Viitorul, noiembrie 1933 (Anul 25, nr. 7734-7759)
1933-11-01 / nr. 7734
IN CAPITAL» ■ ■nanonanHaHaaMMHi (Sectorul Verde) Campania în contra regimului naţional ţărănesc, continuă cu înverşunare în culoarea de verde. Echipe formate din membri ai organizaţiei liberale cutreieră cartierele pregătind pe cetăţeni pentru lupta cea mare. Pretutindeni echipele liberale sunt primite cu entuziasm întrunirea din sectorul Grsisti CSecoia 34) La clubul liberal din sectorul Grant a avut loc o grandioasă întrunire, la care au participat cetăţenii din Grand, Caracaş, Crângaşi şi Cărămidari. Saloanele clubului, sălile, curtea sau arhipline de cetăţeni. Şedinţa a fost prezidată de d. Nicolae Tedorescu, profesor, şeful secţiei. D-sa arată rostul mişcărei partidului naţional-liberal, după ce a spuizat toate mijloacele uzitabile, pentru Înlăturarea regimului nefast. De mai bine de 4 ani — spune d-sa — ţara ne indică, şi ne voeşte la cârma statului. In contra acestui sentiment, guvernul naţional ţărănesc continue să guverneze, să legifereze abuziv şi provocător, cu tendinţa vizibilă de a anarhiza ţara. In contra acestui regim vom duce cea mai hotărâtă luptă având la spatele nostru voinţa unanimă a ţarei. (Aplauze). Mai vorbesc în aplauzele mulţimei d-nii: avocat Ionel Filipescu, Pr. Chiriţă Cernescu, avocat Aug. Bădulescu, D. A Ungureanu şi alţii. întrunirea din Secţia 32 Cotroceni In secţia Cotroceni a avut loc o întrunire in sala clubului liberal, din casele d-lui Titi Papadopol, vice-preşedinte. ijedi*.a a fost prezidată de d. G. OxîLLaNU, şeful secţiei Cotroceni şi vice-preşedinte al culorei. A participat un public Youlnews. Aci au luat cuvântul d-nii Al. Maiak şeful culorei, I.D. Popescu, Th. A. Rigo, Vasile Dumitrescu-Militari şi d. Titi Papadopol. Cu acest prilegiu s’a constituit şi echipa liberala de Fot-Bal, organizată de d. Titi Papadopol. Tineretul liberal, a intonat imnul partidului liberal şi Trăiască Regele. întrunirea dela G invita (Sect’a 37) In sectorul Griviţa-Triaj a avut loc în saloanele clubului liberal o entuziastă întrunire. ,r0 _ D-l V. DUMITRESCU MILITARI, a arătat rostul mişcărei liberale îndemnând pe toţi să lupte cu îndârjire sub steagul partidului. D-l AL TIHOIU, vice-preşedinte fost inspector la c. f. r., a îndemnat pe muncitori să se înroleze cu entuziasm în rândurile liberale, apărând ordinea socială de azi şi libertăţile garantate de constituţie. Au mai vorbit d-nii Potârcă, Boureanu, Constantinescu D-tru şi alţi, întrunirea de la locomotiva In sala ..Locomotivar’ a avut loc a patra întrunre liberală. Sala, culoarele, erau arhii pline. Şedinţa a fost prezidată de d-nul George Orleanu. Au luat cuvântul d-nii ing. Stoenescu-Dunăre, Leonte Alexandru, Petrache Ionescu, Zugravu, Mircea Otulescu, Al. Dădulescu, Pătrutescu, I. Dem. Popescu, prof. Ghitescu, Th. A. Riga, V. J Dumitrescu. Militari. D-l GEORGE ORLEANU a arătat însemnătatea mişcărei liberale îndemnând pe cetăţeni să sprijine cu bărbăţie acţiunea începuă de către partidul naţional liberal. întrunirea din Pieşoianu (Secţia 36) La clubul liberal din secţia 36 Pieşoianu a avut loc o impozantă întrunire liberală. Au luat parte cetăţeni din întreaga secţiune, delegaţi din org. tineretului şi întreaga secţie femenină. Şedinţa a fost prezidată de d-l TH. A. RIGO şeful secţiei. Au luat cuvântul d-nii N. Pantazi, Al. Radulescu, col. Reea Nicolaescu, Cristache Ionescu, dr. Mihăilescu etc.D-l TH. A. RIGO a arătat nevoia de a se reacţiona cu hotărâre în contra regimului naţional ţărănescu. In sensul acesta se fac pregătiri în toate organizaţiile noastre, din întreaga ţară. Avem datoria să apărăm libertăţile individuale, câştigate cu atâtea jertfe statuate în constituţia noastră. Să lovim cămăşile de diferite culori, apărând-o pe cea