deficite semnalate chiar de către actualul guvern. Vo­im o discuţie largă a proectului de buget şi a legilor financiare ce se vor aduce. Astfel nu numai că se vor ameliora proectele, dar gu­vernul va dovedi un mod civilizat de­ a înţelege parlamentarismul. — ceia ce din nenorocire „democraţii“ de ori au neglijat s’o facă, spune că lucrările nu progresează atât de repede cât ar trebui. Căci în timp ce în Cehoslovacia proce­­sul de buget se va depune zilele acestea în parlament iar în Fran­ţa lucrările au început intens în­că din iunie, — la noi, probabil că nici la deschiderea Parlamen­tului, nu vom avea gata alcătuit proeetul ce se pregăteşte cu uşile zăvorâte. Deocamdată, observăm c­âteva semne neliniştitoare: apariţia u­­nui proect de buget „extraordinar“ pe lângă cel „ordinar“,­ apoi pi­c gătirea lucrărilor fără o preala­bilă reorganizare serioasă a servi­ciilor noastre publice. Pentru cei cari cunosc mai adânc secretele ze­ilor, neliniştea e mai mare. Ei ştiu că sunt miniştri cari nu înţeleg de­loc situaţia actuală şi socot că dan­sul sutelor de milioane mai poate continua. Ei ştiu că puzderia de subsecretari de stat, onorifici sau nu, se socot în drept de-a alcătui bugete „independente“, pentru ser­viciile lor şi le apără cu o sârgu­­inţ­ă de care n’au dat dovada în al­te treburi publice. Dar chiar dacă procetul de buget nu s’ar alcătui sub asemenea auspicii,­­ încă în greaua situaţie de azi, trebue supus POLITICA EXTERNA — Statele­ Unite şi proadele financiare internaţionale­­­ După cum se supnise în presa in­ternaţională, se pare că d. Hoover ar fi decis să propună o prelun­gire a moratoriilor datoriilor in­teraliate şi a despăgubirilor. Tele­grame concordante din sursă ame­ricană şi engleză anunţă această deciziune. „Neiw-York-Herală” a­­firmă că preşedintele Hoover c­r proecta să facă propuneri şi in chestiunea dezarmărei. Astfel pri­mul ministru francez, d. Laval este avertizat ce va discuta la Wa­shington — scrie „Debats”. Negre­şit că premierul francez pleacă a­­vând fixate punctele din programul Franţei, în aceste probleme. „Daily­ Telegraph” află din New- York­ că d. Hoover a avut consfă­tuiri cu mai mulţi financiari şi oameni politici şi vederea prelun­girei moratoriului datoriilor de război. Preşedintele este de părere că va fi tot atât de greu de a ob­ţine consimţimântul senatului pentru prelungirea moratoriului pe un an ca şi pe un termen mai lung. Consilierii preşedintelui au sus­ţinut ideia de a se amâna delicata chestiune a anulării datoriilor de răsboi, până după alegerile prezi­denţiale din 1932. Aceiaşi consilieri au convins însă pe d. Hoover că o prelungire aa moratoriului pe încă trei­ ani ar face ca situaţia econo­mică a Europei să se amelioreze, având o bună repercusiune şi a­­supra Americei. Acelaş ziar este informat şi asupra intenţiei d-lui Hoover de a convoca veste câtva timp o conferinţă mondială econo­mică, la care guvernul american va propune anularea datoriilor contra unei scăderi a despăgubiri­lor­­germane şi o reducere a for­ţelor militare navale europene. * Toate aceste Ştiri nu fac totuşi să dispară profunda nesiguranţă a epocei actuale. Această nesigu­ranţă generală este cauza princi­pală a dificultăţilor de tot soiul din lumea întreagă. „Le Journal“ scrie: „La Berlin miniştrii Franţei au încercat să pună bazele unei cooperări franco­­germane. Ori această politică se dovedeşte contestată: ministrul a­­facerilor străine al Germaniei d. Curtius este scos din guvern, nui atât pentru nereuşita uniunei va­male austro-germană­, ci pentru a se pregăti o remaniere de gue­rn, menită să dea satisfacţii naţiona­liştilor. Ziarul parizian constată că pe când se prepară