Viitorul, noiembrie 1933 (Anul 25, nr. 7734-7759)

1933-11-01 / nr. 7734

IN CAPITAL» ■ ■nanonanHaHaaMMHi (Sectorul Verde) Campania în contra regimului naţional ţărănesc, continuă cu în­verşunare în culoarea de verde. Echipe formate din membri ai organizaţiei liberale cutreieră car­tierele pregătind pe cetăţeni pen­tru lupta cea mare. Pretutindeni echipele liberale sunt primite cu entuziasm­ întrunirea din sectorul Grsisti CSecoia 34) La clubul liberal din sectorul Grant a avut loc o grandioasă în­trunire, la care au participat ce­tăţenii din Grand, Caracaş, Crân­­gaşi şi Cărămidari. Saloanele clubului, sălile, curtea sau arhipline de cetăţeni. Şedinţa a fost prezidată de d. Nicolae Ted­­­orescu, profesor, şeful secţiei. D-sa arată rostul mişcărei par­tidului naţional-liberal, după ce a spuizat toate mijloacele uzitabile, pentru Înlăturarea regimului ne­fast. De mai bine de 4 ani — spune d-sa — ţara ne indică, şi ne voeşte la cârma statului. In contra acestui­ sentiment, gu­­vernul naţional ţărănesc continue să guverneze, să legifereze abuziv şi provocător­, cu tendinţa vizibilă de a anarhiza ţara. In contra acestui regim vom duce cea mai hotărâtă luptă având la spatele nostru voinţa unanimă a ţarei. (Aplauze). Mai vorbesc în aplauzele m­ulţi­­mei d-nii: avocat Ionel Filipescu, Pr. Chiriţă Cernescu, avocat Aug. Bădulescu, D. A Ungureanu şi alţii. întrunirea din Secţia 32 Cotroceni In secţia Cotroceni a avut loc o întrunire in sala clubului liberal, din casele d-lui Titi Papadopol, vice-preşedinte. ijedi*.a a fost prezidată de d. G. OxîLLaNU, şeful secţiei Cotroceni şi vice-preşedinte al culorei. A participat un public Y­oulnews. Aci au luat cuvântul d-nii Al. Ma­iak şeful culorei, I.­­D. Popescu, Th. A. Rigo, Vasile Dumitrescu-Mili­­tari şi d. Titi Papadopol.­­ Cu acest prilegiu s’a constituit şi echipa liberala de Fot-Bal, orga­nizată de d. Titi Papadopol. Tine­retul liberal, a intonat imnul parti­dului liberal şi Trăiască Regele. întrunirea dela G invita (Sect’a 37) In sectorul Griviţa-Triaj a avut loc­ în saloanele clubului liberal o entuziastă întrunire. ,r0­ _ D-l V. DUMITRESCU MILI­TARI, a arătat rostul mişcărei li­berale îndemnând pe toţi să lupte cu îndârjire sub steagul partidului. D-l AL­ TIHOIU, vice-preşedinte fost inspector la c. f. r., a îndem­nat pe muncitori să se înroleze cu entuziasm în rândurile liberale, a­­părând ordinea socială de azi şi­­ libertăţile garantate de constituţie.­­ Au mai vorbit d-nii Potârcă,­­ Boureanu, Constantinescu D-tru şi alţi, întrunirea de la loco­motiva In sala ..Locomotivar’ a avut loc a patra întrunre liberală. Sala, culoarele, erau arhii pline. Şedinţa a fost prezidată de d-nul George Orleanu. Au luat cuvântul d-nii ing. Stoe­­nescu-Dunăre, Leonte Alexandru, Petrache Ionescu, Zugravu, Mircea Otulescu, Al. Dădulescu, Pătru­­tescu, I. Dem. Popescu, prof. Ghi­­tescu, Th. A. Riga, V. J Dumitrescu. Militari. D-l GEORGE ORLEANU a ară­tat însemnătatea mişcărei liberale îndemnând pe cetăţeni să sprijine cu bărbăţie acţiunea­ începuă de către partidul naţional liberal. întrunirea din Pieşoianu (Secţia 36) La clubul liberal din secţia 36 Pieşoianu a avut loc o impozantă întrunire liberală. Au luat parte cetăţeni din în­treaga secţiune, delegaţi din org. tineretului şi întreaga secţie fe­­menină. Şedinţa a fost prezidată de d-l TH. A. R­IGO şeful secţiei. Au luat cuvântul d-nii N. Pantazi, Al. Radulescu, col. Reea Nicolaescu, Cristache Ionescu, dr. Mihăilescu etc.D-l TH. A. RIGO a arătat nevoia de a se reacţiona cu hotărâre în contra regimului naţional ţără­­nescu. In sensul acesta se fac pregătiri în toate organizaţiile noastre, din întreaga ţar­ă. Avem d­atoria să apărăm liber­tăţile individuale, câştigate cu a­­tâtea jertfe statuate în consti­tuţia noastră. Să lovim cămăşile de diferite culori, apărând-o pe cea trico­loră. (Aplauze). Corul tineretului a cântat în im.