Viitorul, aprilie 1938 (Anul 30, nr. 9069-9092)

1938-04-01 / nr. 9069

Pagi­a VI-a. Mişcarea strâjerească în nordul Bucovinei Consideraţiuni generale asupra evoluţiei acestui aşe­zământ de educaţie naţională a regiunii. Activitatea prodigioasă a stolului „Petru Muşat“ din Vijniţa VIJNIŢA, 27__Mişcarea străje­rească din nordul Bucovinei, în care se încadrează stolurile stră­­jereşti ale diferitelor instituţiuni şcolare, poate fi considerată cu drept cuvânt o adevărată promo­toare a educaţiei patriotice a ti­neretului, care îndeosebi aci în roitul cel mai îndepărtat al ţării, s’a resimţit ca un imperativ na­ţional. Roadele acestei înterebări de în­d­umare naţională a tinerei ge­neraţii de astăzi, a cărui inovator este Suveranul însuş sunt mai mult decât satisfăcătoare, întro­nând toate aşteptările ale acelora, cari până în prezent au activat sub orice formă în domeniul adu­­cării patriotice a tineretului. Intre unităţile străjereşti, ale căror activităţi este vrednică de laudă, se cuvine a rezuma aci, munca şi truda depusă de către stolul stră­jeresc „Petru­ Muşat“ din localitate. Acest stol a luat fiinţă în anul 1936. Cursurile de iniţiere pentru stră­jerie, care au fost ‘frecventate de mai mulţi membrii ai corpului di­­dactic, au fost bine înţeles de mare valoare pentru comandanţii aces­tei instituţiuni, putându-se apro­funda în adevăratele rosturi ale stră­ieniei, spre a fi la înălţimea rolului lor educativ. Amintim aci eforturile depuse de către d-l Traian Suhan, direc­torul gimnaziului local precum şi profesoarele Hortezia Suhan şi Sabina Ganea care absolvind ace­ste cursuri de iniţiere, au îndru­mat datorită inspiraţiunilor perso­nale pe teren, reorganizarea ac­es­­tuii stol stră­jeresc. Stolul Străjeresc „Petru­ Muşat“ care poate aci mai mult ca în alte parte a ţării îşi are o misiune de­osebită prin faptul că datorită si­tuaţiei geografice a regiunii, el se poate considera într’adevăr „stra­ja Ţării“ a ţinut până astăzi nu­meroase şedinţe, executând pro­gramul prescris. In programul de activitate a acestui aşezământ străjeresc, se încadrează şi asistnţa socială, în care privinţă acest stat şi-a de­monstrat un spirit larg uman. Astfel numeroşi străjeri au pri­mit asistenţa medicală în mod gratuit, iar alţii au căpătat aju­toare băneşti, rezultând din chete publice organizate de către acest stal. Iată, activitatea pilduoasă a sto­lului străjeresc „Petru­ Muşat“, cu care se poate mândri conducerea „Străjii Ţări­i‘ şi car merită acest loc act la graniţa ţării, unde desfâ­şurarea activităţii sale, devine simbolică. BRAV DA UNIT PROBLEMA DESUȘEURILOR GERMANE CERNĂUȚI, 28. — Exportul buco-­­ vinean de lemne a fost crunt lovit de ultimele evenimente ce s’au pro­dus in centrul Europei, prin alipirea Austriei la Germania. Germania intrând în posesia masi­velor păduroase ale Austriei nu va mai importa lemn din străinătate, cu excepţia celui de calitate supe­rioară, şi cum numai provincia noa­stră exporta pe piaţa germană a­­proape 80 la sută din disponibilul materialului nostru lemnos, este uşor de înţeles că pierderea debuşeului german a provocat mari perturbări în rândurile exportatorilor de lemne din Bucovina. Austria a exportat în anul 1937 următoarele cantităţi : în Italia 715.000 m. c., în Ungaria 316.000 m. c., în Germania 135.000 m. c., în Franţa 93.000 m. c., în Grecia 72.000 m. c., în Elveţia 24.000 m. c. lemne. Exportul Austriei a fost aproape 90 la sută îndreptat­­ spre vecinii ei Italia şi Ungaria, ţări cari de altfel sunt clienţii noştri, importând mari cantităţi de material lemnos din Ro­mânia. Din capul locului trebuie însă să ţinem seama, că cele 72.000 de m. c. livraţi de Austria în Grecia, debuşeu cu totul nou pentru această ţară, vor dispare din exportul­ viitor al Au­striei, revenind in întregime Româ­niei. Dacă mai admitem că 50 la sută din cantităţile livrate până în pre­zent Italiei şi Ungariei vor continua a fi exportate de Austria în aceste ţări, rămâne totuşi disponibil o can­titate de circa 500.000 metri cubi, ce urmează a fi împărţită între Româ­nia, Iugoslavia şi în mică parte Cehoslovacia.