Viitorul, februarie 1938 (Anul 30, nr. 9019-9042)

1938-02-02 / nr. 9019

Pagina I­I-a TEATRU - MUZICA - LITERE - ARTE . a—mi i ina ni ■!■!■■■ ■! Wm-IIUMI*—Will«———— lin ■ ■■Mii——^ Cominarea a douăzeci de ani de la moartea doctorului C. Istrati Implinindu-se douăzeci de ani de la moartea doctorului C. Istrati, această zi a fost comemorată de familia sa, de rude, prieteni și foști elevi ai săi, din iniţiativa asociaţiilor „Fraţii de cruce“, „Avântul“ şi „Prietenii isto­riei literare“. Parastasul de la bise­rica „Cuţitul de Ar­gint“ La biserica „Cuţitul de argint“, res­taurată de dr. Istrati în anul 1906, cu prilejul organizării expoziţiei din par­cul Carol I, după modelul bisericii Sf. Nicolae din Iaşi, s-a oficiat un paras­tas. Au fost prezenţi la pioasa ceremo­nie d-nii Emil Vântu, prim preşedinte al tribunalului Ilfov; Puiu Istrati, pre­şedinte de secţie la tribunalul Ilfov; prof. Eugen Angelescu, de la facultatea de ştiinţe, prof. Zaharia, prof. Voicu Iuliu, avocaţi Dem. I. Perianu, C. Ber­­cuş şi Lică Zamfirescu, D. Buzdugan, consilier de legaţie, comandor Istrati, Crasu Vasile, N. Caragiale, dr. C. Se­verin, dr. G. Vasiliu, Radu Istrati şi alţi. După terminarea serviciului religios, d­­EM. I. PERIANU, preşedintele so­cietăţii „Avântul“ a arătat în câteva cuvinte marile merite ale savantului dr. Istrati. De la biserică, cei prezenţi au mers în pelerinaj la mormântul doctorului C. Istrati, la cimitirul Belu. Aci s-a oficiat un scurt serviciu re­ligios, depunându-se şi o frumoasă jerbă de flori albe, în formă de cru­ce. Comemorarea de la li­ceul „Matei Basarab“ Comemorarea defunctului a conti­nuat printr-o şedinţă specială la li­ceul de băeţi „Matei Basarab“ din Capitală. Au luat parte profesorii liceului, ad­miratori ai operei lui Istrati, nume­roşi părinţi ai elevilor şi elevi de la mai multe licee. D. EMIL STOENESCU, directorul liceului „Matei Basarab“, a mulţumit celor ce au organizat comemorarea, pentru lăudabila iniţiativă ce­ au luat, amintind lumii de opera d-rului Is­trati. D. C. C. BRAESKU, primarul gene­ral al Bucureştilor a rostit şi d-sa câteva cuvinte despre d-rul Istrati care, pe lângă marile merite de om de ştiinţă, a avut şi pe acela de ma­re gospodar, făptuirea căreia a adus obolul credin­ţei, entusiasmului şi al muncii sale constructive. D. prof. EUGEN ANGELESCU a vorbit apoi în numele Academiei de ştiinţe, al facultăţii de ştiinţe şi în calitate de urmaş la catedra d-rului Istrati. D. prof. I. ANGELESCU, în numele foştilor elevi, a evocat o serie de a­­mintiri. Pelerinagiul la mormântul D-rului Istratii la cimitirul Belu Ştiri din Constanţa încercare de sinucidere.—Tânăra Katerina Ivanov, originară din comuna Valea Neagră, judeţul nostru, a încercat ori să-şi pună capăt zilelor bând o cantitate în­semnată de spirt denaturat. Nefericita a fost transportată la spital, unde i s’a dat îngrijiri. Cauzele cari au determinat-o să recurgă la gestul funest nu se cu­nosc. Contrabandă. — Manipulantul Seuleanu Constantin dela vama lo­cală, a surprins eri pe individul Ion Dobrilă, pe când încerca să scoată din port 150 de ţigarete străine și mai multe sticle cu bă­uturi. Contrabandistului i s’a aplicat amenda prevăzută de lege, iar ţi­gările şi sticlele cu băuturi, au fost confiscate de vamă. CARNET Reviste din provincie încă se mai crede — evident, greşit — că mişcarea literară trebue circumscrisă la producţiunile scriitorilor din Capitală. Se manifestă, chiar, un fel de neîncredere, dacă nu chiar dispreţ, faţă de tot ceea ce vine din vre­un oraş provincial, în laturea cugetului şi faptei literare. Fără îndoială, că