Viitorul, aprilie 1938 (Anul 30, nr. 9069-9092)
1938-04-01 / nr. 9069
Pagia VI-a. Mişcarea strâjerească în nordul Bucovinei Consideraţiuni generale asupra evoluţiei acestui aşezământ de educaţie naţională a regiunii. Activitatea prodigioasă a stolului „Petru Muşat“ din Vijniţa VIJNIŢA, 27__Mişcarea străjerească din nordul Bucovinei, în care se încadrează stolurile străjereşti ale diferitelor instituţiuni şcolare, poate fi considerată cu drept cuvânt o adevărată promotoare a educaţiei patriotice a tineretului, care îndeosebi aci în roitul cel mai îndepărtat al ţării, s’a resimţit ca un imperativ naţional. Roadele acestei înterebări de îndumare naţională a tinerei generaţii de astăzi, a cărui inovator este Suveranul însuş sunt mai mult decât satisfăcătoare, întronând toate aşteptările ale acelora, cari până în prezent au activat sub orice formă în domeniul aducării patriotice a tineretului. Intre unităţile străjereşti, ale căror activităţi este vrednică de laudă, se cuvine a rezuma aci, munca şi truda depusă de către stolul străjeresc „Petru Muşat“ din localitate. Acest stol a luat fiinţă în anul 1936. Cursurile de iniţiere pentru străjerie, care au fost ‘frecventate de mai mulţi membrii ai corpului didactic, au fost bine înţeles de mare valoare pentru comandanţii acestei instituţiuni, putându-se aprofunda în adevăratele rosturi ale străieniei, spre a fi la înălţimea rolului lor educativ. Amintim aci eforturile depuse de către d-l Traian Suhan, directorul gimnaziului local precum şi profesoarele Hortezia Suhan şi Sabina Ganea care absolvind aceste cursuri de iniţiere, au îndrumat datorită inspiraţiunilor personale pe teren, reorganizarea acestuii stol străjeresc. Stolul Străjeresc „Petru Muşat“ care poate aci mai mult ca în alte parte a ţării îşi are o misiune deosebită prin faptul că datorită situaţiei geografice a regiunii, el se poate considera într’adevăr „straja Ţării“ a ţinut până astăzi numeroase şedinţe, executând programul prescris. In programul de activitate a acestui aşezământ străjeresc, se încadrează şi asistnţa socială, în care privinţă acest stat şi-a demonstrat un spirit larg uman. Astfel numeroşi străjeri au primit asistenţa medicală în mod gratuit, iar alţii au căpătat ajutoare băneşti, rezultând din chete publice organizate de către acest stal. Iată, activitatea pilduoasă a stolului străjeresc „Petru Muşat“, cu care se poate mândri conducerea „Străjii Ţării‘ şi car merită acest loc act la graniţa ţării, unde desfâşurarea activităţii sale, devine simbolică. BRAV DA UNIT PROBLEMA DESUȘEURILOR GERMANE CERNĂUȚI, 28. — Exportul buco- vinean de lemne a fost crunt lovit de ultimele evenimente ce s’au produs in centrul Europei, prin alipirea Austriei la Germania. Germania intrând în posesia masivelor păduroase ale Austriei nu va mai importa lemn din străinătate, cu excepţia celui de calitate superioară, şi cum numai provincia noastră exporta pe piaţa germană aproape 80 la sută din disponibilul materialului nostru lemnos, este uşor de înţeles că pierderea debuşeului german a provocat mari perturbări în rândurile exportatorilor de lemne din Bucovina. Austria a exportat în anul 1937 următoarele cantităţi : în Italia 715.000 m. c., în Ungaria 316.000 m. c., în Germania 135.000 m. c., în Franţa 93.000 m. c., în Grecia 72.000 m. c., în Elveţia 24.000 m. c. lemne. Exportul Austriei a fost aproape 90 la sută îndreptat spre vecinii ei Italia şi Ungaria, ţări cari de altfel sunt clienţii noştri, importând mari cantităţi de material lemnos din România. Din capul locului trebuie însă să ţinem seama, că cele 72.000 de m. c. livraţi de Austria în Grecia, debuşeu cu totul nou pentru această ţară, vor dispare din exportul viitor al Austriei, revenind in întregime României. Dacă mai admitem că 50 la sută din cantităţile livrate până în prezent Italiei şi Ungariei vor continua a fi exportate de Austria în aceste ţări, rămâne totuşi disponibil o cantitate de circa 500.000 metri cubi, ce urmează a fi împărţită între România, Iugoslavia şi în mică parte Cehoslovacia. Exportul României în anul W37 vările mai sus enumerate se prezintă în modul următor : în Italia s-a exportat 