­­ Exportul României în anul W37 v­­­ările mai sus enumerate se prezintă în modul următor : în Italia s-a ex­portat 8.000 m. c., în Ungaria 200.000 m. c., în Germania 155.000 m. c., în Franţa 15.000 m. c., în Grecia 66.000 m. c., în Elveţia 3.000 m. c. Pentru anul în curs, acordul nostru comercial cu Germania prevede un contigent de 15 milioane mărci, ce ar reveni cam la 220.000 m. c. de che­restea răşinoasă. Din acest contigent pentru 40.000 m. c. avem permise de import şi deci această cantitate este un curs de livrare. Ţinând insă seama de calităţile superioare de lemn, precum şi de anumite dimensiuni speciale ce vor continua a fi cerute de Germania, putem conta pe un export de încă 50.000 m. c. Ne va lipsi deci în cazul cel mai rău, de­­buşeul german pentru maximum 130.000 m. c. Ori această cantitate ne va fi cu siguranţă compensată prin augmentarea exportului nostru în Italia, Ungaria şi Grecia. Această augmentare este mai mult ca posi­bilă, deoarece exportul nostru în Italia a fost în 1933 de 88.000 m. c., în 1934 de 66.000 m. c. şi în 1935 de 62.000 m. c., scăzând brusc din cauza sancţiunilor, la care am aderat şi noi, la 1.700 m. c. în anul 1936 şi 8.000 m. c. în anul 1937. Vedem deci că numai din cauza unor intervenţiuni artificiale, expor­tul nostru de lemne a putut scădea în Italia cu cca 60.000 m. c. anual. In Ungaria am exportat în 1934 o cantitate de 283.000 m. c., iar în 1935 cca. 292.000 m. c. Deci cu aproape 100.000 m. c. rhai mult ca în anul 1937, când exportul nostru in acea­­stă țară s’a cifrat numai la 200.000 m. c. MASURI CE SE IMPUN Dacă însă, în ceiace privește ex­portului general al cherestelei, nu avem motive să fim prea pesimişti, în ceea ce priveşte producţiunea lem­noasă a Bucovinei, se impun totuşi anumite măsuri pentru ca pierderea debuşeului german să nu provoace prea mari perturbări, deoarece can­titatea pe care o considerăm ca pier­dută, adică cele 130.000 metri cubi, urmează a fi în mare parte suportată de Bucovina. Pentru ameliorarea acestei situa­­ţiuni se preconizează următoarele măsuri imediate: 1. Revenirea la tarifele vechi de transport pe c. f. r., anulându-se ultima majorare; 2. La distribuirea cotei pentru Ungaria să se atribue provinciei noastre o cotă în raport cu importanţa industriei forestiere din Bucovina. Cum sunt în curs tratative cu Ita­lia şi Ungaria, sperăm că se va ţine seama de noua situaţie şi de impor­tanţa exportului de cherestea, prevă­zând un contigent de cel puţin 13.000 m. c. cherestea răşinoasă pentru Un­garia şi maximum 70.000 m. c. pen­tru Italia. De asemenea, în tratati­vele ce se duc cu Franţa ar fi de dorit să se ceară ca tariful prefe­renţial acordat Iugoslaviei pentru Africa de Nord să fie acordat şi României. I. TEODORESCU Ştiri din Galaţi Instalarea nouei comisii intern- Meter la Casa Asigurărilor sociale. In prezenţa d-lor: Colonel Pom­­piliu Subotin, prefectul judeţului, Chestor Dumitrescu, Cazacenco, directorul Casei asigurărilor so­ciale din Galaţi, Mişu Penescu preşed. Camerii de muncă şi a foştilor consilieri a Consiliului de administraţie, s’a făcut ieri insta­­area comisiunii interimare a Casei Asigurărilor Sociale din Galaţi, compusă din d-nii: Ing. P. Antonescu, ing. Gh. Rădulescu, Anghel Theodorescu, Tudorache Gorsu şi Gr. Alexandrescu. După ce s’a luat jurământul membrilor comisiunii interimare iu rostit cuvântări d-nii: Col. P. Subotin, prefectul judeţului, ing. P. Antonescu, preşd. nouei Comi­sii interimare şi A. Lala, vice­preşedintele fostului consiliu. Ziua sădirii pomilor a fost săr­bătorită anul acesta cu mult fast graţie organizării datorite d-lor Col. Pompiliu Subotin, prefectul judeţului şi Theodor Anastasiu, primarul municipiului. Solemnitatea a avut loc pe sta­dionul Reg. 11 Dorobanţi din ba­riera Brăilii, în prezenţa autorită­­ţilor civile şi militare în frunte cu d-nii: Colonel Subotin, Th. A­­lastasiu, chestor Dumitrescu, Ghe­ringher, inspector şcolar, L. Luca şi Alex. Portaşi administratori fi­nanciari, ing. Filip reprezentantul C. A. P. S. membrii corpului di­dactic primar şi secundar, şcoale­­lor primare şi secundare din loca­litate şi a unui numeros public. După oficierea unui serviciu religios de către un sobor de pre­oţi, întreaga asistenţă a intonat „Imnul Regal“ după care d-nii profesor Cont şi ing. Filip au ţi­nut cuvântări ocazionale. După aceasta fiecare stol stre.