tricoloră. (Aplauze). Corul tineretului a cântat în im.nul partidului naţional liberal, întrunirea din Basarab (Secţia 35) .A şasea întrunire a avut loc în saloanele clubului liberal din B-dul Basarab. Şedinţa a fost prezidată de d-nul N. IONESCU, şeful secţiei. Au participat cetăţeni din întreaga secţiune. Au luat cuvâântul d-nii: Teodorescu, Cornea, Dumitriu, D. Nicolae Ionescu se ocupă pe larg de situaţia grea în care a căzut ţara, afirmând că numai partidul naţional liberal poate s-o mai remedieze. I se îndeamnă pe toţi să răspundă cu voinicie la chemarea d-lui I. G. Duca. întrunirea din Principele Carol (Ciuleşti) "A şoaptea întrunire a avut loc în localul C. Dragomirescu din Giuleşti, şeful acelei secţiuni. D-sa împreună cu d-nii Nicolae Badulescu, V. Dragomirescu, membru în delegaţia permanentă a culotei de verde, au explicat cetăţenilor fostul acţiunea partidului liberal îndemnându-i la muncă. Urmează întruniri în secţia I. D. Popescu, N. Pepciulescu, Tamara, etc. ...........--------------------------- Marin Simion, Vasile Bosnagiu, Ioniță Lungu, Manea Bosnagiu, Vasile Pantazi, Dumitru I. Sandu, Manole Zizu, Manea M. Lazarina, Marin Nache,Ion Fiorea, Grig. I. Ghinea, Bucur Costea, Ion Moise, Nicolae V. Copii, Nae Dumitru, Zamfir C. Dobre, Condin St. Radu, Gheorghe Mitrei, Manole I. Băleanu, Oprea Păun, Chivu N. Copoi, Grigori Ogrezeanu, Nicolae Marin, Sotir Misea, Sotir Bosnagiu, Manole Ion, Gheorghe Dragomir, Ionut Gheorghe, Ghinea I. Gheorghe, Iorgu Dragomir, Gheorghe Fulgeanu, Vasile Fulgeanu, Constantin I. Fulgeanu, Niţă G. Mitroi, Marin Ogrezeanu, Vasile Ogrezeanu, Ion I. Dumitru, Petre M. Călin, Dumitru Boldeanu, Ion C. Nicolae, Vasile I. Stanciu, Ion G. Manea, Vasile G. Manea, Constantin Oprea, Petre Oprea, Martin C. Ivan, Constantin Bucur, Costică N. Ştefănişteanu, Manea Ioniţă, Gogu D. Rătescu, Ion C. Răteacă, Zică Bosnagiu, Costică N. Toma, Costică D. Burilă, Ion M. Stanciu, Matei N. Toma, Gheorghe Lungu, Tudor M. Botnagiu, Nicolae Andrei, Vasile N. Gheordila, Gheorghe Andrei, Vasile Nae Lungu. Pe lângă manifestele şi programul partidului împărţite, s’au ţinut cuvântări. Seria cuvântărilor a fost deschisă de d-l NICULESCU DOROBANŢU, preşedintele organizaţiei de Ilfov, a arătat că partidul naţional liberal nu revendică puterea pentru el, ci pentru ţară, fiindcă ţara este tot poporul acesta care suferă, suferă din cauza birurilor grele ce ne apasă. Din lipsa de credit. Din cauza inculturei. Din lipsa de administraţie. Din lipsa de şosele. Când la 1928 aţi dat votul şi încrederea voastră ţărăniştilor, aţi fost înşelaţi, deşi noi v-am atras atenţia că greşiţi. Fiţi gata la chemarea şefului nostru, I. G. Duca. (Aplauze prelungite, să trăiască). La 15 Noembrie să veniţi şi să nu vă întoarceţi decât atunci când guvernul a căzut. (Aplauze, îndelung repetate). D-l BOSNIEL PARASCHIVESCU, fost deputat, spune : Venirea noastră în mijlocul dv. nu are ca scop nici să vă cerem voturile, nici să vă cerem înscrierea dv. în partid , fiindcă în momentele acestea ţara toată este cu partidul naţional liberal, şi cei ce sunt înscrişi şi cei ce simpatizează şi cei ce-şi dau seama că scăparea va veni de la acest partid. Cerem ca alături de noi să lucraţi pentru înlăturarea guvernului naţional-ţărănist, guvern care a compromis tot ce a existat bun in această ţară. D-l Duca, şeful suprem ne cheamă la luptă iar noi suntem datori să-l urmăm. (Oraţî.uni). D-l I. GHIATA, fost prefect, arată sătenilor că dacă s’ar găsi într’o barcă — şi nenorocirea ar face ea în locul adevăratului, cârmaci s’ar aşeza să o conducă un nebun, ce ar face să scape dela înnec sigur ! atunci negreşit aţi da pe nebun la o parte şi aţi pune la loc pe adevâratul cârmaci, spre a fi salvaţi. Aşa şi cu guvernarea ţârei. Daţi