Viitorul, mai 1937 (Anul 29, nr. 8792-8815)

1937-05-01 / nr. 8792

Pagina I­I-a. Au trecut 40 ani de când a trecut în veşnicie şi în uitare nejustificată, profesorul, omul de ştiinţă, economis­tul, omul politic, diplomatul, scriitorul şi literatul ION GHICA, fost minis­tru şi prim ministru sub­ primii Dom­nitori ai Principatelor Unite: VODĂ CUZA şi CAROL I, şi unul dintre marii eroi ai luptelor naţionale din is­toricul an revoluţionar 1848. A rezuma, în cadrul restrâns al u­­nei cronici de ziar, bogata şi multila­terala activitate desfăşurată de ION GHICA, este o încercare zadarnică, dacă o facem totuşi, e pentru a trezi interesul tinerei generaţii asupra mă­reţelor figuri cari au ilustrat trecutul ţârii, contribuind cu talentul lor înăs­­t­it dar şi cu un devotament deosebit, la luminarea şi înălţarea patriei şi a neamului. A fost atât de bogată activitatea rodnică a lui ION GHICA, încât ea ar trebui cercetată pe capitole variate, dată de d. Em. Bucuţa, care a adu­nat schimbul de scrisori culturale între T. Maiorescu şi Duiliu Zamfi­­rescu). In scrisorile către Alecsandri, Ion Ghica apare ca un eminent portre­tist şi humorist, caracterizând medii sociale şi diferite tipuri ale vremii, sub acest raport. El poate fi consi­derat ca un adevărat precursor al lu lui I. L. Caragiale. D. E. Lovinescu a descris rolul şi activitatea lui Ghica desfăşurată în Arhipelag, publicând un prea inte­resant şi documentat studiu în „Con­vorbiri literare“. Pe vremea când ştiinţele econo­mice abia se dibuiau în ţara noastră, Ion Ghica a scris acele prea folosi­toare „Convorbiri economice“, care au fost scrise cu competenţă erudită, în folosul negustorimii, a industriei şi a agriculturii naţionale. Aceste fie chiar cât de sumar, de aceea sun­­t studii au făcut obiectul unei intere­­teni îndrituiţi a spera că cel mai I sânte conferinţe expusă de curând înalt for cultural, Academia Română, al cărei membru şi prezident a fost, II va comemora, lucru pe care îl me­rită cu prisosinţă. Elev al celebrului colegiu de la Sf. Rava din Bucureşti, unde a legat strân­să prietenie cu N. BALCESCU, GRI­­GORE ALEXANDRESCU şi alte figu­ri proeminente din acele timpuri, con­­tinuându-şi studiile superioare la Pa­ris, unde a făcut ingineria şi ştiinţele matematice , întors în ţară şi numit profesor la celebra Academie Mihăi­­leană, cam la aceeaşi epocă, când func­ţiona la catedra de istorie marele cro­nicar MIHAIL KOGALNICEANU, — ION GHICA are acel mare merit de a fi fost unul dintre aceia care a con­tribuit în mod efectiv la contopirea spirituală şi culturală a provinciilor unite la 1859, fiind totodată şi un mare nucleu în jurul căruia s-au strâns scriitorii din Muntenia care au colaborat la „Propăşirea“ lui KOGAL­NICEANU, făcând să dispară caracte­rul moldovenesc sau muntenesc şi să învie cel românesc cu alte cuvinte. ION GHICA a contribuit la armoni­zarea definitivă a specificului naţio­nal, în manifestările culturale și că, din acest punct de vedere, el prezin­tă în literatura din Muntenia, ceea ce COSTARI NEGRUZZI prezintă în cea din Moldova. # Am amintit că ION GHICA a fost de economistul și financiarul, ministru d. Victor Slăvescu, fost C­ARNET Evocarea lui Ion Ghica 40 ani de la moartea lui Ca director general al teatrelor, Ion Ghica a fost acela care a deter­minat tinerele elemente aparţinând boerimii, să se consacre artei drama­tice,­­ bine­înţeles dacă aveau ta­lent. In această privinţă, marea tra­gediană Agatha Bârsescu, dictân­­du-mi „Memoriile“ (Apărute în edi­tura „Adevărul“) mi-a vorbit cu foarte multă căldură şi emoţiune, a­­rătându-mi că prinţul Ion Ghica (Rey de Samos) a fost acela care a determinat-o să se consacre artei dramatice, jucând la început pe sce­na Teatrului Naţional din Bucureşti, sub direcţia lui Ion Ghica. Operele complecte ale lui Ion Ghi­ca au­ apărut în diferite ediţiuni, cea mai bună