­­nul partidului naţional liberal, întrunirea din Basarab (Secţia 35) .A şasea întrunire a avut loc în saloanele clubului liberal din B-dul Basarab. Şedinţa a fost pre­zidată de d-nul N. IONESCU, şe­ful secţiei. Au participat cetăţeni din întreaga secţiune. Au luat cuvâântul d-nii: Teodo­­rescu, Cornea, Dumitriu, D. Nico­lae Ionescu se ocupă pe larg de situaţia grea în care a căzut ţara, afirmând că numai partidul naţio­nal liberal poate s-o mai reme­dieze. I se îndeamnă pe toţi să răspundă cu voinicie la chemarea d-lui I. G. Duca. întrunirea din Principele Carol (Ciuleşti) "A şoaptea întrunire a avut loc în localul C. Dragomirescu din Giu­leşti, şeful acelei secţiuni. D-sa împreună cu d-nii Nicolae Badulescu, V. Dragomirescu, mem­bru în delegaţia permanentă a cu­lotei de verde, au explicat cetăţe­nilor fostul acţiunea partidului li­beral îndemnându-i la muncă. Urmează întruniri în secţia I. D. Popescu, N. Pepciulescu, Tamara, etc. ...........---------------------------­ Marin Simion, Vasile Bosnagiu, Io­niță Lung­u, Manea Bosnagiu, Va­­sile Pantazi, Dumitru I. Sandu, Manole Zizu, Manea M. Lazarina, Marin Nache,Ion Fiorea, Grig. I. Ghinea, Bucur Costea, Ion Moise, Nicolae V. Copii, Nae Dumitru, Zamfir C. Dobre, Condin St. Radu, Gheorghe Mitrei, Manole I. Bălea­­nu, Oprea Păun, Chivu N. Copoi, Grigori Ogrezeanu, Nicolae Marin, Sotir Misea, Sotir Bosnagiu, Ma­nole Ion, Gh­eorghe Dragomir, Io­nut Gheorghe, Ghinea I. Gheor­­ghe, Iorgu Dragomir, Gheorghe Fulgeanu, Vasile Fulgeanu, Con­stantin I. Fulgeanu, Niţă G. Mi­­troi, Marin Ogrezeanu, Vasile O­­grezeanu, Ion I. Dumitru, Petre M. Călin, Dumitru­­ Boldeanu, Ion C. Nicolae, Vasile I. Stanciu, Ion G. Manea, Vasile G. Manea, Cons­tantin Oprea, Petre Oprea, Martin C. Ivan, Constantin Bucur, Costi­­că N. Şte­fănişteanu, Manea Ioni­­ţă, Gogu D. Rătescu, Ion C. Rătea­­că, Zică Bosnagiu, Costică N. To­ma, Costică D. Burilă, Ion M. Stan­ciu, Matei N. Tom­a, Gheorghe Lun­gu, Tudor M. Botnagiu, Nicolae An­drei, Vasile N. Gheordila, Gheor­ghe Andrei, Vasile Nae Lungu. Pe lângă manifestele şi progra­mul partidului împărţite, s’au­ ţi­­nut cuvântări. Seria cuvântărilor a fost deschi­să de d-l NICULESCU DOROBAN­ŢU, preşedintele organizaţiei de Ilfov, a arătat că partidul naţional liberal nu revendică puterea pen­tru el, ci pentru ţară, fiindcă ţara este tot poporul acesta care suferă, suferă din cauza birurilor grele ce ne apasă. Din lipsa de credit. Din cauza inculturei. Din lipsa de administraţie. Din lipsa de şose­le. Când la 1928 aţi dat votul şi în­crederea voastră ţărăniştilor­, aţi fost înşelaţi, deşi noi v-am atras atenţia că greşiţi. Fiţi gata la chemarea şefului nostru, I. G. Duca. (Aplauze pre­lungite, să trăiască). La 15 Noem­­brie să veniţi şi să nu vă întoar­ceţi decât atunci când guvernul a căzut. (Aplauze, îndelung repetate). D-l BOSNIEL PARASCHIVE­­SCU, fost deputat, spune : Venirea noastră în mijlocul dv. nu are ca scop nici să vă cerem voturile, nici să vă cerem înscrierea dv. în par­tid , fiindcă în momentele aces­tea ţara toată este cu partidul na­ţional liberal, şi cei ce sunt în­scrişi şi cei ce simpatizează şi cei ce-şi dau seama că scăparea va ve­ni de la acest partid. Cerem ca alături de noi să lu­craţi pentru înlăturarea guvernu­lui naţional-ţărănist, guvern care a compromis tot ce a existat bun in această ţară. D-l Duca, şeful suprem ne chea­mă la luptă iar noi suntem datori să-l urmăm. (Oraţî.uni). D-l I. GHIATA, fost prefect, ara­tă sătenilor că dacă s’ar găsi într’o barcă — şi nenorocirea ar face ea în locul adevăratului, cârmaci s’ar aşeza să o conducă un nebun, ce ar face să scape dela înnec sigur ! atunci negreşit aţi da pe nebun la o parte şi aţi pune la loc pe ade­vâratul cârmaci, spre a fi salvaţi. Aşa şi cu guvernarea ţârei. Daţi pe nebuni la o parte cât mai este timp, dacă vreţi ca ţara să fie sal­­vată­ şi dacă ţara este salvată, a­­tunci suntem noi toţi. La 15 No­­embrie cu mic cu mare veniţi şi luptaţi cu noi să dărâmăm guver­nul. (Aplauze furtunoase). D-l PETRE BAICOIANU, ex­plică programul partidului liberal şi arată în special sătenilor punc­tele din program care­ ating viaţa lor. Preotul I. POPESCU-OTOPENI, Ion Purica Baloteşti, N. Lungu- Dascalu-Creaţa, Rădulescu-Tunari, au adus mulţumiri fruntaşilor ve­niţi de la centru ai organizaţiei partidului şi au arătat greaua sar­cină ce partidul liberal“ va avea ve­nind la putere. 