pe nebuni la o parte cât mai este timp, dacă vreţi ca ţara să fie salvată şi dacă ţara este salvată, atunci suntem noi toţi. La 15 Noembrie cu mic cu mare veniţi şi luptaţi cu noi să dărâmăm guvernul. (Aplauze furtunoase). D-l PETRE BAICOIANU, explică programul partidului liberal şi arată în special sătenilor punctele din program care ating viaţa lor. Preotul I. POPESCU-OTOPENI, Ion Purica Baloteşti, N. Lungu- Dascalu-Creaţa, Rădulescu-Tunari, au adus mulţumiri fruntaşilor veniţi de la centru ai organizaţiei partidului şi au arătat greaua sarcină ce partidul liberal“ va avea venind la putere. 1. Neîncredere in legi şi In autoritatea de stat. 2. A instituit, ca principiu de guvernământ răsturnarea valorilor şi dispreţul muncii şi al meritului. 3. A adus neîncrederea şi nesiguranţa, nesocotind principiul dreptului câştigat şi călcând în picioare dreptul de proprietate. 4. A ridicat la rangul de morală de stat, risipa şi jaful. 5. A precupeţit şi a pus în balanţa meschinelor interese personale, siguranţa şi apărarea ţării, nemai având nimic sfânt din tot ce s’a clădit cu trudă şi cu jertfă de generaţiile trecute. Afară de aceasta, au sdrobit tot creditul nostru în lumea internaţională, încât astăzi numele şi reputaţia unui popor atât de muncitor şi de cuminte e pătat şi acoperit cu ruşine, iar ţara Întreagă, îşi duce — pe cel mai bogat pământ din lume — cea mai mizeră viaţă. E ultima şi prima datorie a fiecărui cetăţean să luptăm sub cutele steagului naţional-liberal ca să înlăturăm acest guvern de la cârma statului şi să ne socotim mobilizaţi in serviciul Patriei, care e în pericol. Termină strigând să trăiască partidul naţional-liberal şi scumpul nostru şef I. G. Duca. Toate cuvântările au fost ascultate şi acoperite cu aplauze nesfârşite. Seria cuvântărilor a încheiat-o de prof. N. S. IONESCU care în vorbe calde a rezumat pe toţi oratorii şi a arătat că suprema datorie a fiecărui cetăţean e să lupte pentru înlăturarea actualului guvern, care duce ţara la dezastru. D-sa a citit o scrisoare a d-lui D. Luca, fost consilier de curte, care fiind bolnav regretă că n’a putut lua parte la această întrunire. Apoi s’a citit o moţiune, votată în unanimitate şi s’a expediat o telegramă omagială d-lui I. G. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal. COR. NATIONAL-LIBERAL D-l AL. MATAK .r D-l NICULESCU DOROBANȚII In judetul Ilfov I. Radu, Constantin I. Băiţanu, Tudor P. Cucu, Gheorghe T. Anca, Ghiţă Dragomir, Ion P. Sandu, Pavel C Iacobu, Vasile N. Gh. Tutu, neagu, D-tru T. Anca, Ene I. Mihalache ,Vasile D. Paşcan, Andrei Gh. Iacob, Tudor Matei Ion, Nas Simion Basarab, Radu N. Simion, Constantin Al. Toader. Comuna DASCALU-CREATA: Anton Păun, Nae Lungu, Jean Conopan, Toma Popescu, Mihai Pantazi, Durmitru V. Dinu, Constantin Ionescu, Vasile I. Bulgaria, Vasile I. Lungu, Vasile D. Serban, Stoica D. Belu, Alexandru Popescu, Cristea Porumbel, Vasile N. Pascanu, Preda I. Mocanu, Ion Mişu, Gheorghe I. Manea, Simion I. Manea, Ion Stanciu, Gheorghe_ N. Turcu, Mişu Nicu, Vasile Nicu, Însufleţite întruniri populare, la care au luat parte pe lângă fruntaşi din oraganizaţia partidului din jud. Ilfovenii, Niculescu- Dorobanţu, preşedintele organizaţiei, I .Ghiaţă, fost prefect, Bosniei Paraschivescu, fost deputat, Petre Bâicoianu, avocat, preot I. Popescu-Otopeni, N. Lungu, Dascălu-Creaţa, Nicolae Vişan învăţător din Baloteşti, preot D. Rădulescu-Căciulata, Gh. Nedelcu, Moara Săracă, şi o mulţime de săteni din comunele: Comuna BALOTEŞTI: Alex Herjescu Niculae Trişcă, Niculae Georgescu, Gr. Truşcă, Tanase Ghiţă, Neculae Vânătorii, Anton Dobrogeanu, Stoica N. Stoican, Iacob I. Iordache, Savu Simion, Tudor Trifu, Mielu D-tru Vlăsceanu, D-tru Vlăsceanu, Gh. D. Stanică, Ioniţă Vlăsceanu, Bunea