Viitorul, noiembrie 1931 (Anul 23, nr. 7125-7150)

1931-11-01 / nr. 7125

O NOUA RASBUNARE ? mmmnaltor din Jucica-Vethe (Cernă­uti CERNĂUŢI. — Am relatat ieri despre un nou act sângeros petre­cut Duminică 25 crt. in corn. Ju­­cica-Veche. Revenim cu amănunte: In satul Jucica, din .jud. Cer­năuţi, care în ultimul timp a fost teatrul a numeroase crime, s’a pe­trecut un nou asasinat care întu­necă pe celelalte asasinate săvâr­şite până acuma prin aceia, că acesta era comis chiar în biserica satului. Motivele crimei constau tot in duşmănia de moarte intre două fa­milii. Săptămâna trecută, s’a judecat in faţa Curţii cu juri din locali­tate, procesul autorilor fioaroasei crime din Jucica (despre care am relatat la timp in ziarul nostru). Pe banca acuzaţilor se găseau: fostul primar naţional-ţărănist A­­lexandru Iîccraineţ şi apasinii Şte­fan Chefiac, Vasile Belinschi, Ion Medie şi Ion Stepeniuc. Cu prilejul desbaterilor a fost ascultat ca martor al acuzării, să­teanul Semen Rutcko, care a de­pus foarte defavorabil acuzaţilor şi îndeosebi împotriva fostului primar Alex. Ucrainei. Semen Rutcko, fiind ameninţat cu moartea de către partizanii fa­miliei Alexandru Ucrainei, a fugit de la desbateri şi abia după amiază a putut fi readus sub pază şi pro­tecţia unui jandarm. Duminică dimineaţa, biserica din Jucica era plină de lume. In timpul servciului religios se auzi deodată un strigăt disperat şi un soldat se prăbuşi plin de sânge in mijlocul bisericii. Un alt ţăran se găsea aplecat asupra lui cu un to­por în mână căutând să-i aplice noui lovituri. In biserică se pro­duse o mare panică. Cu mare greu­tate au izbutit mai mulţi săteni să-l dezarmeze pe criminal şi să-l lege. Victima este soldatul Vasile Rutcko, fratele martorului care a depus defavorabil acuzaţilor la Curtea cu Juri din Cernăuţi, iar asasinul este Nicolai Stepeniuc, fratele unuia din acuzaţi. Soldatul venise in permisie aca­să şi se duse la biserică. Asasinul l-a pândit, s’a dus acasă de şi-a luat un topor şi a venit din nou la biserică unde furişându-se lângă victimă o lovi cu toporul în cap. Victima in stare gravă a fost in­­t­­ernată la spitalul din Sadagura iar criminalul cu actele dresate a fost înaintat parchetului. N­AŢIONAL-ŢARANIŞTII de la Tetova In plină Eşecul „Congresului“ anual — Bârlad. — Duminică 26 Octom­brie a avut loc in sala teatrului ,'Carol1' din localitate aşa zisul congres anual al organizaţiei na­ţio­nal ţărăniste din judeţul nostru. Pentru ca această manifestaţie a naţional-ţărăniştilor să fie mai a­­trăgătoare. (ştiind cât sunt de hu­liţi in judeţul nostru ca şi ’n res­tul ţării) au anunţat că la această impunătoare (!?) întrunire vor lua parte pe lângă alţi foşti miniştri şi d. V. Madgearu ca număr de a­­tracţie. Nu vom arăta aici că cu toate ma­­nielele şi banchetele promise săte­nilor de prin judeţ plus cheltuelile de transport şi alte mărunţişuri, nu au avut­ nici­ un succes, deoare­ce sătenii conştienţi de demagogia şi râul făcut ţării mai târziu pe vremea când ne guvernau, nu au mai ascultat de aceste palavre, ne­­mai venind la întrunire. E drept c sala a fost plină. Dar a fost pli. r ' cu elevi şi curioşi care ca sim­­j ' spectatori au venit să vadă şi r­­audă, numărul de­­senzaţie“ pe r­e voia să-l etaleze național-ţă­­r '’sti. "-or ici colo câţiva .fruntaşi“ r 'om­li-tărănişti din judeţ, for­­‘î, rlîn pleava satelor şi angajaţi r­­ocial să aplaude şi să strige ura r • tru a face... atmosferă. ar deziluzia spectatorilor a fost r­­e. întocmai ca la un film de r­­ome. dacă filmul nu e bun, lu­­r­ma a plecat, murmurând că nuntă. ! de senzaţie nu a mai venit. D. do­eanu a tras pe sfoară pe cole, r * de politică şi a tras pe sfoară şi­­op­rinţi, spectatori. La un moment dat îţi venea mai uşor să­ numeri r­menii din sală decât imensele er­oime goale. Degeaba spunea ner­­v­r din m­oaşa sa figure, degeaba bâtea furios in masă bietul d. Georgescu, să se facă linişte. Lu­mea plictisită de balivernele ora­torilor pleca in grupuri com­pacte din sală producând sgomot cu scaunele şi murmurând nu toc­mai plăcut la