fiind aceea tipărită de fosta editură „Minerva“. încheind, vom aminti în acest spa­ţiu atât de restrâns, că Ion Ghica în literatura naţională, a fost unul dintre acei mari scriitori, cari au contribuit la purificarea limbii lite­rare din Muntenia, înlăturând și di­alectica propriu zisă. C. SATEANU CONCERTE Maestrul Enescu in­vitat şi pentru anul viitor în America. Se afirmă, fără exagerare, că ce­eace s’a petrecut, cu prilejul concer­telor maestrului Enescu în America, depăşeşte tot ce s’a văzut , până a­­cum. Şi prin el România a repurtat un adevărat triumf. La ultimul con­cert la New-York — după întoar­cerea turneului din Canada — direc­ţia imensei Town-Hall, a pus scaune în plus pe scenă, lăsând dea bea loc pentru concertist şi acompaniator, între miile de persoane cari au asi­stat erau­ şi americani şi străini. A­­plauzele erau o adevărată deslănţui­­re de entuziasm. Pe buzele tuturor se auzeau expresiile : „Marvelous !“ — „Wonderful“ — „Extraordinary“. Criticii muzicali, cei mai mari ai Americă au epuizat expresiile de lau­dă şi admiraţie. Alin Downe l-a nu­mit „The Lord of muzic“ — iar mai departe spunea: „Să îngenunchieţi în faţa lui şi­ să-l ascultăm mult, mult şi veşnic.“ Recepţiile şi sărbătoririle s-au pre­lungit până în momentul îmbarcării pe vapor. „The­­Beethoven Socity“ a dat o mare recepţie la care a par­ticipat toată lumea artistică şi inte­lectuală. Cu acest prilej — printre alţii — a vorbit faimosul Damrosch proclamând pe Enescu „cel mai mare artist al zilel­or noastre". In ,. .. ajunul plecării i s’a dat un mare şi un mare diplomat al ţarii. Aşa a banchet românesc, organizat de un fost el apreciat în anii tineri, când comitet compus din preşedinţii tutu­­între 1854 şi 1859. Poarta otomană, rar organizaţiilor româneşti. Nu se sub sugestiile Franţei, l-a numit gu­vernatorul insulei Samos, în care mi­siune a stârpit bandele de piraţi din Arhipelag. A fost deasemeni ministrul Româ­niei la Londra, servind astfel intere­sele superioare ale României. In „Istoria Contemporană a Romă­niei“, găsim succinte capitole pe care Maiorescu le-a consacrat omului po­litic Ion Ghica, în diverse cabinete , iar în istoria literaturii române, Ion Ghica, considerat ca unul dintre scriitorii noştri clasici, figurează la loc de mare cinste şi în această pri­vinţă trebuesc consultate scrierile d-lor: prof. N. Iorga, G. Adamescu, P. V. Haneş, O. Depsuşanu, pre­cum şi lucrările Academiei Române. Dacă în mişcarea revoluţionară a anului 1848 Ion Ghica este unul din­tre marii eroi promotori, în istoria literaturii, ar fi suficient să amin­tim prea interesanta şi instructiva sa corespondenţă cu Vasile Alecsan­dri, poate cea mai valoroasă scriere în acest gen, pe care a cultivat-o intr’o măsură mai redusă Titu Ma­iorescu (prin recenta operă publi­ Muzica Românească l a Radio Praga Astăzi Joi 2!) Aprilie postul d de radio din Praga va difuza între orele 18,15—18,40 un concert de muzică românească executat de distinsa noastră compatrioată Pra­­ga cu programul următor : „Foi de toamnă“ de I. Nonna Otescu, „Bagă Doamne luna'n nori“ de poate descrie entuziasmul ce a dom­nit la această manifestaţie a româ­nilor din New-York. Au vorbit cu acest prilej: d. Mir­­cea Babeş, secretarul legaţiei din Washington, d. L. Wolfson, care a încheiat pentru sănătatea maestrului, spunând că „nu se poate încheia a­­ceastă festivitate, fără a ne îndrepta gândul către iubita noastră ţară na­tală“. I s-au­ dat maestrului numeroase daruri, între cari un tablou alego­ric datorit pictorului Pal­eologu şi un feton din partea clubului demo­cratic român. Maestrul Enescu a fost invitat de acum, să conducă în stagiunea vii­toare opt concerte cu marea orche­stră simfonică la Carnegie Hall. A­­ceste concerte vor avea loc în a doua jumătate a lunei ianuarie 1938. Maestrul a mai semnat un mare nu­măr de angajamente strălucite