Viitorul, mai 1937 (Anul 29, nr. 8792-8815)
1937-05-01 / nr. 8792
Pagina II-a. Au trecut 40 ani de când a trecut în veşnicie şi în uitare nejustificată, profesorul, omul de ştiinţă, economistul, omul politic, diplomatul, scriitorul şi literatul ION GHICA, fost ministru şi prim ministru sub primii Domnitori ai Principatelor Unite: VODĂ CUZA şi CAROL I, şi unul dintre marii eroi ai luptelor naţionale din istoricul an revoluţionar 1848. A rezuma, în cadrul restrâns al unei cronici de ziar, bogata şi multilaterala activitate desfăşurată de ION GHICA, este o încercare zadarnică, dacă o facem totuşi, e pentru a trezi interesul tinerei generaţii asupra măreţelor figuri cari au ilustrat trecutul ţârii, contribuind cu talentul lor înăstit dar şi cu un devotament deosebit, la luminarea şi înălţarea patriei şi a neamului. A fost atât de bogată activitatea rodnică a lui ION GHICA, încât ea ar trebui cercetată pe capitole variate, dată de d. Em. Bucuţa, care a adunat schimbul de scrisori culturale între T. Maiorescu şi Duiliu Zamfirescu). In scrisorile către Alecsandri, Ion Ghica apare ca un eminent portretist şi humorist, caracterizând medii sociale şi diferite tipuri ale vremii, sub acest raport. El poate fi considerat ca un adevărat precursor al lu lui I. L. Caragiale. D. E. Lovinescu a descris rolul şi activitatea lui Ghica desfăşurată în Arhipelag, publicând un prea interesant şi documentat studiu în „Convorbiri literare“. Pe vremea când ştiinţele economice abia se dibuiau în ţara noastră, Ion Ghica a scris acele prea folositoare „Convorbiri economice“, care au fost scrise cu competenţă erudită, în folosul negustorimii, a industriei şi a agriculturii naţionale. Aceste fie chiar cât de sumar, de aceea sunt studii au făcut obiectul unei intereteni îndrituiţi a spera că cel mai I sânte conferinţe expusă de curând înalt for cultural, Academia Română, al cărei membru şi prezident a fost, II va comemora, lucru pe care îl merită cu prisosinţă. Elev al celebrului colegiu de la Sf. Rava din Bucureşti, unde a legat strânsă prietenie cu N. BALCESCU, GRIGORE ALEXANDRESCU şi alte figuri proeminente din acele timpuri, continuându-şi studiile superioare la Paris, unde a făcut ingineria şi ştiinţele matematice , întors în ţară şi numit profesor la celebra Academie Mihăileană, cam la aceeaşi epocă, când funcţiona la catedra de istorie marele cronicar MIHAIL KOGALNICEANU, — ION GHICA are acel mare merit de a fi fost unul dintre aceia care a contribuit în mod efectiv la contopirea spirituală şi culturală a provinciilor unite la 1859, fiind totodată şi un mare nucleu în jurul căruia s-au strâns scriitorii din Muntenia care au colaborat la „Propăşirea“ lui KOGALNICEANU, făcând să dispară caracterul moldovenesc sau muntenesc şi să învie cel românesc cu alte cuvinte. ION GHICA a contribuit la armonizarea definitivă a specificului naţional, în manifestările culturale și că, din acest punct de vedere, el prezintă în literatura din Muntenia, ceea ce COSTARI NEGRUZZI prezintă în cea din Moldova. # Am amintit că ION GHICA a fost de economistul și financiarul, ministru d. Victor Slăvescu, fost CARNET Evocarea lui Ion Ghica 40 ani de la moartea lui Ca director general al teatrelor, Ion Ghica a fost acela care a determinat tinerele elemente aparţinând boerimii, să se consacre artei dramatice, bineînţeles dacă aveau talent. In această privinţă, marea tragediană Agatha Bârsescu, dictându-mi „Memoriile“ (Apărute în editura „Adevărul“) mi-a vorbit cu foarte multă căldură şi emoţiune, arătându-mi că prinţul Ion Ghica (Rey de Samos) a fost acela care a determinat-o să se consacre artei dramatice, jucând la început pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, sub direcţia lui Ion Ghica. Operele complecte ale lui Ion Ghica au apărut în diferite ediţiuni, cea