adresa d-lui Geor­­gescu-Bărlad. Am avut răbdare şi am stat până la sfârşit. Nici unul dintre oratori nu a amintit de şe­ful de la Bădăcin. Toţi proslăveau pe învăţătorul de la Topoloveni. Şi atunci când d. George­scu-Bârlad a avut imprudenţa să pomenească numele d-lui, Maniu o adevărată consternare i-a cuprins pe ceilalţi oratori. Şi era fatal. Ceace se încăpuse in altă­ parte a ţării şi-a găsit e­­coul şi’n organizaţia naţional-ţâ­­rănistă dela Tutova. Căci de mult s’au început manevrele pentru des­locarea acestei organizaţii­ din două nume şi două asociaţii cu nume separat. Astfel pe rând şi-au dat demisia o serie de fruntaşi ţărănişti, cu scopul de a reînfiinţa vechiul par­tid ţărănesc ca o manifestare os­tilă dictaturei ce o face, asupra membrilor şeful ei d. Georgescu- Bârlad. Dar, ceeace nu s’a putut isprăvi până la acest congres, se va conti­nua în cursul acestor săptămâni aşa că situaţia organizaţiei naţio- I nal-ţărăniste din judeţul Tutova­­ este pecetluită. „ Acum este locul să amintim de ■ popularitatea de care se bucură paartidul liberal la noi ca şi in res­■ f­ul ţării şi dragostea de care este înconjurat şeful ei E. N. Simione­­scu. Căci fie la guvern, fie în opo­ziţie întrunirile partidului liberal sunt populate de tot ce au mai select şi mai distins oraşul şi ju­deţul nostru. CORESPONDENT CERNĂUŢI­ — După o peripi­­ţioasă urmărire, au fost găsiţi în­­tr’un beciu din suburbia Mânăsti­­reş­­, indivizii loban Csek şi Gheor­ghe Lublinschi, foştii tovarăşi ai fiorosului asasin Teodorovici. Prin arestarea acestor doi indi­vizi, toţi complicii sângerosului tâlhar sunt arestaţi, iar după câte ne aducem aminte din reportagiile precedente, un al treilea complice, dezertorul Verstiuc a fost împuşcat de însuşi Teodorovici. Ambii rău­făcători, au făcut de­­claraţiuni complecte, şi confirmară intru totul supoziţiunile făcut© de poliţie cu privire la desfăşurarea dramei asasinatului atât din str. Mircea Vodă din Cernăuţi cât şi cea din Jucina Nouă. Teodorovici, ajutat de dezertorul Verstincc, a pătruns în noaptea crimei in locuinţa bătrânei Reginei Mersch şi târând-o in beciul casei, o asasină. Ceilalţi complici se aflau postaţi în faţa casei îndeplinind oficiul de pânduri. După comiterea asasina­tului criminalii se despărţiră iar ulterior intervenind o ceartă între Verestiuc şi Teodorovici, cel din urmă temându-se să nu fie trădat, îl împuşcă pe Verstiuc. La domiciliul lui Czek din str. Cărămidarilor, poliţia a descope­rit un trench-coat, care aparţinuse p© vremuri banditului Teodorovici. De la mânecca acestui trench-coat» lipseşte o clapă de postav, găsită nu departe de locul unde fusese a­­sasinat comerciantul Geissinger din Ind­ca Nouă. Prin aceasta se face nend­mos dovada culpabilităţii lui Teodorovici şi în această sân­geroasă afacere. Poliţia continuă cu asiduitate cer­cetările, sperând ca în timpul cel mai scurt fiorosul bandit Teodoro­vici va fi arestat. De la Congresul Invitător Stor La telegrama trimisă Majestăţii Sale Regelui de către Congresul învăţătorilor ţinut în Bucureşti la 25 şi 26 Oct., d-l D. V. Toni, a pri­mit următorul răspuns: „Viile mele mulţumiri învăţăto­­rimii ţării, adunate în congres, pen­tru frumoasele lor sentimente de devotament şi de credinţă. A­ori cari vor fi la datorie, fără şovăire, chiar în clipe grele, lumi­nând tineretul pe calea dreaptă, vor avea totdeauna toată solicitu­dinea mea“. CAROL. rmfei Asasinatul din Cernăuţi - Complicii fiorosului asasin Teodorovici au fost arestat! — l­­­y MEMENTO RADIO BUCUREŞTI SAMBATA 31 OCTOMBRIE 1931 Ora 13 Gramofon. 13.30 Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării şi semnal orar. 13.50 Gramofon. 18 Orchestra Sibiceanu. 10 Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. Ora 18 BERLIN Trans.: Muzîcă. BELGRAD Cântece naţionale; Concert. VIENA Concert. BUDAPESTA Conf.; Concert. 19 BERLIN Conferinţă. VIENA Sfaturi pt. circulaţie. BUDAPESTA Poşta radio ama­­torilor. 20 BERLIN Pentru lucrători. VIENA Actualităţi. Ora, met.; 19.10 Orchestra Sibiceanu. 20 D. prof. Simionescu. 20.20 D. Al. Bădăuță. 