Iosif, Gristantin Gh. Grigore, Alex. C. Tuicaru, Ion Stere Grigore, Ion.L Zidorescu. Comuna MOARA SARACA : Dumitru Ion Preda, Nae Chirilă, Grigore I. Nae, Constantin Ionică, Vasile M. Mihăilă, Ion Hie N. Chivu, Petre Ion Dumitru, Petre I. N. Chivu, Tănase T. L Achim, Niculae Istrate, Mihai M. Toma, Tudor N. Achim, Ion C. Bolnavu, Dobre Simion, Ion Gh. Radu, Dinu Iacob, Ion Gh. Stan, Gheorghe Radu Niculae, Nae M. Floricaru, Dumitru M. Crăciun, Mihai N. Vasile, Gh. M. Tudor, Petre M. David, Niculae Bălan, Nae D. Pamfieru, Vasile Frangulea, Ion D. Pamfieru, Vasile T. Tudor, Vasile St. Nedelcu, Constantin T. Matei, Dumitru D. Iacob, Mihai P. Iancu, Dumitru D. Paşcani, Coman N- Basarab,Constantin V. Bucur, Gheorghe Iacob gore M. Dincu, Dâdel I. Ciobanu, Neculae D-tru Paraschiv, Gheorghe Gh Ghiţă Toma, Ştefan Dobre. Ni- '/• Stan,Petrei.Floricaru, Vasile culae Ştefan, Rietea Dumitru, Gh. E JD-tru, Alexandru T. Lazăr, Iile P. Minea, Starea Petre, Jac Petre, Costică Gh. Enache, Iancu I- Popescu, Ion Const. Stan, Mielu Anghei, Dobre I. Micu, Gh. M- Dumitru, Gh. C. Enache, Const. C. Enache, Gh. Tudor Neagu, Anton Ristea, Voicu Titichi, Neculae Anton, ■ Voicu Tică, Marin Neculae Visan, Ion Purica, Ioi Simion, unvătător-proprietar. a Comuna CACTULAT1: Tache Gh. Filipescu, Ilie Gh. Olteanu, Gh. I Zidărescu, Simion Glivica Grigore, Dumitru C. Pantazi, Vasile Barbu, Mihail M. Oprea, Gh. Trandafir, Mihail M. Dumitru, Ion Gh. Ionu, Constantin N. Paraschiv, Tănase I. Popescu, Nae Mișu, Mihail Anglel Ene, Niculae C. Zamfirescu, Ion I Iordache Gh. V. Radu, Gheorghe Pic Iordache, Tudor N In judeţul lae Table. De la Timişoara a luat parte fruntaşii partidului şi au vorbit: profesorul Coman, avocat Weiser, înv. L. Cioban, P. Savu, dr. Löffler şi inginerul A. Siciu şi Crişan. La sfârşit au vorbit d. C. S. Axente, fost consilier la Curtea de Apel din Timişoara. D-sa a spus că partidul liberal a hotărât să întreprindă o campanie de răsturnare a guvernului naţo-ţărănist, care prin incapacitatea, inexperienţă şi risipă a provocat nu numai criza economică, agrară, industrială, dar şi morală în care se zbate ţara şi o face să se plimbe pe culmea prăpăstiei. Această criză în mare măsură este provenită din lipsa de bărbaţi de stat a acestui partid, care are în fruntea, sa numai politician! D-sa explică că bărbaţii de stat sunt croiţi din stofa martirilor, cari au pasiunea binelui public, iar politicianii au toate apucăturile demagogilor, cari, se servesc de cuvinte mari şi vorbe pompoase spre a înşela masele, şi sunt conduşi de idei vulgare şi pretenţiuni insolente, urmărind în Apogă. Torontal fiind Zilele trecute au avut loc înfruţirea prin orice mijloace,nirea populară din plasa Vinga ai lipsiţi de orice scrupul, partidului liberal, unde s’au con-1 Partidul naţ.-ţărănist rămas fără centrat alegători din mai multe cap, a devenit un organism moncomune, al căror şef este d. Nico-Istruos numai cu stoma/C. Insă acest monstru va muri de indigestie căci a înghiţit: pietrişul şi asfaltul dela şoselele suedeze, fierul ruginit dela Fero-Chimică, produsul casselor autonome, tunurile, puşcile şi şrapnelele dela Skoda, pe lângă sporturile de milioane dela spionul Szelezky. Iar când va fi îngropat, pe mormânt să i se pună o lespede de piatră din muncii apuseni, ale căror păduri prin fals şi fraude au fost răpite de clienţii regimului naţo-ţărănist. Cu un ministrul de finanţe fără nici o pregătire serioasă financiară şi fără nici o experienţă, finanţele ţării au ajuns la faliment. Lefile nu se mai pot plăti nici chiar aşa redusă la un salariu de mizerie, furnizorii sunt în mare restanţă de ani de zile, dar acum în urmă nici cuponul datoriei publice în străinătate nu s’a putut plăti, încă am fost şi suntem ameninţaţi să ni se trimită experţi ca la nişte faliţi frauduloşi. Această ruşine, ţara nu o mai poate suporta. D-sa îndeamnă pe ţărani» să participe la acţiunea ce P. N. L. a întreprinsă pentru salvarea ţării. .. ", ««HIHI« I la Tg.