1. Neîncredere in legi şi In autori­tatea de stat. 2. A instituit, ca­ principiu de gu­vernământ răsturnarea valorilor şi dispreţul muncii şi al meritului. 3. A adus neîncrederea şi nesigu­ranţa, nesocotind principiul dreptu­lui câştigat şi călcând în picioare dreptul de proprietate. 4. A ridicat la rangul de morală de stat, risipa şi jaful. 5. A precupeţit şi a pus în balan­ţa meschinelor interese personale, siguranţa şi apărarea ţării, nemai având nimic sfânt din tot ce s’a clădit cu trudă şi cu jertfă de gene­raţiile trecute. Afară de aceasta, au sdrobit tot creditul nostru în lumea internaţio­nală, încât astăzi numele şi reputa­ţia unui popor atât de muncitor şi de cuminte e pătat şi acoperit cu ruşine, iar ţara Întreagă, îşi duce — pe cel mai bogat pământ din lume — cea mai mizeră viaţă. E ultima şi prima datorie a fie­cărui cetăţean să luptăm sub cutele steagului naţional-liberal ca să în­lăturăm acest guvern de la cârma statului şi să ne socotim mobilizaţi in serviciul Patriei, care e în pericol. Termină strigând să trăiască par­tidul naţional-liberal şi scumpul no­stru şef I. G. Duca. Toate cuvântările au fost ascultate şi acoperite cu aplauze nesfârşite. Seria cuvântărilor a încheiat-o de prof. N. S. IONESCU care în vorbe calde a rezumat pe toţi oratorii şi a arătat că suprema datorie a fiecă­rui cetăţean e să lupte pentru înlă­turarea actualului guvern, care du­ce ţara la dezastru. D-sa a citit o scrisoare a d-lui D. Luca, fost consi­lier de curte, care fiind bolnav re­gretă că n’a putut lua parte la a­­ceastă întrunire. Apoi s’a citit o moţiune, votată în unanimitate şi s’a expediat o tele­gramă omagială d-lui I. G. Duca, preşedintele partidului naţional-li­­beral. COR. NATIONAL-LIBERAL D-l AL. MATAK­ ­.r D-l NICULESCU DOROBANȚII In judetul Ilfov I. Radu, Constantin I. Băiţanu, Tu­dor P. Cucu, Gheorghe T. Anca, Gh­iţă Dragomir, Ion P. Sandu, Pa­vel C­ Iacobu, Vasile N. Gh. Tutu, neagu, D-tru T. Anca, Ene I. Mi­­halache ,Vasile D. Paşcan, Andrei Gh. Iacob, Tudor Matei Ion, Nas Simion Basarab, Radu N. Simion, Constantin Al. Toader. Comuna DASCALU-CREATA: Anton Păun, Nae Lungu, Jean Co­­nopan, Tom­a Popescu, Mihai Pan­tazi, Durmitru V. Dinu, Constantin Ionescu, Vasile I. Bulgaria, Vasile I. Lungu, Vasile D. Serban, Stoi­ca D. Belu, Alexandru Popescu, Cri­stea Porumbel, Vasile N. Pasca­nu, Preda I. Mocanu, Ion Mişu, Gheorgh­e I. Manea, Simion I. Ma­nea, Ion Stanciu, Gheorghe_ N. Tur­cu, Mişu Ni­cu, Vasile Nicu, Însufleţite întruniri populare, la care au luat parte pe lângă frun­taşi d­in oraganizaţia partidu­lui din jud. Ilfov­e­nii, Niculescu- Dorobanţu, preşedintele organiza­ţiei, I .Ghiaţă, fost prefect, Bos­niei Paraschivescu, fost deputat, Petre Bâicoianu, avocat, preot I. Popescu-Otopeni, N. Lungu, Das­­călu-Creaţa, Nicolae Vişan învăţă­tor din Baloteşti, preot D. Rădule­­scu-Căciulata, Gh. Nedelcu, Moara Săracă, şi o mulţime de săteni din comunele: Comuna BALOTEŞTI:­­ Alex­ Herjescu Niculae Trişcă, Niculae Georgescu, Gr. Truşcă, Tanase Ghi­ţă, Neculae Vânătorii, Anton Do­­brogeanu, Stoica N. Stoican, Iacob I. Iordache, Savu Simion, Tudor Trifu, Mielu D-tru Vlăsceanu, D-tru Vlăsceanu, Gh. D. Stanică, Ioniţă Vlăsceanu, Bunea Iosif, Gri­stantin Gh. Gri­gore, Alex. C. Tui­caru, Ion Stere Grigore, Ion.L