20.40 Gramofon 21 D. F. Caratge, flaut. 21.30 D. Gheron Netta. 21.45 D-na Smaranda Atanasoff, piano. 22.15 D. V. Filip, violină. 22.45 Informațiuni. Știri, sport. Operă. BUDAPESTA Causerie. Trans de la Operă. 21 BERLIN Concert. BELGRAD Trans, unei opere din Zagreb. 22 BELGRAD Conferinţă. 23 BERLIN Met., ştiri sportive; Muzică. VIENA Serbare nautică ; Mu­zică. STRAINATIVITEA ■■ I ■ — — Deschiderea dispensarului soc. „Profilaxia tuberculozei“ din Crasova CRAIOVA. — In ziua de Sf. Du­­’ mitru s’a făcut inaugurarea dispen­sarului Soc. „Profilaxia Tuberculo­zei“, înființat, în clădirea cedată de primărie lângă „Azilul Bârzan“ in str. 10 Mai. Cu acest prilej s’a oficiat un servi­ciu religios de către preotul M. Po­­pescu dela Biserica Sf­ Mina. După terminarea slujbei religioase, d-na Maria Pop, prezidenta Soc. „Profilaxia tuberculozei“ a mulțu­mit fostului consiliu municipal care in unanimitate a dat votul cedând localul în care s’a instalat acest dis­pensar, acordând şi suma de 100.000 lei pentru cheltuelile de amenajare. A mai mulţumit Ministerului Să­­nătăţei care a dat 400.000 lei pentru cumpărarea instalaţiei de radiogra­fie şi aparatele cu care a fost înzes­trat dispensarul. Au mai luat cuvântul d. dr. N. Pe­­trescu din partea municipiului Craio­va, şi dr. P. Mihail, care cu multă căldură au lăudat munca întemeie­torilor. Noul dispensar va funcţiona zilnic fiind condus de d. dr. Nicolau. Cărţi noui In editura ziarului „Universul“ a apărut volumul DANSUL CANI­BALILOR (Povestirea unei călă­torii prin Guineea din Africa) scri­să de excelentul povestitor d. MI­­HAI TICAN RUMANO. Atât prin originalitatea subiec­tului cât şi prin verva cu care d. Mihai Tican Rumano comunică re­gimul de viaţă, impresiile şi întâi­­plările d­intr’o lume îndepărtată şi izolată de societatea civilizată, car­tea d-sale se citeşte cu un deosebit interes. PENTRU A EXPLOATA brevetele de Invenţie No. 14638 şi 14639 Relative la: 1) „Dispozitive pen­tru amortizarea şocurilor pentru lagăre de vehicule“ şi 2) „Dispozi­tiv de ungere pentru­ lagăre de osii“ proprietara brevetelor firma Eisen tind Stahlwerk Walter Peying­­haus, doreşte a le ceda sau a acor­da licenţă de exploatar­e, şi, în ge­nere, a intra în orice combinaţiu­­ne posibilă în vederea exploatării lor în România. Informaţiuni la : inginer Marcus şi Berlescu, birou de brevete de in­venție, București-I str. Colței 1. * Dalari falsificaţi la BUCOVINA CERNĂUŢI.­­ De curând şeful postului de jandarmi din com. Bo­­ronţi plutonier Beţianu a făcut o interesantă descoperire. Numeroşi săteni din com. Bo­­răuţi şi alte comune învecinate şi chiar negustori din Cernăuţi, au fost multă vreme victima, unor ingenioşi escroci falsificatori de monedă americană. Cercetând în­­treaproape cazul, a putut stabili că ingenioşii escroci cumpărau pe pieţele Cernăuţului monede a unu şi doi dolari, adăugându-le cifre­lor indicatoare de valoare cu o cerneală asemănătoare încă un zero. In urma acestei descoperiri, şe­ful de post a procedat la arestarea sătenilor T. Diacauc, C. Iaconciuc şi Bohor din Borăuţi, autorii fal­sificărilor de dolari. Cu actele dresate au fost înain­taţi parchetului Cernăuţi. Un proces original desbătut în faţa comisiunii interimare a iu­cţiilus Dolj CRAIOVA. — In faţa comisiunei interimare a judeţului Dolj s’a dea­­bătut un original proces între doui slu­jbaşi. — proces al cărui obiect este postul de secretar general al prefec­­turei jud. Dolj. Iată cum au decurs lucrurile- Acum aproape o lună, d. Gh. Ho­­doroabă, şef de secţie la serviciul in­ternelor din fostul directorat minis­terial, a Înaintat prefecture! judeţu­lui Dolj, o petiţie în care a contestat numirea de secretar general al pre­fecturei făcută de trecuta comisiune internată a jud. Dolj în persoana d-lui Const Morărescu, licenţiat în drept Motivele invocate de contestator sunt: Numirea d-lui C. Morărescu este ilegală, întru­cât comisiunea interi­mară nu a respectat prevederile art 260 al. 2 din Legea de organizare a adiţiei locale, candidatul netrecând examenul de capacitate şi nici cel pu­ţin nu a ocupat