Viitorul, noiembrie 1931 (Anul 23, nr. 7125-7150)
1931-11-01 / nr. 7125
O NOUA RASBUNARE ? mmmnaltor din Jucica-Vethe (Cernăuti CERNĂUŢI. — Am relatat ieri despre un nou act sângeros petrecut Duminică 25 crt. in corn. Jucica-Veche. Revenim cu amănunte: In satul Jucica, din .jud. Cernăuţi, care în ultimul timp a fost teatrul a numeroase crime, s’a petrecut un nou asasinat care întunecă pe celelalte asasinate săvârşite până acuma prin aceia, că acesta era comis chiar în biserica satului. Motivele crimei constau tot in duşmănia de moarte intre două familii. Săptămâna trecută, s’a judecat in faţa Curţii cu juri din localitate, procesul autorilor fioaroasei crime din Jucica (despre care am relatat la timp in ziarul nostru). Pe banca acuzaţilor se găseau: fostul primar naţional-ţărănist Alexandru Iîccraineţ şi apasinii Ştefan Chefiac, Vasile Belinschi, Ion Medie şi Ion Stepeniuc. Cu prilejul desbaterilor a fost ascultat ca martor al acuzării, săteanul Semen Rutcko, care a depus foarte defavorabil acuzaţilor şi îndeosebi împotriva fostului primar Alex. Ucrainei. Semen Rutcko, fiind ameninţat cu moartea de către partizanii familiei Alexandru Ucrainei, a fugit de la desbateri şi abia după amiază a putut fi readus sub pază şi protecţia unui jandarm. Duminică dimineaţa, biserica din Jucica era plină de lume. In timpul servciului religios se auzi deodată un strigăt disperat şi un soldat se prăbuşi plin de sânge in mijlocul bisericii. Un alt ţăran se găsea aplecat asupra lui cu un topor în mână căutând să-i aplice noui lovituri. In biserică se produse o mare panică. Cu mare greutate au izbutit mai mulţi săteni să-l dezarmeze pe criminal şi să-l lege. Victima este soldatul Vasile Rutcko, fratele martorului care a depus defavorabil acuzaţilor la Curtea cu Juri din Cernăuţi, iar asasinul este Nicolai Stepeniuc, fratele unuia din acuzaţi. Soldatul venise in permisie acasă şi se duse la biserică. Asasinul l-a pândit, s’a dus acasă de şi-a luat un topor şi a venit din nou la biserică unde furişându-se lângă victimă o lovi cu toporul în cap. Victima in stare gravă a fost internată la spitalul din Sadagura iar criminalul cu actele dresate a fost înaintat parchetului. NAŢIONAL-ŢARANIŞTII de la Tetova In plină Eşecul „Congresului“ anual — Bârlad. — Duminică 26 Octombrie a avut loc in sala teatrului ,'Carol1' din localitate aşa zisul congres anual al organizaţiei naţional ţărăniste din judeţul nostru. Pentru ca această manifestaţie a naţional-ţărăniştilor să fie mai atrăgătoare. (ştiind cât sunt de huliţi in judeţul nostru ca şi ’n restul ţării) au anunţat că la această impunătoare (!?) întrunire vor lua parte pe lângă alţi foşti miniştri şi d. V. Madgearu ca număr de atracţie. Nu vom arăta aici că cu toate manielele şi banchetele promise sătenilor de prin judeţ plus cheltuelile de transport şi alte mărunţişuri, nu au avut nici un succes, deoarece sătenii conştienţi de demagogia şi râul făcut ţării mai târziu pe vremea când ne guvernau, nu au mai ascultat de aceste palavre, nemai venind la întrunire. E drept c sala a fost plină. Dar a fost pli. r ' cu elevi şi curioşi care ca simj ' spectatori au venit să vadă şi raudă, numărul desenzaţie“ pe re voia să-l etaleze național-ţăr '’sti. "-or ici colo câţiva .fruntaşi“ r 'omli-tărănişti din judeţ, for‘î, rlîn pleava satelor şi angajaţi rocial să aplaude şi să strige ura r • tru a face... atmosferă. ar deziluzia spectatorilor a fost re. întocmai ca la un film de rome. dacă filmul nu e bun, lurma a plecat, murmurând că nuntă. ! de senzaţie nu a mai venit. D. doeanu a tras pe sfoară pe cole, r * de politică şi a tras pe sfoară şioprinţi, spectatori. La un moment dat îţi venea mai uşor să numeri rmenii din sală decât imensele eroime goale. Degeaba spunea nervr din moaşa sa figure, degeaba bâtea furios in masă bietul d. Georgescu, să se facă linişte. Lumea plictisită de balivernele oratorilor pleca in grupuri compacte din sală producând sgomot cu scaunele şi murmurând nu tocmai plăcut la adresa d-lui