­­tăresc a plantat câte un arbore. In acelaş timp în curtea reg. 3 art. grea, s’a sărbătorit de asemeni ziua sădirii pomilor în prezenţa trupei şi a ofiţerilor regimentului în frunte cu d-l Col. Gavrilescu. Ofiţerii regimentului au sădit pomi fructiferi etichetaţi cu nu­mele săditorului, iar trupa 100 po­­eţi de salcâm. — Duminică 3 Aprilie seara are loc la teatrul Odeon Kontusovka Palace, comedie muzicală în 3 acte prelucrată de Tudor Muşetescu şi Sică Alexandrescu. In fruntea an­samblului d-1 G. Timică. Delegaţii Primăriei la U. C. G. D-1 primar Th. Anastasiu a numit în consiliul de administraţie al U. C. G.-ului pe d-nii: maior de re­­zervat Petre Sfetea comisar al municipiului, in. Guiller, dr. Bas­­gan şi Anghel Teodorescu în con­siliul de administraţie. Cenzori au fost numiţi d-nii: V. Ghelase, funcţionar la B. N. R. şi Gh. Munteanu iar cenzori suple­­anţi d-nii profesori Gh. Lăzurescu și Medianu. DOCTORUL Tiberiu Anastasiu fost Asistent al Facultății de Medicină din Paris BOLI INTERNE ARMENEASCA 36 n VIITORUL" ŞTIRI DIN CONSTANTA Constanta 29 UN BIROU AL PRESEI.­­ Pe lângă prefectura judeţului nostru, s’a înfiinţat un birou al presei, cu conducerea căruia a fost în­sărcinat d. Ionescu directorul pre­fecturei. Şefii autorităţilor din localitate au primit ordin de a comunica regulat acestui birou orice măsuri luate în interesul public şi datele de care va avea nevoie asupra mersului serviciilor respective. Funcţionarii au primit ordine de a nu mai da nicio informaţie, organelor de presă şi să-i îndru­­meze pe solicitatori la Biroul Presei. SAUIREA POMILOR. — Săra­bătă 2 Aprilie, se va sărbători în localitatea „Sădirea pomilor“ Cursurile vor fi suspendante, iar străjerii şi străjerele la stolurile respective, vor fi împărţite în trei grupe. Prima grupă se va deplasa o zi în afară de oraş, la locul destinat plantării. Acest loc va fi ales în aşa fel încât lucrul să fie conti­­nuat şi în anii următorii, pentru a se creea un crâng sau o pădure a străjerilor, care să rămână mărturia vredniciei lor. STAREA TIMPULUI. — (de la 28 Martie, ora 20, la 29 Martie, ora 20) . Presiunea atmosferică mai întâiu staţionară, apoi în cre­­iere cu 1-5 mm. Vânt slab din N. şi N. West, cu tăria 3-4 m. pe se­­­cundă. Temperatura în scădere, cerul mai întâiu puțin noros, a­­poi se va acoperi iarăşi. Marea în mijlociu agitată. Precipitaţiu­­nile vor continuă în special în a doua parte a zilei, cu descărcări. ALEG­ERILE DE LA BAROU.­­Duminică dimineaţa au avut loc la Barou, alegeri pentru două lo­curi în consiliu şi un loc în con­siliul general al Uniunii. In consiliul Baroului, au fost aleşi d-nii : Octav Goruneanu, fost prefect şi pro­decan şi Pa­rnait Theodoru, fost prim ajutor de primar. In consiliul general al Uniunii, a fost ales fără contracnadidat d. Alexandru Gherghel, fost deputat al Baroului în mai rânduri şi cel mai bun penalist. INSPECŢIE IN PORT.— D. dr. Stoenescu, medicul primar al por­tului, asistat de un delegat al că­pităniei, a inspectat toate canti­nele din port şi pe negustorii am­bulanţi. Cei găsiţi în neregulă au fost sancţionaţi imediat. REFACEREA DRUMURILOR. D. Lt. Col. Spirea Ion, prefectul judeţului, a ordonat să se încea­pă imediat campania pentru refa­cerea drumurilor comunale. La refacerea drumurilor, vor fi obligaţi să lucreze toţi lucrătorii comunelor, din judeţ. INCENDIU. — Eri noaptea s’a declarat un incendiu la gospodă­ria săteanului Vasile Darac, a­­prinzându-se o şiră cu paie, care a ars în întregime. Focul fiind alimentat de un vânt puternic, s’a propagat cu re­peziciune și asupra casei săteanu­lui Ion Dorobanţu din vecinătate, căreia i-a produs stricăciuni, până ce sătenii au reuşit să-l stingă. Şeful postului de jandarmi a deschis o anchetă. DEZERTORI ARESTAT!. — Organele poliţieneşti au arestat ori pe indivizii Ion Gheorghe din Bucureşti şi Mihail Lebădă în localitate, dezertori dintr’un regi­ment din garnizoana Constant» Dezertorii au fost înaintaţi tri­bunalului militar, care urmează a-i judeca. INTF^NAT TN SPTTAL. — Tâ­nărul Traian Comaci, din cartie­rul Caton Movilă, a fost internat ori în spitalul comunal, întrucât se opărise cu apă fiartă. In urma îngrijirilor cari i s’au dat, numitul a fost pus în afară de orine pericol. BOTT ATTFATA!I. — Poliţia a arestat pe indivizii Brăilă Tudor Margareta Brânduş şi Alcolumbi Sarut, autori ai mai multor fur­­uri săvârşite în oraşul nostru Cu acte, dresate, hoţii vor fi înaintaţi parchetului. * Săptămână h igienei la Vijniţa O importantă consfătuire la Primăria oraşului îndrumări date organelor administrative VIJNIŢA. 