Zi­­d­orescu. Comuna MOARA SARACA : Du­mitru Ion Preda, Nae Chirilă, Gri­­gor­e I. Nae, Constantin Ionică, Va­sile M. Mihăilă, Ion Hie N. Chivu, Petre Ion Dumitru, Petre I. N. Chi­vu, Tănase T. L Achim, Niculae Is­­trate, Mihai M. Tom­a, Tudor N. Achim, Ion C. Bolnavu, Dobre Si­mion, Ion Gh. Radu, Dinu Iacob, Ion Gh. Stan, Gheorghe Radu Ni­culae, Nae M. Floricaru, Dumitru M. Crăciun, Mihai N. Vasile,­ Gh. M. Tudor, Petre M. David, Nicu­lae Bălan, Nae D. Pamfieru, Vasi­le Frangulea, Ion D. Pamfieru, Va­sile T. Tudor, Vasile St. Nedelcu, Constantin T. Matei, Dumitru D. Iacob, Mihai P. Iancu, Dumitru D. Paşcani, Coman N- Basarab,­­Con­stantin V. Bucur, Gheorghe Iacob gore M. Dincu, Dâdel I. Ciobanu,­ Neculae D-tru Paraschiv, Gheorghe Gh Ghiţă Tom­a, Ştefan Dobre. Ni- '/• Stan,Petrei.Floricaru, Vasile culae Ştefan, Rietea Dumitru, Gh. E JD-tru, Alexandru T. Lazăr, Iile P. Mi­nea, Starea Petre, Jac Petre, Costică Gh. Enache, Iancu I- Po­pescu, Ion Const. Stan, Mielu An­gh­ei, Dobre I. Micu, Gh. M- Du­mitru, Gh. C. Enache, Const. C. E­­nache, Gh. Tudor Neagu, Anton Ri­­stea, Voicu Titichi, Neculae Anton, ■ Voicu Tică, Marin Neculae Visan, Ion Purica, Ioi Simion, un­vătător-proprietar. a Comuna CACTULAT1: Tach­e Gh. Filipescu, Ilie Gh. Olteanu, Gh. I­ Zidăr­escu, Simion Glivica Grigore, Dumitru C. Pantazi, Va­­sile Barbu, Mihail M. Oprea, Gh. Trandafir, Mihail M. Dumitru, Ion Gh. Ionu­, Constantin N. Paraschiv, Tănase I. Popescu, Nae Mișu, Mi­hail Angl­el Ene, Niculae C. Zamfi­rescu, Ion I­ Iordache Gh. V. Radu, Gheorghe Pic Iordache, Tudor N­ In judeţul lae Table. De la Timişoara a luat parte fruntaşii partidului şi au vorbit: profesorul Coman, avocat Weiser, înv. L. Cioban, P. Savu­, dr. Löf­fler şi inginerul A. Siciu şi Cri­­şan. La sfârşit au vorbit d. C. S. Axente, fost consilier la Curtea de Apel din Timişoara. D-sa a spus că partidul liberal a hotărât să între­prindă o campanie de răsturnare a guvernului naţo-ţărănist, care prin incapacitatea, inexperienţă şi risipă a provocat nu numai criza economică­, agrară, industri­ală, dar şi morală în care se zbate ţara şi o face să se plimbe pe cul­mea prăpăstiei. Această criză în mare măsură este provenită din lipsa de băr­baţi de stat a acestui partid, care are în fruntea, sa numai politi­cian! D-sa explică că bărbaţii de stat sunt croiţi din stofa martirilor, cari au pasiunea binelui public, iar politicianii au toate apucătu­rile demagogilor, cari, se servesc de cuvinte mari şi vorbe pom­poase spre a înşela masele, şi sunt conduşi de idei vulgare şi preten­­ţiuni insolente, urmărind în Apogă.­ ­Torontal fiind Zilele trecute au avut loc înfru­­ţirea prin orice mijloace,­nirea populară din plasa Vinga ai lipsiţi de or­ice scrupul, partidului liberal, unde s’au con-1 Partidul naţ.-ţărănist rămas fără centrat alegători din mai multe­ cap, a devenit un organism mon­­comune, al căror şef este d. Nico-Istruos numai cu stoma/C. Insă a­cest monstru va muri de indigestie căci a înghiţit: pietrişul şi asfal­tul dela şoselele suedeze, fierul ru­ginit dela Fero-Chimică, produsul casselor autonome, tunurile, puş­­cile şi şrapnelele dela Skoda, pe lângă sporturile de milioane dela spionul Szelezky. Iar când va fi îngropat, pe mormânt să i se pună o lespede de piatră din muncii a­­puseni, ale căror păduri prin fals şi fraude au fost răpite de clienţii regimului naţo-ţărănist. Cu un ministrul de finanţe fără ni­ci­ o pregătire serioasă financi­ară şi fără nici o experienţă, fi­nanţele ţării au ajuns la faliment. Lefile nu se mai pot plăti nici chiar aşa redusă la un salariu de mizerie, furnizorii sunt în mare restanţă de ani de zile, dar acum în urmă nici cuponul datoriei pu­blice în­ străinătate nu s’a putut plăti, încă am fost şi suntem ame­ninţaţi să ni se trimită experţi ca la nişte faliţi frauduloşi. Această ruşine, ţara nu o mai poate su­porta. D-sa îndeamnă pe ţărani» să participe la­ acţiunea ce P. N. L. a întreprinsă pentru salvarea ţării. .. ", ««HIHI« I la Tg.