trei ani u­i post, în administraţie cu gradul de şef de serviciu. Comisia de judecată a confirmat totuşi pe d. Morărescu, descoperirea unei mari contrabande de brichete în Bucovina CERNĂUŢI. — In urma unui denunţ, organele vamale de la fron­tiera Grigore Ghica-Vodă, au reu­şit să descopere în trenul rapid, în vagonul de dormit ce venia direct de la Viena o mare contrabandă de brichete şi pietre de brichete. In valizele cu fund dublu ale comerciantului Karl Neuberger, originar din Viena, Pretins co­merciant, s’au găsit brichete de diferite calităţi şi în cea mai mare parte ultimul model, şi 1809 pietre de brichete, pe cari numitul a cău­tat să îe introducă în ţară în mod fraudulos fără să plătească taxele vamale. La interogatoriul ce i s’a luat, contravenientului s’a abţinut de orice declaraţie. Organele vamale au încheiat acte de contravenţie, cari împre­ună cu obiectele confiscate şi cu contrabandistul au fost înaintate parchetului din Cernăuţi. In acelaş timp s-a sesizat Minis­terul de Finanţe, pentru aplicarea amendei. VIITORUL. O IMPORTANTA MANIFESTAŢIE POLITICA — întrunirea organizaţiei naţional-liberale din jud. Constanţa — Pentru ziua de Sâmbătă 24 Oc­tombrie 1931, la orele 11 dimineaţa a fost convocat comitetul judeţean al organizaţiei partidului naţional liberal din municipiul şi judeţul Constanţa, pentru a fi pus în cu­rent cu situaţia politică şi pentru a-şi îndeplini obligaţiunile sale sta­tutare. Şedinţa a avut loc în saloanele clubului P. N. L. din Constanţa, în prezenţa membrilor comitetului ju­deţean şi a fost prezidată de d-l Primul a luat cuvântul domnul Vasile P. Sassu, preşedintele orga­­nizaţiei, care după ce salută pe fruntaşii organizaţiei P. N. L. din judeţul Constanţa, arată că aduna­ Cori sunt nevoile de astăzi Conversiunea dato­riilor agricole P. N. L. Îşi ia angajamentul ca atunci când va avea puterea, să scadă impozitele cari astăzi au devenit o sarcină insuportabilă pentru contri­buabili şi când un partid de valoa­rea şi seriozitatea P. N. L. îşi ia un asemenea angajament nu mai ră­mâne nici o îndoială că această u­nuire sunt nevoile cele mari ale zilei de astăzi, criza de care su­feră toată lumea ne-a lovit greu şi pe noi. Nu voi insista asupra a­­cestui adevăr prea evident. Direcţiunea partidului a consta­­tat in special că suferim de impo­zite prea mari, de dobânzi prea mari, de datoriile agricole ce apasă ca un sac de pământ pe umerii plugarilor îngenunchiaţi si în sfâr­­şit de preţurile de ocară ale produ­selor agricole, VASILE P. SASSU, preşedintele organizaţiei judeţene, a cărui so­sire a fost salutată cu entusiaste aclamaţiuni. Au luat parte la această şedinţă, toţi membrii biuroului organiza­ţiei judeţene şi municipale, mem­brii delegaţiunei permanente şi un impunător număr de fruntaşi ai organizaţiunilor P. N. L. dela sate şi oraşe, membri ai comitetului judeţean, luând astfel aspectul unei întruniri publice. Iern îşi va face din nou datoria că­tre agricultori şi către reformele rea­lizate de el şi cari fără această ope­raţiune financiară s’ar găsi grav a­­meninţate. Dacă vom avea posibilitatea ca pen­tru efectuarea conversiunea acesteia să facem şi un împrumut extern, plata datoriilor se va face de o casă de amortizare garantată de stat care va plăti creditorilor în urma unui a­­cord amiabil de natură a reduce în parte acele creanţe, un anumit pro­cent în numerar, iar restul în obli­gaţiuni de rentă cu cupon garantat de stat şi cu dobândă convenabilă, din care datornicii vor plăti numai 5,6 la sută, diferenţa urmând a fi suportată de stat. Suntem deci in măsură să lichi­dăm în chipul acesta datoriile trecu­tului şi prin instituţiuni de credit ce se vor creia să ajutăm cu dobânzi mai mici pe plugarii cari îşi vor lua astfel din nou avântul economic cu­­noscut, iar ţara va merge din nou pe drumul prosperităţii. Valorificarea produ­selor agricole Partidul naţional-liberal a preconi­zat altă soluţie decât acela cuprinsă în legea astăzi în vigoare. De prima Au mai luat cuvântul asupra problemelor politice la ordinea zi­lei şi d-nii Constantin