pen­tru la anul: Tiberiu Brediceanu, „Bate mur­gul din picior“ de Constantin Bră­­i­loiu, „La fereastră“ de Constan­tin Lazăr, „Cântec de leagăn“ de­­ Borgovan, „Foaie verde lămâiţă de Chiriac, „Câte lacrimi am văr­sat“ şi „ Pentru tine Leana“ de Stan Golestan, „Doina Oltului“ de Maria Herescu şi „Glasul roţilor de tren“ de Ion Vasilescu. Al douil­ea concert care se va da cu ocazia aniversării sărbăto­rii noastre naţionale în ziua de 9 Mai, va fi cu concursul orchestrei filarmonice Radio Jurnal din Praga cu programul de asemenea în întregime închinat compozi­torilor români, având ca solistă tot pe primadona Pra­­ga şi va fi dat sub conducerea maestrului Jean Bobescu directorul artistic al Operei Române din Cluj. Turneul Operei Româ­ne din Cluj in Capitală Directorul general al teatrului şi o­­perelor d. Ion Marin Sadoveanu a a­­probat ca Opera din Cluj de sub di­recţiunea d-lui dr. Mihail Nasta, care va străbate toate oraşele, importante ale ţărei într’un mare turneu oficial începând pe ziua de 6 Mai, să se o­­prească şi în Bucureşti în zilele de Joi 20 şi Vineri 21 Mai. Reprezentanţiile se vor da în cadrul „lunei Bucureştilor“ şi vor avea loc în sala Vox Eforie cu cele trei opere : Voevodul Ţiganilor, Carmen şi Mme Butterfly, cu care opera din Cluj in­­treprinde triumfalul ei turneu In în­treaga ţară, întreg aparatul este com­pus din 120 persoane : solişti, cor, or­chestră, balet de coruri, costume, etc. Tenorul Emil Marinescu şi D-na Maria Snefina distinşii şi primi pro­tagonişti ai Operei Române din Bucu­reşti vor interpreta rolurile titulare din Voevodul şi Carmen în care am­bii cântăreţi au strălucite creaţiuni. In „Doamna Butterfly“ va apare renumita primadonă Pia­­gy, care recent a obţinut un mare succes pe scenele din străinătate. O mare surpriză va fi reapariţia pe scenă a baritonului Dem. Basiliu ne­întrecutul „Figaro“. D-sa va inter­preta importantul rol al lui „Jupan“ din Voevodul Ţiganilor. Valorosul ansamblu are următoarele elemente prime : F. Preiu, Georgescu, Gh. Simionescu, Hubic, Trian, Nico­­lau, Solowiewa Znamirowski, Moar­­căș, Iarotzki, Robescu, Albisect. Conducerea muzicală a spectacole­lor o are dl. Jean Robescu noul direc­tor artistic şi dl. A. Rónai şef de or­chestră. Biletele pentru aceste reprezenta­ţii se pun în vânzare la cassa teatru­lui Vox Eforie, Miercuri 28 Aprilie ora 10 dimineaţa. s Viata tatei Ceai D-na şi d. Cezar Haram, a oferit un ceai, la care au participat: d-rele Sanda Tătărescu, Sanda Crăciun, Yvonne Patraulea, Anca Rădulescu, Odette Hariton, Monica Bolintineanu, Carmen Georgescu; d-nii: M. Mo­­schina Sion, Sandu Păşcanu, Lucian Predescu, Bébe Crăciun, Ionel Bă­lan, Andrei Doncos, Dan Grigorescu, Dan Locusteanu, Mircea Bălan, Geor­ge Doncos, Ghighi Hariton, Bébé Sa­lica, Puiu Patraulea, Mircea Bolinti­neanu, Bébé Simic, Emilian Costescu, Dan Teodorescu, Pitt, Nuca Patrau­lea, etc. Ody Hariton, Anca Rădulescu (Beau Brummel), Touschki Lazăr, Nelly Moisescu, Marta Constantinescu, O­­detta Georgescu, Gaby Căpitănescu, Nana Steriade, Viorica Haram, Yvon­na Costandaky, Nană Clu­za, Maria Țăranu, Ilinca Dimitriu Borca; d-nii: Luly Negroponte, Sandi Negri, Niki Sturza, M. Lahovary, Radu Iliescu, Raul Cristorian, Titi Papia, Hans Franasovici, Colas Steriade, Sandei Theodorian, C. Negroponte Georg Doukos, Şerban Pleşoianu, A. Dou­­kos, Tudor Neniţescu, Şerbescu, P. Zapisescu, Radu Ghica, D. Manoil, I. Dobrovici, T. Neniţescu, E. Battea, Puiu Petrescu, Dan Cotaru,­ Guy Bos­­sie, Tutzi Sturdza, Eugen Botez, Bim­­bo Roiu, Nellu Rătescu, căpitan Sturd­za, Şerban Căpitănescu, P. Patraulis. D-ra Mika Gatoski, care-şi serba aniversarea naşterii (18 ani), şi-a pri­mit invitaţii, costumată ca „Regina Junglei“. SPECTACOLE TEA­TRELE TEATRUL NAŢIONAL. — Oameni pe un sloi de ghiaţă. OPERA ROMANA. — Balul mascat. TEATRUL REGINA MARIA. — Clo­şca. TEATRUL