-Mure» în sala Transilvaniei din Tg. Mureş, s-a ţinut o mare întrunire la care au participat sute de cetăţeni din oraş şi săteni din tot cuprinsul judeţului. Şedinţa a fost prezidată de d. prof. N. S. Ionescu, vicepreşedintele organizaţiei locale, care lămurind scopul întrunirii dă cuvântul d-lui D. GAFTON. D-sa Îşi Începe cuvântarea, constatând mizeria tuturor claselor sociale, începând cu ţărănimea şi încheind cu comercianţii şi cu industriaşii. Face un tablou succint al mizeriei funcţionarilor, cari nu mai sunt siguri de azi pe mâine, fiind la discreţia partidului de la guvern, care nu ţine seamă nici de legi organice, nici de drepturi câştigate. După d-sa, vorbeşte d. dr. FR. PORUBSCHI, avocat. D-sa analizează programul partidului naţional-liberal, face un scurt istoric al luptelor din trecut pentru ridicarea şi consolidarea ţării şi arată cum numai datorită jertfei acestui partid s’au putut realiza cele mai democratice reforme sociale, la noi. De aceia astăzi el singur o in stare să antroneze ordinea şi să salveze ţara dela o destrămare sigură, numai el va găsi o soluţie împăciuitoare intre debitori şi creditori şi va da ţării liniştea, de care are nevoe pentru o muncă rodnică şi productivă. D. avocat dr. MARCU vorbeşte în limba maghiară şi arată meritele partidului liberal, care se confundă cu istoria însăşi a patriei şi care e ctitorul celor mai mari evenimente şi reforme ce s’au petrecut In România şi chezaşul unei vieţi mai bune şi mai fericite pentru ziua de mâine. D. institutor LEHENI arată că cea mai neagră zi a Ardealului a fost la 6 Mai 1928, când ardelenii au făcut marşul dela Alba-Iulia, căci atunci deschizându-se calea către putere, partidului naţional-ţărănesc s'a pus şi viaţa statului român pe drumul celor mai mari nenorociri. De atunci s’au plănuit jefuirea cinci ani se sapă adânc la temelia statului român prin dărâmarea şcoalei, prin anarhia de sus şi de jos şi care se întinde dela un capăt al ţării la celălalt Face un apel călduros la cei de vaţă să se facă apostolii partidului liberal, ca să scape ţara de la peire. D. HENTER, primar în comuna Corneşti spune în limba maghiară că ţara are o singură nădejde pentru sprijinul tuturor naţionalităţilor şi pentru întronarea dreptăţii şi a cinstei, în partidul naţional-liberal. D. prof. BERTIa de la şcoala comercială face o analiză documentată a cauzelor crizei, de care face răspunzători pe actualii guvernanţi, cari sunt lipsiţi şi de pricepere şi de patriotism şi care au dus ţara la marginea prăpăstiei. D. prof. M. DEMETRESCU salută in cei de faţă ţara conştientă şi îngrijorată de viitorul negru ce ne aşteaptă pe toţi, de zilele amare, ce ne pasc. In participarea numeroasă a celor prezenţi, d-sa vede însă şi pe cei hotărâţi să lupte pentru înlăturarea acestei stări de lucruri, cu orice jertfă, d-sa arată cum temeliile statului sunt în pericol şi cum ce s’a clădit cu trudă şi cu înţelepciune în decenii, s'a năruit în cinci ani, sub guvernarea naţional-ţărănistă. D-sa constată că ţara e in fundul prăpăstiei şi e o datorie de viaţă pentru fiecare ca toţi să ne ridicăm ca un singur om şi să luptăm sub steagul partidului naţional-liberal să refacem patriotismul sfânt al neamului. p. PREANCU, învăţător pensionar, dinSânmartinul de Câmpie expune într’o emoţionantă formă, mizeria Satelor şi găseşte că tot răul şi toată nenorocirea care ne paşte e din cauza partidului naţional-ţărănesc. prof. dr. N. CREŢU arată starea îngrozitoare in care a adus ţara partidul naţionl-ţărănesc. Printr’o iinesfastă şi criminală guvernare a se- i