-Mure» în sala Transilvaniei din Tg. Mu­reş, s-a ţinut o mare întrunire la care au participat sute de cetăţeni din oraş şi săteni din tot cuprinsul judeţului. Şedinţa a fost prezidată de d. prof. N. S. Ionescu, vicepreşedintele or­ganizaţiei locale, care lămurind sco­pul întrunirii dă cuvântul d-lui D. GAFTON. D-sa Îşi Începe cuvântarea, consta­tând mizeria tuturor claselor sociale, începând cu ţărănimea şi încheind cu comercianţii şi cu industriaşii. Face un tablou succint al mizeriei funcţionarilor, cari nu mai sunt si­guri de azi pe mâine, fiind la discre­ţia partidului de la guvern, care nu ţine seamă nici de legi organice, nici de drepturi câştigate. După d-sa, vorbeşte d. dr. FR. PO­­RUBSCHI, avocat. D-sa analizează programul partidului naţional-libe­­ral, face un scurt istoric al luptelor din trecut pentru ridicarea şi con­solidarea ţării şi arată cum numai datorită jertfei acestui partid s’au putut realiza cele mai democratice reforme sociale, la noi. De aceia a­­stăzi el singur o in stare să antro­neze ordinea şi să salveze ţara dela o destrămare sigură, numai el va găsi o soluţie împăciuitoare intre de­bitori şi creditori şi va da ţării lini­ştea, de care are nevoe pentru o muncă rodnică şi productivă. D. avocat dr. MARCU vorbeşte în limba maghiară şi arată meritele partidului liberal, care se confundă cu istoria însăşi a patriei şi care e ctitorul celor mai mari evenimente şi reforme ce s’au petrecut In Româ­nia şi chezaşul unei vieţi mai bune şi mai fericite pentru ziua de mâine. D. institutor LEHENI arată că cea mai neagră zi a Ardealului a fost la 6 Mai 1928, când ardelenii au făcut marşul dela Alba-Iulia, căci atunci deschizându-se calea către putere, partidului naţional-ţărănesc s'a pus şi viaţa statului român pe drumul celor mai mari nenorociri. De atunci s’au plănuit jefuirea cinci ani se sapă adânc la temelia statului român prin dărâmarea şcoa­lei, prin anarhia de sus şi de jos şi care se întinde dela un capăt al ţării la celălalt Face un apel călduros la cei de v­aţă să se facă apostolii partidului liberal, ca să scape ţara de la peire. D. HENTER, primar în comuna Corneşti spune în limba maghiară că ţara are o singură nădejde pen­tru sprijinul tuturor naţionalităţilor şi pentru întronarea dreptăţii şi a cinstei, în partidul naţional-liberal. D. prof. BERTIa de la şcoala co­mercială face o analiză documentată a cauzelor crizei, de care face răs­punzători pe actualii guvernanţi, cari sunt lipsiţi şi de pricepere şi de patriotism şi care au dus ţara la marginea prăpăstiei. D. prof. M. DEMETRESCU salută in cei de faţă ţara conştientă şi în­grijorată de viitorul negru ce ne aşteaptă pe toţi, de zilele amare, ce ne pasc. In participarea numeroasă a celor prezenţi, d-sa vede însă şi pe cei hotărâţi să lupte pentru înlă­turarea acestei stări de lucruri, cu orice jertfă, d-sa arată cum teme­liile statului sunt în pericol şi cum ce s’a clădit cu trudă şi cu înţelep­ciune în decenii, s'a năruit în cinci ani, sub guvernarea naţional-ţără­­nistă. D-sa constată că ţara e in fundul prăpăstiei şi e o datorie de viaţă pentru fiecare ca toţi să ne ridicăm ca un singur om şi să luptăm sub steagul partidului naţional-liberal să refacem patriotismul sfânt al nea­mului. p. PREANCU, învăţător pensionar, din­­Sânmartinul de Câmpie expune într’o emoţionantă formă, mizeria Satelor şi găseşte că tot răul şi toa­tă nenorocirea care ne paşte e din cauza partidului naţional-ţărănesc­­. prof. dr. N. CREŢU arată sta­rea îngrozitoare in care a adus ţara partidul naţionl-ţărănesc. Printr’o i­i­nesfastă şi criminală guvernare a se- i risipa şi de­mănat dela un cap tării la celă­la­­­leit. .VI­I­TORUL“ Acţiunea Partidului Un dispensar medical la fisan Pentru asiguraţii