Alintă­­neştianu, senator, Horia P. Grigo­­rescu, fost denutat Florea Floren, cerealist, Scipio Vulcan, avocat Radu Roşculeţ, deputat şi Vasile Sassu, învăţător. Primirea unor demisii obligatorii Se primesc îrn unanimitate de­­misiunile din P. N. L. a următo­rilor domni cari contr­ar consem­nului dat de conducerea organi­zaţiei, axx primit diferite însărci­­n­ăr­i de încredere din m partea­ actu­alului guvern : T. C. Theodorescu- Valahu, Selim Abdulachim, D. Pa­­pad­ii, Romulus Cocea, Al. Beiu, Vasile Botea, Ștefan Boros, Ion Borcea, Constantin Sem­enescu si Theodor Ignătescu. de export n’a profitat producătorul decât intr'o măsură infimă. Legea actuală a fost deci departe de a da rezultatele dorite de agricultori. Soluţiunea partidului naţional-li­beral a fost expusă pe larg in parla­ment de fruntaşul nostru, d. deputat Const. I. C. Brătianu. Astăzi 3/4 din producţia de grâu se consumă in ţară, este bine deci a pune un preţ minimal de grâu de cca. 40.000 lei va­gonul iar ca un control, să se înfiin­ţeze comisiuni judeţene cari să ve­­ghieze la asigurarea acestui preţ mi­nimal pentru încurajarea producăto­rului. Pentru orz şi ovăz cari se con­sumă în mică parte în ţară, momen­tan nu se poate face prea mult, însă prin ridicarea preţului grâului se vor înviora desigur şi celelalte preţuri. Acesta este programul nostru de imediată realizare. Eu personal am mai adăugat încă o propunere, care se găseşte în studiul unei comisiuni a comitetului central şi anume — o politică de ostenire a traiului. Efftenirea traiului Ceea ce constitue indignarea plu­garilor nu este atât faptul in sine al scăderii preţurilor bucatelor lor cât împrejurarea că ei vând eftin şi cumpără scump, existând astfel o disproporţie revoltătoare între scăderea preţurilor produselor a­­gricole şi a celor industriale. Scum­peţea vieţii constă deci în dispro­porţia între veniturile şi cheltue­­lile plugarilor. Suntem datori să examinam cauzele cari fac ca unele preturi să scadă mai puţin decât altele şi să luăm măsurile de m­gcare, revizuind pe de o parte ta­riful vamal care acordă un­or in­dustrii o protecţiune exagerată şi ne­justificată şi­ micşorând pe de altă parte impozitele şi diferitele taxe ce apasă prea­ mult asupra preturilor unor anumite produ­se sau de altă natură. Expunerea d.lui Vasile P. I­ssu Cari sunt soluţîite P. N. L. Criza de încredere Alte cuvântări rea de astăzi nu are caracterul unei întruniri publice ci pe acela al unei consfătuiri a unui organ statutar de conducere a organizaţiei jude­ţene. D-sa arată că nu a convocat de mult comitetul judeţean din preajma alegerilor generale din două cauze şi anume : pe de o parte din cauza vacanţei mari care a ur­mat, imediat după alegeri şi apoi pentru că d-sa a aşteptat ca direc­ţia centrală a partidului să se­ fi­xeze asupra punctelor de program de imediate realizare preconizate de P. N. L. pentru ca apoi d-sa, ini­ţiat fiind, să poată lămuri comi­tetul asupra acestor probleme po­litice­—­ Se mai găsesc şi alte partide cari afirmă că ar avea şi. de solu­­ţiuni pentru toate aceste^probleme, dar chestiunea, este de încrederea şi de reputaţia organizaţiunilor politice respective. P. N■ L. e un partid serios şi, de încredere, care nla minţit, n’a a­­măgit şi nu s’a jucat cu fagădue- rile sale, care de 80 de ani trăeşte cu demnitatea tinerii cuvântului său şi care în toate ceasurile grele ale ţării şi-a făcut deantregul da­toria. De când am plecat noi dela putere au venit două regimuri de dureroasă experienţă cari au provo­cat o serioasă criză de în­credere. Un spirit de stri­căciune, de aventura şi de dictatură stăpâneşte de 3 ani conducerea ţarei, a­­ducănd în toate o dezo­rientare descura­jantă. Voi cam­ de decenii ne-am­ bucurat de încrederea poporului — pe care ne întem­eem toată politica noastră — suntem şi a­­stăzi din nou pretutindeni reclamaţi ca salvatori, fiindcă noi singuri mai putem astă­zi vindeca şi criza de încredere de care suferim. De alt­fel, avem şi datoria să ne apărăm şurare va fi realizată prin economii­. opera democratică, naţii­­le ce se vor face in