mai bună fiind aceea tipărită de fosta editură „Minerva“. încheind, vom aminti în acest spaţiu atât de restrâns, că Ion Ghica în literatura naţională, a fost unul dintre acei mari scriitori, cari au contribuit la purificarea limbii literare din Muntenia, înlăturând și dialectica propriu zisă. C. SATEANU CONCERTE Maestrul Enescu invitat şi pentru anul viitor în America. Se afirmă, fără exagerare, că ceeace s’a petrecut, cu prilejul concertelor maestrului Enescu în America, depăşeşte tot ce s’a văzut , până acum. Şi prin el România a repurtat un adevărat triumf. La ultimul concert la New-York — după întoarcerea turneului din Canada — direcţia imensei Town-Hall, a pus scaune în plus pe scenă, lăsând dea bea loc pentru concertist şi acompaniator, între miile de persoane cari au asistat erau şi americani şi străini. Aplauzele erau o adevărată deslănţuire de entuziasm. Pe buzele tuturor se auzeau expresiile : „Marvelous !“ — „Wonderful“ — „Extraordinary“. Criticii muzicali, cei mai mari ai Americă au epuizat expresiile de laudă şi admiraţie. Alin Downe l-a numit „The Lord of muzic“ — iar mai departe spunea: „Să îngenunchieţi în faţa lui şi să-l ascultăm mult, mult şi veşnic.“ Recepţiile şi sărbătoririle s-au prelungit până în momentul îmbarcării pe vapor. „TheBeethoven Socity“ a dat o mare recepţie la care a participat toată lumea artistică şi intelectuală. Cu acest prilej — printre alţii — a vorbit faimosul Damrosch proclamând pe Enescu „cel mai mare artist al zilelor noastre". In ,. .. ajunul plecării i s’a dat un mare şi un mare diplomat al ţarii. Aşa a banchet românesc, organizat de un fost el apreciat în anii tineri, când comitet compus din preşedinţii tutuîntre 1854 şi 1859. Poarta otomană, rar organizaţiilor româneşti. Nu se sub sugestiile Franţei, l-a numit guvernatorul insulei Samos, în care misiune a stârpit bandele de piraţi din Arhipelag. A fost deasemeni ministrul României la Londra, servind astfel interesele superioare ale României. In „Istoria Contemporană a Romăniei“, găsim succinte capitole pe care Maiorescu le-a consacrat omului politic Ion Ghica, în diverse cabinete , iar în istoria literaturii române, Ion Ghica, considerat ca unul dintre scriitorii noştri clasici, figurează la loc de mare cinste şi în această privinţă trebuesc consultate scrierile d-lor: prof. N. Iorga, G. Adamescu, P. V. Haneş, O. Depsuşanu, precum şi lucrările Academiei Române. Dacă în mişcarea revoluţionară a anului 1848 Ion Ghica este unul dintre marii eroi promotori, în istoria literaturii, ar fi suficient să amintim prea interesanta şi instructiva sa corespondenţă cu Vasile Alecsandri, poate cea mai valoroasă scriere în acest gen, pe care a cultivat-o intr’o măsură mai redusă Titu Maiorescu (prin recenta operă publi Muzica Românească l a Radio Praga Astăzi Joi 2!) Aprilie postul d de radio din Praga va difuza între orele 18,15—18,40 un concert de muzică românească executat de distinsa noastră compatrioată Praga cu programul următor : „Foi de toamnă“ de I. Nonna Otescu, „Bagă Doamne luna'n nori“ de poate descrie entuziasmul ce a domnit la această manifestaţie a românilor din New-York. Au vorbit cu acest prilej: d. Mircea Babeş, secretarul legaţiei din Washington, d. L. Wolfson, care a încheiat pentru sănătatea maestrului, spunând că „nu se poate încheia această festivitate, fără a ne îndrepta gândul către iubita noastră ţară natală“. I s-au dat maestrului numeroase daruri, între cari un tablou alegoric datorit pictorului Paleologu şi un feton din partea clubului democratic român. Maestrul Enescu a fost invitat de acum, să conducă în stagiunea viitoare opt concerte cu marea orchestră simfonică la Carnegie Hall. Aceste concerte vor avea loc în a doua jumătate a lunei ianuarie 1938. Maestrul a mai semnat un mare număr de angajamente strălucite