Georgescu-Bărlad. Am avut răbdare şi am stat până la sfârşit. Nici unul dintre oratori nu a amintit de şeful de la Bădăcin. Toţi proslăveau pe învăţătorul de la Topoloveni. Şi atunci când d. Georgescu-Bârlad a avut imprudenţa să pomenească numele d-lui, Maniu o adevărată consternare i-a cuprins pe ceilalţi oratori. Şi era fatal. Ceace se încăpuse in altă parte a ţării şi-a găsit ecoul şi’n organizaţia naţional-ţârănistă dela Tutova. Căci de mult s’au început manevrele pentru deslocarea acestei organizaţii din două nume şi două asociaţii cu nume separat. Astfel pe rând şi-au dat demisia o serie de fruntaşi ţărănişti, cu scopul de a reînfiinţa vechiul partid ţărănesc ca o manifestare ostilă dictaturei ce o face, asupra membrilor şeful ei d. Georgescu- Bârlad. Dar, ceeace nu s’a putut isprăvi până la acest congres, se va continua în cursul acestor săptămâni aşa că situaţia organizaţiei naţio- I nal-ţărăniste din judeţul Tutova este pecetluită. „ Acum este locul să amintim de ■ popularitatea de care se bucură paartidul liberal la noi ca şi in res■ ful ţării şi dragostea de care este înconjurat şeful ei E. N. Simionescu. Căci fie la guvern, fie în opoziţie întrunirile partidului liberal sunt populate de tot ce au mai select şi mai distins oraşul şi judeţul nostru. CORESPONDENT CERNĂUŢI — După o peripiţioasă urmărire, au fost găsiţi într’un beciu din suburbia Mânăstireş, indivizii loban Csek şi Gheorghe Lublinschi, foştii tovarăşi ai fiorosului asasin Teodorovici. Prin arestarea acestor doi indivizi, toţi complicii sângerosului tâlhar sunt arestaţi, iar după câte ne aducem aminte din reportagiile precedente, un al treilea complice, dezertorul Verstiuc a fost împuşcat de însuşi Teodorovici. Ambii răufăcători, au făcut declaraţiuni complecte, şi confirmară intru totul supoziţiunile făcut© de poliţie cu privire la desfăşurarea dramei asasinatului atât din str. Mircea Vodă din Cernăuţi cât şi cea din Jucina Nouă. Teodorovici, ajutat de dezertorul Verstincc, a pătruns în noaptea crimei in locuinţa bătrânei Reginei Mersch şi târând-o in beciul casei, o asasină. Ceilalţi complici se aflau postaţi în faţa casei îndeplinind oficiul de pânduri. După comiterea asasinatului criminalii se despărţiră iar ulterior intervenind o ceartă între Verestiuc şi Teodorovici, cel din urmă temându-se să nu fie trădat, îl împuşcă pe Verstiuc. La domiciliul lui Czek din str. Cărămidarilor, poliţia a descoperit un trench-coat, care aparţinuse p© vremuri banditului Teodorovici. De la mânecca acestui trench-coat» lipseşte o clapă de postav, găsită nu departe de locul unde fusese asasinat comerciantul Geissinger din Indca Nouă. Prin aceasta se face nendmos dovada culpabilităţii lui Teodorovici şi în această sângeroasă afacere. Poliţia continuă cu asiduitate cercetările, sperând ca în timpul cel mai scurt fiorosul bandit Teodorovici va fi arestat. De la Congresul Invitător Stor La telegrama trimisă Majestăţii Sale Regelui de către Congresul învăţătorilor ţinut în Bucureşti la 25 şi 26 Oct., d-l D. V. Toni, a primit următorul răspuns: „Viile mele mulţumiri învăţătorimii ţării, adunate în congres, pentru frumoasele lor sentimente de devotament şi de credinţă. Aori cari vor fi la datorie, fără şovăire, chiar în clipe grele, luminând tineretul pe calea dreaptă, vor avea totdeauna toată solicitudinea mea“. CAROL. rmfei Asasinatul din Cernăuţi - Complicii fiorosului asasin Teodorovici au fost arestat! — ly MEMENTO RADIO BUCUREŞTI SAMBATA 31 OCTOMBRIE 1931 Ora 13 Gramofon. 13.30 Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50 Gramofon. 18 Orchestra Sibiceanu. 10 Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. Ora 18 BERLIN Trans.: Muzîcă. BELGRAD Cântece naţionale; Concert. VIENA Concert. BUDAPESTA Conf.; Concert. 19 BERLIN Conferinţă. VIENA Sfaturi pt. circulaţie. BUDAPESTA Poşta radio amatorilor. 20 BERLIN Pentru lucrători. VIENA Actualităţi. Ora, met.; 19.10 Orchestra Sibiceanu. 20 D. prof. Simionescu. 20.20 D. Al. Bădăuță. 