toate adminis­­traţiunile publice. P. N. L. îşi ia deasemenea anga­jamentul de a scădea dobânzile in­­stituţiunilor de credit privat. Orce dobândă mai mare de cca 10% pe an este împovărătoare. P. N. L. are po­sibilitatea de a realiza această pro­misiune, deoarece el fiind părintele instituţiunilor noastre de credit — in frunte cu Banca Naţională a Ro­mâniei — cunoaşte mijloacele prin cari se poate ajunge la o scădere a dobânzilor cari astăzi nu ating nu­mai venitul ci şi însăşi capitalul — fondul de rezistenţă al cetăţenilor. nală şi constituţională a Statului nostru. In această atmosferă, numai simplul fapt al a­­ducerii noastre la guvern, va aduce o înviorare si­gură a­ sufletului poporu­lui nostru. Va fi un punct de sprijin moral, de orien­tare şi de îmbărbătare. Din comparaţia cu cele două regimuri ce ne-au urmat să fim mândri că au eşit şi de astă dată la iveală dreptatea, şi presti­giul P. N. L. şi în jurul lui să ne strângem rândurile, pentru că întărindu-l pe el, întărim însuşi scutul ţarei. (Aclamaţiuni furtu­noase). Desigur că punctul cel mai impor­tant îl formează operaţiunea conver­­­siunei datoriilor agricole, ea urmând să aducă uşurarea agricultorilor şi o însănătoşire şi o înviorare a întregei noastre vieţi economice. Se plâng agricultorii că datoriile au covârşit puterea lor de plată şi a­­ceasta nu din vina lor. Preţurile pro­­duselor au scăzut iar datoriile lor fu­­seseră contractate atunci când produ­sele lor erau mer mătate şi aveau preţuri aproape întreite. Aceste da­torii nu se mai pot plăti si ne găsim azi intr’un moratoriu de fapt. Situa­ţia este prea grea pentru a mai con­tinua să dăinuiască şi avem norocul că belşugul de bucate, care asigură hrana de toate zilele a celor apăsaţi de nevoi ne asigură şi ordinea pu­blică. Fenomenul este de ordin social şi naţional; statul are deci ,­atoria de a găsi soluţia şi aceasta cât mai grabnic. Amănuntele soluţiunei noastre nu se pot divulga decât atunci când ea va fi legiferată căci altfel s’ar da loc la perturbări şi eschivări cari ar mic­şora eficacitatea m­ăsurei. Disciajiu­­nea este de esenţa soluţiunai. Sunt interese mari in joc, ale plugarilor, ale instituţiunilor de credit şi ale sta­­tului si operaţiunea aceasta finan­ciară — ca orice operaţiune chirur­­gicală — nu se poate realiza fără du­reri şi fără critici din partea tuturor. Putem arăta numai principiul acestei soluţiuni după cum şi la expropriere nu s’a divulgat decât principiul ei, nu şi scara de expropriere, pentru a nu se produce perturbările şi eschivă­rile de cari vorbeam mai înainte. Principiul soluţiunei noastre este transformarea datoriilor plugarilor din datorii pe termen scurt şi cu do­bânzi mari, în datorii pe termen lung 15—20 ani şi cu dobânzi mici (5—6 a sută). Iată cum partidul na­ţional-liberal când se va găsi la gu- Buda Dănilă, Vintilă Alexandru­! Noi înscrieri Au fost admise cererile de în­scriere in orgi­nizatie ale următo­rilor domni: Constantin Ai­ghi­­rescu, inginer inspector general; Pio Benzi, inginer inspector gene­ral ; Gheorghe Tibacu, inspector P. T. T. ; Petre Panaitescu, avocat ; Al. Calcer, medic; I. Vlădoianu, inginer; D. Vilfm­escu, pensionar; Gh­. Dumitr­escu, Ion Periamx, Du­mitru Ștefănescu, Jean Lerescu, Ion I. Vlasie, C. T. Popescu, Va­sile Flămânzeanu, Spini N. Dumi­tr­escu, Ion Şerbănescu, Gh­. A. Stilu, Nic. Deşilă, Tănase Răduș, D. Gh. Nicolae, Nicolae Dobreanu, Oprea Tache, Dobre Apostol, Mi­hai C. Găvan, Ion Tâmpeanu, Nie- Gh. Hântu, Duţu N. Dragan, Gh- N. Hântu, Nicolae Şerban, C. I­­Călin, Radu Morovanu, Radu Bo­­randă, Iordan Milea, Răduş Dima, Haralambie Dumitriu, Naum Va­sile, Dordea Nicolae şi Vasile Fră­­ţilă. Cooptări Au fost cooptaţi în delegaţiunea permanentă în locurile vacante d-nii dr. Vasile Vasilescu, I. N. Rudic, Constantin Şeitan, Oprea Zaharia, Aurel Condrea, Petre Bar­zan, Gh. Constantin, farmacist Har­şova, Gh. Sassu, Cobadin, Anghel Constantinescu, Demircea, Stan­­ciu Marinol, Qasapchiol, Pericle Maori Techirghiol, Anastase Mi­­halache Chioseler. Au fost cooptaţi în comitetul ju­deţean al