pentru la anul: Tiberiu Brediceanu, „Bate murgul din picior“ de Constantin Brăiloiu, „La fereastră“ de Constantin Lazăr, „Cântec de leagăn“ de Borgovan, „Foaie verde lămâiţă de Chiriac, „Câte lacrimi am vărsat“ şi „ Pentru tine Leana“ de Stan Golestan, „Doina Oltului“ de Maria Herescu şi „Glasul roţilor de tren“ de Ion Vasilescu. Al douilea concert care se va da cu ocazia aniversării sărbătorii noastre naţionale în ziua de 9 Mai, va fi cu concursul orchestrei filarmonice Radio Jurnal din Praga cu programul de asemenea în întregime închinat compozitorilor români, având ca solistă tot pe primadona Praga şi va fi dat sub conducerea maestrului Jean Bobescu directorul artistic al Operei Române din Cluj. Turneul Operei Române din Cluj in Capitală Directorul general al teatrului şi operelor d. Ion Marin Sadoveanu a aprobat ca Opera din Cluj de sub direcţiunea d-lui dr. Mihail Nasta, care va străbate toate oraşele, importante ale ţărei într’un mare turneu oficial începând pe ziua de 6 Mai, să se oprească şi în Bucureşti în zilele de Joi 20 şi Vineri 21 Mai. Reprezentanţiile se vor da în cadrul „lunei Bucureştilor“ şi vor avea loc în sala Vox Eforie cu cele trei opere : Voevodul Ţiganilor, Carmen şi Mme Butterfly, cu care opera din Cluj intreprinde triumfalul ei turneu In întreaga ţară, întreg aparatul este compus din 120 persoane : solişti, cor, orchestră, balet de coruri, costume, etc. Tenorul Emil Marinescu şi D-na Maria Snefina distinşii şi primi protagonişti ai Operei Române din Bucureşti vor interpreta rolurile titulare din Voevodul şi Carmen în care ambii cântăreţi au strălucite creaţiuni. In „Doamna Butterfly“ va apare renumita primadonă Piagy, care recent a obţinut un mare succes pe scenele din străinătate. O mare surpriză va fi reapariţia pe scenă a baritonului Dem. Basiliu neîntrecutul „Figaro“. D-sa va interpreta importantul rol al lui „Jupan“ din Voevodul Ţiganilor. Valorosul ansamblu are următoarele elemente prime : F. Preiu, Georgescu, Gh. Simionescu, Hubic, Trian, Nicolau, Solowiewa Znamirowski, Moarcăș, Iarotzki, Robescu, Albisect. Conducerea muzicală a spectacolelor o are dl. Jean Robescu noul director artistic şi dl. A. Rónai şef de orchestră. Biletele pentru aceste reprezentaţii se pun în vânzare la cassa teatrului Vox Eforie, Miercuri 28 Aprilie ora 10 dimineaţa. s Viata tatei Ceai D-na şi d. Cezar Haram, a oferit un ceai, la care au participat: d-rele Sanda Tătărescu, Sanda Crăciun, Yvonne Patraulea, Anca Rădulescu, Odette Hariton, Monica Bolintineanu, Carmen Georgescu; d-nii: M. Moschina Sion, Sandu Păşcanu, Lucian Predescu, Bébe Crăciun, Ionel Bălan, Andrei Doncos, Dan Grigorescu, Dan Locusteanu, Mircea Bălan, George Doncos, Ghighi Hariton, Bébé Salica, Puiu Patraulea, Mircea Bolintineanu, Bébé Simic, Emilian Costescu, Dan Teodorescu, Pitt, Nuca Patraulea, etc. Ody Hariton, Anca Rădulescu (Beau Brummel), Touschki Lazăr, Nelly Moisescu, Marta Constantinescu, Odetta Georgescu, Gaby Căpitănescu, Nana Steriade, Viorica Haram, Yvonna Costandaky, Nană Cluza, Maria Țăranu, Ilinca Dimitriu Borca; d-nii: Luly Negroponte, Sandi Negri, Niki Sturza, M. Lahovary, Radu Iliescu, Raul Cristorian, Titi Papia, Hans Franasovici, Colas Steriade, Sandei Theodorian, C. Negroponte Georg Doukos, Şerban Pleşoianu, A. Doukos, Tudor Neniţescu, Şerbescu, P. Zapisescu, Radu Ghica, D. Manoil, I. Dobrovici, T. Neniţescu, E. Battea, Puiu Petrescu, Dan Cotaru, Guy Bossie, Tutzi Sturdza, Eugen Botez, Bimbo Roiu, Nellu Rătescu, căpitan Sturdza, Şerban Căpitănescu, P. Patraulis. D-ra Mika Gatoski, care-şi serba aniversarea naşterii (18 ani), şi-a primit invitaţii, costumată ca „Regina Junglei“. SPECTACOLE TEATRELE TEATRUL NAŢIONAL. — Oameni pe un sloi de ghiaţă. OPERA ROMANA. — Balul mascat. TEATRUL REGINA MARIA. — Cloşca. TEATRUL COMOEDIA. — Floarea