20.40 Gramofon 21 D. F. Caratge, flaut. 21.30 D. Gheron Netta. 21.45 D-na Smaranda Atanasoff, piano. 22.15 D. V. Filip, violină. 22.45 Informațiuni. Știri, sport. Operă. BUDAPESTA Causerie. Trans de la Operă. 21 BERLIN Concert. BELGRAD Trans, unei opere din Zagreb. 22 BELGRAD Conferinţă. 23 BERLIN Met., ştiri sportive; Muzică. VIENA Serbare nautică ; Muzică. STRAINATIVITEA ■■ I ■ — — Deschiderea dispensarului soc. „Profilaxia tuberculozei“ din Crasova CRAIOVA. — In ziua de Sf. Du’ mitru s’a făcut inaugurarea dispensarului Soc. „Profilaxia Tuberculozei“, înființat, în clădirea cedată de primărie lângă „Azilul Bârzan“ in str. 10 Mai. Cu acest prilej s’a oficiat un serviciu religios de către preotul M. Popescu dela Biserica Sf Mina. După terminarea slujbei religioase, d-na Maria Pop, prezidenta Soc. „Profilaxia tuberculozei“ a mulțumit fostului consiliu municipal care in unanimitate a dat votul cedând localul în care s’a instalat acest dispensar, acordând şi suma de 100.000 lei pentru cheltuelile de amenajare. A mai mulţumit Ministerului Sănătăţei care a dat 400.000 lei pentru cumpărarea instalaţiei de radiografie şi aparatele cu care a fost înzestrat dispensarul. Au mai luat cuvântul d. dr. N. Petrescu din partea municipiului Craiova, şi dr. P. Mihail, care cu multă căldură au lăudat munca întemeietorilor. Noul dispensar va funcţiona zilnic fiind condus de d. dr. Nicolau. Cărţi noui In editura ziarului „Universul“ a apărut volumul DANSUL CANIBALILOR (Povestirea unei călătorii prin Guineea din Africa) scrisă de excelentul povestitor d. MIHAI TICAN RUMANO. Atât prin originalitatea subiectului cât şi prin verva cu care d. Mihai Tican Rumano comunică regimul de viaţă, impresiile şi întâiplările dintr’o lume îndepărtată şi izolată de societatea civilizată, cartea d-sale se citeşte cu un deosebit interes. PENTRU A EXPLOATA brevetele de Invenţie No. 14638 şi 14639 Relative la: 1) „Dispozitive pentru amortizarea şocurilor pentru lagăre de vehicule“ şi 2) „Dispozitiv de ungere pentru lagăre de osii“ proprietara brevetelor firma Eisen tind Stahlwerk Walter Peyinghaus, doreşte a le ceda sau a acorda licenţă de exploatare, şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lor în România. Informaţiuni la : inginer Marcus şi Berlescu, birou de brevete de invenție, București-I str. Colței 1. * Dalari falsificaţi la BUCOVINA CERNĂUŢI. De curând şeful postului de jandarmi din com. Boronţi plutonier Beţianu a făcut o interesantă descoperire. Numeroşi săteni din com. Borăuţi şi alte comune învecinate şi chiar negustori din Cernăuţi, au fost multă vreme victima, unor ingenioşi escroci falsificatori de monedă americană. Cercetând întreaproape cazul, a putut stabili că ingenioşii escroci cumpărau pe pieţele Cernăuţului monede a unu şi doi dolari, adăugându-le cifrelor indicatoare de valoare cu o cerneală asemănătoare încă un zero. In urma acestei descoperiri, şeful de post a procedat la arestarea sătenilor T. Diacauc, C. Iaconciuc şi Bohor din Borăuţi, autorii falsificărilor de dolari. Cu actele dresate au fost înaintaţi parchetului Cernăuţi. Un proces original desbătut în faţa comisiunii interimare a iucţiilus Dolj CRAIOVA. — In faţa comisiunei interimare a judeţului Dolj s’a deabătut un original proces între doui slujbaşi. — proces al cărui obiect este postul de secretar general al prefecturei jud. Dolj. Iată cum au decurs lucrurile- Acum aproape o lună, d. Gh. Hodoroabă, şef de secţie la serviciul internelor din fostul directorat ministerial, a Înaintat prefecture! judeţului Dolj, o petiţie în care a contestat numirea de secretar general al prefecturei făcută de trecuta comisiune internată a jud. Dolj în persoana d-lui Const Morărescu, licenţiat în drept Motivele invocate de contestator sunt: Numirea d-lui C. Morărescu este ilegală, întrucât comisiunea interimară nu a respectat prevederile art 260 al. 2 din Legea de organizare a adiţiei locale, candidatul netrecând examenul de capacitate şi nici cel puţin nu a ocupat trei ani ui post, în administraţie