8.000 m. c., în Ungaria 200.000 m. c., în Germania 155.000 m. c., în Franţa 15.000 m. c., în Grecia 66.000 m. c., în Elveţia 3.000 m. c. Pentru anul în curs, acordul nostru comercial cu Germania prevede un contigent de 15 milioane mărci, ce ar reveni cam la 220.000 m. c. de cherestea răşinoasă. Din acest contigent pentru 40.000 m. c. avem permise de import şi deci această cantitate este un curs de livrare. Ţinând insă seama de calităţile superioare de lemn, precum şi de anumite dimensiuni speciale ce vor continua a fi cerute de Germania, putem conta pe un export de încă 50.000 m. c. Ne va lipsi deci în cazul cel mai rău, debuşeul german pentru maximum 130.000 m. c. Ori această cantitate ne va fi cu siguranţă compensată prin augmentarea exportului nostru în Italia, Ungaria şi Grecia. Această augmentare este mai mult ca posibilă, deoarece exportul nostru în Italia a fost în 1933 de 88.000 m. c., în 1934 de 66.000 m. c. şi în 1935 de 62.000 m. c., scăzând brusc din cauza sancţiunilor, la care am aderat şi noi, la 1.700 m. c. în anul 1936 şi 8.000 m. c. în anul 1937. Vedem deci că numai din cauza unor intervenţiuni artificiale, exportul nostru de lemne a putut scădea în Italia cu cca 60.000 m. c. anual. In Ungaria am exportat în 1934 o cantitate de 283.000 m. c., iar în 1935 cca. 292.000 m. c. Deci cu aproape 100.000 m. c. rhai mult ca în anul 1937, când exportul nostru in această țară s’a cifrat numai la 200.000 m. c. MASURI CE SE IMPUN Dacă însă, în ceiace privește exportului general al cherestelei, nu avem motive să fim prea pesimişti, în ceea ce priveşte producţiunea lemnoasă a Bucovinei, se impun totuşi anumite măsuri pentru ca pierderea debuşeului german să nu provoace prea mari perturbări, deoarece cantitatea pe care o considerăm ca pierdută, adică cele 130.000 metri cubi, urmează a fi în mare parte suportată de Bucovina. Pentru ameliorarea acestei situaţiuni se preconizează următoarele măsuri imediate: 1. Revenirea la tarifele vechi de transport pe c. f. r., anulându-se ultima majorare; 2. La distribuirea cotei pentru Ungaria să se atribue provinciei noastre o cotă în raport cu importanţa industriei forestiere din Bucovina. Cum sunt în curs tratative cu Italia şi Ungaria, sperăm că se va ţine seama de noua situaţie şi de importanţa exportului de cherestea, prevăzând un contigent de cel puţin 13.000 m. c. cherestea răşinoasă pentru Ungaria şi maximum 70.000 m. c. pentru Italia. De asemenea, în tratativele ce se duc cu Franţa ar fi de dorit să se ceară ca tariful preferenţial acordat Iugoslaviei pentru Africa de Nord să fie acordat şi României. I. TEODORESCU Ştiri din Galaţi Instalarea nouei comisii intern- Meter la Casa Asigurărilor sociale. In prezenţa d-lor: Colonel Pompiliu Subotin, prefectul judeţului, Chestor Dumitrescu, Cazacenco, directorul Casei asigurărilor sociale din Galaţi, Mişu Penescu preşed. Camerii de muncă şi a foştilor consilieri a Consiliului de administraţie, s’a făcut ieri instaarea comisiunii interimare a Casei Asigurărilor Sociale din Galaţi, compusă din d-nii: Ing. P. Antonescu, ing. Gh. Rădulescu, Anghel Theodorescu, Tudorache Gorsu şi Gr. Alexandrescu. După ce s’a luat jurământul membrilor comisiunii interimare iu rostit cuvântări d-nii: Col. P. Subotin, prefectul judeţului, ing. P. Antonescu, preşd. nouei Comisii interimare şi A. Lala, vicepreşedintele fostului consiliu. Ziua sădirii pomilor a fost sărbătorită anul acesta cu mult fast graţie organizării datorite d-lor Col. Pompiliu Subotin, prefectul judeţului şi Theodor Anastasiu, primarul municipiului. Solemnitatea a avut loc pe stadionul Reg. 11 Dorobanţi din bariera Brăilii, în prezenţa autorităţilor civile şi militare în frunte cu d-nii: Colonel Subotin, Th. Alastasiu, chestor Dumitrescu, Gheringher, inspector şcolar, L. Luca şi Alex. Portaşi administratori financiari, ing. Filip reprezentantul C. A. P. S. membrii corpului didactic primar şi secundar, şcoalelor primare şi secundare din localitate şi a unui numeros public. După oficierea unui serviciu religios de către un sobor de preoţi, întreaga asistenţă a intonat „Imnul Regal“ după care d-nii profesor Cont şi ing. Filip au