27. P­eri seara, la o­­rele 7, a avut loc la Primăria ora­şului Vijniţa, o importantă consfă­tuire, în vederea organizării „Săp­­tămânei igienei“ in acest oraş, po­trivit dispoziţiunilor primite din partea Prefecturei judeţului Storo­­jineţ. Au asistat la această şedinţă şefii diferitelor autorittăţi administrative şi sanitare ale oraşului, precum şi întregul corp funcţionăresc al aces­tor instituţiuni publice. Consfătuirea a fost prezidată de către d-l Aurel Bustea primarul o­­raşului, care deschizând şedinţa, a­­rată scopul convocării acestei cons­fătuiri, insistând asupra unei cât mai ample şi energice executări a directivelor primite din partea au­torităţilor tutelare, întrucât această acţiune de deparazitare, care consti­­tue o imporantă contribuţie, pentru o soluţionare cât mai echitabilă a salubrităţii publice din oraş, nu mai poate întârzia. In continuare, d-sa a schiţat si­tuaţia sanitară in unele cartiere, unde va trebui să se apere:« la pri­ceperea locuitorilor, să dea tot con­cursul celor în drept, în îndeplini­rea atribuţiilor respective. A urmat apoi un referat instruc­tiv din partea d-lui dr. R. Roşea, şeful serviciului sanitar al oraşului, care a desvoltat, în linii generale, programul „Săptămânii de igienă“, dând o serie de instrucţiuni organe­lor administrative. După o serie de discuţiuni, s’a ho­tărât să se împartă oraşul în 11 sec­toare, cari vor fi vizitate de către mai multe echipe sanitare, însoţite de tineri premilitari. Aceste echipe vor colinda diferi­tele cartiere ale oraşului, spre a ve­dea, dacă imobilele, curţile şi celor­lalte încăperi ale locuitorilor, cores­pund pe deplin cerinţelor de ordin igienic. Operaţiunile de control sanitar, vor dura timp de o săptămână. CRONICA JUDICIARA A CONSTANTE! CONSTANTA, 30 Martie— Con­damnaţi de tribunalul militar__In şedinţa de eri, tribunalul militar, a pronunţat următoarele condam­nări: Bocai Marin, soldat de la depo­zitele maritime, la 2 luni închi­soare pentru furt. Alexandrescu Tudor, soldat, din aceiaşi unitate, la un an şi şase luni, pentru dezertare. Caporal Popescu Iosif din reg. 40 inf. la 6 luni închisoare, pentru fals în acte publice şi dezertare. Nicolau B. Traian, soldat din 34 inf. la 3 ani închisoare, pentru dezertare repetată în ţară. Kiselenciuc Procopie, soldat din reg. 34 inf. pentru dezentare în ţară străină la 3 luni închisoare, Ion M. Viciu, din reg. 34 inf. la 6 luni închisoare, pentru dezer­tare. Incendiatori puşi în libertate, Cabinetul I Instrucţie, a admis cererea de punere în libertate, pe cauţiune materială, a sătenilor Gheorghe Cherciu şi Bucur Suciu, din comuna Cumpăna, cari au dat foc la mai multe şire cu paie, ale consăteanului lor Ion Ichim. Trimişi în jude­cată pentru cri­mă. — S’a dat ordonanţă defini­tivă de Trimitere în judecată, îm­potriva lui Iacob şi Constantin Dobrilă, din comuna Nisipari, cari luându-se la ceartă cu ruda lor Soare Stoian, l-au omorât cu lovi­turi de cuţit. Satir trimis în judecată— Prin ordonanţa definitivă a cab. I Ins­trucţie a fost trimis în judecată comerciantul M. Vasilescu, din Carmen-Sylva, care vara trecută a siluit mai mulţi copii de sex masculin, în etate de 7—10 ani. Satirul înebunind în timpul când era deţinut în arestul central, a fost trimis la Bucureşti şi inter­nat în spitalul central de boli min­tale. Alte procese în curs de judecare Tot prin ordonanţă definitivă au mai fost trimişi în judecata tribu­nalului, următorii: Arsene Dumitru, patronul hote­lului „Dacia“ din Medgidia, pen­tru proxenetism; Ion şi Evdochia Mesariei, din Constanţa, str. Grădişteanu 33, pentru acelaşi fapt; Ion Baden din comuna Bă­răganul, pentru că a pătruns noap­tea în casa femeiei Maria Niţă luând-o la bătae, cât, pe ea cât și pe socrul ei Gheorghe Niță. 1 Ansamblul Operei Romane din Cluj la Cernăuţi Cernăuţi, 20.