de lămâiţă. TEATRUL MAJESTIC. — Amor sovietic, comedie cu Maria Antonova şi Puiu Maximilian. TEATRUL MODERN. — 25 la... TEATRUL LIGII CULTURALE. — Fiul cel pierdut. TEATRUL VESEL. — Crai de tobă. TEATRUL ALHAMBRA EXCELSIOR. Super-Alhambra 1937. TEATRUL EFORIA. — Văduva veselă cu Anna Roza-Vasiliu. CINEMATOGRAFELE CARLTON. — Eu și cu tată-mea ! cu Robert Taylor și Barbara Stanwyck. SAVOY. — Ben Hur. Jurnal Paramount. ARO. — Mitsuko (Fiica Samuraiului) cu Sessue Hayakawa. SCALA. — Procesul Manga cu Maria Andergast, Peter Petersen, Olga Tchehova Ernest Dumcke. REGAL. — Mathias Pascal de Luigi Pirandello cu Pierre Blancher și Isa Miranda. FEMINA. —Mesagiul secret, Rod la Rocque și comedie. TRIANON. — Extravaganta domnişoară Bennett. Jurnal şi complectare colorată. ARPA. — In sbor spre China cu Pat O’Brien, jurnal şi complectare colorată. SELECT. — Nu vă’ncredeţi în bărbaţi cu Joan Crawford şi Clark Gabie. CAPITOL şi ROXY. — Femeia ln Frac, cu Marika Rokk şi Hans Sphnker. Jurnal Eclair. VOX. — Charlie Chan contra Boris Karloff (Masca Diavolului). Jurnal și complectare. PALAS BULEVARD. — Ben Hur cu Ramon Novaro. Jurnal nou. CORSO. — Panică pe pământ cu Buster Garbe. Jurnal și complectare. DARLY. — Gondolierul de pe Broadway cu Dick Powell, Joan Blonder. DOAMNEI. — Revolta de pe Bounty cu Clark Gabie şi Jurnalul unei cameriste cu Lorette Young. IZBANDA. — Avangarda eroilor cu Gary Cooper şi M-me Butterfly. TOMIS. — 2 filme : Adolescenţă şi Călăreţul mascat. MARNA. — Vinovatul (Le coupable). Simfonia jazzului şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MARCONI. — Nu mi-am ucis soţul. Fata din Salem, trupa Mişu Bejan. FORUM. — Voi fi a ta cu Clark Gabie şi Bestia umană cu Sylvia Sidney. FRANKLIN. — Marşul de noapte şi Aur în stradă cu Danielle Darrieux. OMNIA. — Voi fi a ta cu Clark Gabie şi Regina Junglei cu Doroty Lamour. RAHOVA. — Greta Garbo, Robert Taylor în Dama cu camelii. GLORIA. — Curierul de sud şi Grandoare cu Joan Crawford. VOLTA BUZEŞTI. — In umbra păcatului şi Tigrul din Bengal. LIA. — îngerul alb şi Veniţi cu flota. UNIC. — De-aş fi director şi Escadrila de noapte. DIANA. — Iisus Christos (Golgotha). DACIA. — Relache. COTROCENI.— Taras Bulba. Jurnal. LIZEANU. — Cursa fatală (Strict confidenţial) şi artişti. Ceai costumat D-na şi d-l Nicolae Gatoski, a dat un reuşit Ceai Costumat, un prilej de a se admira variate costume foarte reuşite. In strălucita afluienţă de invitaţi, am remarcat pe: d-ra Sanda Tătărescu (epure alb), d-rele Zizica Negroponte (empire), Cita Georgescu (chineză), Sanda Ossiceanu (scoţiană), Sanda Balş (spaniolă), Oana Dobrovici (creolă), Cristina Dozy (chineză), Voica Ossiceanu (directorie), Nucha Sărăţeanu (olandeză) Yvonna Cristorian (magistrat), Nana Ossiceanu (rusă), Liana Lupu Costaki (Louis XV), Yvonna Ştirbey (idem), Adina Cas Doian D-na şi d-1 Thierry, ministrul Franţei, au oferit Marţi 26 c., un dejun, la care au asistat: d-na şi d-1 ministru Victor Antonescu; d-na şi d-1 ministru Radu Irimescu, subsecretar de Stat; d-na şi d-1 general Glatz, subsecretar de Stat la ministerul armatei ; d-na şi d-1 Durma ; d-na şi d-1 colonel Beaune; d-na şi d-1 Sarret ;d-1 Léon Wenger; d-1 colonel Delmas ş. a. Recepţie D-na şi d. avocat Virgil Mora, au oferit o strălucită recepţie, în a cărei asistenţă notăm pe: d-na şi d. general M. Ionescu, d-na şi d. av. Titel Petrescu, d-na şi d. general Eliad, d-na şi d. V. Negreanu, d-na şi d. Ianculescu, d-na şi d. Virgil Mihăilescu, d-na şi d. Mardolescu, d-na şi d. senator Mihail Mora, d-na şi d. general Vasilescu, d-na şi d. Jean Anastasiu, d-na şi d M. Rădulescu, d-na şi d. general Dimitriu, d-na şi d. M. Pârvulescu, d-nele : Ghermani, Yv. Brezulescu, Trancu Iaşi, L. Boisnard, Valentin Macri, T. Grigoriu; d-nii: D. Ariton, procuror, Ştefan