cu gradul de şef de serviciu. Comisia de judecată a confirmat totuşi pe d. Morărescu, descoperirea unei mari contrabande de brichete în Bucovina CERNĂUŢI. — In urma unui denunţ, organele vamale de la frontiera Grigore Ghica-Vodă, au reuşit să descopere în trenul rapid, în vagonul de dormit ce venia direct de la Viena o mare contrabandă de brichete şi pietre de brichete. In valizele cu fund dublu ale comerciantului Karl Neuberger, originar din Viena, Pretins comerciant, s’au găsit brichete de diferite calităţi şi în cea mai mare parte ultimul model, şi 1809 pietre de brichete, pe cari numitul a căutat să îe introducă în ţară în mod fraudulos fără să plătească taxele vamale. La interogatoriul ce i s’a luat, contravenientului s’a abţinut de orice declaraţie. Organele vamale au încheiat acte de contravenţie, cari împreună cu obiectele confiscate şi cu contrabandistul au fost înaintate parchetului din Cernăuţi. In acelaş timp s-a sesizat Ministerul de Finanţe, pentru aplicarea amendei. VIITORUL. O IMPORTANTA MANIFESTAŢIE POLITICA — întrunirea organizaţiei naţional-liberale din jud. Constanţa — Pentru ziua de Sâmbătă 24 Octombrie 1931, la orele 11 dimineaţa a fost convocat comitetul judeţean al organizaţiei partidului naţional liberal din municipiul şi judeţul Constanţa, pentru a fi pus în curent cu situaţia politică şi pentru a-şi îndeplini obligaţiunile sale statutare. Şedinţa a avut loc în saloanele clubului P. N. L. din Constanţa, în prezenţa membrilor comitetului judeţean şi a fost prezidată de d-l Primul a luat cuvântul domnul Vasile P. Sassu, preşedintele organizaţiei, care după ce salută pe fruntaşii organizaţiei P. N. L. din judeţul Constanţa, arată că aduna Cori sunt nevoile de astăzi Conversiunea datoriilor agricole P. N. L. Îşi ia angajamentul ca atunci când va avea puterea, să scadă impozitele cari astăzi au devenit o sarcină insuportabilă pentru contribuabili şi când un partid de valoarea şi seriozitatea P. N. L. îşi ia un asemenea angajament nu mai rămâne nici o îndoială că această unuire sunt nevoile cele mari ale zilei de astăzi, criza de care suferă toată lumea ne-a lovit greu şi pe noi. Nu voi insista asupra acestui adevăr prea evident. Direcţiunea partidului a constatat in special că suferim de impozite prea mari, de dobânzi prea mari, de datoriile agricole ce apasă ca un sac de pământ pe umerii plugarilor îngenunchiaţi si în sfârşit de preţurile de ocară ale produselor agricole, VASILE P. SASSU, preşedintele organizaţiei judeţene, a cărui sosire a fost salutată cu entusiaste aclamaţiuni. Au luat parte la această şedinţă, toţi membrii biuroului organizaţiei judeţene şi municipale, membrii delegaţiunei permanente şi un impunător număr de fruntaşi ai organizaţiunilor P. N. L. dela sate şi oraşe, membri ai comitetului judeţean, luând astfel aspectul unei întruniri publice. Iern îşi va face din nou datoria către agricultori şi către reformele realizate de el şi cari fără această operaţiune financiară s’ar găsi grav ameninţate. Dacă vom avea posibilitatea ca pentru efectuarea conversiunea acesteia să facem şi un împrumut extern, plata datoriilor se va face de o casă de amortizare garantată de stat care va plăti creditorilor în urma unui acord amiabil de natură a reduce în parte acele creanţe, un anumit procent în numerar, iar restul în obligaţiuni de rentă cu cupon garantat de stat şi cu dobândă convenabilă, din care datornicii vor plăti numai 5,6 la sută, diferenţa urmând a fi suportată de stat. Suntem deci in măsură să lichidăm în chipul acesta datoriile trecutului şi prin instituţiuni de credit ce se vor creia să ajutăm cu dobânzi mai mici pe plugarii cari îşi vor lua astfel din nou avântul economic cunoscut, iar ţara va merge din nou pe drumul prosperităţii. Valorificarea produselor agricole Partidul naţional-liberal a preconizat altă soluţie decât acela cuprinsă în legea astăzi în vigoare. De prima Au mai luat cuvântul asupra problemelor politice la ordinea zilei şi d-nii Constantin Alintăneştianu, senator, Horia