— Intr’o corespon­dentă precedentă am insistat asu­pra realizărilor edilitare şi­­cultu­rale ale primăriei municipiului Cernăuţi, arătând printre altele că în cadrul realizării programu­lui cultural, d. col. I. Cantemir primarul oraşului nostru, a reuşit să angajeze Opera Română din Cluj, care cu un ansamblu de 120 persoane şi orchestra simfonică proprie, compusă din 45 instru­mentişti, sub conducerea d-lor Jean Bobescu, dr. Max Săveanu şi Rónai, va da la teatrul Naţional din localitate 10 reprezentaţiuni de operă, cu următorul program: Miercuri 13 Aprilie (seara): „Aida“, operă în 4 acte de Verdi; Joi 14 Aprilie (seara): „Martha“, operă romantică în 4 acte de Flo­­tow; Vineri 15 Aprilie (seara): „Ebrea“, operă în 4 acte­ de Hale­­vy; Sâmbătă 16 Aprilie (matineu): „Traviata“, iar seara „Casa cu trei fete“, operetă de Franz Schu­bert; Duminică 17 Aprilie (mati­neu): „Cavaleria Rusticana“ operă de Mascagni şi Pagliaci, operă în 2 acte şi un prolog de Leoncavallo Duminică 17 Aprilie (seara): „Vă­duva veselă“, operetă în 3 acte de Lehar; Luni 18 Aprilie (seara): Povestirile lui Hoffmann; Marţi 19 Aprilie: „Tannhauser“ şi .Mier­curi 20 (seara) reluare „Văduva veselă“. Ansamblul operei enumără prin­tre cunoscuţii cântăreţi protago­nişti pe d-nii: dr. T. Spătaru, Ma­rius Niculescu, Traian Nicolau, Andreescu, Siomin Ujeicu, Simio­nescu, Arnăutu şi d-nele: Lya Pop Ana Rosza-Vasiliu, Dobranskaia, M. Cojocariu, Hubic, etc. etc. Aceste spectacole de operă sunt aşteptate cu viu interes de către populaţiunea oraşului nostru, care apreciază mult sacrificiile făcute de conducerea primăriei noastre, dat fiind faptul că un spectacol de operă este plătit de către pri­mărie cu 60.00­1 lei, iar matineul cu suma de 40.000 lei. • -----------------------------------­GREFA TRIBUNALULUI TUTOVA EXTRACT Prin petiţia din 16 Septembrie 1937, d-na Casandra T. Bonaparte, din Cordeşti-Tutova, a intentat ac­ţiune de divorţ, pentru cauze legale, soţului său Toader V. Bonaparte, din Mireni-Tutova. Din căsătorie au pe copilul Gheor­ghe. Act dotal şi avere nu au Grefier. Indescifrabil. Nr. 20522. Numeroase cazuri de turbare în nordul Bucovinei S’au înregistrat până în pre­­nt 12 cazuri. O anchetă severă a serviciului sanitar VIJNITA, 27. — Serviciul vete­rinar din localitate, a fost infor­mat că în ultimele zile s'au înre­gistrat atât în oraşul nostru cât şi în unele localităţi din această regiune, mai multe cazuri de tur­bare. Din informaţiunle primite de către această autoritate veterinară rezultă, că aproape 12 persoane, au fost muşcate de câini turbaţi Nu s’au putut stabili până în prezent în mod precis identitatea victimelor. Aceste victime se recrutează din unii cetăţeni, cari domiciliază în acest oraş cât şi alte persoane din unele localităţi în jurul Vijnitei. Serviciul veterinar din Vijniţa, a întreprins o anchetă severă, spre a constata în ce împrejurări s’au ivit aceste cazuri de turbare. Rezultatul acestui examen vete­rinar amănunţit se va cunoaşte abia p­este câteva zile. Unii câini, cari prezentând simp­­tomele de turbare au fost imediat împuşcaţi, iar alţii puşi sub ob­servaţia organelor veterinare. Aproape toate persoanele muş­cate de către aceste animale, au fost transportate la institutul an­­tirambic din Cernăuţi.­ ­MMM din România vor vota cu ocazia plebiscitu­­ lui, în la­cul măr­ii La Constanţa sunt aşteptate două vapoare ge­mane - Constanţa, 28 Martie Toţi cetăţenii germani şi aus­triaci aflaţi în România se vor pronunţa cu ocazia plebiscitului d­in ziua de 10 Aprilie pe bordul a două vapoare sub pavilionul Rei­chului. Cele două vase şi anume „The­­salia“ şi „Fortuna“ sunt aşteptate în portul Constanţa cu două zile înaintea datei plebiscitului. Vota­rea se va face în largul mării, cele două vapoare ieşind în afara apelor teritoriale româneşti. Vor fi de faţă funcţionarii lega­ţiei germane din Bucureşti, şi toţi consulii germani din alte oraşe ale României, în frunte cu minis­trul Germaniei la Bucureşti. îmbarcarea cetăţenilor germani şi austriaci se va face dimineaţa iar votarea va dura până seara la ora 6, când cele două vase vor reintra în port. Autoritățile vor lua din timp măsurile