Mihăileanu, consilier, V. Şerbănescu, dr. St. Andriaș, G. Nedelcu, membru consiliu, Dorel Grajdănescu, etc., etc. sasovici meneză), Sanda Cantuniari. „VIITORUL“ CRONICA MODEI Privelişti din expoziţii Pelerinele scurte sau demi-lungi zise „Cape" sunt foarte purtate de elegantele pariziene în acest sezon încă răcoros. Sunt Cape albe, negre, roşii, galbene-aurii, cu dublure în nuanţe opuse, adică galben cu maro, alb cu negru, verde cu alb. Cupele sunt jos deschise la o parte pe 10-15 centi înguste și destul de scurte. Bluza dacă nu e în formă de corsaj din acelaș material cu jupa și pelerina, este o chemisettă din line, tafta, sau crépe de Chine alb, roz sau de orice altă nuanță deschisă. Sunt foarte frumoase jupele din crépe de Chine ecossais cu o bluză din mătasă uni. Pelerina asortată cu ecossais. Cu jachete demi-lungi și ajustate se poartă jupe plisate cu pliuri rotunde, o cravată și o centură din mătasă unt, verde, roşu, sau galben-aurie pentru costumele de culoare închisă. Dar se fac frumoase rochii în genul acesta din serge de toile albe sau creme, în special pentru sporturi, tennis, sau golf. Pe lângă aceste costume zise de sport, dar cari pot fi foarte bine utilizate ca rochii troteur, actuala modă a creiat splendide toalele de serate și serbări. Jupe largi, forma spaniolă, din mătasă cu flori mari roşii pe fond negru. Corsajul decoltat cu mâniei scurte. Aceste rochii au splendide mantile de dantelă creme cu mâniei scurte şi largi. In general rochiile de seară au jupele largi, multe au draperii , la greque din mici volănaşe plisate. Toalete uşoare din dantelă măruntă şi apretată, din tafta ecossais pot forma o splendidă garderobă pentru o tânără căsătorită. Trusoul din acest an este mai variat şi mai estetic cum n'a mai fost de mulţi ani. Şi „micile1" rochii tailleur cu basca în godeuri, cu mici pelerine pe umeri se execută din materiale subţiri şi suple, semn că vor fi purtate şi la vară. A. ROCHIE DIN STOFA „EL-DHOU bleu cu vestă albă sub lasette de mătasă. Cordon din mătasă „tabac“. Se asortează cu o jachetă demi-lungă, de culoare „tabac“. Pălăria de aceiaşi culoare CÂRŢI ŞI REVISTE Streinu : Spre Titu Maiorescu ; Şerban Cioculescu: Aspecte epice contemporane; Mircea Eliade : Controverse şi studii istorico-religioase ; M. Sb.: Cartea lui Alexandru Vianu; Dragoş Protopopescu: Cronici engleze; Ion I. Cantacuzino: Actualităţi franceze; Victor Tufescu: O nouă faţadă a Europei; Ion Conea: Cultul Muntelui; D. I Suchianu: Actualităţi culturale europene; Omagiu d-lui S. Puşcariu: Hiriţii, Huriţii şi Asirienii; Al. Popescu: Academia platonică din Florenţa; Ion Budu : Uniunea camerelor de comerţ şi de industrie şi problemele fiscale , Revista Revistelor. A apărut revista „Economia Naţională“ Nr. 4, pe luna Aprilie 1937. Sumarul cuprinde : Personalitatea financiară a d-lui Mircea Cancicov, Legiferarea bancară de M. Negoescu, Repriza economică în Franţa, Problema datoriilor agricole în peninsula Scandinavică de G. C„ Din bilanţul economiei naţionale a U. R. S.-ului în 1936, Expoziţia economică de Barda, Recenzii de Horia N. Lupaş. A apărut revista „Pandectele Săptămânale“ Nr. 16 din 1937 cu următorul cuprins: Cranici şi studii. Poveste de altă dată, de d. Eugen Petit. Poate inculpatul să atace cu recurs deriziunea Camerei în materie corecţională sub imperiul noului cod de procedură penală Carol al II-lea? de d. Damian G. Ştefănescu. Recenzii şi informaţii juridice. Rezumate din jurisprudenţa înaltei curţi de casaţie; Informaţiuni; Varietăţi, Bibliografie, Jurisprudenţă, Acţiune, Alegeri, Cambie, Candidaţi, Competinţă, Computarea pedepsei, Executare, Hotărîrea interlocuitoare, Lege, Liste electorale, Nouile legiuiri penale, Partaj, Pri■ilegiu, Recurs în anulare. A apărut „Revista Fundaţiilor Regale“, anul IV Nr. 5 (Mai 1937), cu următorul