Viitorul, februarie 1938 (Anul 30, nr. 9019-9042)
1938-02-02 / nr. 9019
Pagina II-a TEATRU - MUZICA - LITERE - ARTE . a—mi i ina ni ■!■!■■■ ■! Wm-IIUMI*—Will«———— lin ■ ■■Mii——^ Cominarea a douăzeci de ani de la moartea doctorului C. Istrati Implinindu-se douăzeci de ani de la moartea doctorului C. Istrati, această zi a fost comemorată de familia sa, de rude, prieteni și foști elevi ai săi, din iniţiativa asociaţiilor „Fraţii de cruce“, „Avântul“ şi „Prietenii istoriei literare“. Parastasul de la biserica „Cuţitul de Argint“ La biserica „Cuţitul de argint“, restaurată de dr. Istrati în anul 1906, cu prilejul organizării expoziţiei din parcul Carol I, după modelul bisericii Sf. Nicolae din Iaşi, s-a oficiat un parastas. Au fost prezenţi la pioasa ceremonie d-nii Emil Vântu, prim preşedinte al tribunalului Ilfov; Puiu Istrati, preşedinte de secţie la tribunalul Ilfov; prof. Eugen Angelescu, de la facultatea de ştiinţe, prof. Zaharia, prof. Voicu Iuliu, avocaţi Dem. I. Perianu, C. Bercuş şi Lică Zamfirescu, D. Buzdugan, consilier de legaţie, comandor Istrati, Crasu Vasile, N. Caragiale, dr. C. Severin, dr. G. Vasiliu, Radu Istrati şi alţi. După terminarea serviciului religios, dEM. I. PERIANU, preşedintele societăţii „Avântul“ a arătat în câteva cuvinte marile merite ale savantului dr. Istrati. De la biserică, cei prezenţi au mers în pelerinaj la mormântul doctorului C. Istrati, la cimitirul Belu. Aci s-a oficiat un scurt serviciu religios, depunându-se şi o frumoasă jerbă de flori albe, în formă de cruce. Comemorarea de la liceul „Matei Basarab“ Comemorarea defunctului a continuat printr-o şedinţă specială la liceul de băeţi „Matei Basarab“ din Capitală. Au luat parte profesorii liceului, admiratori ai operei lui Istrati, numeroşi părinţi ai elevilor şi elevi de la mai multe licee. D. EMIL STOENESCU, directorul liceului „Matei Basarab“, a mulţumit celor ce au organizat comemorarea, pentru lăudabila iniţiativă ce au luat, amintind lumii de opera d-rului Istrati. D. C. C. BRAESKU, primarul general al Bucureştilor a rostit şi d-sa câteva cuvinte despre d-rul Istrati care, pe lângă marile merite de om de ştiinţă, a avut şi pe acela de mare gospodar, făptuirea căreia a adus obolul credinţei, entusiasmului şi al muncii sale constructive. D. prof. EUGEN ANGELESCU a vorbit apoi în numele Academiei de ştiinţe, al facultăţii de ştiinţe şi în calitate de urmaş la catedra d-rului Istrati. D. prof. I. ANGELESCU, în numele foştilor elevi, a evocat o serie de amintiri. Pelerinagiul la mormântul D-rului Istratii la cimitirul Belu Ştiri din Constanţa încercare de sinucidere.—Tânăra Katerina Ivanov, originară din comuna Valea Neagră, judeţul nostru, a încercat ori să-şi pună capăt zilelor bând o cantitate însemnată de spirt denaturat. Nefericita a fost transportată la spital, unde i s’a dat îngrijiri. Cauzele cari au determinat-o să recurgă la gestul funest nu se cunosc. Contrabandă. — Manipulantul Seuleanu Constantin dela vama locală, a surprins eri pe individul Ion Dobrilă, pe când încerca să scoată din port 150 de ţigarete străine și mai multe sticle cu băuturi. Contrabandistului i s’a aplicat amenda prevăzută de lege, iar ţigările şi sticlele cu băuturi, au fost confiscate de vamă. CARNET Reviste din provincie încă se mai crede — evident, greşit — că mişcarea literară trebue circumscrisă la producţiunile scriitorilor din Capitală. Se manifestă, chiar, un fel de neîncredere, dacă nu chiar dispreţ, faţă de tot ceea ce vine din vreun oraş provincial, în laturea cugetului şi faptei literare. Fără îndoială, că