risipa şi demănat dela un cap tării la celălaleit. .VIITORUL“ Acţiunea Partidului Un dispensar medical la fisan Pentru asiguraţii cuprinşi în regiunea Gura-Nişcov, Tisau, Grăjdana, Lapoş Valea Teancului, etc., din care majoritatea o formează lucrătorii ocoalelor silvice, consiliul casei asig. soc. Buzău, a dispus înfiinţarea unui dispensar medical în comuna Tisău. Intr’un imobil închiriat, mobilat şi înzestrat cu instrumente chirugicale şi medicamentele necesare, s’a amenajat acest dispensar, sub conducerea d-şoarei dr. Margulis. La festivitatea inaugurării au luat parte d-nii: dr. Ştefan Păiş, medicul şef al casei şi Matei Benea, consilier. După oficierea serviciului religios de către pr. Ion Coman, d. Inginer Dimitriu, şeful ocolului silvic Tl său, a pus în evidenţă rolul şi importanţa acestui dispensar. Din partea casei asigurărilor au răspuns d. M. Benea şi d. dr. Ştefan Păiş. -------.---------«•» ■ ■•■■■■............. FOOT-BALL CRONICA SPORTIVA România-Elveţia 2—2 Bulgaria A - România B 4—2 Eiri România a susţinut două mari materiuri internaţionale: unul la Berna îru vederea selecţionării pentru cupa mondială şi celălalt la Bucureşti între echipa reprezentativă a Bulgariei şi echipa B a României. La Berna echipa noastră a dominat tot timpul şi doar potrivnirei vădite a arbitrului ne-a împedicat să avem o victorie netă. La Bucureşti echipa Bulgară a reuşit să învingă echipa română cu 4-2, reabilitându-se de pe urma înfrângerilor de la Madrid și Balcaniadă* In general și de data aceasta se remarcă că footballul românesc este în plină ascendentă și cu oarecari schimbări în ambele echipe poate deveni un serios concurent la viitoarele matoriuri internationale. I CIE CAPITOL. — Scandalul cu Franciska Gaal, Paul Horbinger, etc. ROXY. — Scandalul cu Franciska Gaal, Paul Hörbiger, Stroke Szakai. VOX. Sărutul în fața oglinzii cu Nancy Caroll. TRIANON. — Floarea din Lugano cu Magda Schneider, Albach Betty. ED. PALACE. — O săritură în prăpastie cu Harry Piei. FEMINA. — Spionaj contra spionaj cu Hans Albers, Olga Tschekova etc. COLOS. — Taifun, Jurnal Fox şi Ţăndărică la teatru. REGAL. — Aventuri pentru o femeie cu Douglas Fairbanks şi Bebe Daniels, Jurnal Fox şi Fantezie de Johann Strauss, RIO. — Nu vrem femei şi revista „La noi la Rio” cu Tănase. CORSO. —Veronica. SELECT.— Romanţa valurilor cu Willyam Haynes şi Madge Evans. FORUM. — Supremul păcat cu Helen Hayes, Gary Cooper şi complectări. OMNIA. — Fără mamă cu Marie Dressier şi complectări. FRANKLIN. — Saxofonul de aur şi Căsnicie ideală, numai pentru domni şi doamne. EPISCOPIEI. — Un cântec, o fată şi un sărut, şi Revizorul. RAHOVA. — Un cântec străbate lumea, jurnal şi complectare. MARNA. — Gol puşcă cu marele comic George Milton. Jurnal fax şi revista „Marna triumfă” de Puiu Maximilian. LIDO. — Contesa Maritza şi Floarea din Mexic. TOMIS. — Mater Dolorosa cu Samson Fainsilber jurnal şi 2 complectări. In baza adresei Nr. 34419 din 1933 a Trib. Notariat Ilfov, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Noembrie 1933, dea orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. 11 Iunie Nr. 23, averea mobilă urmărită a debit, d-ra dr. Sofia Camilia Vâlceanu, care se compune din un tub de oxigen și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit, d-na Iolanda Novianu, căsătorită Cristodorescu, Publ. Nr. 81834. — Dos. 17956/1933 In baza adresei Nr. 41731 1933 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Noembrie 1933, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică In Bucureşti, piaţa dr. Botescu, averea mobilă urmărită a debit. Iulia Florescu şi Hava Leia Schilthaus, care se compune din un automobil marca renault tip Vivaquatre cu placă Nr. 335399 și nr. mot. 4945, spre despăgubirea credit. Const. S. Mihaescu. Publ. Nr. 