ţinut cuvântări ocazionale. După aceasta fiecare stol stre.tăresc a plantat câte un arbore. In acelaş timp în curtea reg. 3 art. grea, s’a sărbătorit de asemeni ziua sădirii pomilor în prezenţa trupei şi a ofiţerilor regimentului în frunte cu d-l Col. Gavrilescu. Ofiţerii regimentului au sădit pomi fructiferi etichetaţi cu numele săditorului, iar trupa 100 poeţi de salcâm. — Duminică 3 Aprilie seara are loc la teatrul Odeon Kontusovka Palace, comedie muzicală în 3 acte prelucrată de Tudor Muşetescu şi Sică Alexandrescu. In fruntea ansamblului d-1 G. Timică. Delegaţii Primăriei la U. C. G. D-1 primar Th. Anastasiu a numit în consiliul de administraţie al U. C. G.-ului pe d-nii: maior de rezervat Petre Sfetea comisar al municipiului, in. Guiller, dr. Basgan şi Anghel Teodorescu în consiliul de administraţie. Cenzori au fost numiţi d-nii: V. Ghelase, funcţionar la B. N. R. şi Gh. Munteanu iar cenzori supleanţi d-nii profesori Gh. Lăzurescu și Medianu. DOCTORUL Tiberiu Anastasiu fost Asistent al Facultății de Medicină din Paris BOLI INTERNE ARMENEASCA 36 n VIITORUL" ŞTIRI DIN CONSTANTA Constanta 29 UN BIROU AL PRESEI. Pe lângă prefectura judeţului nostru, s’a înfiinţat un birou al presei, cu conducerea căruia a fost însărcinat d. Ionescu directorul prefecturei. Şefii autorităţilor din localitate au primit ordin de a comunica regulat acestui birou orice măsuri luate în interesul public şi datele de care va avea nevoie asupra mersului serviciilor respective. Funcţionarii au primit ordine de a nu mai da nicio informaţie, organelor de presă şi să-i îndrumeze pe solicitatori la Biroul Presei. SAUIREA POMILOR. — Sărabătă 2 Aprilie, se va sărbători în localitatea „Sădirea pomilor“ Cursurile vor fi suspendante, iar străjerii şi străjerele la stolurile respective, vor fi împărţite în trei grupe. Prima grupă se va deplasa o zi în afară de oraş, la locul destinat plantării. Acest loc va fi ales în aşa fel încât lucrul să fie continuat şi în anii următorii, pentru a se creea un crâng sau o pădure a străjerilor, care să rămână mărturia vredniciei lor. STAREA TIMPULUI. — (de la 28 Martie, ora 20, la 29 Martie, ora 20) . Presiunea atmosferică mai întâiu staţionară, apoi în creiere cu 1-5 mm. Vânt slab din N. şi N. West, cu tăria 3-4 m. pe secundă. Temperatura în scădere, cerul mai întâiu puțin noros, apoi se va acoperi iarăşi. Marea în mijlociu agitată. Precipitaţiunile vor continuă în special în a doua parte a zilei, cu descărcări. ALEGERILE DE LA BAROU.Duminică dimineaţa au avut loc la Barou, alegeri pentru două locuri în consiliu şi un loc în consiliul general al Uniunii. In consiliul Baroului, au fost aleşi d-nii : Octav Goruneanu, fost prefect şi prodecan şi Parnait Theodoru, fost prim ajutor de primar. In consiliul general al Uniunii, a fost ales fără contracnadidat d. Alexandru Gherghel, fost deputat al Baroului în mai rânduri şi cel mai bun penalist. INSPECŢIE IN PORT.— D. dr. Stoenescu, medicul primar al portului, asistat de un delegat al căpităniei, a inspectat toate cantinele din port şi pe negustorii ambulanţi. Cei găsiţi în neregulă au fost sancţionaţi imediat. REFACEREA DRUMURILOR. D. Lt. Col. Spirea Ion, prefectul judeţului, a ordonat să se înceapă imediat campania pentru refacerea drumurilor comunale. La refacerea drumurilor, vor fi obligaţi să lucreze toţi lucrătorii comunelor, din judeţ. INCENDIU. — Eri noaptea s’a declarat un incendiu la gospodăria săteanului Vasile Darac, aprinzându-se o şiră cu paie, care a ars în întregime. Focul fiind alimentat de un vânt puternic, s’a propagat cu repeziciune și asupra casei săteanului Ion Dorobanţu din vecinătate, căreia i-a produs stricăciuni, până ce sătenii au reuşit să-l stingă. Şeful postului de jandarmi a deschis o anchetă. DEZERTORI ARESTAT!. — Organele poliţieneşti au arestat ori pe indivizii Ion Gheorghe din Bucureşti şi Mihail Lebădă în localitate, dezertori dintr’un regiment din garnizoana Constant» Dezertorii au fost înaintaţi tribunalului militar, care urmează a-i judeca. INTF^NAT TN SPTTAL. — Tânărul Traian Comaci, din cartierul Caton Movilă, a fost internat ori în spitalul comunal, întrucât se opărise cu apă fiartă. In urma îngrijirilor cari i s’au dat, numitul a fost pus în afară de orine pericol. BOTT ATTFATA!I. — Poliţia a arestat pe indivizii Brăilă Tudor Margareta Brânduş şi Alcolumbi Sarut, autori ai mai multor fururi săvârşite în oraşul nostru Cu acte, dresate, hoţii vor fi înaintaţi parchetului. * Săptămână h igienei la Vijniţa O importantă consfătuire la Primăria oraşului îndrumări date organelor administrative VIJNIŢA. 