sumar : Ion Minulescu: Ultima rugă ; Mihail Sebastian: Accidentul; Zaharia Stancu : Versuri; Joachim Botez : Poleacu ; Emil Riegler-Dinu : Baladă bucureşteană ; Mimi Ştefănescu-Vlahuţă : Amintiri ; Sextil Puşcariu: Contribuţia Transilvaniei la formarea şi evoluţia limbii române; E. Dvoicenco: Viaţa lui Puşkin în Ba-1 Expoziţia Soc. „Tinerimea Arussarabia; Al. Mironescu: Spiritul ştiin- tică“ de la Fundaţiile Dalles, închiţific; Corneliu RudescuExperţiizându-se Vineri 30 cu toate persoastrării despre noi, la epoci diferite ; cele care au reţinut lucrări, sunt ru- Constantin Noica : Individ şi cunoaş- gare a le ridica până la acea dată. tere spornică . Marin Dobrogianu : In fiecare zi între orele 10—1 şi Acum trei sferturi de veac ; Vladimir 3—7, ii1907, roman de CEZAR PETRESCU I. Mane, Techel, Fares... Acum treizeci de ani trecuţi... _ Suntem în toiul serbărilor jubiliare din 1906. Parăzi, banchete, expoziţia, apoteoza domniei de patruzeci de ani. Fanfare, poleială, paiantă, stuc. Nimeni nu observă că pe acest fundal al ospeţelor, pe cerul brăzdat de artificii, o mână de pelagros, a ţăranului român, scrie fatidicul Mane, Techel, Fares... Unii proprietari şi-au părăsit pământul şi funcţia lor socială, lăsând pe ţărani şi moşia în mâna arendaşilor. Numai trustul Fischer exploatează un sfert de milion de hectare. Arendaşul stoarce pământul, stoare ţăranul . Vechilul mânueşte harapnicul. Apare fatidica mână pelagroasă. Se anul murmure. Expoziţia jubiliară găseşte pe ţăran cu grumazul încovoiat în jug. Murmurul îşi sapă mai adânc făgaş Gândurile se întorc la vremea lui Cuza care a împărţit pământ. Anul agricol a fost excepţional de îmbelşugat. Trenurile mână spre porturi şi spre hotare străjine bogăţia holdelor ; alte trenuri poartă pe stăpânii pământului spre Bucureşti şi spre centrele Occidentului. Ţăranii rămân lângă brazdă să-şi culeagă porumbul şi să intre în sălașurile lor întunecate. De abia acum, odată cu ploile toamnei, încep a germina din plin desnădejdiile care au dus fatal și implacabil la evenimentele din 1907. # EXPOZITII . Anul XXIX No. 8792. TEATRU - MUZICA - UTERE - ARTE VIAŢA TEATRALA LIGA CULTURALA Teatrul Ligii Culturale reprezintă în prima zi de Paşti, seara la orele 9, „Fiul cel pierdut“ de Nicolae Iorga. A doua zi la matineu şi seara „Fiul cel pierdut“ de Nicolae Iorga cu Ion Manolescu în rolul principal în regia d-lui Ion Sahighian. Marţi 4 Mai la orele 3 se va reprezenta .Cadavrul viu“ de Tolstoi cu Ion Manolescu şi Eugenia Zaharia de la Teatrul Naţional iar seara la orele 9 „Fiul cel pierdut“ Impresionantă dramă în 3 acte de Nicolae Iorga. Viitoarea premieră va fi Scamatorul comedie în 3 acte, un prolog şi un epilog de Kurt Goetz, ce se va reprezenta la începutul lunii cu un tineresc ansamblu. In regia d-lui Nicolae Massim. Repertoriu de la 2 la 10 Mai 1937 Duminică 2 şi luni 3 Mai, matineau şi seara : „Fiul cel pierdut“. Marţi 4 Mai, matineu: „Cadavrul viu“; seara : „Fiul cel pierdut“. Miercuri 5 Mai şi în serile următoare : „Fiul cel pierdut.“ REGINA MARIA REPERTORIUL SPECTACOLELOR DE PAŞTI MARILE SUCCESE ALE STAGIUNEI Reluarea comediei „Topaze“ Repertoriul de Paşti al Teatrului „Regina Maria“ cuprinde toate marile succese ale stagiunei. Astfel, Duminică 2 Mai, prima zi de Paşti, se reprezintă în matineu, la orele 3, irezistibila comedie „Fiu-meu, domnul ministru“, de Andre Birabeau, iar seara la orele 9 marele succes „Lupul şi Sania“, de Mircea Ştefănescu, ambele cu d-l V. Maximilian în rolul principal şi cu întreaga distribuţie de la premieră. Luni 3 Mai, a doua zi de Paşti, se reprezintă în matineu piesa „Cloşca“, în care d-na Lucia Sturdza-Bulandra are una din cele mai biruitoare creaţiuni ale sale, iar seara la orele 9, se reprezintă triumfala piesă „De ziua nevesti-mi“ cu d-l Tony Bulandra. Marţi 