directivele mari ale mişcării artistice vin de la centru. Şi lucrul este explicabil, dacă ne gândim că în Capitala ţării s’au strâns cei mai de seamă scriitori, prin ale căror cărţi se statorniceşte caracterul esenţial al vieţii artistice. Dar, nu este mai puţin adevărat, că dincolo de orbita Metropolei, se desăvârşesc fenomene literare, cari vin să adauge contribuţii valoroase la creşterea prestigiului vieţii culturale. Cu alte cuvinte sunt risipiţi pe întreg cuprinsul ţării, un mare număr de scriitori cari, prin obligaţiunile de ordin profesional, au fost nevoiţi să reziste ispitirilor mirajului bucureştean. O mărturie a faptului că în atâtea oraşe din provincie, se hrănesc nobile idealuri de creaţiune artistică, o constitue, în afară de acele atât de valoroase scrieri ce ne vin din tiparniţele ţării, şi numărul însemnat de publicaţii periodice, pentru a căror apariţie se cheltueşte şi trudă şi talent, se cheltuesc şi bani. Este de ajuns a aminti, aci, câteva nume de reviste, pentru a înţelege ce rodnică muncă se desfăşoară, pe ogorul literaturii, noastre. Scriitori cari nu şi-au dobândit consacrarea, dar cari afirmă un talent demn de a fi luat în seamă, apasă, cu sârguinţă, pe coarnele plugurilor de aur ale cugetului, cu cari trag brazde mănoase în câmpul vieţii noastre literare. Familia, Ramuri, Pagini literare, însemnări ieşene, Gând românesc — sunt numai câteva dintre multele şi preţioasele reviste cari apar în provincie şi cari, pe alina tiparului lor, aduc în marele fluviu al mişcării noastre literare, apele limpezi ale simţirii şi ale cugetului acelora cari le slujesc. Dacă adăugăm că majoritatea revistelor cari ne vin din atâtea oraşe ale ţării şi cari sunt şi cele mai de seamă, nu aduc expresia unui regionalism exagerat şi că, dimpotrivă din valorile locale, ele se străduesc să facă valori cu caracter general, — avem imaginea, oarecum întreagă, a meritelor scriitorilor din provincie, — din provincia, pe care trebue să învăţăm a o preţui, aşa cum se cuvine. N. MIHAESCU Programul radiofonic de azi MARŢI 1 FEBRUARIE 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimastică ritmică. — Radio-Jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii . 13:Ora, Culturale, Sport. Cota Dunării. 13.15: Concert de prânz — Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile). 14.10: Oră. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului. 15: Actualităţi străine. Radiofonice. 18. Ora. Mersul vremii. 18.05: Poşta technică. 18.20: Portrete de compozitori: Franz Schubert (discuri). 19: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică din operete (discuri). 19.55: Acutalităţi engleze, de prof. Dragoş Protopopescu. RADIO-ROMANIA 20.10-20.45: Muzică uşoară (discuri). RADIO-BUCUREŞTI 21.10: CICLUL BEETHOVEN: Sonata IV, pentru vioară şi pian în la major „Kreutzer” (Al. Theodorescu, vioară şi L. Filipnescu, pian). RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.45: Cooncert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Jean Bobescu (Cluj). CICLUL SIMFONIEI (IX): BRAHMS, Simfonia No. 3 în la major. 21.30: Ştiinţa românismului în 1937, de prof. Ion Simionescu. 21.45: Continuarea concertului simfonic: Concert în do minor pentru pian şi orch. de Beethoven (solistă: d-na Grete Miletineanu); Uvertură la ,Caşul fantomă”" de Wagner. 23.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert de mips al orchestrei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina" 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Şedinţa comisiei interimare K3T-H ■aiMMlBBIMMWHIM»,municipiului Constanţa CONSTANŢA, 31.