27. Peri seara, la orele 7, a avut loc la Primăria oraşului Vijniţa, o importantă consfătuire, în vederea organizării „Săptămânei igienei“ in acest oraş, potrivit dispoziţiunilor primite din partea Prefecturei judeţului Storojineţ. Au asistat la această şedinţă şefii diferitelor autorittăţi administrative şi sanitare ale oraşului, precum şi întregul corp funcţionăresc al acestor instituţiuni publice. Consfătuirea a fost prezidată de către d-l Aurel Bustea primarul oraşului, care deschizând şedinţa, arată scopul convocării acestei consfătuiri, insistând asupra unei cât mai ample şi energice executări a directivelor primite din partea autorităţilor tutelare, întrucât această acţiune de deparazitare, care constitue o imporantă contribuţie, pentru o soluţionare cât mai echitabilă a salubrităţii publice din oraş, nu mai poate întârzia. In continuare, d-sa a schiţat situaţia sanitară in unele cartiere, unde va trebui să se apere:« la priceperea locuitorilor, să dea tot concursul celor în drept, în îndeplinirea atribuţiilor respective. A urmat apoi un referat instructiv din partea d-lui dr. R. Roşea, şeful serviciului sanitar al oraşului, care a desvoltat, în linii generale, programul „Săptămânii de igienă“, dând o serie de instrucţiuni organelor administrative. După o serie de discuţiuni, s’a hotărât să se împartă oraşul în 11 sectoare, cari vor fi vizitate de către mai multe echipe sanitare, însoţite de tineri premilitari. Aceste echipe vor colinda diferitele cartiere ale oraşului, spre a vedea, dacă imobilele, curţile şi celorlalte încăperi ale locuitorilor, corespund pe deplin cerinţelor de ordin igienic. Operaţiunile de control sanitar, vor dura timp de o săptămână. CRONICA JUDICIARA A CONSTANTE! CONSTANTA, 30 Martie— Condamnaţi de tribunalul militar__In şedinţa de eri, tribunalul militar, a pronunţat următoarele condamnări: Bocai Marin, soldat de la depozitele maritime, la 2 luni închisoare pentru furt. Alexandrescu Tudor, soldat, din aceiaşi unitate, la un an şi şase luni, pentru dezertare. Caporal Popescu Iosif din reg. 40 inf. la 6 luni închisoare, pentru fals în acte publice şi dezertare. Nicolau B. Traian, soldat din 34 inf. la 3 ani închisoare, pentru dezertare repetată în ţară. Kiselenciuc Procopie, soldat din reg. 34 inf. pentru dezentare în ţară străină la 3 luni închisoare, Ion M. Viciu, din reg. 34 inf. la 6 luni închisoare, pentru dezertare. Incendiatori puşi în libertate, Cabinetul I Instrucţie, a admis cererea de punere în libertate, pe cauţiune materială, a sătenilor Gheorghe Cherciu şi Bucur Suciu, din comuna Cumpăna, cari au dat foc la mai multe şire cu paie, ale consăteanului lor Ion Ichim. Trimişi în judecată pentru crimă. — S’a dat ordonanţă definitivă de Trimitere în judecată, împotriva lui Iacob şi Constantin Dobrilă, din comuna Nisipari, cari luându-se la ceartă cu ruda lor Soare Stoian, l-au omorât cu lovituri de cuţit. Satir trimis în judecată— Prin ordonanţa definitivă a cab. I Instrucţie a fost trimis în judecată comerciantul M. Vasilescu, din Carmen-Sylva, care vara trecută a siluit mai mulţi copii de sex masculin, în etate de 7—10 ani. Satirul înebunind în timpul când era deţinut în arestul central, a fost trimis la Bucureşti şi internat în spitalul central de boli mintale. Alte procese în curs de judecare Tot prin ordonanţă definitivă au mai fost trimişi în judecata tribunalului, următorii: Arsene Dumitru, patronul hotelului „Dacia“ din Medgidia, pentru proxenetism; Ion şi Evdochia Mesariei, din Constanţa, str. Grădişteanu 33, pentru acelaşi fapt; Ion Baden din comuna Bărăganul, pentru că a pătruns noaptea în casa femeiei Maria Niţă luând-o la bătae, cât, pe ea cât și pe socrul ei Gheorghe Niță. 1 Ansamblul Operei Romane din Cluj la Cernăuţi Cernăuţi, 20.