COMOEDIA. — Floarea de lămâiţă. TEATRUL MAJESTIC. — Amor so­­vietic, comedie cu Maria Antonova şi Puiu Maximilian. TEATRUL MODERN. — 25 la... TEATRUL LIGII CULTURALE. — Fiul cel pierdut. TEATRUL VESEL. — Crai de tobă. TEATRUL ALHAMBRA EXCELSIOR. Super-Alhambra 1937. TEATRUL EFORIA. — Văduva vese­lă cu Anna Roza-Vasiliu. CINEMA­TOGRAFELE CARLTON. — Eu și cu tată-mea ! cu Robert Taylor și Barbara Stanwyck. SAVOY. — Ben Hur. Jurnal Para­mount. ARO. — Mitsuko (Fiica Samuraiu­lui) cu Sessue Hayakawa. SCALA. — Procesul Manga cu Ma­ria Andergast, Peter Petersen, Olga Tchehova Ernest Dumcke. REGAL. — Mathias Pascal de Luigi Pirandello cu Pierre Blancher și Isa Miranda. FEMINA. —Mesagiul secret, Rod la Rocque și comedie. TRIANON. — Extravaganta domni­şoară Bennett. Jurnal şi complectare colorată. ARPA. — In sbor spre China cu Pat O’Brien, jurnal şi complectare colo­rată. SELECT. — Nu vă’ncredeţi în bărbaţi cu Joan Crawford şi Clark Gabie. CAPITOL şi ROXY. — Femeia ln Frac, cu Marika Rokk şi Hans Sphn­­ker. Jurnal Eclair. VOX. — Charlie Chan contra Boris Karloff (Masca Diavolului). Jurnal și complectare. PALAS BULEVARD. — Ben Hur cu Ramon Novaro. Jurnal nou. CORSO. — Panică pe pământ cu Bu­ster Garbe. Jurnal și complectare. DARLY. — Gondolierul de pe Broad­way cu Dick Powell, Joan Blonder. DOAMNEI. — Revolta de pe Bounty cu Clark Gabie şi Jurnalul unei ca­meriste cu Lorette Young. IZBANDA. — Avangarda eroilor cu Gary Cooper şi M-me Butterfly. TOMIS. — 2 filme : Adolescenţă şi Călăreţul mascat. MARNA. — Vinovatul (Le coupable). Simfonia jazzului şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MARCONI. — Nu mi-am ucis soţul. Fata din Salem, trupa Mişu Bejan. FORUM. — Voi fi a ta cu Clark Ga­bie şi Bestia umană cu Sylvia Sidney. FRANKLIN. — Marşul de noapte şi Aur în stradă cu Danielle Darrieux. OMNIA. — Voi fi a ta cu Clark Ga­bie şi Regina Junglei cu Doroty La­­mour. RAHOVA. — Greta Garbo, Robert Taylor în Dama cu camelii. GLORIA. — Curierul de sud şi Gran­doare cu Joan Crawford. VOLTA BUZEŞTI. — In umbra pă­catului şi Tigrul din Bengal. LIA. — îngerul alb şi Veniţi cu flota. UNIC. — De-aş fi director şi Esca­drila de noapte. DIANA. — Iisus Christos (Golgotha). DACIA. — Relache. COTROCENI.— Taras Bulba. Jurnal. LIZEANU. — Cursa fatală (Strict confidenţial) şi artişti. Ceai costumat D-na şi d-l Nicolae Gatoski, a dat un reuşit Ceai Costumat, un prilej de­ a se admira variate costume foar­te reuşite. In strălucita afluienţă de invitaţi, am remarcat pe: d-ra Sanda Tătă­rescu (epure alb), d-rele Zizica Ne­groponte (empire), Cita Georgescu (chineză), Sanda Ossiceanu (scoţiană), Sanda Balş (spaniolă), Oana Dobro­­vici (creolă), Cristina Dozy (chineză), Voica Ossiceanu (directorie), Nucha Sărăţeanu (olandeză) Yvonna Cristo­­rian (magistrat), Nana Ossiceanu (ru­să), Liana Lupu Costaki (Louis XV), Yvonna Ştirbey (idem), Adina Cas Doi­an D-na şi d-1 Thierry, ministrul Fran­ţei, au oferit Marţi 26 c., un dejun, la care au asistat: d-na şi d-1 minis­tru Victor Antonescu; d-na şi d-1 ministru Radu Irimescu, subsecretar de Stat; d-na şi d-1 general Glatz, subsecretar de Stat la ministerul ar­matei ; d-na şi d-1 Durma ; d-na şi d-1 colonel Beaune; d-na şi d-1 Sar­ret ;d-1 Léon Wenger; d-1 colonel Delmas ş. a. Recepţie D-na şi d. avocat Virgil Mora, au oferit o strălucită recepţie, în a cărei asistenţă notăm pe: d-na şi d. gene­ral M. Ionescu, d-na şi d. av. Titel Petrescu, d-na şi d. general Eliad, d-na şi d. V. Negreanu, d-na şi d. Ianculescu, d-na şi d. Virgil Mihăi­­lescu, d-na şi d. Mardol­escu, d-na şi d. senator Mihail Mora, d-na şi d. general Vasilescu, d-na şi d. Jean A­­nastasiu, d-na şi d M. Rădulescu, d-na şi d. general Dimitriu, d-na şi d. M. Pârvulescu, d-nele : Ghermani, Yv. Brezulescu, Trancu Iaşi, L. Bois­­nard,­ Valentin Macri, T. Grigoriu; d-nii: D. Ariton, procuror, Ştefan