— Şedinţa comisiei interimare a municipiului Constanţa. —La primărie s’a ţinut Sâmbătă după amiază la ora 5, şedinţa comisiei interimare a municipiului nostru. Şedinţa a fost presidată de d. Aurel Buttu, preşedintele comisiei interimare, asistat de d-nii : Dumitru Olariu şi Dumitru Voicu, vice-preşedinţi. Comisiunea, în urma discuţiunilor purtate, a hotărât să se întocmească un tabel provizoriu de persoanele cari s’au înscris în listele electorale după anul 1912, tabel care va servi mai târziu la întocmirea unui registru de naţionalitate. Au fost numiţi apoi, d. D. Agopia, ca cenzor la S. C. E. O. şi d. Iona Oţelea în consiliul de administraţie al aceleaşi societăţi, iar comisar al guvernului d. col. Coruneanu. Comisiunea a hotărât deasemenea diverse rectificări de buget, pentru nevoile urgente ale comunei. Luându-se în discuţie cererea soc. funcţionarilor şi pensionarilor publici din oraşul nostru, prin care solicită ostenirea vieţei, reduceri la autobuze, etc. s-a hotărât ca o comisiune specială să ia în studiu fiecare doleanţă în parte şi să avizeze asupra posibilităţilor de satisfacere. Şedinţa s’a ridicat la ora 7 seara după ce s’au mai rezolvat diverse chestiuni în legătură cu bunul mers al administraţiei munipale. Scumpirea pânei la Galaţi Astăzi când efectele crizei se resimt din ce în ce mai mult, datorită stagnării provocate de în negheţul Dunării, actuala comisiiler interimară a municipiului în frunte cu d-l av. Gr. Mihăilescu, a găsit că e cazul să satisfacă poftele nesăţioase ale brutarilor şi să le acorde o ridicare de preţ şi anume le-a tolerat pur şi simplu ca să facă pâinea de un chilogram întreg vândut la cântar. Situaţia Dunării. — Vremea frumoasă din ultimele zile a topit aproape complect zăpada. Din această cauză apele Dunării s’au umplut şi ameninţă din nou cu revărsarea. Zaporul de sloiuri format la cotul Pisicii, împiedică apele să se scurgă, fapt ce a determinat Prefectura de Covurlui să întrevină la Tulcea pentru a disputa ca spăgătorul C. E. D. împreună cu spărgătorul „Mântuirea" al S. R. D. să procedeze la spargerea zăporului de ghiată format, ca astfel să poată fi preîntâmpinată o eventuală inundaţie la Galaţi. Cinematografe CARLTON. — Un îndrăgostit celebru. SCALA. — Domnişoara, mama mea şi jurnal Paramount. ARO. — Şedinţa secretă şi jurnal. TRIANON. — Căsnicie premiată şi jurnal Paramount. CAPITOL şi ROXY. — Fanny Elssler, jurnal Eclaire şi complectare. SELECT. — Cum se cuceresc bărbaţii. FEMINA. — Domnişoara doctor. NISA (fost Lida?). — Steaua norocului şi Vasul robilor. A.R.P.A. — Robinson Crusoe în insula ministerelor şi jurnal. CORSO. — Sub teroarea denunţului jurnal şi completare. DARLY. — închis din cauza incendiului. ELYSEE (Str. Doamnei). — Căsnicie premiată şi jurnal Paramount. PALAS BULEVARD. — Sub teroarea denunţului. MARNA. — Pensiunea artiştilor. Ajutor, vin indienii şi artişti. VOLTA BUZEŞTI. — Tarantella şi completare. TOMIS. — Noapte în Shanghai şi Omul cu două vieţi. FRANKLIN — Gentleman după miezul nopţii şi Legiunea neagră. MARCONI. — Farmecul Boemei, jurnal O. N. T. şi Paramount* Corul cazacilor de la Don şi artişti. COTROCENI. — America melody Casa cu 1.000 lumânări şi artişti. GLORIA (Calea Văcareşti 44). — Stigmatizata (Forfaiture) şi Felix milionar. I SPECTACOLELE CAPITALEI de la 31 Ianuarie*La 6 Februarie 1938 i ■ bilele 1 Opera Naţional Studio Regina Maria Comcedia Liber Modern Alhambra Savoy Teatrul Ligii Culturale Vesel L. 31 Bărbierul din Sevila Ion al Vădanei Actriţa " Oameni în alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Alhambra Palace Poftă bună la Tănase Hoţii Mi. 1 Manon Suflete tari Te-am cumpărat Oameni in alb Problemă de rezolvat Coloniale Noaptea de 13... Alhambra Palace Poftă bună la Tănase Hoţii Im. 2 Trubadurul Ion al Vădanei Actriţa Oameni , în alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Alhambra Palace Poftă bună la Tănase Hoţii 1- 3 • Belache • Poveste de iarnă Stăpâna din La Paz Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Poftă bună la Tănase Hoţii Vreau să trăesc Merele de aur Oameni in alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Relache Poftă bună la Tănase Hoţii Faust Ion al Vădanei Actriţa Oameni în alb Mansarda Coloniale Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii S. 5 O. 6 Otella Serenada din trecut George şi Margaret Oameni în alb Problemă de rezolvat Coloniale Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Suflete tari Oameni în alb Mansarda Coloniale „Noaptea de 13..." Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Te-am Cumpărat Hänsel şi Gretel Vreau să trăesc Merele de ajur Oameni în alb Mansarda Coloniale Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Problemă de rezolvat Teoria Cocoşului Rigoletto Ion al Vădanei Actriţa Oameni în alb Omul care a văzut moartea Trei valsuri Poftă bună la Tănase Hoţii Mansarda Coloniale „VIITORUL* Conferinţa d-lui Constantin Kiriţescu D. CONST. KIRIŢESCU, directorul Învăţământului superior, după ce face portretul fizic şi moral al d-rului Istrati, temperament dominator autoritar, dar cu un fond sufletesc de entusiasm şi bunătate, schiţează începuturile carierei sale ca medic, sociolog şi higienist, şi evoluţia spre chimie, în care a devenit un savant cu reputaţie europeană. Temperament viguros şi examunând o foarte bogată colecţie de antichităţi, ţesături şi artă românească. Ca organizator de instrumente colective de muncă ştiinţifică, a întemeiat societatea de ştiinţe fizice, societatea de ştiinţe şi asociaţia română pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor, cărora le-a fost îndrumător şi animator. Cuvântărilesale, ţinute în ocazii festive, ne arată ideologia lui de iubitor al trecutului românesc şi al păturii ţărăneşti, cultul muncii, concepţia sa filosofică asupra vieţii, bazaţi pe concilianţa între ştiinţă şi religie. Splendida reuşită a expoziţiei de ştiinţe din 1903 l-a ridicat ca organizator al marei expoziţii jubilare din 1906 care a prezentat într’un cadru grandios progresele înfăptuite de România în timpul celor 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, Parcul Carol, operă de muncă tenace şi de gust, este darul pe care l-a lăsat Istrati capitalei României. Reuniunea societăţilor corale din Ardeal şi Bucovina, la Arenele Romane, a avut o influenţă adâncă asupra pregătirii sufleteşti a unităţii neamului. Istrati a fost de mai multe ori ministru şi primar ,al Capitalei. Ultima oară în ministerul naţional din timpul refugiului la Iaşi. Din fazele marelui răsboi, el a cunoscut numai durerile zămislirii, nu şi bucuriile isbăvirii. A murit la Paris, in ianuarie 1918, în atmosfera de sbucium şi tristeţe dintrearmistiţiu şi pacea separată. Cenuşa sa a fost transportată mai târziu în patrie şi odihneşte astăzi în pământul acelei Românii întregite pentru în 1500 baluri în onoarea preşedintelui Roosevelt Cu prilejul împlinirii a 56 ani Washington, 30 (Rador). — In Statele Unite au avut loc dri seară 1.500 de baluri cu prilejul aniversării a 56 de ani de la naşterea preşedintelui Roosevelt. Sumele realizate din încasări vor