— Intr’o corespondentă precedentă am insistat asupra realizărilor edilitare şiculturale ale primăriei municipiului Cernăuţi, arătând printre altele că în cadrul realizării programului cultural, d. col. I. Cantemir primarul oraşului nostru, a reuşit să angajeze Opera Română din Cluj, care cu un ansamblu de 120 persoane şi orchestra simfonică proprie, compusă din 45 instrumentişti, sub conducerea d-lor Jean Bobescu, dr. Max Săveanu şi Rónai, va da la teatrul Naţional din localitate 10 reprezentaţiuni de operă, cu următorul program: Miercuri 13 Aprilie (seara): „Aida“, operă în 4 acte de Verdi; Joi 14 Aprilie (seara): „Martha“, operă romantică în 4 acte de Flotow; Vineri 15 Aprilie (seara): „Ebrea“, operă în 4 acte de Halevy; Sâmbătă 16 Aprilie (matineu): „Traviata“, iar seara „Casa cu trei fete“, operetă de Franz Schubert; Duminică 17 Aprilie (matineu): „Cavaleria Rusticana“ operă de Mascagni şi Pagliaci, operă în 2 acte şi un prolog de Leoncavallo Duminică 17 Aprilie (seara): „Văduva veselă“, operetă în 3 acte de Lehar; Luni 18 Aprilie (seara): Povestirile lui Hoffmann; Marţi 19 Aprilie: „Tannhauser“ şi .Miercuri 20 (seara) reluare „Văduva veselă“. Ansamblul operei enumără printre cunoscuţii cântăreţi protagonişti pe d-nii: dr. T. Spătaru, Marius Niculescu, Traian Nicolau, Andreescu, Siomin Ujeicu, Simionescu, Arnăutu şi d-nele: Lya Pop Ana Rosza-Vasiliu, Dobranskaia, M. Cojocariu, Hubic, etc. etc. Aceste spectacole de operă sunt aşteptate cu viu interes de către populaţiunea oraşului nostru, care apreciază mult sacrificiile făcute de conducerea primăriei noastre, dat fiind faptul că un spectacol de operă este plătit de către primărie cu 60.001 lei, iar matineul cu suma de 40.000 lei. • -----------------------------------GREFA TRIBUNALULUI TUTOVA EXTRACT Prin petiţia din 16 Septembrie 1937, d-na Casandra T. Bonaparte, din Cordeşti-Tutova, a intentat acţiune de divorţ, pentru cauze legale, soţului său Toader V. Bonaparte, din Mireni-Tutova. Din căsătorie au pe copilul Gheorghe. Act dotal şi avere nu au Grefier. Indescifrabil. Nr. 20522. Numeroase cazuri de turbare în nordul Bucovinei S’au înregistrat până în prent 12 cazuri. O anchetă severă a serviciului sanitar VIJNITA, 27. — Serviciul veterinar din localitate, a fost informat că în ultimele zile s'au înregistrat atât în oraşul nostru cât şi în unele localităţi din această regiune, mai multe cazuri de turbare. Din informaţiunle primite de către această autoritate veterinară rezultă, că aproape 12 persoane, au fost muşcate de câini turbaţi Nu s’au putut stabili până în prezent în mod precis identitatea victimelor. Aceste victime se recrutează din unii cetăţeni, cari domiciliază în acest oraş cât şi alte persoane din unele localităţi în jurul Vijnitei. Serviciul veterinar din Vijniţa, a întreprins o anchetă severă, spre a constata în ce împrejurări s’au ivit aceste cazuri de turbare. Rezultatul acestui examen veterinar amănunţit se va cunoaşte abia peste câteva zile. Unii câini, cari prezentând simptomele de turbare au fost imediat împuşcaţi, iar alţii puşi sub observaţia organelor veterinare. Aproape toate persoanele muşcate de către aceste animale, au fost transportate la institutul antirambic din Cernăuţi. MMM din România vor vota cu ocazia plebiscitu lui, în lacul mării La Constanţa sunt aşteptate două vapoare gemane - Constanţa, 28 Martie Toţi cetăţenii germani şi austriaci aflaţi în România se vor pronunţa cu ocazia plebiscitului din ziua de 10 Aprilie pe bordul a două vapoare sub pavilionul Reichului. Cele două vase şi anume „Thesalia“ şi „Fortuna“ sunt aşteptate în portul Constanţa cu două zile înaintea datei plebiscitului. Votarea se va face în largul mării, cele două vapoare ieşind în afara apelor teritoriale româneşti. Vor fi de faţă funcţionarii legaţiei germane din Bucureşti, şi toţi consulii germani din alte oraşe ale României, în frunte cu ministrul Germaniei la Bucureşti. îmbarcarea cetăţenilor germani şi austriaci se va face dimineaţa iar votarea va dura până seara la ora 6, când cele două vase vor reintra în port. Autoritățile vor lua din timp măsurile