P. Grigorescu, fost denutat Florea Floren, cerealist, Scipio Vulcan, avocat Radu Roşculeţ, deputat şi Vasile Sassu, învăţător. Primirea unor demisii obligatorii Se primesc îrn unanimitate demisiunile din P. N. L. a următorilor domni cari contrar consemnului dat de conducerea organizaţiei, axx primit diferite însărcinări de încredere din m partea actualului guvern : T. C. Theodorescu- Valahu, Selim Abdulachim, D. Papadii, Romulus Cocea, Al. Beiu, Vasile Botea, Ștefan Boros, Ion Borcea, Constantin Semenescu si Theodor Ignătescu. de export n’a profitat producătorul decât intr'o măsură infimă. Legea actuală a fost deci departe de a da rezultatele dorite de agricultori. Soluţiunea partidului naţional-liberal a fost expusă pe larg in parlament de fruntaşul nostru, d. deputat Const. I. C. Brătianu. Astăzi 3/4 din producţia de grâu se consumă in ţară, este bine deci a pune un preţ minimal de grâu de cca. 40.000 lei vagonul iar ca un control, să se înfiinţeze comisiuni judeţene cari să veghieze la asigurarea acestui preţ minimal pentru încurajarea producătorului. Pentru orz şi ovăz cari se consumă în mică parte în ţară, momentan nu se poate face prea mult, însă prin ridicarea preţului grâului se vor înviora desigur şi celelalte preţuri. Acesta este programul nostru de imediată realizare. Eu personal am mai adăugat încă o propunere, care se găseşte în studiul unei comisiuni a comitetului central şi anume — o politică de ostenire a traiului. Efftenirea traiului Ceea ce constitue indignarea plugarilor nu este atât faptul in sine al scăderii preţurilor bucatelor lor cât împrejurarea că ei vând eftin şi cumpără scump, existând astfel o disproporţie revoltătoare între scăderea preţurilor produselor agricole şi a celor industriale. Scumpeţea vieţii constă deci în disproporţia între veniturile şi cheltuelile plugarilor. Suntem datori să examinam cauzele cari fac ca unele preturi să scadă mai puţin decât altele şi să luăm măsurile de mgcare, revizuind pe de o parte tariful vamal care acordă unor industrii o protecţiune exagerată şi nejustificată şi micşorând pe de altă parte impozitele şi diferitele taxe ce apasă prea mult asupra preturilor unor anumite produse sau de altă natură. Expunerea d.lui Vasile P. Issu Cari sunt soluţîite P. N. L. Criza de încredere Alte cuvântări rea de astăzi nu are caracterul unei întruniri publice ci pe acela al unei consfătuiri a unui organ statutar de conducere a organizaţiei judeţene. D-sa arată că nu a convocat de mult comitetul judeţean din preajma alegerilor generale din două cauze şi anume : pe de o parte din cauza vacanţei mari care a urmat, imediat după alegeri şi apoi pentru că d-sa a aşteptat ca direcţia centrală a partidului să se fixeze asupra punctelor de program de imediate realizare preconizate de P. N. L. pentru ca apoi d-sa, iniţiat fiind, să poată lămuri comitetul asupra acestor probleme politice— Se mai găsesc şi alte partide cari afirmă că ar avea şi. de soluţiuni pentru toate aceste^probleme, dar chestiunea, este de încrederea şi de reputaţia organizaţiunilor politice respective. P. N■ L. e un partid serios şi, de încredere, care nla minţit, n’a amăgit şi nu s’a jucat cu fagădue- rile sale, care de 80 de ani trăeşte cu demnitatea tinerii cuvântului său şi care în toate ceasurile grele ale ţării şi-a făcut deantregul datoria. De când am plecat noi dela putere au venit două regimuri de dureroasă experienţă cari au provocat o serioasă criză de încredere. Un spirit de stricăciune, de aventura şi de dictatură stăpâneşte de 3 ani conducerea ţarei, aducănd în toate o dezorientare descurajantă. Voi cam de decenii ne-am bucurat de încrederea poporului — pe care ne întemeem toată politica noastră — suntem şi astăzi din nou pretutindeni reclamaţi ca salvatori, fiindcă noi singuri mai putem astăzi vindeca şi criza de încredere de care suferim. De altfel, avem şi datoria să ne apărăm şurare va fi realizată prin economii. opera democratică, naţiile ce se vor face in toate administraţiunile