cuprinşi în re­giunea Gura-Nişcov, Tisau, Grăjda­­na, Lapoş Valea Teancului, etc., din care majoritatea o formează lucrăto­rii ocoalelor silvice, consiliul casei asig. soc. Buzău, a dispus înfiinţarea unui dispensar medical în comuna Ti­său. Intr’un imobil închiriat, mobilat şi înzestrat cu instrumente chirugi­­cale şi medicamentele necesare, s’a amenajat acest dispensar, sub con­ducerea d-şoarei dr. Margulis. La festivitatea inaugurării au luat parte d-nii: dr. Ştefan Păiş, medicul şef al casei şi Matei Benea, consilier. După oficierea serviciului religios de către pr. Ion Coman, d. Inginer Dimitriu, şeful ocolului silvic Tl său, a pus în evidenţă rolul şi importanţa acestui dispensar. Din partea casei asigurărilor au răspuns d. M. Benea şi d. dr. Ştefan Păiş. -------.---------«•» ■ ■•■■■■............. FOOT-BALL CRONICA SPORTIVA România-Elveţia 2—2 Bulgaria A - România B 4—2 Eiri România a susţinut două mari materiuri internaţionale: unul la Berna îru­ vederea selecţi­onării pentru cupa mondială şi celălalt la Bucureşti între echipa reprezentativă a Bulgariei şi e­­chipa B a României. La Berna echipa noastră a domi­nat tot timpul şi doar potrivnirei vă­dite a arbitrului ne-a împedicat să avem o victorie netă. La Bucureşti echipa Bulgară a reuşit să învingă echipa română cu 4-2, reabilitându-se de pe urma înfrângerilor de la Madrid și Bal­caniadă* In general și de data aceasta se remarcă că foot­ballul românesc este în plină ascendentă și cu oare­cari schimbări în ambele echipe poate deveni un serios concurent la viitoarele matoriuri internati­onale. I­ C­IE CAPITOL­. — Scandalul cu Fran­ciska Gaal, Paul Horbinger, etc. ROXY. — Scandalul cu Franciska Gaal, Paul Hörbiger, Stroke Szakai. VOX. Sărutul în fața oglinzii cu Nancy Caroll. TRIANON. — Floarea din Lugano cu Magda Schneider, Albach Betty. ED. PALACE. — O săritură în pră­pastie cu Harry Piei. FEMINA. — Spionaj contra spio­naj cu Hans Albers, Olga Tschekova etc. COLOS. — Taifun, Jurnal Fox şi Ţăndărică la teatru. REGAL. — Aventuri pentru o fe­meie cu Douglas Fairbanks şi Bebe Daniels, Jurnal Fox şi Fantezie de Johann Strauss, RIO. — Nu vrem femei şi revista „La noi la Rio” cu Tănase. CORSO. —­­Veronica. SELECT.— Romanţa valurilor cu Willyam Haynes şi Madge Evans. FORUM. — Supremul păcat cu Helen Hayes, Gary Cooper şi com­­plectări. OMNIA­. — Fără mamă cu Marie Dressier şi complectări. FRANKLIN. — Saxofonul de aur şi Căsnicie ideală, numai pentru domni şi doamne. EPISCOPIEI. — Un cântec, o fată şi un sărut, şi Revizorul. RAHOVA. — Un cântec străbate lumea, jurnal şi complectare. MARNA. — Gol puşcă cu marele comic George Milton. Jurnal fax şi revista „Marna triumfă” de Puiu Maximilian. LIDO. — Contesa Maritza şi Floa­rea din Mexic. TOMIS. — Mater Dolorosa cu Sam­son Fainsilber jurnal şi 2 complec­tări. In baza adresei Nr. 34419 din 1933 a Trib. Notariat Ilfov, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Noembrie 1933, dea orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. 11 Iunie Nr. 23, averea mobilă urmărită a debit, d-ra dr. Sofia Camilia Vâlceanu, care se compune din un tub de oxi­gen și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit, d-na Iolanda No­vianu, căsătorită Cristodorescu, Publ. Nr. 81834. — Dos. 17956/1933 In baza adresei Nr. 41731 1933 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Noembrie 1933, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licita­ţie publică In Bucureşti, piaţa dr. Botescu, averea mobilă urmărită a debit. Iulia Florescu şi Hava Leia Schilthaus, care se compune din un automobil marca renault tip Viva­­quatre cu placă Nr. 335399 și nr. mot. 4945, spre despăgubirea credit. Const. S. Mihaescu. Publ. Nr. 81964. — Dos. 22096/1933 In baza adresei Nr. 22006 din 1933 a Jud. ocol II Buureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Noembrie 