necesare. ADUNAREA*GENERALA a Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni din Constanta Constanţa, 30. Peri dimineaţa, s’a ţinut adunarea generală ordinară a Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni dn localitate. A presidat d. George M. Andreiescu, arhitect şi preşedintele filialei, asistat de d. căpitan Marin Florescu, secretar general. D. George M. Andriescu, deschizând şedinţa, a făcut o amplă dare de seamă asupra activităţii comitetului pe anul 1937, după care adunarea a aprobat raportul comisiunii de cenzori, a dat descărcare comitetului de gestiune şi a aprobat bilanţul pe 1937, precum şi proectul de buget pe 1938. In locul devenit vacant în comitet, a fost cooptat d. Nicu Ionescu patronul tipografiei „Dacia“, iar în comisiunea de cenzori, au fost aleşi d-nii: N. Jiteanu, N. Stâncescu şi P. Mihăilescu. După ce s-au luat apoi diferite hotărâri în legătură cu programul de activitate pe anul în curs, adunarea a luat sfârșit. Ministerul Sănătăţii Ocrotirilor Sociale Serviciul Technic * PUBLICAŢIE Licitaţia ţinută în ziua de 22 Martiie a. c. penru confecţionarea mobilierului şcoalei Surorilor de Ocrotire Bucureşti, nefiind satisfăcătoare Ministerul Sănătăţii ţine o noua licitaţie publică cu termen de urgenţă în ziua de 12 Aprilie orele 12 dimineaţa. Valoarea devizului lei 1.300.000. Garanţia provizorie este de lei 5% asupra valorii devizului, consemnată într’o recipisă a Casei de Depuneri, care se va depune comisiunei în plic sigilat, separat de ofertă Devizul, planul şi cactul de sarcini, se pot consulta în toate zilele de lucru între orele 11-13 la Serviciul Technic din Minister . La licitaţie vor fi primiţi, fabricanţii şi firmele de specialitate în lucrări de mobilier. GREFA TRIB. BUZĂU Secţia II-a EXTRACT D-1 Ştefan C. Popescu din comuna Cândeşti jud. Buzău, a intentat acţiune de divorţ soţiei Maria, pentru părăsirea domiciliului. Are un copil: Gheorghe. Avere nu posedă Grefier, Indescifrabil No. 516/1938 Ianuarie 13. . Cărţi străine interzise în România Autorităţile au interzis intrarea şi răspândirea în ţară a volumelor: „Révolution et contre-révolution en Espagne“ de J. Maurin, ed. Dieder, Paris 1937 ; „La situation internationale“ de Renaud de Jouvene, ed. Bureau d’Edition Paris 1937 ; „L’Espoir“ de H. Malraux, ed. Gallimard, Paris 1937, precum și a buletinului „Faschismus“ intitulat „Organ der Internationalen Transportarbeiter Föderation“ care apare în limbile franceză, germană, engleză, suedeză, spaniolă, olandeză și esperanto la Amsterdam. is mil XXX Wo. SE39. Şedinţa institutului de Istori® şi 8milei de pe Ungă Universitatea din Cernăuţi CERNĂUŢI, 29 — Institutul de istorie şi limbă de pe lângă Universitatea din Cernăuţi • şi-a ţinut şedinţa sa obicinuită, în sala rectoratului Universităţii, sub preşedinţia d-lui rector .1. Nistor, preşedintele Institutului, asistat de d-l prof. univ. V. Grecu, secretarul Institutului. S-a citit mai întâiu procesul verbal asupra şedinţei trecute, care a fost aprobat cu rectificarea că nu domnitorul Barbu Ştirbei, ci fiul acestuia Gheorghe Ştirbei a fost în 1855 la Cernăuţi ca să-l salute pe împăratul Franz Iosef. Secretarul a prezentat apoi cărţile sosite la Institut, din care o parte au fost repartizate spre recenzare. D. I. Nistor a citit apoi o comunicare, arătând că, după un raport din 1086 al consulul austriac de la Iaşi, cunoscutul istoric al imperiului otoman, Hammer, mitropolitul Veniamin Costachi a încercat cu ajutorul ţarului rusesc să obţină aducerea moaştelor sfântului Ioan de la Suceava la Iaşi susţinând că din Iaşi mitropolitul Dosoftei s-a refugiat cu aceste moaşte în Polonia, de unde au fost aduse la Suceava. In legătură cu această comunicare, d-1 N. Tcaciuc-Albu arată interesante amănunte cum au fost readuse aceste moaşte în 1918 din Viena, unde fuseseră duse din faţa invariei ruseşti în Bucovina, şi cu ce fast au fost primite în gara Iţcani. D-1 T. Sauciuc-Săveanu citeşte o comunicare în legătură cu o afirmare ce s’a făcut despre pretinse legături comerciale ale coloniei antice greceşti Kallatis, Mangalia de azi, cu Amorion din centrul Asiei Mici şi rectifică citirea şi