plecarea d-lui La­val la Washington, se răspândesc tot felul de ştiri menite să creeze neînţelegeri. Astfel se afirmă că preşedintele Statelor­ Unite vrea să proclame un „armistiţiu” al con­strucţiilor navale, pe cinci ani, a­­dică să complecteze ruina marinei franceze împiedicând înlocuirea vaselor vechi cari abia mai pot circula. Pe alte căi se anunţă prelungi­rea suspendărei planului Young, adică renegarea tuturor angaja­mentelor formale de despăgubiri. Mai sunt şi versiuni cari afirmă că se va cere Franţei să abando­neze rezervele sale de aur într’o combinaţie de depozit internaţio­nal. In toate aceste ştiri cari seamă­nă nesiguranţa în toate ţările,, este şi o certitudine, diriguitorii bri­tanici au decis alegerile generale, consultarea ţarei nemai­putând fi amânată. Aceste consultaţii, au în împrejurările actuale o importan­tă lesne de înțeles. Impresia în cercurile engleze fi­nanciare este că refacerea situa­ţiei ţarei după guvernarea, labu­riștilor, este o operă dificilă și de lungă durată. * 1 NOTE D ESCURSIE In CIŞMEGIU D-l­­. Simionescu, care nu scapă niciun prilej c­e a fi popula­rizatorul priceput şi înzestrat de Dumnezeu cu darul împărţirei bunurilor sufleteşti la cât mai mulţi a publicat o carte, care sea­mănă cu „Le voyage autour de pla­ chambre“, o carte în care se descrie o escursie în Cişmegiu. Şi d-l­­. Simionescu, ca învăţat în ştiinţele naturei, descoperăm un Cişmegiu nou, dar cu atât mai in­teresant, un Cişmegiu ce nu-l cu­noşteam decât neprecis şi vag, şi anume că minunata grădină este nu numai o podoabă a ochilor, nu numai un loc de concentrată ozo­­nificare, atât de folositoare plă­mânilor noştri de urbani trăiţi in atmosfera îmbâcsită a stradelor, dar şi o mare expoziţie vie bota­nică. Sunt aci alese, strânse, aşe­zate după canonul celei mai fru­moase intuiţii artistice decorative, toate specimenele de flori, alătu­­răndu-se florile de ţară, florile co­mune si neboereşti, cu florile exo­tice, rare. Găsim in Cişmegiu, arborii rari, plantaţi cu grije şi cu noroc, armonisări de colori unice. O grădină ca Paradou al lui Zola, dar prin care a trecut o mână ex­pertă şi un ochiu priceput, mâna şi ochiul esteticianului decorator, şi grădinarului expert. Le Notre e maestrul care domneşte din câm­piile Elisee şi deasupra Cişmegi­­ului nostru ! Desigur că omul de ştiinţă vede toate acestea, şi face bine că ni le spune şi nouă. Noi până acuma admiram frumuseţea grădinei fără gândul analitic, şi fără ştiinţa bo­tanistului, şi găseam în adevărat că parcul acesta central este o a­­devărată binefacere. Ne-a speriat orice veste şi au circulat de multe­­ori, cu privire la­ mutilarea lui. Se spunea uneori că se va face crima de a-l tăia in două prin o stradă. Se spunea că în el se va construi nu ştim ce mare clădire... Veşti rele ] Noi dorim ca Cişmegiul să rămână aşa cum este. Şi dacă se poate să fie mărit tot mai mult, prin exproprieri fericite. Ceeace s’a făcut de curând de către o pri­cepută administraţie a grădinelor publice, prin încorporarea grădi­nei Krefulescu la Cişmegiu, este o lucrare meritorie. Aşteptăm ca şi această anexă teritorială să fie­ bine îngrijită, pentru a admira şi aci, meşteşugul horticol al celor ce conduc tehniceşte Cişmegiul. Frumuseştea acestei grădini face ca să ne mândrim cu ea, ca ro­mâni, şi de aceea trebue ca toţi ce­tăţenii bucureşteni, să se considere şi tutori şi epitropi ai grădinei să o îngrijească, să o cerceteze cât mai des şi să o apere de loviturile ce i s’ar da prin capriciul unor edili, cari Dumnezeu cine ştie ce le va veni prin cap să facă din admira­bilul din minunatul Cişmegiu, colţ de Raiu într’un oraş nu tocmai grijuliu de igienă, cum