publice. P. N. L. îşi ia deasemenea angajamentul de a scădea dobânzile instituţiunilor de credit privat. Orce dobândă mai mare de cca 10% pe an este împovărătoare. P. N. L. are posibilitatea de a realiza această promisiune, deoarece el fiind părintele instituţiunilor noastre de credit — in frunte cu Banca Naţională a României — cunoaşte mijloacele prin cari se poate ajunge la o scădere a dobânzilor cari astăzi nu ating numai venitul ci şi însăşi capitalul — fondul de rezistenţă al cetăţenilor. nală şi constituţională a Statului nostru. In această atmosferă, numai simplul fapt al aducerii noastre la guvern, va aduce o înviorare sigură a sufletului poporului nostru. Va fi un punct de sprijin moral, de orientare şi de îmbărbătare. Din comparaţia cu cele două regimuri ce ne-au urmat să fim mândri că au eşit şi de astă dată la iveală dreptatea, şi prestigiul P. N. L. şi în jurul lui să ne strângem rândurile, pentru că întărindu-l pe el, întărim însuşi scutul ţarei. (Aclamaţiuni furtunoase). Desigur că punctul cel mai important îl formează operaţiunea conversiunei datoriilor agricole, ea urmând să aducă uşurarea agricultorilor şi o însănătoşire şi o înviorare a întregei noastre vieţi economice. Se plâng agricultorii că datoriile au covârşit puterea lor de plată şi aceasta nu din vina lor. Preţurile produselor au scăzut iar datoriile lor fuseseră contractate atunci când produsele lor erau mer mătate şi aveau preţuri aproape întreite. Aceste datorii nu se mai pot plăti si ne găsim azi intr’un moratoriu de fapt. Situaţia este prea grea pentru a mai continua să dăinuiască şi avem norocul că belşugul de bucate, care asigură hrana de toate zilele a celor apăsaţi de nevoi ne asigură şi ordinea publică. Fenomenul este de ordin social şi naţional; statul are deci ,atoria de a găsi soluţia şi aceasta cât mai grabnic. Amănuntele soluţiunei noastre nu se pot divulga decât atunci când ea va fi legiferată căci altfel s’ar da loc la perturbări şi eschivări cari ar micşora eficacitatea măsurei. Disciajiunea este de esenţa soluţiunai. Sunt interese mari in joc, ale plugarilor, ale instituţiunilor de credit şi ale statului si operaţiunea aceasta financiară — ca orice operaţiune chirurgicală — nu se poate realiza fără dureri şi fără critici din partea tuturor. Putem arăta numai principiul acestei soluţiuni după cum şi la expropriere nu s’a divulgat decât principiul ei, nu şi scara de expropriere, pentru a nu se produce perturbările şi eschivările de cari vorbeam mai înainte. Principiul soluţiunei noastre este transformarea datoriilor plugarilor din datorii pe termen scurt şi cu dobânzi mari, în datorii pe termen lung 15—20 ani şi cu dobânzi mici (5—6 a sută). Iată cum partidul naţional-liberal când se va găsi la gu- Buda Dănilă, Vintilă Alexandru! Noi înscrieri Au fost admise cererile de înscriere in orginizatie ale următorilor domni: Constantin Aighirescu, inginer inspector general; Pio Benzi, inginer inspector general ; Gheorghe Tibacu, inspector P. T. T. ; Petre Panaitescu, avocat ; Al. Calcer, medic; I. Vlădoianu, inginer; D. Vilfmescu, pensionar; Gh. Dumitrescu, Ion Periamx, Dumitru Ștefănescu, Jean Lerescu, Ion I. Vlasie, C. T. Popescu, Vasile Flămânzeanu, Spini N. Dumitrescu, Ion Şerbănescu, Gh. A. Stilu, Nic. Deşilă, Tănase Răduș, D. Gh. Nicolae, Nicolae Dobreanu, Oprea Tache, Dobre Apostol, Mihai C. Găvan, Ion Tâmpeanu, Nie- Gh. Hântu, Duţu N. Dragan, Gh- N. Hântu, Nicolae Şerban, C. ICălin, Radu Morovanu, Radu Borandă, Iordan Milea, Răduş Dima, Haralambie Dumitriu, Naum Vasile, Dordea Nicolae şi Vasile Frăţilă. Cooptări Au fost cooptaţi în delegaţiunea permanentă în locurile vacante d-nii dr. Vasile Vasilescu, I. N. Rudic, Constantin Şeitan, Oprea Zaharia, Aurel Condrea, Petre Barzan, Gh. Constantin, farmacist Harşova, Gh. Sassu, Cobadin, Anghel Constantinescu, Demircea, Stanciu Marinol, Qasapchiol, Pericle Maori Techirghiol, Anastase Mihalache Chioseler. Au fost cooptaţi în comitetul judeţean al organizaţiei, în locurile