Mihăileanu, consilier, V. Şerbănescu, dr. St. Andriaș, G. Nedelcu, membru consiliu, Dorel Grajdănescu, etc., etc. sasovici m­­eneză), Sanda Cantuniari. „VIITORUL“ CRONICA MODEI Privelişti din expoziţii Pelerinele scurte sau demi-lungi zise „Cape" sunt foarte purtate de elegantele pariziene în acest sezon încă răcoros. Sunt Cape albe, negre, roşii, gal­­bene-aurii, cu dublure în nuanţe opuse, adică galben cu maro, alb cu negru, verde cu alb. Cupele sunt jos deschise la o parte pe 10-15 centi înguste și destul de scurte. Bluza dacă nu e în formă de corsaj din acelaș material cu jupa și pe­lerina, este o chemisettă din line, tafta, sau crépe de Chine alb, roz sau de ori­ce altă nuanță deschisă.­ Sunt foarte frumoase jupele din crépe de Chine ecossais cu o blu­ză din mătasă uni. Pelerina asortată cu ecossais. Cu jachete demi-lungi și ajustate se poartă jupe plisate cu pliuri ro­tunde, o cravată și o centură din mătasă unt, verde, roşu, sau gal­­ben-aurie pentru costumele de cu­loare închisă. Dar se fac frumoase rochii în genul acesta din serge de toile albe sau creme, în special pentru sporturi, tennis, sau golf. Pe lângă aceste costume zise de sport, dar cari pot fi foarte bine uti­lizate ca rochii troteur, actuala mo­dă a creiat splendide toalele de serate și serbări. Jupe largi, forma spaniolă, din mătasă cu flori mari roşii pe fond negru. Corsajul decol­tat cu mâniei scurte. Aceste rochii au splendide mantile de dantelă creme cu mâniei scurte şi largi. In general rochiile de seară au jupele largi, multe au draperii , la greque din mici volănaşe plisate. Toalete uşoare din dantelă mă­runtă şi apretată, din tafta ecossais pot forma o splendidă garderobă pentru o tânără căsătorită. Trusoul din acest an este mai variat şi mai estetic cum n'a mai fost de mulţi ani. Şi „micile1" rochii tailleur cu basca în godeuri, cu mici pelerine pe umeri se execută din materiale subţiri şi suple, semn că vor fi pur­tate şi la vară. A. ROCHIE DIN STOFA „EL-DHOU bleu cu vestă albă sub lasette de mătasă. Cordon din mătasă „tabac“. Se asortează cu o jachetă demi-lungă, de culoare „tabac“. Pălăria de aceiaşi culoare CÂRŢI ŞI REVISTE Streinu : Spre Titu Maiorescu ; Şer­­ban Cioculescu: Aspecte epice con­temporane; Mircea Eliade : Contro­verse şi studii istorico-religioase ; M. Sb.: Cartea lui Alexandru Vianu; Dragoş Protopopescu: Cronici en­gleze; Ion I. Cantacuzino: Actuali­tăţi franceze; Victor Tufescu: O nouă faţadă a Europei; Ion Conea: Cultul Muntelui; D. I Suchianu: Actualităţi culturale europene; Oma­giu d-lui S. Puşcariu: Hiriţii, Hu­­riţii şi Asirienii; Al. Popescu: Aca­demia platonică din Florenţa; Ion Budu : Uniunea camerelor de comerţ şi de industrie şi problemele fiscale , Revista Revistelor. A apărut revista „Economia Na­ţională“ Nr. 4, pe luna Aprilie 1937. Sumarul cuprinde : Personalitatea financiară a d-lui Mircea Cancicov, Legiferarea bancară de M. Negoes­­cu, Repriza economică în Franţa, Problema datoriilor agricole în pe­­ninsula Scandinavică de G. C„ Din bilanţul economiei naţionale a U. R. S.-ului în 1936, Expoziţia economică de Barda, Recenzii de Horia N. Lupaş. A apărut revista „Pandectele Săp­tămânale“ Nr. 16 din 1937 cu urmă­torul cuprins: Cranici şi studii. Poveste de altă dată, de d. Eugen Petit. Poate inculpatul să atace cu re­curs deriziunea Camerei în materie corecţională sub imperiul noului cod de procedură penală Carol al II-lea? de d. Damian G. Ştefănescu. Recenzii şi informaţii juridice. Rezumate din jurisprudenţa înal­tei curţi de casaţie; Informaţiuni; Varietăţi, Bibliografie, Jurisprudenţă, Acţiune, Alegeri, Cambie, Candi­daţi, Competinţă, Computarea pe­depsei, Executare, Hotărîrea inter­­locuitoare, Lege, Liste electorale, Nouile legiuiri penale, Partaj, Pri­­■ilegiu, Recurs în anulare. A apărut „Revista Fundaţiilor Re­gale“, anul IV Nr. 5 (Mai 1937), cu următorul sumar : Ion