sunt Bu­cureştii noştri. PETRONIUS I a­lgic de studii Comisiunile cercului de studii al partidului naţional-ţărănesc lucrează. D. A­. VAEDA: — văd că aş dat lui Aurel Dobrescu comisia pădurilor, lui Bocu pe cea a contrabandelor şi lui Boilă pe cea a pensiilor. Mie ce-mi dai? D. MIHALACHE : — D-ta vei prezida comisia pentru îmbunătăţirea so­arte, inva­lizilor, orfanilor şi văduvelor dia război IN TRANSILVANIA MANIFESTAŢIA Partidului Naţional-Liberal la Cluj - Cuvsntsfiie d-lor prof. Al. Lapeddc, gen. Mosoir, V. P. Sassu — DECLARAŢIILE d-lui DUCA CLUJ, 11. — Sâmbătă după amia­ză a sosit la Cluj, venind dinspre Dej, d. I. G. Duca, preşedintele par­tidului naţional-liberal, insolit fiind de d-nii Vasile Sassu şi Traian Mo­­şoiu, foşti miniştri. Preşedintele partidului naţional-li­­beral a fost întâmpinat la Dej de către o delegaţie a organizaţiei na­ţional-liberale din Cluj în frunte cu d. Alex. Lapedatu, fost ministru, pre­şedintele organizaţiei liberale din judeţul Cluj. Atât d. I. G. Duca cât şi d. general Moşoiu şi Vasile Sassu, au descins la hotel „Astoria“. Duminică, înainte de amiază la fi­rele 9, la locuinţa d-lui Alex. Lapi­datu, fost ministru a avut loc un ceai intim la care în afară de d. I G. Duca, general Moşoiu au partici­pat un mare număr de fruntaşi ai organizaţiei clujene şi reprezentanţi ai tineretului liberal. La orele 10 şi jumătate preşedin­tele partidului naţional-liberal înso­ţit de d-nii V. Sassu, gen. Moşoiu şi Alex. Lapedatu au sosit la clubul partidului din piaţa Unirii unde erau adunaţi un foarte mare număr de preşedinţi ai organizaţiilor comu­nale din judeţ, întreg comitetul ju­deţean al organizaţiei liberale din Cluj, un mare număr de tineri şi membri din oraş ai partidului na­ţional-liberal. D. I. G. Duca a fost obiectul unei entuziaste manifestări de simpatie din partea numeroasei asitenţe. Adunarea de la club In afară de membrii locali ai or­ganizaţiei liberale din judeţul Cluj, la adunarea de înainte de masă, de la club au participat şi delegaţi ai or­ganizaţiilor din judeţul Mureş, Tur­da. Din judeţul Turda am remarcat pe d-nii dr. Vasile Meşter, vicepreşe­dinte al organizaţiei judeţene, dr Ioan Boieriu senator şi dr. Sârbu. Din judeţul Mureş am remarcat pe d-nii prof. Bogdan Duică preşedintele organizaţiei, Nicolae Ionescu, fost deputat, dr. Gafton Dumitru, Po­­rubschi Francisc, profesor Nicolae Creţu, Zsigmond. Deasemeni au fost reprezentate judeţele Someş prin cf. prof. Petre Cherebaţiu, iar judeţul Odorheiu prin d. dr. Augustin Por­­dea. Adunarea s-a deschis la orele­ 11. Mai întâi a luat cuvântul d. Alex. Lapedatu, fost ministru cât şi preşe­dinte al organizaţiei din judeţul Cluj, care în aplauzele asistenţei a rostit următoarea cuvântare: pare a energiei româneşti, călită la focul dragostei de ţară. (Aplauze). Mă înscriu însă în contra laude­lor adresate mie, căci eu d-lor şi fraţilor clujeni, nu am alt merit decât acela de a fi luat în serios — în modesta mea activitate politică — şi de a le fi pus la inimă în mod sincer, ideile naţionale şi democra­tice ale partidului nostru, în sluj­ba căruia mă găsesc statornic de un sfert de veac încheiat, având marea satisfacţie că în acest timp partidul nostru a preconizat şi a pr­ezidat politiceşte marile înfăp­tuiri naţionale, democratice şi con­­stituţionale ce formează institu­ţiile vitale ale statului român. A­ceste instituţiuni de bază ale sta­­tului nostru noi vroim prin cam­pania actuală să le apărăm, să le apărăm şi de primejdia vremurilor grele prin care trecem şi de spiri­tul de aventură ce stăpâneşte azi conducerea ţării, spiritul guver­nului actual. De aceea găsesc că această în­trunire a organizaţiei naţional