necesare. ADUNAREA*GENERALA a Uniunii generale a mici­lor industriaşi şi meseri­aşi patroni din Constanta Constanţa, 30. P­eri dimineaţa, s’a ţinut adunarea generală ordi­nară a Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni dn localitate. A presidat d. George M. Andrei­escu, arhitect şi preşedintele filia­lei, asistat de d. căpitan Marin Florescu, secretar general. D. George M. Andriescu, deschi­zând şedinţa, a făcut o amplă dare de seamă asupra activităţii comi­tetului pe anul 1937, după care a­­dunarea a aprobat raportul comi­siunii de cenzori, a dat descărcare comitetului de gestiune şi a apro­bat bilanţul pe 1937, precum şi proectul de buget pe 1938. In locul devenit vacant în comi­tet, a fost cooptat d. Nicu Ionescu patronul tipografiei „Dacia“, iar în comisiunea de cenzori, au fost aleşi d-nii: N. Jiteanu, N. Stân­­cescu şi P. Mihăilescu. După ce s-au luat apoi diferite hotărâri în legătură cu programul de activitate pe anul în curs, adu­narea a luat sfârșit. Ministerul Sănătăţi­i Ocrotirilor Sociale Serviciul Technic * PUBLICAŢIE Licitaţia ţinută în ziua de 22 Mar­tiie a. c. penru confecţionarea mo­bilierului şcoalei Surorilor de Ocro­tire Bucureşti, nefiind satisfăcătoare Ministerul Sănătăţii ţine o noua lici­taţie publică cu termen de urgenţă în ziua de 12 Aprilie orele 12 dimi­neaţa. Valoarea devizului lei 1.300.000. Ga­ranţia provizorie este de lei 5% asu­pra valorii devizului, consemnată în­­tr’o recipisă a Casei de Depuneri, care se va depune comisiunei în plic sigilat, separat de ofertă Devizul, planul şi cactul de sarcini, se pot consulta în toate zilele de lu­cru între orele 11-13 la Serviciul Technic din Minister . La licitaţie vor fi primiţi, fabrican­ţii şi firmele de specialitate în lu­crări de mobilier. GREFA TRIB. BUZĂU Secţia II-a EXTRACT D-1 Ştefan C. Popescu din comuna Cândeşti jud. Buzău, a intentat ac­ţiune de divorţ soţiei Maria, pentru părăsirea domiciliului. Are un copil: Gheorghe. Avere nu posedă Grefier, Indescifrabil No. 516/1938 Ianuarie 13. . Cărţi străine interzise în România Autorităţile au interzis intrarea şi răspândirea în ţară a volumelor: „Révolution et contre-révolution en Espagne“ de J. Maurin, ed. Dieder, Paris 1937 ; „La situation internatio­nale“ de Renau­d de Jouvene, ed. Bu­reau d’Edition Paris 1937 ; „L’Espoir“ de H. Malraux, ed. Gallimard, Paris 1937, precum și a buletinului „Fas­chismus“ intitulat „Organ der Inter­nationalen Transportarbeiter Födera­tion“ care apare în limbile franceză, germană, engleză, suedeză, spaniolă, olandeză și esperanto la Amsterdam. is­ mil XXX Wo.­ SE39. Şedinţa institutului de Istori® şi 8milei de p­e Ungă Universitatea din Cernăuţi CERNĂUŢI, 29 — Institutul de istorie şi limbă de pe lângă Univer­sitatea din Cernăuţi • şi-a ţinut şe­dinţa sa obicinuită, în sala rectora­tului Universităţii, sub preşedinţia d-lui rector .1. Nistor, preşedintele Institutului, asistat de d-l prof. univ. V. Grecu, secretarul Institutului. S-a citit mai întâiu procesul ver­bal asupra şedinţei trecute, care a fost aprobat cu rectificarea că nu domnitorul Barbu Ştirbei, ci fiul a­­cestuia Gheorghe Ştirbei a fost în 1855 la Cernăuţi ca să-l salute pe împăratul Franz Iosef. Secretarul a prezentat apoi cărţile sosite la Institut, din care o parte au fost repartizate spre recenzare. D. I. Nistor a citit apoi o comuni­care, arătând că, după un raport din 1086 al consulul austriac de la Iaşi, cunoscutul istoric al imperiului otoman, Hammer, mitropolitul Ven­­iamin Costachi a încercat cu ajuto­rul ţarului rusesc să obţină aduce­rea moaştelor sfântului Ioan de la Suceava la Iaşi susţinând că din Iaşi mitropolitul Dosoftei s-a refu­giat cu aceste moaşte în Polonia, de unde au fost aduse la Suceava. In legătură cu această comunicare, d-1 N. Tcaciuc-Albu arată intere­sante amănunte cum au fost readu­se aceste moaşte în 1918 din Viena, unde fuseseră duse din faţa invariei ruseşti în Bucovina, şi cu ce fast au fost primite în gara Iţcani. D-1 T. Sauciuc-Săveanu citeşte o comunicare în legătură cu o afir­mare ce s’a făcut despre pretinse le­­gături comerciale ale coloniei an­tice greceşti Kallatis, Mangalia de azi, cu Amorion din centrul Asiei Mici şi rectifică citirea şi interpre­tarea