Minulescu: Ultima rugă ; Mi­hail Sebastian: Accidentul; Zaha­ria Stancu : Versuri; Joachim Botez : Poleacu ; Emil Riegler-Dinu : Baladă bucureşteană ; Mimi Ştefănescu-Vla­­huţă : Amintiri ; Sextil Puşcariu: Contribuţia Transilvaniei la forma­rea şi evoluţia limbii române; E. Dvoicenco: Viaţa lui Puşkin în Ba-1 Expoziţia Soc. „Tinerimea Aru­s­­sarabia; Al. Mironescu: Spiritul ştiin-­ tică“ de la Fundaţiile Dalles, închi­­ţific; Corneliu RudescuExperţii­zându-se Vineri 30 cu toate persoa­­strării despre noi, la epoci diferite ; cele care au reţinut lucrări, sunt ru- Constantin Noica : Individ şi cunoaş- gare a le ridica până la acea dată. tere spornică . Marin Dobrogianu :­­ In fiecare zi între orele 10—1 şi Acum trei sferturi de veac ; Vladimir 3—7, ii1907, roman de CEZAR PETRESCU I. Mane, Techel, Fares... Acum treizeci de ani trecuţi... _ Suntem în toiul serbărilor jubi­liare din 1906. Parăzi, banchete, ex­poziţia, apoteoza domniei de pa­truzeci de ani. Fanfare, poleială, paiantă, stuc. Nimeni nu observă că pe acest fundal al ospeţelor, pe cerul brăzdat de artificii, o mână de pelagros, a ţăranului ro­mân, scrie fatidicul Mane, Techel, Fares... Unii proprietari şi-au părăsit pământul şi funcţia lor socială, lăsând pe ţărani şi moşia în mâna arendaşilor. Numai trustul Fis­cher exploatează un sfert de mi­lion de hectare. Arendaşul stoar­ce pământul, stoare ţăranul . Ve­chilul mânueşte harapnicul. Apa­re fatidica mână pelagroasă. Se anul murmure. Expoziţia jubiliară găseşte pe ţăran cu grumazul încovoiat în jug. Murmurul îşi sapă mai adânc făgaş­ Gândurile se întorc la vre­mea lui Cuza care a împărţit pă­mânt. Anul agricol a fost excepţional de îmbelşugat. Trenurile mână spre porturi şi spre hotare străj­ine bogăţia holdelor ; alte trenuri poartă pe stăpânii pământului spre Bucureşti şi spre centrele Occidentului. Ţăranii rămân lân­gă brazdă să-şi culeagă porumbul şi să intre în sălașurile lor întu­necate. De abia acum, odată cu ploile toamnei, încep a germina din plin desnădejdiile care au dus fatal și implacabil la evenimen­tele din 1907. # EXPOZITII . Anul XXIX No. 8792. TEATRU - MUZICA - UTERE - ARTE VIAŢA TEATRALA LIGA CULTURALA Teatrul Ligii Culturale reprezintă în prima zi de Paşti, seara la orele 9, „Fiul cel pierdut“ de Nicolae Ior­ga. A doua zi la matineu şi seara „Fiul cel pierdut“ de Nicolae Iorga cu Ion Manolescu în rolul principal în regia d-lui Ion Sahighian. Marţi 4 Mai la orele 3 se va reprezenta .Cadavrul viu“ de Tolstoi cu Ion Manolescu şi Eugenia Zaharia de la Teatrul Naţional iar seara la orele 9 „Fiul cel pierdut“ Impresionantă dramă în 3 acte de Nicolae Iorga. Viitoarea premieră va fi Scamato­rul comedie în 3 acte, un prolog şi un epilog de Kurt Goetz, ce se va reprezenta la începutul lunii cu un tineresc ansamblu. In regia d-lui Ni­­colae Massim. Repertoriu de la 2 la 10 Mai 1937 Duminică 2 şi luni 3 Mai, matineau şi seara : „Fiul cel pierdut“. Marţi 4 Mai, matineu: „Cadavrul viu“; seara : „Fiul cel pierdut“. Miercuri 5 Mai şi în serile urmă­toare : „Fiul cel pierdut.“ REGINA MARIA REPERTORIUL SPECTACOLELOR DE PAŞTI MARILE SUCCESE ALE STA­­GIUNEI Reluarea comediei „Topaze“ Repertoriul de Paşti al Teatrului „Regina Maria“ cuprinde toate ma­rile succese ale stagiunei. Astfel, Duminică 2 Mai, prima zi de Paşti, se reprezintă în matineu, la orele 3, irezistibila comedie „Fiu-meu, dom­nul ministru“, de Andre Birabeau, iar seara la orele 9 marele succes „Lupul şi Sania“, de Mircea Ştefă­nescu, ambele cu d-l V. Maximilian în rolul principal şi cu întreaga dis­tribuţie de la premieră. Luni 3 Mai, a doua zi de Paşti, se reprezintă în matineu piesa „Cloşca“, în care d-na Lucia Sturdza-Bulandra­­ are una din cele mai biruitoare cre­­aţiuni ale sale, iar seara la orele 9, se reprezintă triumfala piesă „De ziua nevesti-mi“ cu d-l Tony Bulandra. Marţi 4 Mai, a treia zi de