vacante d-nii : Constantin Arghirescu Pio Benzi, Gh. Tibacu, dr. Vasile Vasilescu, Ioan I. Berberianu, farmacist din Constanţa, I. Petrovici, Virgil Vulcan, Menelas Farmachi, Voicu V. Roşculeţ, Traian Antonescu, Aurel Iuigan, Ion Borzea, Pr. Ion Roşescu, Pr. Ion Georgescu, Pr. Preoţescu, Pr. Cernescu, Ion Serafim, T. Niculiu, C. Neicu, I. Căciulă, P. Vasilescu, Em. Popescu, N. Ştefănescu, Ion Tonca, Iosif Madeleanu, Al. Vălean, Gh. Rotaru, Corneliu Ciută, Suliman Emuila, Ton Nicolau, Achif Abdurazac, Ştefan Neolatis, C. Tudoran, Traian Antonescu, Carol I. Ion Stănescu. Cuvântul de inchidere D. VASILE P. SASSU, preşedintele organizaţiei, închee seria cuvântărilor mulţumind tutulor fruntaşilor organizaţiunei cari au făcut sacrificiul de a veni la această adunare din colţurile cele mai îndepărtate ale judeţului nostru. 0-30 dă toate lămuririle ce s’au cerut de ceilalţi cuvântători arătând că partidul naţional-liberal îşi va spune la timp cuvântul In parlamentul ţării şi dacă glasul său nu va fi ascultat, cu voturile parlamentarilor noştri vom provoca schimbarea de regim, pentru a da priiei M. S. Regelui să cheme la cârma ţării cari mai pot încă salva ţara din pri-; de gravă, internându-l în spitalul mejdia ce o ameninţă, din Ţăndurei. Trebue să strângem cu toţii rându- i FURT. — Necunoscuţi făcători de file în jurul partidului naţional-libeţ rele- sau introdus prin spargere în rai. Avem de partea noastră un tre-l casele locuitorilor Nicolae 1. Soare şi cut glorios şi două experienţe nenoroc; Tache Apostol din comuna Gh. Lazăr oiţeni chinuitoare ale ultimelor două regimuri. Avem deci destule argumente în favoarea noastră pentru a ne prezenta cu demnitate şi in faţa poporului şi în faţa Coroanei — în aFoot-ball In a cincea zi a campionatului de toamnă, ce se dispută Duminică, se va da o luptă aprigă, ţinând seama de schimbarea luată de clasament în urma înfrângerii suferită de Oboreni din partea Juventusului. Juventus, noul leader al clasamentului, va întâlni formaţia C. F. R.-ului. Roş-albaştri se vor strădui a dispune de oamenii d-lui Ing. Codreanu spre a-şi putea menţine locul. Se întrevede o partidă de „zile mari“ din care Juventus are şansă să iasă victorios. „Voevodul Mihai“ primeşte pe arena proprie, vizita „Vuliei-Tricolor“. Va fi o ocazie pentru oboreni şi câştige două puncte, numai un caz că se vor întrebuința serios. „Macabi“ se deplasează pe arena Venusului, de unde e greu de spus t ip D I V. P. SASSU St Cartea (Continuare din pagina 1-a) tot certat şi împăcat până ce un markgraf oarecare a venit de Ie-a dărâmat aproape din temelii şi a clădit pe ruinele lor un oraş nou. Pe urmă aşa s’a întâmplat mereu: fiecare stăpân nou ce venea, dărâma ce-au făcut înaintaşii şi făcea ceva mai frumos, adică mai nou. De vreo două sute de ani încoace fireşte nu se mai dărâmă tot, dar se renovează într’una, ceea ce e cam acelaş lucru. Cu acest sistem Berlinul devine veşnic nou, veşnic modelat“. D-l Rebreanu este, de altfel, în zugrăvirile şi înfăţişările sale, de o desăvârşită obiectivitate. Obişnunţă de romancier, desigur. Chiar când, sub anecdota povestită ce ascunde o tendinţă de satirizare, povestirea e totuşi învăluită în factura obiectivă a tratărei romanului. Cititorul n’are decât să tragă deducţii De obicei însă, el se lasă pur şi simplu, „prins“ de povestire. Obiectivitatea aceasta se regăseşte şi în sintezele d-lui Rebreanul şi chiar în cele cari au la bază o preferinţă temperamentală vădită. D-l Rebreanm admiră fascismul. In sinteza sa însă nu se arată orbit de admiraţie, judecând faptele lucid : ^ „Loc tinerilor, s’a spus totdeauna şi pretutindeni. Italia nouă a transformat în realitate o lozincă simpatică. Tinereţea e în toate locurile de muncă şi de răspundere. Poate că ei se datorează înfăţişarea nouă a ţarei întregi... Elanul şi dragostea de a servi înlocuesc de multe ori atributele vârstei peste care alţii şou de a trece. „Fascismul totuş rămâne, cel puţin deocamdată, un articol de consumaţie internă italiană. Esenţa