interpretarea inscripţiei de pe o monetă aflată la Kallatis, care a prilejuit acea afirmare. Prezintă apoi darea de seamă asupra lucrării G. Broerc, „Der Fluch des christen Sabinus“ Upsala 1938. D-l N. Grămadă relatează în legătură cu comunicerea d-lii I. Nistor din şedinţa trecută despre vizita din 1855 a domnitorului Grigore Ghica la Cernăuţi, arătând că în cartea de aur, ce se poate vedea în Muzeul Regional din localitate, a societăţii de tir de pe atunci din Cernăuţi, s’au păstrat semnăturile lui Ghica Vodă şi a suitei sale. Apoi face o comunicare despre vechiile sigili comunale din Bucovina dinaintea războiului celui mare, iar a doua comunicare despre limba şi preocupările actelor din arhiva mitropolitană, arătând că această limbă până la 1870 e o limbă neaoşă moldovenească, precum şi preocupările culturale în aceste acte sunt încă strâns legate de vechea cultură moldovenească. După 1870 aceste preocupări indică o înstrăinare tot mai pronunţată în sensul germanizării, iar limba devine tot mai stricată. D. T. Balan citeşte un fragment dintr’o scrisoare din 9 Maiu 1889 a istoricului Dimitrie Onciul, scrisă din Berlin. Dl. Al. Frenkian face o comunicare, devenind că doctrina teologiei negative apofatice îşi are originea nu numai în filosofia lui Plotin din secolul al treilea după Hristos, precum s’a crezut până acum, ci în concepţia filosofică a lui Parmenides dict Elea, din secolul al V-lea înainte de Hristos. Cu aceasta, şedinţa a luat sfârşit. ea Senatului tincul „Regele Carol II" din Cernăuţi — Hotărârile luate — CERNĂUŢI, 29. — Eri s’a întrunit Senatul Universităţii „Regele Carol II“ din localitate, sub preşedinţia d-lui prof. Ion I. Nistor, rectorul Universităţii. Au participat la şedinţă toţi membri Senatului. Senatul universitar a rezolvat o serie de chestiuni curente, privind conducerea şi administraţia Universităţii, aprobând hotărârile luate de către comisiunea bibliotecii universitare cu privire la înfiinţarea legătoriei bibliotecii. În vederea înfiinţării a unei tipografii a Universităţii, Senatul a hotărât ca, în noul palat al bibliotecii universitare să se creieze toate condiţiunile tehnice moderne necesare funcţionării acestei tipografii. Senatul universitar a aprobat ca, începând din primăvara anului 1938, Să fie rezervat un teren din grădina Universităţii de la Cernăuca, cât şi din grădina din str. Transilvaniei, pentru cultura plantelor medicinale. Cu executarea acestei hotărâri a fost însărcinat administratorul Universităţii. Tot în această şedinţă s-a aprobat cererea de înfiinţare a secţiei Cernăuţi a Asociaţiei sburătorilor tineretului universitar român. Această asociaţie este condusă de un comitet Compus din cei patru rectori ai Universităţilor din ţară, asistaţi de către trei membri studenţi de fiecare centru universitar, unde funcţionează câte o secţiune a Asociaţiei. Scopul asociaţiei este să creieze şi să difuze:« în massa studenţimii un curent puternic pentru aviaţie şi să întărească interesul pentru sbor. Printr’un memoriu, semnat de d-nii rectori ai Universităţilor din ţară, aceştia au rugat pe M. S. Regele Carol II-lea să binevoiască a da înalta aprobare că Măria Sa Marele Voevod Mihai să primească preşedinţia acitivă a Asociaţiei Sburătorilor Tineretului Universitar Român. La Cernnăuţi această asociaţie găseşte, ioi momentul înfiinţării ei, o bogată acitivitate aviatică, desfăşurată ani de- a rândul în cadrul Universităţii Caroline. Senatul universitar a aprobat regulamentul de funcţionare a Caselor de recreaţie din Ceroanca şi Gura- Humorului ale Universităţii Caroline. Im timpul verii, acestea vor fi deschise timp de patru luni, pentru serii de câte o lună, începând de la 11 Iunie şi până la 30 Septembrie. Ele vor fi conduse de către delegaţi ai Universităţii, aleşi dintre profesorii şi conferenţiarii universitari sau dintre funcţionarii titraţi ai Universităţii. Administraţia Universităţii vă îngriji, de cele necesare pentru încartierurirea, hrana şi asistenţa medicală. Pentru casă şi masă studenţii vor plăti în mod anticipat, câte 600 lei pe lună, iar membrii corpului didactic şi ajutători, cât şi funcţionarii Universităţii vor