Paşti, matineu la orele 3, se reprezintă „Lu­pul şi Sania“, seara „Fiu-meu, dom­nul ministru“, ambele cu d-1 V. Ma­ximilian în rolul principal. Pentru Sâmbătă 8 Mai c., Teatrul „Regna Maria“ anunţă reluarea tri­umfătoarei comedii „Topaze", de Marcel Pagnol, în care d-1 V. Ma­ximilian are una din cele mai for­midabile creaţii ale sale, şi care, nu ne îndoim, va stârni acelaş răsunet ca şi la premiera de acum câţiva ani. Turneul Oficial „Deutsches Volks­theater“ din Viena Celebrul ansamblu „Deutsches Vol­kstheater“ din Viena, în frunte cu marii artişti Lilli Darvas, Hans Jar­ray, Johanna Termin-Moissi) etc., a­­nunţă o singură reprezentaţie extra­ordinară în Bucureşti. Acest spectacol, într-adevăr cu to­tul excepţional, va avea loc la Tea­­trul Regina Maria, Vineri 7 Mai, ore­le 9 seara cu celebra comedie „Grosse Liebe“ de Franz Molner. Despre această piesă, ziarul „Neue*­ Wiener Journal“ scrie următoarele: „Ceea ce ne încântă de fiecare dată la Molner este felul său humoristic de persiflare a vieţii. El râde de oamenii pe cari îi imaginează, cum nu poate râde decât un poet, iar când în ochii eroilor săi apare o lacrimă ea este o lacrimă de poet... Lilli Darvas n’a fost„ poate niciodată atât de armoni­oasă un sentiment şi expresie“. Biletele pentru acest spectacol se pun în vânzare astăzi la Agenţia Jean Feder. COMEDIA Repertoriul de Sf. Paşti al Tea­­trului „Comedia“ este „Floarea de lămâiţă“, „Ora H“ şi un spectacol excepţional Luni (a doua zi de Pajti) la orele 1o juni, dimineaţa „Absenţe nemotivate“. VESEL ARTA DANSULUI Baletul indian Menaka­­ în Capitală Cele câteva spectacole de balet ale trupei indiene de sub conducerea dan­satoarei Menaka nu vor fi interesante numai prin personalitatea artistică ne­obişnuită a protagonistei dar şi prin valoarea individuală a fiecăreia din cei 17 componenţi ai ansamblului. In adevăr, odată cu Menaka vine în Capitală 17 dansatoare, dansatori şi muzicanţi, reprezentând fiecare in parte un nume consacrat şi toţi lao­laltă un ansamblu ale cărui realizări artistice au stârnit admiraţia tuturor marilor oraşe europene în cari au a­­­părut. Piesele de balet înfăţişate de trupa Menaka în costume de un farmec care sugerează exotismul şi cu a­­companiamentul muzicei naţionale executată la instrumente original indiene, sunt crâmpee de legenda, frânturi de creaţie în care inspira­ţia indiană veche îşi găseşte noul forme de expresie în concepţia mo­dernă, îmbinând admirabil aceste două elemente Menaka şi trupa ei dau spectacole de o neegalată va­loare artistică, justificând faima de care se bucură această excepţională trupă. Toţi iubitorii de adevărate „specta­cole de artă“ pură, aşteaptă deci cu interes şi nerăbdare date mai apro­piate despre sosirea baletului indian Menaka la Bucureşti. Pentru zilele de sf. Paşti, Teat­­rul Vesel a întocmit un reperto­­­riu variat, format din cele trei1 . ne­­­i»*1:1 s­uccese ale stagiunei: „Că* Matineu : „Cloşca“, cu Lucia Sturdza: ®5î „ e *'*'■*■ “■*■ rrx r uivj.ii.ui nv/Uj. l LLX vjX e " I Vasiliu-Birlic, Niculescu-Buzău și * TVTlsn T^otirm. îi« Duminică 2 Mai (Prima zi de Paşti): Matineu: „Fiu-meu, domnul minis­tru“, cu V. Maximilian ; Seara : „Lu­pul şi Sania“, cu V. Maximilian. Luni 3 Mai (A doua zi de Paşti): Matineu: „Cloşca“, cu Lucia Sturdza- Bulandra; Seara: „De ziua neves- t „ c­i­­­ti-mi“, cu Tony Bulandra. Mişu­­­otino- »Seurt-circmt“ 10 Marţi 4 Mai (A treia zi de Paşti): Matineu: „Lupul şi Sania“, cu V. Maximilian ; Seara : „Fiu-meu, dom­nul ministru“, cu V. Maximilian. Publicul este rugat să reţină din vreme bilete pentru a evita aglome­raţiile,­­ care va reapare d-1 K. Bulfinsky­ şi „Crai de tobă“ cu d-1 Aurel Atanasescu de la Teatrul Naţional Aceste două ultime lucrări ori­ginale, care constituie triumful literaturii noastre dramatice, se reprezintă în regia d-lui Ion Sal­highian. Schimbările de la