inscripţiei de pe o monetă a­­flată la Kallatis, care a prilejuit a­­cea afirmare. Prezintă apoi darea de seamă asu­pra lucrării G. Broerc, „Der Fluch des christen Sabinus“ Upsala 1938. D-l N. Grămadă relatează în legă­tură cu comunicerea d-lii I. Nistor din şedinţa trecută despre vizita din 1855 a domnitorului Grigore Ghica la Cernăuţi, arătând că în cartea de aur, ce se poate vedea în Muzeul Re­gional din localitate, a societăţii de tir de pe atunci din Cernăuţi, s’au păstrat semnăturile lui Ghica Vodă şi a suitei sale. Apoi face o comunicare despre ve­­chiile sigili comunale din Bucovina dinaintea războiului celui mare, iar a doua comunicare despre limba şi preocupările actelor din arhiva mi­tropolitană, arătând că această limbă până la 1870 e o limbă neaoşă mol­dovenească, precum şi preocupările culturale în aceste acte sunt încă strâns legate de vechea cultură mol­dovenească. După 1870 aceste preo­cupări indică o înstrăinare tot mai pronunţată în sensul germanizării, iar limba devine tot mai stricată. D. T. Balan citeşte un fragment dintr’o scrisoare din 9 Maiu 1889 a istoricului Dimitrie Onciul, scrisă din Berlin. Dl. Al. Frenkian face o comuni­care, devenind că doctrina­ teologiei negative apofatice îşi are originea nu numai în filosofia lui Plotin din se­colul al treilea după Hristos, precum s’a crezut până acum, ci în concep­ţia filosofică a lui Parmenides dict Elea, din secolul al V-lea înainte de Hristos. Cu aceasta, şedinţa a luat sfârşit. ea Senatului tincu­l „Regele Carol II" din Cernăuţi — Hotărârile luate — CERNĂUŢI, 29. — Eri s’a întrunit Senatul Universităţii „Regele Carol II“ din localitate, sub preşedinţia d-lui prof. Ion I. Nistor, rectorul U­­niversităţii. Au participat la şedinţă toţi mem­bri Senatului. Senatul universitar a rezolvat o serie de chestiuni curente, privind conducerea şi administraţia Univer­sităţii, aprobând hotărârile luate de către comisiunea bibliotecii univer­sitare cu privire la înfiinţarea legă­­toriei bibliotecii. În vederea înfiinţării a unei tipo­grafii a Universităţii, Senatul a ho­tărât ca, în noul palat al bibliotecii universitare să se creieze toate con­­diţiunile tehnice moderne necesare funcţionării acestei tipografii. Senatul universitar a aprobat ca, începând din primăvara anului 1938, Să fie rezervat un teren din grădina Universităţii de la Cernăuca, cât şi din grădina din str. Transilvaniei, pentru cultura plantelor medicinale. Cu executarea acestei hotărâri a fost însărcinat administratorul Universi­tăţii. Tot în această şedinţă s-a aprobat cererea de înfiinţare a secţiei Cer­năuţi a Asociaţiei sburătorilor tine­retului universitar român. Această asociaţie este condusă de un comitet Compus din cei patru rectori ai Uni­versităţilor din ţară, asistaţi de către trei membri studenţi de fiecare cen­tru universitar, unde funcţionează câte o secţiune a Asociaţiei. Scopul asociaţiei este să creieze şi să difu­ze:« în massa studenţimii un curent puternic pentru aviaţie şi să întă­rească interesul pentru sbor. Prin­tr’un memoriu, semnat de d-nii rec­tori ai Universităţilor din ţară, aceş­tia au rugat pe M. S. Regele Carol II-lea să binevoiască a da înalta a­probare că Măria Sa Marele Voevod Mihai să primească preşedinţia aci­tivă a Asociaţiei Sburătorilor Tine­­retului Universitar Român. La Cern­năuţi această asociaţie găseşte, ioi momentul înfiinţării ei, o bogată aci­tivitate aviatică, desfăşurată ani de- a rândul în cadrul Universităţii Ca­­roline. Senatul universitar a aprobat re­­gulamentul de funcţionare a Caselor­ de recreaţie din Ceroanca şi Gura-­ Humorului ale Universităţii Carol­­ine. Im timpul verii, acestea vor fi deschise timp de patru luni, pentru serii de câte o lună, începând de la 11 Iunie şi până la 30 Septembrie. Ele vor fi conduse de către delegaţi ai Universităţii, aleşi dintre profesorii şi conferenţiarii universitari sau din­tre funcţionarii titraţi ai Universită­­ţii. Administraţia Universităţii vă îngriji, de cele necesare pentru în­­cartierurirea, hrana şi asistenţa me­dicală. Pentru casă şi masă studen­­ţii vor plăti în mod anticipat, câte 600 lei pe lună, iar membrii corpului didactic şi ajutători, cât şi funcţio­­narii Universităţii