lui este acel ferment misterios care a putut să transforme însuşi sufletul italian, să-i dea o nouă modelare o nouă receptibilitate... Formele exterioare în care se manifestă acest spirit nou sunt încă embrionare. Noua viaţă işi creiază noui forme... Deabia când... (ele) se vor cristaliza, se va vedea întrucât sunt de exportabile, întrucât sunt aplicabile şi aiurea*. Lectura paginilor ce înfăţişează cele trei „Metropole“ e atrăgătoare şi fluidă. Anecdoticul se îmbină cu sintezele sociale şi ştie să scoată cu abilitate în evidenţă omenescul zilnic şi specific, prin notaţii rapide de psihologie precisă, ca fac să se simtă mâna romancierului. Ca documentar omenesc cartea d-lui Rebreanu e plină de in-„ teres. I?i ceea ce e mai ales plăcut este suflul de optimism și de sinceritate ce o străbate. Atitudinea d-lui Rebreanu în fata celor văzute nu e nici afectată nici iretentioasă. E sinceră, deci pură. O sinceritate ce atinge uneori naivitatea în exprimare, dar, care, tocmai de aceia dezarmează şi încântă pe cei capabili încă de a aprecia sentimentul proaspăt, primitiv şi care-i integrează cartea, ca şi prin celelale caractere, în tradiţia marilor călători ai literaturei noastre, de la Golescu încoace. Noi iram avea de reproşat cărţei d-lui Rebreanu decât abuzul adjectivului „vertiginos“. E puţin, lucru. GREFA TRIB. TIFOV, Secţia T-a c a EXTRACT D. dr. Felix Clemens, din Bucureşti, calea Griviţei No. 13, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Regina Clemens, cu acelaş domiciliu, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil Germaine in vârstă de 3 ani. Soții nu au act dotat. Termen pentru a doua concilieri data s-a fixat la 6 Noembrie 1931. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“, conf. art. 285 cod. civ. modific. Grefier, Indescifrabil No. 59.236. — 1931. Octombrie 29. Dos. No. 6069/931. Şîiri din Ţară Căbtraşi LOVIRE GRAVA. — întruna ni* nopţile trecute, pe când locuitorul Alexandru Buzea servitor de la Eforia Spit. Civile Giurgoni, se afla In treacăt cu căruţa prin comuna Ţăndării, a fost acostat de locuitorii Ion Mitu și Nită Sava care îi purta o veche ură, și bitut grav. Intervenind alti locuitori cu mare greutate l-au pe aceia putut scăpa, insă în stare cât se poate furându-le lucrurile casnice, după care au dispărut Ură urmă. Cazul sa cercetează. CRIMA. — Ciobanul Bucur Zipis zis Nicolae Tutuianu a fost găsit slujba cărora ne aflăm cu credinţă I mort astă noapte în apropierea de şi devotament. (Aplauze prelungite).' turla din balta Călăraşi. Cu aceasta adunarea comitetului ! Prezentând oarecare leziuni p* judeţean a luat sfârşit Intr’o fit- se crede că la mijloc ar li «.mosferă, de înălţătoare speranţe pentru binele ţării crimă. Rămâne să se constate la autopsie S’a putut deocamdată constata că numitul în seara precedentă ar fi plecat de acasă cu o anumită su mii de bani la o care In urmă nu a mai fost găsiţi asupra-i. Deci mobilul crimei nu poate fi decât furtul- Cercetările continuă DE LA POLITIE. — In urma detaşarei d-lui Ninel Baicu în Direcţia Generală a Poliţiei, a fost hv s'.rclinut mai departe cu conducerea acestei Politii d. Gogu Tănăsescu MUTARE. — D. judecător Tănase R. Tănase a fost mutat In interes de serviciu la judecătoria Ţăndărei-lvlomiţa. TIFOS EXANTEMATIC. — In oraşul nostru, str. Tortului Nou, declarat un caz de tifos exantematic. Luându-se măsuri urgente, contaminatul a fost izolat îa spital, iar locuinţa, pusă sub supraveghere. EPIDEMIE — Cu toate măsurile sanitare luate la timp, scarlatina bantuc cu furie în acest oraş, printre care se numără şi cazuri mortale. Deasemenea sunt multe cazuri şi de angina difterică. TIMPUL. — Deşi în ultimele zile cuxn se va întoarce, timpul se prezenta sub o formă de „Olympia“ va avea ocazia să căşti primăvară, ast...noapte temperatura tigo primul match în actualul cam a scăzut simţitor, iar astăzi întreaga pronat, jucând pe terenul propriu,, zi s’a menţinut nor şi txloae, contra „Sp. Studenţesc“. Corespondent X. Liviann