fi afectate fondurilor pentru tratamentul paraliziei infantile. Se şrie că d. Roosevelt a suferit de această boală. Preşedintele a invitat la Casa Albă pe mai mulţi artişti însărcinaţi să adune daruri băneşti ale celor care vor participa la balul de la Washington. CONFERINŢE D-na Alice Voinescu va vorbi Vineri 4 Februarie la ora 6 d a. în sala „Dalles“ despre „Femeia de azi şi de mâine“. * \ D. general Constandache va vorbi Marţi 1 Februarie la ora 6 d a. în sala „Dalles“ despre „Factorii creatori ai culturii şi civilizaţiei franceze“. EXPOZIŢII Expoziţia pictorului A. Balţatu se va deschide în sala Fundaţiei Dalles la 1 Februarie. Anul XXX No. 9019. CALENDAR LUNI 31 IANUARIE ORTODOX : Sffii Doctori fără de plată Ciru şi loan (292). CATOLIC : Sf. Petru Nolasc şi Sf. loan Bosco. PROTESTANT: Valeriu. EVREESC : 29 Sevat 5698. MAHOMEDAN : 29 Giul-Rade 1356. Soarele răsare: 7.38. Apune 17.20. MARŢIE FEBRUARIE ORTODOX : Sfântul Martir Trifon (+ 250). CATOLIC: Sfântul Ignatiu Episcop. PROTESTANT: Brigita. EVREESC : 30 Sevat 5698. Roş-Chodes. MAHOMEDAN: 30 Giul-Cadé 1356. Soarele răsare: 7.37; Apune: 17.21. CONCERTE Corul Englezesc „Fleet street“ la Bucureşti Celebrul ansamblu corul englezesc „FLEET STREET“, socotit ca cel mai bun cor al Angliei şi care a recoltat succese foarte mari în întreaga Europă, va da în Bucureşti un singur concert ce va avea loc Luni 14 Februarie, orele 9 seara, în Sala Ateneului. Acest concert va fi condus de marele dirijor T. B Lawrence, şi este pus sub patronajul Exc. S. Sir Reginald Hoare, ministrul Angliei la Bucureşti, şi sub auspiciile Asociaţiei „Anglo-Română“. Programul concertului cuprinde numai bucăţi englezeşti, între cari cităm pe celebrii compozitori C. S Lang, V. Williams, Boughton, Tomkins, etc., etc. Biletele pentru acest concert la Agenţia Feder. Cântăreţul negru Pantery In Capitală Un cântăreţ negru nu este aşa cum se crede îndeobşte, un simplu număr de atracţie pentru un program distractiv. Concertele unei Marian Anderson, sau ale unui Paul Robeson, nu sunt cu nimic mai prejos decât nivelul artistic al celui mai important dintre cântăreţii albi ai actualităţii Adevărul acesta l-a confirmat mai ales Aubrey Pankey, al cărui turneu prin Europa a însemnat un şir lung de triumfuri. Bucureştenii vor avea şi ei în curând prilejul sa admire vocea inegalabilă a acestui mare bariton, care a trecut examene glorioase în faţa publicului din New-York, Londra, Paris, Berlin, Amsterdam, Stockholm, Oslo, etc. Violoncelistul George Cocea profesor la Academia Regală de Muzică şi solist al Filarmonicei, va pleca într’un turneu de concerte In străinătate: Fraga, Paris, Belgrad, Sofia şi Atena, înainte de plecare va da un concert, Miercuri 2 Februarie, orele 9 seara în sala AteneuluiRomân, cu concursul la pian al d-lui Miron Şoarec. In program: sonata de Valentini, concertul moldovenesc de Stan Golestan (la audiţie) şi piese de Bach Schumann, Boccherini, Chopin si Goem. Filarmonica Concertul simfonic din seara de Joi 3 Februarie va fi dirijat de Jean Bobescu ,cunoscutul dirijor de la „Opera Română din Cluj. Programul cuprinde uvertura operei „Flautul fermecat“ de Mozart, poemul simfonic „Moldova“ din (ciclul „Patria mea“) de Smetana, rapsodia intaia de Enescu si simfonia a patra de Ceaikovsky. Concertul este închinat tineretului academic al Capitalei. Biletele la Librăria Fundațiilor Regale din Piața Palatului. # După cum am anunţat la timp, şi anul acesta marele dansator Harald KREUTZBERG a întreprins un turneu european şi ne bucură că a înscris şi Capitala noastră in acest