li­berale din inima­ Ardealului are o­ deosebită importanţă per­tru că ea — prezidată de însuşi şef­ul nostru — are onoarea de a auzi declaraţi­unile hotărâtoare ale partidului nostru în ceea ce priveşte situaţia politică de azi, precum şi progra­mul de imediată aplicare a solu­ţiilor eroice, preconizate de parti­dul liberal. Tot aici, şeful nostru va suna goarna mobilizării tuturor for­ţelor naţional liberale pentru lupta de apărare a statului nostru. Vro­i­­m să apărăm operele noastre: 17­­nitatea naţională, reformele de­­­mocratice, şi viaţa noastră parlar­mentară şi constituţională. * Lupta pentru apărarea Statului în ajunul bătăliei politice era fi­resc ca şeful nostru ca un coman­dant înţelept să-şi viziteze şi să in­­specteze oastea liberală şi pe co­mandanţii tuturor unităţilor sale. Această cercetare ne duce la con­statări ce ne umple inima de bu­curie şi de nădejde. Consfătuirile pe care le facem acum în ţară îmi amintesc cu drag de campania politică a partidului nostru din toamna anului 1913, când marile şi ilustrul nostru şef Ionel Brătianu a anunţat ţării pro­gramul marilor reforme democra­tice : împroprietărirea şi votul u­­niversal. Cu câtă râvnă şi cu cât entusiasm tinerimea partidului li­beral colinda oraşele şi satele spre a prevesti primăvara democrati­zării acestei ţări precum şi dezro­birea economică şi politică a ţă­rănimii. Reformele anunţate a­­tunci au fost realizate. Aceasta este mândria partidului nostru, vorba lui e faptă şi fapta, izvor de dreptate este (vii aplauze). Astăzi când d-l Duca, ca un nou ■ crainic a unor vremuri mai bune anunţă campania de apărare a ope­relor noastre şi de îndreptare a si­tuaţiunei ţării, datori suntem c toţii şi mai ales tinerimea parti­dului nostru să pregătim atmos­fera şi să deşteptăm conştiinţele pentru ca această lupta să poat­ă f încununată cu succes. Reformele democratice în primejdie Ca părinţi ai, reformelor de mai sus, suntem datori să le luăm apăra­rea; cici ce s’ar alege de pildă din toată împroprietărirea dacă an lăsa nevindecată situaţia disperată­­, agriculturii in general şi în spe­cial a ţărănimii noastre înglodată şi datorii. Intr’adevăr ţăranul nostru, prins astăzi între ciocan şi nicovală se zbate intre biruri de povară şi pre­ţurile de ocară. In sacul dato­riilor sale agricole greu ca şi un sac de pământ îl apasă în aşa mă­sură, in cât, îi încovoaie spinarea şi îl face să privească cu blestem ţărâna pământului pe care îl scor­moneşte fără nădejde şi fără da (Conh­iwre m im 2-a) D-l DUCA D-I V. P. SASSU • ‘ Cu vârsiarea d-lui Alex. Lapedatu Pentru a doua oară în timp de trei luni, avem norocul să vă sa­lutăm în mijlocul nostru, cu ace­leaşi sentimente de iubire, de în­credere şi de devotament, pe care le păstrăm şefului nostru suprem. Acum trei luni aţi venit să ţi­neţi, în capitala Ardealului, o con­ferinţă politică cu reprezentanţii organizaţiilor naţional liberale de dincoace de munţi. Azi veniţi să luaţi contact mai apropiat, cum aţi făcut-o şi în alte părţi, cu or­ganele de conducere cu cadrele or­ganizaţiei noastre locale, să-i cu­noaşteţi structura, funcţiunea şi activitatea şi să-i daţi sfaturile şi îndrumările d-voastră pline de ex­perienţă şi autoritate pentru acti­vitatea sa viitoare. Aşteptăm cu interes şi cu mulţu­mire aceste sfaturi şi îndrumări spre a le urma şi îndeplini cu spi­ritul aceleaşi înalte datorii civice de care ne conducem în viaţa noa­stră publiă. Dar nu putem ascun­de, d-le Duca, căci o vedem şi sim­ţim, cu toţii că nu numai noi, nu numai coreligionarii noştri poli­tici din celelalte părţi ale ţării, ci neamul întreg, opinia publică toa­tă, în faţa situaţiei nemaipome­nit şi indefinit de