plăti cotizaţia dublă fixată pentru studenţi. Aceste sume vor putea fi sporite, în caz de necesitate, în baza unei hotărâri a Senatului Universitar. Cererile pentru obţinerea unui loc în una dint Casele de recreaţie a Universităţii vor fi înaintate administraţiei Universităţii în intervalul de la 15 Aprilie la 15 Mai, cu indicarea seriei în care doreşte să intre, cât şi a casei de recreaţie ce preferă. Studenţii vor anexa recomandarea medicului Dispensarului academiei cât şi recomandarea decanului Facultăţii, arătând situaţia examenelor din ultima sesiune. ION TEODORESCU DELII STRAJA TARII Programul „SĂDIRII POMILOR“ Organizarea serbărilor de Sădire a pomilor este una din preocupările de seamă ale Străjii Ţării. Un milion şi jumătate de străjeri vor eşi din sate şi oraşe cu mlădiţe de pomi roditori ori lăstari de copaci, pentru a le dărui câmpurilor uneori pline de mărăcini şi surpături din marginea diferitelor localităţi. Comandanţii străjeri şi autorităţile locale vor fi cei dintâi cari să dea exemplu şi să arate deosebit interes pentru aceste manifestări atât de promiţătoare în viitor. An de an, după un plan sistematic, vor prinde a se înfiripa ogrăzi cu pomi roditori, parcuri de odihnă, ori păduri de umbră şi verdeaţă. Se face educaţia răbdării, a muncii obşteşti, a preţuirii bunului public, a laturii estetice, tineretului ce se ridică. IN ŢARĂ Străjerii şi străjerele la stolurile respective vor fi împărţiţi în trei grupe . Prima grupă va face deplasare de o zi în afară de localitate, la locul destinat plantării. Acest loc va fi ales în aşa fel, încât lucrul să fie continuat şi în anii următori, pentru a se crea un crâng, sau o pădure a străjerilor, care să rămână mărturia vredniciei lor. Altă grupă va sărbători cu jumătate din membrii corpului didactic, cu acelaş ceremonial, plantând câţiva pomi. A treia grupă, după un plan ce se va stabili de comun acord cu autorităţile locale, va executa lucrări de plantare pe marginea drumurilor, în jurul bisericii ori cimitirului, parcului comunal etc. IN CAPITALĂ Străjerii unităţilor din Bucureşti, vor fi împărţiţi tot în trei grupe, după cum urmează : Un detaşament de 1200 de străjeri şi 600 străjere va desăvârşi ultima plantare a pădurii străjerilor de la Pasărea (Ocolul silvic Brăneşti), începută în 1931 în întindere de câteva hectare. Restul străjerilor şi străjerelor cari rămân în Bucureşti vor serba această zi de muncă la sediul fiecărei unităţi, unde după desfăşurarea ceremonialului, în dimineaţa aceleiaşi zile, se vor executa lucrări de amenajare a grădinei şcolare, plantându-se şi câţiva pomi. Totodată echipe speciale dintre străjerii claselor superioare, sub conducerea comandanţilor respectivi, vor lucra împărţiţi pe sectoarele municipiului, la plantarea cu pomi a câtorva străzi indicate de primărie. In acelaş timp la Parcul Naţional şi şos. Jianu se vor efectua însemnate lucrări de plantare a pomilor. Cursul de călărie pentru străjeri Legiunea de străjeri Bucureşti prin sprijinul şi concursul Federaţiei de Equitaţie, va începe pe ziua de 2 Aprilie 1938 orele 15, la Regimentul de Gardă Regală, cursul de călărie pentru străjeri. Vârsta 15—18 ani. Aptitudini pentru acest sport. Şedinţele vor fi Miercurea şi Sâmbăta orele 15—17. Taxa lunară de 100 lei. Străjerii cari vor avea o freqvenţă regulată, vor participa la serbările dela 8 Iunie, călare. înscrierile se fac la Legiunea de Străjeri Bucureşti, str. Boteanu No. 7 etaj I, telefon 5.37.22. Campionatul de tir Joi 7 Aprilie orele 16 Legiunea de Străjeri Bucureşti, organizează campionatul de tir pentru străjerii din Capitală, la poligonul Academiei de educaţie fizică str. Maior Ene No. 12. Concursul este dotat cu premii, înscrierile se fac până Miercuri 1 Aprilie la sediul Legiunii de străjeri Bucureşti pe cuiburi ,câte un singur cuib de la un stol. Costul cartuşelor şi ţinta, privesc pe concurent. Şcoala de foc românesc Miercuri 30 Martie orele 18—20, va avea loc deschiderea şcoalei de joc românesc, în sala liceului „Spiru Haret“ sub conducerea d-lui profesor Dobrescu. Şcoala va funcţiona în fiecare Miercuri orele 18—20. Străjerii trebuesc îndemnaţi să participe.