turneu Celebrul Kreutzberg va da în Bucureşti o singură Gală de Dans. Luni 7 Februarie, orele 9 seara, în Sala Teatrului „Regina Maria“, cu acompaniamentul pianistului său Friedrich Wilkens. Cu Kreutzberg arta dansului a ajuns la apogeu şi putem anticipa că Gala de Dans ce o va da la noi va forma cel mai mare eveniment coreografic al stagiunii Biletele restante pentru Gala Kreutzbeg se mai pot procura la Agenţia Jean Feder. Asociaţia „Virtutea Militară de război” cu sediul central în Bucureşti, str. Bradului 421 aduce la cunoştinţa membrilor ei din întreaga ţară, că ţp ziua de 27 Februarie a. cora 9 dim . sunt convocaţi la Bucureşti, în sala ateneului popular „Dichiu”, din str. Romană 89, în adunare generală ordinară, pentru a se da descărcare con- ■ siliului de administraţie de gestiunea anului 1937. Adunarea va putea lua hotărîri favorabille cu majoritatea absolută de voturi a celor prezenţi, ori., cari ar fi numărul lor şi fără altă convocare. Pot lua parte toţi membrii asociaţiei, însă nu au drept de vot şi a cere înscrierea la cuvânt decât membrii cu plata la curent a cotizaţiilor. Adunarea membrilor asociaţiei Celebrul dansator Kreutzberg la Bucureşti Virtutea Militară" BALURI Marele Bal anual al Societăţii „Principele Mircea“ va avea loc Sâmbătă 26 Februarie a. c. în Saloanele „ARTA“ în str. Batiştei 14. * Asociaţia pentru propăşirea turismului aerian „Mircea Cantacuzino“ va organiza în seara zilei de 27 Februarie ori, la Cercul Militar, un mare Bal, care va fi menit să înlocuiască tradiţionalul Bal al Aviaţiei, ce nu s’a mai organizat de doi ani încoace. » Ministr Aerului şi Marinei Deriziunea Nr. 19 din 26 Ianuarie 1938 Se aprobă Ministrul Aerului şi Marinei (ss) R. Irimescu COMITETUL: Având in vedere dispoziţiunile art. 20 din Legea pentru Fondul Naţional al Aviaţiei, publicat în Mon. Of. Nr. 77 din 1 Aprilie 1936 Având în vedere dispoziţiunile art. 7 al. I aceiaş lege. Având în vedere textul art. 4 paragraf 16, 17 şi 20 din Legea Timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice, Pentru aceste motive DECIDE: Sunt supuse timbrului de aviaţie in conformitate cu art. 7 al. I comb. cu Cap. VII din tabelul anexă al legii pentru Fondul Naţional al Aviaţiei.1. Acreditivele, ordinele de plată precum şi orice alte titluri asemănătoare cu: — Ordinele de încasare, pentru valori reprezentând mărfuri, titluri, cupoane, facturi, etc. — Ordinele de cumpărare sau vânzare de valută. — Ordinele de a se elibera unui terţ titluri sau valori aflate in depozit la bănci. — Ordinele de a se preda cumpărătorului o marfă gajată sau vândută. — Ordinul de a se vinde un gaj, sau o marfă expediată la adresa băncii. — Precum și toate celelalte titluri, asemănătoare, adică ordine sau scrisori în virtutea cărora o bancă încheie cu un terţ o operaţiune, ca mandatară a clientului ed. Toate acestea urmând a fi timbrate cu timbrul aviaţiei fix de 2 lei. 2. Conturile şi borderourile originale, copiile şi extrasele de cont de orice fel eliberate de către banci, bancheri şi mijlocitori oficiali, — acestea urmând a se timbra cu timbrul fix de aviaţie de lei 2. 3. Extrasele de cont curent eliberate de comercianţi şi societăţi comerciale, — urmând a se timbra cu timbrul de aviaţie fix de 2 lei. Prezenta decizie, obligatorie conform art. 20 din lege, se va publica în „Monitorul Oficial“. Președinte: (ss) C-dor Al. Gheorghiu Membri: (ss) C. Alimănişteanu, Eug. Demetrescu, Leon Grigorescu, C. Tătăranu, Seb. Şerbescu, N. Penescu, St. Veron. Secretar : (ss) Int. maior Rizescu N. pt. conformitate: El. Onea. KO rA