grele în care ne găsim, aşteaptă cuvântul hotă­rât şi răspicat, plin de autoritate şi de răspundere a şefului partidu­lui naţional liberal. Căci ori de câte ori, în trecut, ţara a ajuns în asemenea momente de îngrijorare, partidul naţional liberal, prin încrederea de care se bucură în faţa­ naţiunei, a ştiut reda­ acesteia, liniştea şi sigurăn­­ţa de care avea trebuinţă, pentru a­ învinge dificultăţile şi a-şi re­găsi iarăşi calea desvoltării sale rodnice, ori, acum, poate mai mult ca totdeauna, ţara se găseşte în a­­semenea situaţie şi naţiunea a­­şteaptă de la partidul nostru, de la şeful său, să înceapă cu hotărâre şi încredere acţiunea sa de mân­tuire. (puternice aplauze). Şi nu, ne­­îndoim d-le Duca, că acel care ţine cu atâta demnitate şi strălucire, steagul glorios al par­tidului naţional-liberal, va răs­punde acestei aşteptări pe deplin şi întreg, iar partidul îl va se­cunda ca hotărâre neclintită de a înfrânge dificultăţile şi a le birui. Căci dacă, n’am avea această ho­tărâre n’am fi urmaşii demni ai marilor noştri predecesori şi nici soldaţi vrednici ai glorioasei o­­ştiri liberale, fanatizată prin cre­dinţă, şi disciplinată prin tradiţie (aplauze îndelungate). Salutăm apoi cu toată căldura inimelor noastre amicale, pe d-l fost ministru Vasile Sassu, care se află pentru prima oară in mijlocul nostru,­­ pe bărbatul, care cu sufletul său generos, cu simţimin­­tele sale sincere şi­ onest democra­tice, şi cu iubirea sa profundă pentru pătura ţărănească a fost şi a rămas, de 25 de ani de când ac­ţionează în cadrele partidului na­ţional liberal şi în parlamentul ţă­rii, campionul cel mai însufleţit şi mai intransigent al marilor refor­me democratice ale partidului no­stru — totul şi votul, cum obişnuia d-sa să se sintetizeze, împroprie­tărirea şi sufragiul universal, cum şi al tuturor acţiunilor mari şi no­bile de interes obştesc şi naţional. Cuvântul său va pătrunde adânc în inimele celor tineri mai ales intărindu-i in ideologia naţional liberală în care ei trebue să ac­ţioneze şi pe care d-l Sassu nu a părăsit-o un singur moment în strălucita sa carieră politică (vii aplauze). Avem, în fine, din nou ocazia să salutăm in mijlocul nostru, cu simpatia de totdeauna, pe unul din cei mai iubiţi şi preţuiţi prie­teni ai organizat lunii noastre, care n’a lipsit niciodată dela manife­staţiile politice ale organizaţiei voastre,, pe gloriosul comandant din războiul nostru de întregire pe d-l general Traian Moşoiu care, cu optimismul său viguros şi nebiruit, fie va însufleţi şi în­tări, şi de astă dată cu cuvântul său sufletele covârşite de greută­ţile zilelor prin care trecem (lungi aplauze). Cu acestea îl rog pe d-l Duca să ne facă cinstea de a prezida acea­stă şedinţă. D-l. AL. LAPEDATU ­ Cuvântarea domnului P. V. Sassu După aceasta d-l preşedinte al partidului naţional liberal dă cu­vântul d-lui Vasile Sassu fost mi­ni­st­rut care rosteşte următoarea cu­vântare ce o dăm în rezumat:: Daţi-mi voe a spus d-l Vasile­­Sassu ca să despart în două cu­vintele elogioase cu care distinsul d-voastră president şi bunul meu prieten d-l Al. Lapedatu, exponen­tul strălucit al Ardealului liberal, ne-a­ întâmpinat, în această incintă. Să împărtăşesc şi eu cu toată căl­dura cuvintele adresate şefului su­prem al partidului nostru d-lui­­. G. Duca mândria generaţiei noas­tre şi nădejdea ţării, conducătorul pregătit la şcoala marilor ctitori ai Statului român, în jurul căruia unanimitatea fruntaşilor şi în­treaga suflare liberală pentru a-l­­ ajuta în marea luptă ce a început,­­ pentru salvarea şi apărarea ţării. " Să mă asociez asemenea la cuvin­tele adresate bravului general Moşoiu care este o fericită întru­

Next