directivele mari ale mişcării artistice vin de la centru. Şi lucrul este explicabil, dacă ne gândim că în Capi­tala ţării s’au strâns cei mai de seamă scriitori, prin ale căror cărţi se statorniceşte caracterul esenţial al vieţii artistice. Dar, nu este mai puţin adevărat, că dincolo de orbita Metro­polei, se desăvârşesc fenomene literare, cari vin să adauge con­tribuţii valoroase la creşterea prestigiului vieţii culturale. Cu alte cuvinte sunt risipiţi pe întreg cuprinsul ţării, un mare nu­măr de scriitori cari, prin obligaţiunile de ordin profesional, au fost nevoiţi să reziste ispitirilor mirajului bucureştean. O mărturie a faptului că în atâtea oraşe din provincie, se hră­nesc nobile idealuri de creaţiune artistică, o constitue, în afară de acele atât de valoroase scrieri ce ne vin din tiparniţele ţării, şi numărul însemnat de publicaţii periodice, pentru a căror apa­riţie se cheltueşte şi trudă şi talent, se cheltuesc şi bani. Este de ajuns a aminti, aci, câteva nume de reviste, pentru a înţelege ce rodnică muncă se desfăşoară, pe ogorul literaturii, noastre. Scriitori cari nu şi-au dobândit consacrarea, dar cari afirmă un talent demn de a fi luat în seamă, apasă, cu sârguinţă, pe coarnele plugurilor de aur ale cugetului, cu cari trag brazde mănoase în câmpul vieţii noastre literare. Familia, Ramuri, Pagini literare, însemnări ieşene, Gând ro­mânesc — sunt numai câteva dintre multele şi preţioasele re­viste cari apar în provincie şi cari, pe alina tiparului lor, aduc în marele fluviu al mişcării noastre literare, apele limpezi ale simţirii şi ale cugetului acelora cari le slujesc. Dacă adăugăm că majoritatea revistelor cari ne vin din atâtea oraşe ale ţării şi cari sunt şi cele mai de seamă, nu aduc expre­sia unui regionalism exagerat şi că, dimpotrivă din valorile lo­cale, ele se străduesc să facă valori cu caracter general, — avem imaginea, oarecum întreagă, a meritelor scriitorilor din provin­cie, — din provincia, pe care trebue să învăţăm a o preţui, aşa cum se cuvine. N. MIHAESCU Programul radiofonic de azi MARŢI 1 FEBRUARIE 6.30: Deschiderea emisiunii. Gim­­astică ritmică. — Radio-Jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii . 13:Ora, Culturale, Sport. Cota Du­nării. 13.15: Concert de prânz — Orche­stra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile). 14.10: Oră. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului. 15: Actualităţi străine. Radiofonice. 18. Ora. Mersul vremii. 18.05: Poşta technică. 18.20: Portrete de compozitori: Franz Schubert (discuri). 19: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică din operete (discuri). 19.55: Acutalităţi engleze, de prof. Dragoş Protopopescu. RADIO-ROMANIA 20.10-20.45: Muzică uşoară (discuri). RADIO-BUCUREŞTI 21.10: CICLUL BEETHOVEN: So­nata IV, pentru vioară şi pian în la major „Kreutzer” (Al. Theodorescu, vioară şi L. Filipnescu, pian). RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.45: Coon­cert simfonic al orches­trei Radio, dirij. de Jean Bobescu (Cluj). CICLUL SIMFONIEI (IX): BRAHMS, Simfonia No.­ 3 în la ma­jor. 21.30: Ştiinţa românismului în 1937, de prof. Ion Simionescu. 21.45: Continuarea concertului sim­fonic: Concert în do minor pentru pian şi orch. de Beethoven (solistă: d-na Grete Miletineanu); Uvertură la ,Caşul fantomă”" de Wagner. 23.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert de mip­s al orche­strei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina" 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Ş­edinţa comisiei interimare K3T-H ■aiMMlBBIMMWHIM»,­municipiului Constanţa CONSTANŢA, 31.