1933, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licita­ţie publică în Bucureşti, str. Banu­lui Nr. 3., averea mobilă urmărită a debit. Constantin Antonescu, care se compune din una cassă de bani, una maşină de tăiat lemne şi altele anu­me specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Elena L. Catargi și Margareta Al. Catargi. Publ. Nr. 81972. — Publ. 19656/1933 In baza adresei Nr. 42249 din 1933 a Jud. ocol III urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Noembrie 1933, dea o­­rele 12 din zi Înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. C. A. Rosetti Nr. 37, averea mobilă urmărită a debit. Soc. Anon. „Credi­tul Extern”, care se compune din una cassă de bani marca Lips şi al­tele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Constanţa Morănescu. Publ. Nr. 81642. — Dos. 10965/1933 LIA. —■ Jean Harlow în Femeia cu părul roşu şi Trenul fantomă. ROMA. — Tarzan, seara artişti. LIRIC. — Trenul fantomă. Un vis în Schoenbrun. VOLTA BUZEŞTI. — Nagana, jur­nal şi comedie. MARCONI. — Nu mai plânge Baby cu Maurice Chevalier şi comp. de revista J. Pizone. NORA. — Cântecul dragostei cu Renate Mueller etc. Jurnal şi com­plectare. MARAŞEŞTI. — Titanii cerului şi Regele spadei. FERDINAND. — Tarzan, Stan şi Bran se Însoară şi Charlie Chase Duce. MODEL’. — Intre două femei şi A­­micul meu guvernatorul şi artişti. DOROBANŢI. — Noapte bună fe­tiţă dulce. Pat şi Patachon vaga­­bonzi şi complectare cu Max Sch­­meling. MAGIC.TEI. — Roşu şi Negru cu Ivan Masjoukine şi Lil Dagover. TEATRELE TEATRUL’ NAŢIONAL’.— Tebaida. TEARUL REGINA MARIA. — Slujbaş de stat TEATRUL MARIA VENTURA. - Intimităţi. TEATRUL’ IANCOVESCU. _ îm­păratul. TEATRUL ALHAMBRA. -­­Al­hambra iubeşte. MAXIM ZIG-ZAG. — Musichall, Bar-Daneing. Program de atracţiuni mondiale. In baza adresei No. 40.893, 1933, a jud. Ocol 3 Urban Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Noembrie 1933, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Zidurilor Nr. 6, averea mobilă urmărită a de­bit. Nae Ionescu care se compună din un birou de stejar, muşama roşie, şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea Credit. Rahova Leck, Blau et Co. Publ. No. 78.736. In baza adresei No. 60.864, 1933, a jud. Ocol I Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 14 Noembrie 1933, deci la ora 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publi­că în Bucureşti, B-dul Basarab 9) averea mobilă urmărită a debit. Lou­is Gheza care se compune din un și­­foner de lemn maron cu oglindă, și altele anume specificate în procesul­­verbal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Banca de Depuneri și Credit. Publ. Nr. 80680. — Dos. 16324/1930 In baza adresei Nr. 06865 din 1933 a Jud­ ocol I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 17 Noembrie 1933, dela orele 8 din zi înainte, se va vinde la licita­ţie publică In Bucureşti, str. Coş­­buc Nr. 18, averea mobilă urmărită a debit. Vasile Ogneriu, care se com­pune din un şifonier cu oglindă lemn galben şi altele anume speci­ficate in procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Ban­ca de Depuneri .si Credit. Publ. Nr. 80707. — Dos. 5104/1930 In baza adresei Nr. 66865 din 1933 a Jud. ocol I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 17 Noembrie 1933, de la orele 8 din zi înainte, se va vinde la licita­ţie publică în Bucureşti, str. Calima­che Nr. 19, averea mobilă urmărită a debit. Alexandru Popescu, care se compune din un şifonier cu oglindă lemn maron şi altele anume speci­ficate in procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Ban­ca de Depuneri şi Credit Publ. Nr. 80701. In baza adresei Nr. 18507 din 1931 a Trib. Ilfov, Secţia II corn., se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 14 Noembrie 1933, dela orele 8 din zi înainte, se va vinde la lici­taţie publică in Bucureşti, str. Zoe Râmniceanu