vor plăti cotizaţia­ dublă fixată pentru studenţi. Aceste sume vor putea fi sporite, în caz de necesitate, în baza unei hotărâri a Senatului Universitar. Cererile pen­tru obţinerea unui loc în una dint Casele de recreaţie a Universităţii vor fi înaintate administraţiei Uni­versităţii în intervalul de la 15 Apri­lie la 15 Mai­, cu indicarea seriei în care doreşte să intre, cât şi a casei de recreaţie ce preferă. Studenţii vor anexa recomandarea medicului Dis­pensarului academiei cât şi recoman­darea decanului Facultăţii, arătând situaţia examenelor din ultima se­siune. ION TEODORESCU ­­ DELII STRAJA TARII Programul „SĂDIRII POMILOR“ Organizarea serbărilor de Sădire a pomilor este una din preocupările de seamă ale Străjii Ţării. Un milion şi jumătate de străjeri vor eşi din sate şi oraşe cu mlădiţe de pomi roditori ori lăstari de co­paci, pentru a le dărui câmpurilor u­­neori pline de mărăcini şi surpături din marginea diferitelor localităţi. Comandanţii străjeri şi autorităţile locale vor fi cei dintâi cari să dea exemplu şi să arate deosebit interes pentru aceste manifestări atât de pro­miţătoare în viitor. An de an, după un plan sistema­tic, vor prinde a se înfiripa ogrăzi cu pomi roditori, parcuri de odihnă, ori păduri de umbră şi verdeaţă. Se face educaţia răbdării, a muncii obşteşti, a preţuirii bunului public, a laturii estetice, tineretului ce se ri­dică. IN ŢARĂ Străjerii şi străjerele la stolurile respective vor fi împărţiţi în trei grupe . Prima grupă va face deplasa­re de o zi în afară de localitate, la locul destinat plantării. Acest loc va fi ales în aşa fel, încât lucrul să fie continuat şi în anii următori, pentru a se crea un crâng, sau o pădure a străjerilor, care să rămână mărturia vredniciei lor. Altă grupă va sărbători cu jumă­tate din membrii corpului didactic, cu acelaş ceremonial, plantând câţiva pomi. A treia grupă, după un plan ce se va stabili de comun acord cu auto­rităţile locale, va executa lucrări de plantare pe marginea drumurilor, în jurul bisericii ori cimitirului, parcu­lui comunal etc. IN CAPITALĂ Străjerii unităţilor din Bucureşti, vor fi împărţiţi tot în trei grupe,­ după cum urmează : Un detaşament de 1200 de străjeri şi 600 străjere va­ desăvârşi ultima plantare a pădurii străjerilor de la Pasărea (Ocolul silvic Brăneşti), în­cepută în 1931 în întindere de câteva hectare. Restul străjerilor şi străjerelor cari rămân în Bucureşti vor serba acea­stă zi de muncă la sediul fiecărei unităţi, unde după desfăşurarea cere­monialului, în dimineaţa aceleiaşi zi­le, se vor executa lucrări de amena­jare a grădinei şcolare, plantându-se şi câţiva pomi. Totodată echipe speciale dintre stră­jerii claselor superioare, sub condu­cerea comandanţilor respectivi, vor lucra împărţiţi pe sectoarele muni­cipiului, la plantarea cu pomi a câtor­va străzi indicate de primărie. In a­­celaş timp la Parcul Naţional şi şos. Jianu se vor efectua însemnate lu­crări de plantare a pomilor. Cursul de călărie pentru străjeri Legiunea de străjeri Bucureşti prin sprijinul şi concursul Federaţiei de Equitaţie, va începe pe ziua de 2 A­­prilie 1938 orele 15, la Regimentul de Gardă Regală, cursul de călărie pentru străjeri. Vârsta 15—18 ani. Aptitudini pentru acest sport. Şedinţele vor fi Miercu­rea şi Sâmbăta orele 15—17. Taxa lu­nară de 100 lei. Străjerii cari vor a­­vea o freqvenţă regulată, vor parti­cipa la serbările dela 8 Iunie, călare. înscrierile se fac la Legiunea de Străjeri Bucureşti, str. Boteanu No. 7 etaj I, telefon 5.37.22. Campionatul de tir Joi 7 Aprilie orele 16 Legiunea de Străjeri Bucureşti, organizează cam­pionatul de tir pentru străjerii din Capitală, la poligonul Academiei de educaţie fizică str. Maior Ene No. 12. Concursul este dotat cu premii, înscrierile se fac până Miercuri 1 Aprilie la sediul Legiunii de străjeri Bucureşti pe cuiburi ,câte un singur cuib de la un stol. Costul cartuşelor şi ţinta, privesc pe concurent. Şcoala de foc românesc Miercuri 30 Martie orele 18—20, va avea loc deschiderea şcoalei de joc românesc, în sala liceului „Spiru Ha­­ret“ sub conducerea d-lui profesor Dobrescu. Şcoala va funcţiona în fiecare Mier­curi orele 18—20. Străjerii trebuesc îndemnaţi să participe.

Next