— Şedinţa co­misiei interimare a municipiului Constanţa. —La primărie s’a ţinut Sâmbătă după amiază la ora 5, şedinţa comisiei interimare a mu­nicipiului nostru. Şedinţa a fost presidată de d. Aurel Buttu, preşedintele comisiei interimare, asistat de d-nii : Du­mitru Olariu şi Dumitru Voicu, vice-preşedinţi. Comisiunea, în urma discuţiuni­lor purtate, a hotărât să se întoc­mească un tabel provizoriu de persoanele cari s’au înscris în lis­tele electorale după anul 1912, tabel care va servi mai târziu la întoc­mir­ea unui registru de naţionali­tate. Au fost numiţi apoi, d. D. Agop­ia, ca cenzor la S. C. E. O. şi d. Iona Oţelea în consiliul de admi­­nistraţie al aceleaşi societăţi, iar comisar al guvernului d. col. Co­­runeanu. Comisiunea a hotărât deasemenea diverse rectificări de buget, pen­tru nevoile urgente ale comunei. Luându-se în discuţie cererea soc. funcţionarilor şi pensionarilor publici din oraşul nostru, prin care solicită ostenirea vieţei, re­duceri la autobuze, etc. s-a hotărât ca o comisiune specială să ia în studiu fiecare doleanţă în parte şi să avizeze asupra posibilităţilor de satisfacere. Şedinţa s’a ridicat la ora 7 seara după ce s’au mai rezolvat diverse chestiuni în legătură cu bunul mers al administraţiei munipale. Scumpirea pânei la Galaţi Astăzi când efectele crizei se re­simt din ce în ce mai mult, dato­rită stagnării provocate de­­ în ne­­gheţul Dunării, actuala comi­siile­r interimară a municipiului în frunte cu d-l av. Gr. Mihăi­­lescu, a găsit că e cazul să satis­facă poftele nesăţioase ale bru­tarilor şi să le acorde o ridicare de preţ şi anume le-a tolerat pur şi simplu ca să facă pâinea de un chilogram întreg vândut la cântar. Situaţia Dunării. — Vremea frumoasă din ultimele zile a topit aproape complect zăpada. Din această cauză apele Dunării s’au umplut şi ameninţă din nou cu revărsarea. Zaporul de sloiuri format la cotul Pisicii, împiedică apele să se scurgă, fapt ce a determinat Prefectura de Covurlui să între­­vină la Tulcea pentru a disputa ca spăgătorul C. E. D. împreună cu spărgătorul „Mântuirea" al S. R. D. să procedeze la spargerea zăporului de ghiată format, ca astfel să poată fi preîntâmpinată o eventuală inundaţie la Galaţi. Cinematografe CARLTON. — Un îndrăgostit cele­bru. SCALA. — Domnişoara, mama mea şi jurnal Paramount. ARO. — Şedinţa secretă şi jurnal. TRIANON. — Căsnicie premiată şi jurnal Paramount. CAPITOL şi ROXY. — Fanny Els­­sler, jurnal Eclaire şi complectare. SELECT. — Cum se cuceresc băr­baţii. FEMINA. — Domnişoara doctor. NISA (fost Lida?). — Steaua noro­cului şi Vasul robilor. A.R.P.A. — Robinson Crusoe în in­sula ministerelor şi jurnal. CORSO. — Sub teroarea denunţu­lui jurnal şi completare. DARLY. — închis din cauza incen­diului. ELYSEE (Str. Doamnei). — Căsni­cie premiată şi jurnal Paramount. PALAS BULEVARD. — Sub teroa­rea denunţului. MARNA. — Pensiunea artiştilor. A­­jutor, vin indienii şi artişti. VOLTA BUZEŞTI. — Tarantella şi completare. TOMIS. — Noapte în Shanghai şi Omul cu două vieţi. FRANKLIN — Gentleman după miezul nopţii şi Legiunea neagră. MARCONI. — Farmecul Boemei, jurnal O. N. T. şi Paramount* Corul cazacilor de la Don şi artişti. COTROCENI. — America melody Casa cu 1.000 lumânări şi artişti. GLORIA (Calea Văcare­şti 44). — Stigmatizata (Forfaiture) şi Felix mi­lionar. I SPECTACOLEL­E CAPITALEI de la 31 Ianuarie­*La 6 Februarie 1938 i ■­­ bilele 1 Opera Naţional Studio Regina Maria Comcedia Liber Modern Alhambra Savoy Teatrul Ligii Culturale Vesel L. 31 Bărbierul din Sevila Ion al Vădanei Actriţa " Oameni în alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Alhambra Palace Poftă bună la Tănase Hoţii Mi. 1 Manon Suflete tari Te-am cumpărat Oameni in alb Problemă de rezolvat Coloniale Noaptea de 13... Alhambra Palace Poftă bună la Tănase Hoţii Im. 2 Trubadurul Ion al Vă­danei Actriţa Oameni , în alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a­ văzut moartea Alhambra Palace Poftă bună la Tănase Hoţii 1- 3 • Belache • Poveste de iarnă Stăpâna din La Paz Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Poftă bună la Tănase Hoţii Vreau să trăesc Merele de aur Oameni in alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Relache Poftă bună la Tănase Hoţii Faust Ion al Vădanei Actriţa Oameni în alb Mansarda Coloniale Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii S. 5 O. 6 Otella Serenada din trecut George şi Margaret Oameni în alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Suflete tari Oameni în alb Mansarda Coloniale „Noaptea de 13..." Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Te-am Cumpărat Hänsel şi Gretel Vreau să trăesc Merele de ajur Oameni în alb Mansarda Coloniale Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Problemă de rezolvat Teoria Cocoşului Rigoletto Ion al Vă­danei Actriţa Oameni în alb Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Mansarda Coloniale „VIITORUL* Conferinţa d-lui Constantin Kiriţescu D. CONST. KIRIŢESCU, directorul Învăţământului superior, după ce fa­ce portretul fizic şi moral al d-rului Istrati, temperament dominator auto­ritar, dar cu un fond sufletesc de en­­tusiasm şi bunătate, schiţează înce­puturile carierei sale ca medic, socio­log şi higienist, şi evoluţia spre chi­mie, în care a devenit un savant cu reputaţie europeană. Temperament vi­guros şi examunând o foarte bogată colecţie de antichităţi, ţesături şi artă românească. Ca organizator de instrumente co­lective de muncă ştiinţifică, a înte­meiat societatea de ştiinţe fizice, so­cietatea de ştiinţe şi asociaţia română pentru înaintarea şi răspândirea ştiin­ţelor, cărora le-a fost îndrumător şi animator. Cuvântările­­sale, ţinute în ocazii festive, ne arată ideologia lui de iubitor al trecutului românesc şi al păturii ţărăneşti, cultul muncii, con­cepţia sa filosofică asupra vieţii, ba­zaţi pe concilianţa între ştiinţă şi re­ligie. Splendida reuşită a expoziţiei de ştiinţe din 1903 l-a ridicat ca organi­zator al marei expoziţii jubilare din 1906 care a prezentat într’un cadru grandios progresele înfăptuite de Ro­mânia în timpul celor 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, Parcul Carol, operă de muncă te­nace şi de gust, este darul pe care l-a lăsat Istrati capitalei României. Reuniunea societăţilor corale din Ar­deal şi Bucovina, la Arenele Romane, a avut o influenţă adâncă asupra pre­gătirii sufleteşti a unităţii neamului. Istrati a fost de mai multe ori mi­nistru şi­­ primar ,al Capitalei. Ultima oară în ministerul naţional din timpul refugiului la Iaşi. Din fazele marelui răsboi, el a cunoscut numai durerile zămislirii, nu şi bucuriile isbăvirii. A murit la Paris, in ianuarie 1918, în at­mosfera de sbucium şi tristeţe dintre­­armistiţiu şi pacea separată. Cenuşa sa a fost transportată mai târziu în patrie şi odihneşte astăzi în pământul acelei Românii întregite pentru în­ 1500 baluri în onoarea preşe­­dintelui Roosevelt Cu prilejul împlinirii a 56 ani Washington, 30 (Rador). — In Statele Unite au avut loc dri seară 1.500 de baluri cu prilejul aniversării a 56 de ani de la naş­terea preşedintelui Roosevelt. Sumele realizate din încasări vor fi afectate fondurilor pentru tratamentul paraliziei