4 Mai, a treia zi de Paşti, matineu la orele 3, se reprezintă „Lupul şi Sania“, seara „Fiu-meu, domnul ministru“, ambele cu d-1 V. Maximilian în rolul principal. Pentru Sâmbătă 8 Mai c., Teatrul „Regna Maria“ anunţă reluarea triumfătoarei comedii „Topaze", de Marcel Pagnol, în care d-1 V. Maximilian are una din cele mai formidabile creaţii ale sale, şi care, nu ne îndoim, va stârni acelaş răsunet ca şi la premiera de acum câţiva ani. Turneul Oficial „Deutsches Volkstheater“ din Viena Celebrul ansamblu „Deutsches Volkstheater“ din Viena, în frunte cu marii artişti Lilli Darvas, Hans Jarray, Johanna Termin-Moissi) etc., anunţă o singură reprezentaţie extraordinară în Bucureşti. Acest spectacol, într-adevăr cu totul excepţional, va avea loc la Teatrul Regina Maria, Vineri 7 Mai, orele 9 seara cu celebra comedie „Grosse Liebe“ de Franz Molner. Despre această piesă, ziarul „Neue* Wiener Journal“ scrie următoarele: „Ceea ce ne încântă de fiecare dată la Molner este felul său humoristic de persiflare a vieţii. El râde de oamenii pe cari îi imaginează, cum nu poate râde decât un poet, iar când în ochii eroilor săi apare o lacrimă ea este o lacrimă de poet... Lilli Darvas n’a fost„ poate niciodată atât de armonioasă un sentiment şi expresie“. Biletele pentru acest spectacol se pun în vânzare astăzi la Agenţia Jean Feder. COMEDIA Repertoriul de Sf. Paşti al Teatrului „Comedia“ este „Floarea de lămâiţă“, „Ora H“ şi un spectacol excepţional Luni (a doua zi de Pajti) la orele 1o juni, dimineaţa „Absenţe nemotivate“. VESEL ARTA DANSULUI Baletul indian Menaka în Capitală Cele câteva spectacole de balet ale trupei indiene de sub conducerea dansatoarei Menaka nu vor fi interesante numai prin personalitatea artistică neobişnuită a protagonistei dar şi prin valoarea individuală a fiecăreia din cei 17 componenţi ai ansamblului. In adevăr, odată cu Menaka vine în Capitală 17 dansatoare, dansatori şi muzicanţi, reprezentând fiecare in parte un nume consacrat şi toţi laolaltă un ansamblu ale cărui realizări artistice au stârnit admiraţia tuturor marilor oraşe europene în cari au apărut. Piesele de balet înfăţişate de trupa Menaka în costume de un farmec care sugerează exotismul şi cu acompaniamentul muzicei naţionale executată la instrumente original indiene, sunt crâmpee de legenda, frânturi de creaţie în care inspiraţia indiană veche îşi găseşte noul forme de expresie în concepţia modernă, îmbinând admirabil aceste două elemente Menaka şi trupa ei dau spectacole de o neegalată valoare artistică, justificând faima de care se bucură această excepţională trupă. Toţi iubitorii de adevărate „spectacole de artă“ pură, aşteaptă deci cu interes şi nerăbdare date mai apropiate despre sosirea baletului indian Menaka la Bucureşti. Pentru zilele de sf. Paşti, Teatrul Vesel a întocmit un repertoriu variat, format din cele trei1 . nei»*1:1 succese ale stagiunei: „Că* Matineu : „Cloşca“, cu Lucia Sturdza: ®5î „ e *'*'■*■ “■*■ rrx r uivj.ii.ui nv/Uj. l LLX vjX e " I Vasiliu-Birlic, Niculescu-Buzău și * TVTlsn T^otirm. îi« Duminică 2 Mai (Prima zi de Paşti): Matineu: „Fiu-meu, domnul ministru“, cu V. Maximilian ; Seara : „Lupul şi Sania“, cu V. Maximilian. Luni 3 Mai (A doua zi de Paşti): Matineu: „Cloşca“, cu Lucia Sturdza- Bulandra; Seara: „De ziua neves- t „ citi-mi“, cu Tony Bulandra. Mişuotino- »Seurt-circmt“ 10 Marţi 4 Mai (A treia zi de Paşti): Matineu: „Lupul şi Sania“, cu V. Maximilian ; Seara : „Fiu-meu, domnul ministru“, cu V. Maximilian. Publicul este rugat să reţină din vreme bilete pentru a evita aglomeraţiile, care va reapare d-1 K. Bulfinsky şi „Crai de tobă“ cu d-1 Aurel Atanasescu de la Teatrul Naţional Aceste două ultime lucrări originale, care constituie triumful literaturii noastre dramatice, se reprezintă în regia d-lui Ion Salhighian. Schimbările