Nr. 2 bis., averea mo­bilă urmărită a debit. ing. I. N. Pro­­topopescu, care se compune din un dulap alb cu trei uși, un bufet alb și altele anume specificate în pro­cesul verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit. Asigurarea Țără­nească S. A. Publ. Nr. 80343. — Dos. 28435 1­931 CIRC. XXVI POLIŢIE Se publică spre cunoştinţa gene­rală că, d. jude al ocol G urban Bu­cureşt­i, cu adresa Nr. 41528 din 1933, a fixat ziua de 3 Noembrie 1933, ter­men de vânzare, a averii mobile, pro­prietatea debit, loan Zaharescu din Bucureşti, str. Ritoride 44. Obiectele care formează averea nu­mitului debitor și care sunt prevă­zute în procesul verbal de sechestru definitiv, se vor vinde la domiciliul debitorului începând la orele 10 di­mineața. Publ. Nr. 14305 GREFA' TRIB. CONSTATA S. II-a EXTRACT D-l Constantin Botez din Constan­ta prin petiţia Inreg. la Nr. 15189 din 1933, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Sevastiţa C Botez, pentru motivele arătate în acţiune. Din căsătorie a rezultat copilul A­­lexandru in etate de 14 luni. Acest extract se va afişa şi publi­ca conform art. 285 c. civ. Grefier, St. Mihăilescu Nr. 33138, 1933 Oct. 25. Dos. Nr. 1497/1933 ——■——— CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV Fabricațiuni Vânzări mobiliare Co^ 137,000? LAHE, FOHR STEEOT, ^ ^Psdo^’ V. I. COSTESCU PALARIER CASA FONDATA IN ANUL 1390 EXPOZIȚIA GENERALĂ DIN 1890 HD.1S CONCURS MEMBRU IM JURIU­ BUCURESTI CAL VICTORI No* 28 ANIVERSAREA renaşterei Cehoslovaciei (Continuare din pagina 1-a) comunist din Budapesta insă în­cercarea lor a eşuat în urma îm­­potrivirei tinerei armate cehoslov­­ace, care era formată în cea mai mare parte din legionari şi solioli. Prin tratativele diplomatice ale ministrului de externe cehoslovac dr. Beneş, Cehoslovacia a reuşit să câştige statele aliate pentru o­astel de stabilire a graniţelor ceh­o­slovace, încât acestea să cores­pundă nevoilor de existenţa a noului stat. Tratatul de pace de la Trianon a stabilit definitiv şi gra­niţa cu Ungaria. In mod fericit au fost învinse şi dificultăţile ce au intervenit la­ delimitarea graniţelor cu Polo­nia, în regiunea Teşin. Aceste gra­niţe au fost determinate prin o ho­tărâre a aliaţilor în 28 Iulie 1920. Prin convenţia, din 10 Septem­brie 1919 a devenit şi Rusia Sub­carpatică o parte integrantă şi ire­­parabilă a statului cehoslovac. Tratatele de pace au dat Ceho­slovaciei un cadru de frontiere în conformitate cu interesele de exi­stenţă a Cehoslovaciei şi au con­firmat poziţiunea internaţion­al­­juridică a acestui stat. Pentru pri­ma oară după aproape o mie de ani, cehii şi solvacii s’au unit in­tr’un stat, realizând complect în pe baza dorinţei exprimate de în­şişi locuitorii acestei regiuni, a contribuit la lărgirea teritoriului cehoslovac spre Est şi realizarea unei graniţe comune cu România, ceiace prezintă o mare importanţă pentru consolidarea nouei Eu­rope.­­ Infiinta ea Micei Inţelegeri Pentru aşi asigura existenţa să din punct de vedere internaţional Cehoslovacia a trecut la consoli­darea sa internaţională ,prin întă­rirea unităţii naţionale şi a­ regi­mului democratic, cât şi la sn­ăt­­­gerea legăturilor cu naţiunile ce urmăresc aceleaşi scopuri : apăra­­rea libertăţii şi independenţei lor naţionale. Cehoslovacia a lucrat cu succes în această direcţie în tot timpul celor 15 ani şi se pre­zintă azi o ţara consolidată din toate punctele de vedere. In poli­tica externă Cehoslovacia, a pro­cedat întotdeauna în comun cu România şi Iugoslavia cu care a format Mica Antantă, ce apare ca un model de convieţuire şi colabo­rare dintre naţiuni, şi pe care le consideră ca aliaţii cei mai fireşti. Această colaborare a adus mari fo­loase tuturor acestora şi constitue o garanție a păcii în întreaga in­dependența lor politică. Aplicarea propft centrală." Rusiei subcarpatice, care a avuti

Next