organizaţiei, în locurile vacante d-nii : Constantin Arghi­­rescu Pio Benzi, Gh. Tibacu, dr. Vasile Vasilescu, Ioan I. Berberi­­anu, farmacist din Constanţa, I. Petrovici, Virgil Vulcan, Menelas Farmachi, Voicu V. Roşculeţ, Tra­­ian Antonescu, Aurel Iuigan, Ion Borzea, Pr. Ion Roşescu, Pr. Ion Georgescu, Pr. Preoţescu, Pr. Cer­­nescu, Ion Serafim, T. Niculiu, C. Neicu, I. Căciulă, P. Vasilescu, Em. Popescu, N. Ştefănescu, Ion Tonca, Iosif Madeleanu, Al. Vălean, Gh. Rotaru, Corneliu Ciută, Suliman Emuila, Ton Nicolau, Achif Abdu­­razac, Ştefan Neolatis, C. Tudoran, Traian Antonescu, Carol I. Ion Stănescu. Cuvântul de inchider­e D. VASILE P. SASSU, preşedintele organizaţiei, închee seria cuvântări­lor mulţumind tutulor fruntaşilor or­­ganizaţiunei cari au făcut sacrificiul de a veni la această adunare din col­ţurile cele mai îndepărtate ale jude­ţului nostru. 0-30 dă toate lămuririle ce s’au ce­rut de ceilalţi cuvântători arătând că partidul naţional-liberal îşi va spune la timp cuvântul In parlamen­tul ţării şi dacă glasul său nu va fi ascultat, cu voturile parlamentarilor noştri vom provoca schimbarea de re­gim, pentru a da priiei M. S. Regelui să cheme la cârma ţării cari mai pot încă salva ţara din pri-; de gravă, internându-l în spitalul mejdia ce o ameninţă,­­ din Ţăndu­rei. Trebue să strângem cu toţii rându- i FURT. — Necunoscuţi făcători de file în jurul partidului naţional-libe­­ţ rele- sau introdus prin spargere în rai. Avem de partea noastră un tre-l casele locuitorilor Nicolae 1. Soare şi cut glorios şi două experienţe nenoroc; Tache Apostol din comuna Gh. Lazăr oiţe­ni chinuitoare ale ultimelor două regimuri. Avem deci destule argu­­mente în favoarea noastră pentru a ne prezenta cu demnitate şi in faţa poporului şi în faţa Coroanei — în aFoot-ball In a cincea zi a campionatului de toamnă, ce se dispută Duminică, se va da o luptă aprigă, ţinând seama de schimbarea luată de clasament în urma înfrângerii suferită de Obo­­reni din partea Juventusului. Juventus, noul leader al clasamen­tului, va întâlni formaţia C. F. R.-ulu­i. Roş-albaştri se vor strădui a dis­pune de oamenii d-lui Ing. Codreanu spre a-şi putea menţine locul. Se în­trevede o partidă de „zile mari“ din care Juventus are şansă să iasă vic­torios. „Voevodul Mihai“ primeşte pe a­­rena proprie, vizita „Vuliei-Tricolor“. Va fi o ocazie pentru oboreni şi câştige două puncte, numai un caz că se vor întrebuința serios. „Macabi“ se deplasează pe arena Venusului, de unde e greu de spus t­ ip D­ I V. P. SASSU St Cartea (Continuare din pagina 1-a) tot cer­tat şi împăcat până ce un markgraf oarecare a venit de Ie-a dărâmat aproape din temelii şi a clădit pe ruinele lor un oraş nou. Pe urmă aşa s’a întâmplat mereu: fiecar­e stăpân nou ce venea, dă­­r­âma ce-au făcut înaintaşii şi fă­cea ceva mai frumos, adică mai nou. De vreo două sute de ani în­coace fir­eşte nu se mai dărâmă tot, dar se r­enovează într’una, ceea ce e cam acelaş lucru. Cu acest sistem Berlinul devine veşnic nou, veşnic modelat“. D-l Rebreanu este, de altfel, în zugrăvirile şi înfăţişările sale, de o desăvârşită obiectivitate. Obiş­­nunţă de romancier, desigur. Chiar când, sub anecdota povestită ce ascunde o tendinţă de satirizare, povestirea e totuşi învăluită în fac­tura obiectivă a tratărei romanu­lui. Cititorul n’are decât să tragă deducţii­ De obicei însă, el se lasă pur şi simplu, „prins“ de pove­stire.­­ Obiectivitatea aceasta se regă­seşte şi în sintezele d-lui Rebreanul şi chiar în cele cari au la bază o preferinţă temperamentală vădită. D-l Rebreanm admiră fascismul. In sinteza sa însă nu se arată orbit de admiraţie, judecând faptele lucid : ^ „Loc tinerilor, s’a spus totdeau­na şi pretutindeni. Italia nouă a transformat în realitate o lozincă simpatică. Tinereţea e în toate lo­curile de muncă şi de răspundere. Poate că ei se datorează înfăţişa­rea nouă a ţarei întregi... Elanul şi dragostea de a servi înlocuesc de multe ori atributele vârstei peste care alţii şou de a trece. „Fascismul totuş rămâne, cel pu­ţin deocamdată, un articol de con­sumaţie internă