81964. — Dos. 22096/1933 In baza adresei Nr. 22006 din 1933 a Jud. ocol II Buureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Noembrie 1933, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Banului Nr. 3., averea mobilă urmărită a debit. Constantin Antonescu, care se compune din una cassă de bani, una maşină de tăiat lemne şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Elena L. Catargi și Margareta Al. Catargi. Publ. Nr. 81972. — Publ. 19656/1933 In baza adresei Nr. 42249 din 1933 a Jud. ocol III urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Noembrie 1933, dea orele 12 din zi Înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. C. A. Rosetti Nr. 37, averea mobilă urmărită a debit. Soc. Anon. „Creditul Extern”, care se compune din una cassă de bani marca Lips şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Constanţa Morănescu. Publ. Nr. 81642. — Dos. 10965/1933 LIA. —■ Jean Harlow în Femeia cu părul roşu şi Trenul fantomă. ROMA. — Tarzan, seara artişti. LIRIC. — Trenul fantomă. Un vis în Schoenbrun. VOLTA BUZEŞTI. — Nagana, jurnal şi comedie. MARCONI. — Nu mai plânge Baby cu Maurice Chevalier şi comp. de revista J. Pizone. NORA. — Cântecul dragostei cu Renate Mueller etc. Jurnal şi complectare. MARAŞEŞTI. — Titanii cerului şi Regele spadei. FERDINAND. — Tarzan, Stan şi Bran se Însoară şi Charlie Chase Duce. MODEL’. — Intre două femei şi Amicul meu guvernatorul şi artişti. DOROBANŢI. — Noapte bună fetiţă dulce. Pat şi Patachon vagabonzi şi complectare cu Max Schmeling. MAGIC.TEI. — Roşu şi Negru cu Ivan Masjoukine şi Lil Dagover. TEATRELE TEATRUL’ NAŢIONAL’.— Tebaida. TEARUL REGINA MARIA. — Slujbaş de stat TEATRUL MARIA VENTURA. - Intimităţi. TEATRUL’ IANCOVESCU. _ împăratul. TEATRUL ALHAMBRA. -Alhambra iubeşte. MAXIM ZIG-ZAG. — Musichall, Bar-Daneing. Program de atracţiuni mondiale. In baza adresei No. 40.893, 1933, a jud. Ocol 3 Urban Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Noembrie 1933, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Zidurilor Nr. 6, averea mobilă urmărită a debit. Nae Ionescu care se compună din un birou de stejar, muşama roşie, şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea Credit. Rahova Leck, Blau et Co. Publ. No. 78.736. In baza adresei No. 60.864, 1933, a jud. Ocol I Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 14 Noembrie 1933, deci la ora 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Basarab 9) averea mobilă urmărită a debit. Louis Gheza care se compune din un șifoner de lemn maron cu oglindă, și altele anume specificate în procesulverbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca de Depuneri și Credit. Publ. Nr. 80680. — Dos. 16324/1930 In baza adresei Nr. 06865 din 1933 a Jud ocol I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 17 Noembrie 1933, dela orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică In Bucureşti, str. Coşbuc Nr. 18, averea mobilă urmărită a debit. Vasile Ogneriu, care se compune din un şifonier cu oglindă lemn galben şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca de Depuneri .si Credit. Publ. Nr. 80707. — Dos. 5104/1930 In baza adresei Nr. 66865 din 1933 a Jud. ocol I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 17 Noembrie 1933, de la orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Calimache Nr. 19, averea mobilă urmărită a debit. Alexandru Popescu, care se compune din un şifonier cu oglindă lemn maron şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca de Depuneri şi Credit Publ. Nr. 80701. In baza adresei Nr. 18507 din 1931 a Trib. Ilfov, Secţia II corn., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 14 Noembrie 1933, dela orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică in Bucureşti, str. Zoe Râmniceanu Nr. 2 bis., averea mobilă urmărită a debit. ing. I. N. Protopopescu, care se compune din un dulap alb cu trei uși, un bufet alb și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Asigurarea Țărănească S. A. Publ. Nr. 80343. — Dos. 28435 1931 CIRC. XXVI POLIŢIE Se publică spre cunoştinţa generală că, d. jude al ocol G urban Bucureşti, cu adresa Nr. 41528 din 1933, a fixat ziua de 3 Noembrie 1933, termen de vânzare, a averii mobile, proprietatea debit, loan Zaharescu din Bucureşti, str. Ritoride 44. Obiectele care formează averea numitului debitor și care sunt prevăzute în procesul verbal de sechestru definitiv, se vor vinde la domiciliul debitorului începând la orele 10 dimineața. Publ. Nr. 14305 GREFA' TRIB. CONSTATA S. II-a EXTRACT D-l Constantin Botez din Constanta prin petiţia Inreg. la Nr. 15189 din 1933, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Sevastiţa C Botez, pentru motivele arătate în acţiune. Din căsătorie a rezultat copilul Alexandru in etate de 14 luni. Acest extract se va afişa şi publica conform art. 285 c. civ. Grefier, St. Mihăilescu Nr. 33138, 1933 Oct. 25. Dos. Nr. 1497/1933 ——■——— CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV Fabricațiuni Vânzări mobiliare Co^ 137,000? LAHE, FOHR STEEOT, ^ ^Psdo^’ V. I. COSTESCU PALARIER CASA FONDATA IN ANUL 1390 EXPOZIȚIA GENERALĂ DIN 1890 HD.1S CONCURS MEMBRU IM JURIU BUCURESTI CAL VICTORI No* 28 ANIVERSAREA renaşterei Cehoslovaciei (Continuare din pagina 1-a) comunist din Budapesta insă încercarea lor a eşuat în urma împotrivirei tinerei armate cehoslovace, care era formată în cea mai mare parte din legionari şi solioli. Prin tratativele diplomatice ale ministrului de externe cehoslovac dr. Beneş, Cehoslovacia a reuşit să câştige statele aliate pentru oastel de stabilire a graniţelor cehoslovace, încât acestea să corespundă nevoilor de existenţa a noului stat. Tratatul de pace de la Trianon a stabilit definitiv şi graniţa cu Ungaria. In mod fericit au fost învinse şi dificultăţile ce au intervenit la delimitarea graniţelor cu Polonia, în regiunea Teşin. Aceste graniţe au fost determinate prin o hotărâre a aliaţilor în 28 Iulie 1920. Prin convenţia, din 10 Septembrie 1919 a devenit şi Rusia Subcarpatică o parte integrantă şi ireparabilă a statului cehoslovac. Tratatele de pace au dat Cehoslovaciei un cadru de frontiere în conformitate cu interesele de existenţă a Cehoslovaciei şi au confirmat poziţiunea internaţionaljuridică a acestui stat. Pentru prima oară după aproape o mie de ani, cehii şi solvacii s’au unit intr’un stat, realizând complect în pe baza dorinţei exprimate de înşişi locuitorii acestei regiuni, a contribuit la lărgirea teritoriului cehoslovac spre Est şi realizarea unei graniţe comune cu România, ceiace prezintă o mare importanţă pentru consolidarea nouei Europe. Infiinta ea Micei Inţelegeri Pentru aşi asigura existenţa să din punct de vedere internaţional Cehoslovacia a trecut la consolidarea sa internaţională ,prin întărirea unităţii naţionale şi a regimului democratic, cât şi la snătgerea legăturilor cu naţiunile ce urmăresc aceleaşi scopuri : apărarea libertăţii şi independenţei lor naţionale. Cehoslovacia a lucrat cu succes în această direcţie în tot timpul celor 15 ani şi se prezintă azi o ţara consolidată din toate punctele de vedere. In politica externă Cehoslovacia, a procedat întotdeauna în comun cu România şi Iugoslavia cu care a format Mica Antantă, ce apare ca un model de convieţuire şi colaborare dintre naţiuni, şi pe care le consideră ca aliaţii cei mai fireşti. Această colaborare a adus mari foloase tuturor acestora şi constitue o garanție a păcii în întreaga independența lor politică. Aplicarea propft centrală." Rusiei subcarpatice, care a avuti