primăria mu­nicipiului Cernăuţi - Cum vor fi conduse dife­ritele servicii — Cernăuţi, 29. — Am relatat că, în urma demisiei d-lui ajutor de primar dr. I Petre Luta, comisia interimară a municipiului a fost complectată prin numirea d-lui prof. Dimitrie Logrigan în postul de ajutor de primar. Noul ajutor de primar a depus cuvenitul jurământ, în faţa d-lui George Vâ­ntu, prefectul judeţu­lui Cernăuţi. Cu prilejul acestei schimbări, s-a procedat şi la o nouă împăr­ţire, în privinţa conducerii dife­ritelor servicii ale primăriei mu­nicipiului. D. prof. univ. D. Marmeliuc, primarul municipiului, va con­duce : secretariatul, serviciul per­sonalului, serviciul tehnic (cons­­trucţiuni, reparaţii de edificii şi împrejmuiri), serviciul de incen­dii şi învăţământul. D. ajutor de primar Ştefan Scarlat primeşte delegaţie pentru serviciul financiar, serviciul con­tenciosului, serviciul economic, ţinerea licitaţiilor publice şi ser­viciul tehnic, afară de construc­­ţiuni, reparaţii, de edificii şi îm­prejmuiri. Totodată, d-sa primeş­te delegaţie specială de a semna ordonanţele de plată, conform art. 61 din legea administrativă din 1937. D. ajutor de primar Dimitrie Logigan primeşte delegaţie pen­tru­­ serviciul sanitar şi oficiul stării civile. Festivitatea de la Gimnaziul industrial I. C. Brătianu din jud. Teleorman Duminica trecută a avut loc la gimnaziul industrial de fete „I. C. Brătianu“ din localitate, adu­narea generală a comitetului şcolar. Cu acest prilej, d-ra directoare Sofia Georgescu şi întreg comi­tetul şcolar au adus vii mulţu­miri d-lor Take Slăvescu deputat şi Carvin Voiculescu senator pen­tru grija ce o poartă şcolii. In adevăr mulţumită iniţiati­vei luată de d. deputat Take Slăvescu de a se ajuta această importantă şcoală care are un rol covârşitor în educarea casni­că a tinerelor fete teleormănence, gimnaziul industial „I. C. Bră­­tianu“ a propăşit mai ales în ul­­timii ani, cât se poate de mult. Atelierele de croitoriei, de ţe­­sătorie, de lenjerie şi mai cu­ seamă lucrul covoarelor fac cins­te haricelor profesoare şii d­rei­ directoare, o gospodărie model. Toate expoziţiile şcoalii au a­­vut un succes binemeritat prin faptul că lucrările expuse şi exe­cutate numai de eleve au excelat prin compoziţia şi motivul na­ţional. Şcoala are clădire proprie şi este refăcută în întregime prin sub­venţiile acodate de Ministerul Educaţiei Naţionale,­­Prefectura judeţului şi Primăria oraşului. Ar fi de dorit ca gimnaziul in­dustrial să i se adauge şi cursul superior. '­­ * N. R­ADIO VINERI 30 APRILIE 1937 13 Concert de prânz. Muzică cla­sică (discuri). 14.10 Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. Sport. 18 Concert de muzică religioasă gregoriană al Asociaţiei pentru cul­tivarea şi răspândirea muzicii reli­gioase — cond. de Paul Constanti­nescu. Cuvânt introductiv de pr. I. D. Pe­trescu : Două întreituri arm. de pr. I. D. Petrescu : a) Vărsatu-s’a drago­stea lui Dumnezeu în inimile noas­tre; b) Făcutu-s’a Domnul sprijinito­rul meu; O, mare mister; Doamne nu sunt vrednic; Eu sunt pâinea cea vie; O, voi toţi. 18.40 Muzică religioasă; Alexandru Lupescu (canto); Passi Flora de Sgambatti; Panis angelicus; Cânta­re; Miluește-mă doamne din orato­riul „Paulus. 19. Sfânta slujbă a prohodului »• trans. dela Sf. Patriarhie. 21.30 Radio-jurnal; Sport. SAMBATA 1 MAI 1937 13 Concert de prânz — Muzîeă serioasă (discuri). 14.10 Radio jurnal. Ora. Menul vremii. Știri interne și externe. Sport. 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 „Messia“ — oratoriu da Haended (discuri). 21.25 Sfântul evanghelist loan, d* prof. Ion Savin. 21.45—22.30 Concert de muzică re­ligioasă (retrans. de la Biserica Evan­ghelică), Johannes Stadelman (orgă), Vasile Jianu (flaut) și George Jaro­­sevici (viola da gamba). 24 Sf. Slujbă a învierii Domnului — trans. de la Sf. Patriarhie din Bu­curești.

Next