infantile. Se şrie că d. Roosevelt a suferit de această boală. Preşedintele a invitat la Casa Albă pe mai mulţi artişti însăr­cinaţi să adune daruri băneşti ale celor care vor participa la ba­lul de la Washington. CONFERINŢE D-na Alice Voinescu va vorbi Vi­neri 4 Februarie la ora 6 d a. în sala „Dalles“ despre „Femeia de azi şi de mâine“. * \ D. general Constandache va vorbi Marţi 1 Februarie la ora 6 d a. în sala „Dalles“ despre „Factorii crea­tori ai culturii şi civilizaţiei fran­ceze“. EXPO­ZI­ŢII Expoziţia pictorului A. Bal­­ţatu se va deschide în sala Fun­daţiei Dalles la 1 Februarie. Anul XXX No. 9019. CALENDAR LUNI 31 IANUARIE ORTODOX : Sf­fii Doctori fără de plată Ciru şi loan (292). CATOLIC : Sf. Petru Nolasc şi Sf. loan Bosco. PROTESTANT: Valeriu. EVREESC : 29 Sevat 5698. MAHOMEDAN : 29 Giul-Rade 1356. Soarele răsare: 7.38. Apune 17.20. MARŢI­E FEBRUARIE ORTODOX : Sfântul Martir Trifon (+ 250). CATOLIC: Sfântul Ignatiu Episcop. PROTESTANT: Brigita. EVREESC : 30 Sevat 5698. Roş-Chodes.­ MAHOMEDAN: 30 Giul-Cadé 1356.­­ Soarele răsare: 7.37; Apune: 17.21. CONCERTE Corul Englezesc „Fleet street“ la Bucureşti Celebrul ansamblu corul englezesc „FLEET STREET“, socotit ca cel mai bun cor al Angliei şi care a recoltat succese foarte mari în întreaga Eu­ropă, va da în Bucureşti un singur concert ce va avea loc Luni 14 Fe­bruarie, orele 9 seara, în Sala Ate­neului. Acest concert va fi condus de ma­rele dirijor T. B Lawrence, şi este pus sub patronajul Exc. S. Sir Regi­nald Hoare, ministrul Angliei la Bu­cureşti, şi sub auspiciile Asociaţiei „Anglo-Română“. Programul concertului cuprinde nu­­mai bucăţi englezeşti, între cari ci­tăm pe celebrii compozitori C. S Lang, V. Williams, Boughton, Tom­kins, etc., etc. Biletele pentru acest concert la A­­genţia Feder. Cântăreţul negru Pantery In Capitală Un cântăreţ negru nu este aşa cum se crede în­deobşte, un simplu nu­măr de atracţie pentru un program distractiv. Concertele unei Marian Anderson, sau ale unui Paul Robe­son, nu sunt cu nimic mai prejos de­cât nivelul artistic al celui mai im­portant dintre cântăreţii albi ai ac­tualităţii Adevărul acesta l-a confir­mat mai ales Aubrey Pankey, al că­rui turneu prin Europa a însemnat un şir lung de triumfuri. Bucureşte­nii vor avea şi ei în curând prilejul sa admire vocea inegalabilă a aces­tui mare bariton, care a trecut exa­mene glorioase în faţa publicului din New-York, Londra, Paris, Berlin, Amsterdam, Stockholm, Oslo, etc. Violoncelistul George Cocea pro­fesor la Academia Regală de Muzică şi solist al Filarmonicei, va pleca într’un turneu de concerte In străi­nătate: Fraga, Paris, Belgrad, Sofia şi Atena, înainte de plecare va da un concert, Miercuri 2 Februarie, o­­rele 9 seara în sala Ateneului­­Ro­mân, cu concursul la pian al d-lui Miron Şoarec. In program: sonata de Valentini, concertul moldovenesc de Stan Go­­lestan (l­a audiţie) şi piese de Bach Schumann, Boccherini, Chopin si Goem. Filarmonica Concertul simfonic din seara de Joi 3 Februarie va fi dirijat de Jean Bo­bescu ,cunoscutul dirijor de la „Opera Română din Cluj. Programul cuprinde uvertura ope­rei „Flautul fermecat“ de Mozart, poe­­mul simfonic „Moldova“ din (ciclul „Patria mea“) de Smetana, rapsodia intaia de Enescu si simfonia a patra de Ceaikovsky. Concertul este închinat tineretului academic al Capitalei. Biletele la Librăria Fundațiilor Re­gale din Piața Palatului. # După cum am anunţat la timp, şi anul acesta marele dansator Harald KREUTZBERG a întreprins un tur­neu european şi ne bucură că a îns­cris şi Capitala noastră in acest tur­neu Celebrul Kreutzberg va da