italiană. Esenţa lui este acel ferment misterios care a putut să transforme însuşi sufletul italian, să-i dea o nouă modelare o nouă receptibilitate... Formele exterioare în care se ma­nifestă acest spirit nou sunt încă embrionare. Noua viaţă işi creiază noui forme... Deabia când... (ele) se vor cristaliza, se va vedea în­trucât sunt de exportabile, întru­cât sunt aplicabile şi aiurea*. Lectura paginilor ce înfăţişează cele trei „Metropole“ e atrăgătoare şi fluidă. Anecdoticul se îmbină cu sintezele sociale şi ştie să scoa­tă cu abilitate în evidenţă omenes­cul zilnic şi specific, prin notaţii rapide de psihologie precisă, ca fac să se simtă mâna romancieru­lui. Ca documentar omenesc car­tea d-lui Rebreanu e plină de in-„ teres. I?i ceea ce e mai ales plăcut este suflul de optimism și de sinceri­tate ce o străbate. Atitudinea d-lui Rebreanu în fata­ celor văzute nu e nici afectată nici iretentioasă. E sinceră, deci pură. O sinceritate ce atinge uneori naivitatea în ex­primare, dar, care, tocmai de aceia dezarmează şi încântă pe cei capa­bili încă de a aprecia sentimentul proaspăt, primitiv şi care-i inte­grează cartea, ca şi prin celelale caractere, în tradiţia marilor călă­tori ai literaturei noastre, de la Golescu încoace. Noi iram avea de reproşat căr­­ţei d-lui Rebreanu decât abuzul adjectivului „vertiginos“. E puţin, lucru. GREFA TRIB. TI­FOV, Secţia T-a c­ a EXTRACT D. dr. Felix Clemens, din Bucu­reşti, calea Griviţei No. 13, a inten­tat acţiune de divorţ contra soţiei sale Regina Clemens, cu acelaş do­miciliu, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil Germaine in vârstă de 3 ani. Soții nu au act dotat. Termen pentru a doua concilieri data s-a fixat la 6 Noembrie 1931. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“, conf. art. 285 cod. civ. modific. Grefier, Indescifrabil No. 59.236. — 1931. Octombrie 29. Dos. No. 6069/931. Şîiri din Ţară Căbtraşi LOVIRE GRAVA. — întruna ni* nopţile trecute, pe când locuitorul A­­lexandru Buzea servitor de la Eforia Spit. Civile Giurgoni, se afla In trea­căt cu căruţa prin comuna Ţăndă­rii, a fost acostat de locuitorii Ion Mitu și Nită Sava care îi purta o veche ură, și b­itut grav. Intervenind alti locuitori cu mare greutate l-au pe aceia­­ putut scăpa, insă în stare cât se poate furându-le lucrurile casnice, după care au dispărut Ură urmă. Cazul sa cercetează. CRIMA. — Ciobanul Bucur Zipis zis Nicolae Tutuia­nu a fost găsit slujba cărora ne aflăm cu credinţă I mort astă noapte în apropierea de şi devotament. (Aplauze prelungite).' turla d­in balta Călăraşi. Cu aceasta adunarea comitetului ! Prezentând oarecare leziuni p* judeţean a luat sfârşit Intr’o fit-­ se crede că la mijloc ar li «.­mosferă, de înălţătoare speranţe pen­tru binele ţării crimă. Rămâne să se constate la autop­sie S’a putut deocamdată constata că numitul în seara precedentă ar fi plecat de acasă cu o anumită su­ mii de bani la o­ care In urmă nu a mai fost găsiţi asupra-i. Deci mobilul cri­­mei nu poate fi decât furtul- Cerce­tăr­ile continuă DE LA POLITIE. — In urma de­­taşarei d-lui Ninel Baicu în Direc­ţia­ Generală a Poliţiei, a fost hv s'.rclinut mai departe cu conducerea acestei Politii d. Gogu­ Tănăsescu MUTARE. — D. judecător Tănase R. Tănase a fost mutat In interes de serviciu la judecătoria Ţăndărei-l­v­lom­iţa. TIFOS EX­ANTEMATIC. — In ora­şul nostru, str. Tortului No­­u, declarat un caz de tifos exantematic. Luându-se măsuri urgente, contami­natul a fost izolat îa spital, iar lo­cuinţa, pusă sub supraveghere. EPIDEMIE — Cu toate m­ăsurile­ sanitare luate la timp, scarlatina bantuc cu furie în acest oraş, printre care se numără şi cazuri mortale. Deasemenea sunt multe cazuri şi de angina difterică. TIMPUL. — Deşi în ultimele zile cuxn se va întoarce,­­ timpul se prezenta sub o formă de „Olympia“ va avea ocazia să căşti primăvară, ast..­.noapte temper­atura tigo primul match în actualul cam­ a scăzut simţitor, iar astăzi întreaga pronat, jucând pe terenul propriu,, zi s’a menţinut nor şi txloae, contra „Sp. Studenţesc“. Corespondent X. Liviann­­

Next