de la primăria municipiului Cernăuţi - Cum vor fi conduse diferitele servicii — Cernăuţi, 29. — Am relatat că, în urma demisiei d-lui ajutor de primar dr. I Petre Luta, comisia interimară a municipiului a fost complectată prin numirea d-lui prof. Dimitrie Logrigan în postul de ajutor de primar. Noul ajutor de primar a depus cuvenitul jurământ, în faţa d-lui George Vântu, prefectul judeţului Cernăuţi. Cu prilejul acestei schimbări, s-a procedat şi la o nouă împărţire, în privinţa conducerii diferitelor servicii ale primăriei municipiului. D. prof. univ. D. Marmeliuc, primarul municipiului, va conduce : secretariatul, serviciul personalului, serviciul tehnic (construcţiuni, reparaţii de edificii şi împrejmuiri), serviciul de incendii şi învăţământul. D. ajutor de primar Ştefan Scarlat primeşte delegaţie pentru serviciul financiar, serviciul contenciosului, serviciul economic, ţinerea licitaţiilor publice şi serviciul tehnic, afară de construcţiuni, reparaţii, de edificii şi împrejmuiri. Totodată, d-sa primeşte delegaţie specială de a semna ordonanţele de plată, conform art. 61 din legea administrativă din 1937. D. ajutor de primar Dimitrie Logigan primeşte delegaţie pentru serviciul sanitar şi oficiul stării civile. Festivitatea de la Gimnaziul industrial I. C. Brătianu din jud. Teleorman Duminica trecută a avut loc la gimnaziul industrial de fete „I. C. Brătianu“ din localitate, adunarea generală a comitetului şcolar. Cu acest prilej, d-ra directoare Sofia Georgescu şi întreg comitetul şcolar au adus vii mulţumiri d-lor Take Slăvescu deputat şi Carvin Voiculescu senator pentru grija ce o poartă şcolii. In adevăr mulţumită iniţiativei luată de d. deputat Take Slăvescu de a se ajuta această importantă şcoală care are un rol covârşitor în educarea casnică a tinerelor fete teleormănence, gimnaziul industial „I. C. Brătianu“ a propăşit mai ales în ultimii ani, cât se poate de mult. Atelierele de croitoriei, de ţesătorie, de lenjerie şi mai cu seamă lucrul covoarelor fac cinste haricelor profesoare şii drei directoare, o gospodărie model. Toate expoziţiile şcoalii au avut un succes binemeritat prin faptul că lucrările expuse şi executate numai de eleve au excelat prin compoziţia şi motivul naţional. Şcoala are clădire proprie şi este refăcută în întregime prin subvenţiile acodate de Ministerul Educaţiei Naţionale,Prefectura judeţului şi Primăria oraşului. Ar fi de dorit ca gimnaziul industrial să i se adauge şi cursul superior. ' * N. RADIO VINERI 30 APRILIE 1937 13 Concert de prânz. Muzică clasică (discuri). 14.10 Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. Sport. 18 Concert de muzică religioasă gregoriană al Asociaţiei pentru cultivarea şi răspândirea muzicii religioase — cond. de Paul Constantinescu. Cuvânt introductiv de pr. I. D. Petrescu : Două întreituri arm. de pr. I. D. Petrescu : a) Vărsatu-s’a dragostea lui Dumnezeu în inimile noastre; b) Făcutu-s’a Domnul sprijinitorul meu; O, mare mister; Doamne nu sunt vrednic; Eu sunt pâinea cea vie; O, voi toţi. 18.40 Muzică religioasă; Alexandru Lupescu (canto); Passi Flora de Sgambatti; Panis angelicus; Cântare; Miluește-mă doamne din oratoriul „Paulus. 19. Sfânta slujbă a prohodului »• trans. dela Sf. Patriarhie. 21.30 Radio-jurnal; Sport. SAMBATA 1 MAI 1937 13 Concert de prânz — Muzîeă serioasă (discuri). 14.10 Radio jurnal. Ora. Menul vremii. Știri interne și externe. Sport. 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 „Messia“ — oratoriu da Haended (discuri). 21.25 Sfântul evanghelist loan, d* prof. Ion Savin. 21.45—22.30 Concert de muzică religioasă (retrans. de la Biserica Evanghelică), Johannes Stadelman (orgă), Vasile Jianu (flaut) și George Jarosevici (viola da gamba). 24 Sf. Slujbă a învierii Domnului — trans. de la Sf. Patriarhie din București.