în Bu­cureşti o singură Gală de Dans. Luni 7 Februarie, orele 9 seara, în Sala Teatrului „Regina Maria“, cu acom­paniamentul pianistului său Friedrich Wilkens. Cu Kreutzberg arta dansului a a­­juns la apogeu şi putem anticipa că Gala de Dans ce o va da la noi va forma cel mai mare eveniment co­­reografic al stagiunii Biletele restante pentru Gala Kreutzbeg se mai pot procura la A­­genţia Jean Feder. Asociaţia „Virtutea Militară de răz­boi” cu sediul central în Bucureşti, str. Bradului 421 aduce la cunoştinţa­ membrilor ei din întreaga ţară, că ţp­ ziua de 27 Februarie a. c­­ora 9 dim .­ sunt convocaţi la Bucureşti, în sala ateneului popular „Dichiu”, din str. Romană 89, în adunare generală ordi­­nară, pentru a se da descărcare con- ■ siliului de administraţie de gestiunea anului 1937. Adunarea va putea lua hotărîri favorabille cu majoritatea ab­solută de voturi a celor prezenţi, ori­­., cari ar fi numărul lor şi fără altă convocare. Pot lua parte toţi membrii asocia­ţiei, însă nu au drept de vot şi a cere înscrierea la cuvânt decât membrii cu plata la curent a cotizaţiilor. Adunarea membrilor asociaţiei Celebrul dansator Kreutzberg la Bucu­­reşti Virtutea Militară" B­ALU­R­I Marele Bal anual al Societăţii „Principele Mircea“ va avea loc Sâmbătă 26 Februarie a. c. în Sa­loanele „ARTA“ în str. Batiştei 14. * Asociaţia pentru propăşirea turis­mului aerian „Mircea Cantacuzino“ va organiza în seara zilei de 27 Fe­bruarie ori, la Cercul Militar, un mare Bal,­­ care va fi menit să înlocuiască tradiţionalul Bal al Avia­ţiei, ce nu s’a mai organizat de doi ani încoace. » Ministr Aerului şi Marinei Deriziunea Nr. 19 din 26 Ianuarie 1938 Se aprobă Ministrul Aerului şi Marinei (ss) R. Irimescu COMITETUL: Având in vedere dispoziţiunile art.­ 20 din Legea pentru Fondul Naţional al Aviaţiei, publicat în Mon. Of. Nr. 77 din 1 Aprilie 1936 Având în vedere dispoziţiunile art. 7 al. I aceiaş lege. Având în vedere textul art. 4 pa­ragraf 16, 17 şi 20 din Legea Tim­brului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice, Pentru aceste motive DECIDE: Sunt supuse timbrului de aviaţie in conformitate cu art. 7 al. I comb. cu Cap. VII din tabelul anexă al le­gii pentru Fondul Naţional al Avia­ţiei.1. Acreditivele, ordinele de plată precum şi orice alte titluri asemănă­toare cu: — Ordinele de încasare, pentru va­lori reprezentând mărfuri, titluri, cupoane, facturi, etc. — Ordinele de cumpărare sau vân­zare de valută. — Ordinele de a se elibera unui terţ titluri sau valori aflate in de­pozit la bănci. — Ordinele de a se preda cumpă­rătorului o marfă gajată sau vân­dută. — Ordinul de a se vinde un gaj, sau o marfă expediată la adresa băncii. — Precum și toate celelalte titluri, asemănătoare, adică ordine sau scri­sori în virtutea cărora o bancă în­cheie cu un terţ o operaţiune, ca mandatară a clientului ed.­­ Toate acestea urmând a fi tim­brate cu timbrul aviaţiei fix de 2 lei. 2. Conturile şi borderourile origi­nale, copiile şi extrasele de cont de orice fel eliberate de către banci, bancheri şi mijlocitori oficiali, — acestea urmând a se timbra cu tim­brul fix de aviaţie de lei 2. 3. Extrasele de cont curent elibe­rate de comercianţi şi societăţi co­merciale, — urmând a se timbra cu timbrul de aviaţie fix de 2 lei. Prezenta decizie, obligatorie con­form art. 20 din lege, se va publica în „Monitorul Oficial“. Președinte: (ss) C-dor Al. Gheorghiu Membri: (ss) C. Alimănişteanu, Eug. Demetrescu, Leon Grigorescu, C. Tătăranu, Seb. Şerbescu, N. Pe­­nescu, St. Veron. Secretar : (ss) Int. maior Rizescu N.­­ pt. conformitate: El. Onea. K­O rA

Next