Viitorul, noiembrie 1938 (Anul 30, nr. 9248-9272)
1938-11-02 / nr. 9248
Pagina II-a. Teatrul Comedia Antrepriza teatrului Comedia, a păcătuit încă odată, prezentând „Dragoste pe note“ în care trivialul şi pornografia îşi dispută întâietatea, pe care publicul a arătat-o şi o manifestă. E de mirare cum antrepriza nu înţelege să se oprească la vreme punând capăt unui astfel de spectacol care contravine celor mai elementare noţiuni de etică şi regalelor de artă adevărată. Antrepriza a cărei preocupare exclusivă este numai câştigul, ar putea să ia exemplu de la celelalte teatre din Bucureşti, cari urmăresc şi atingerea unor laturi superioare de educaţie morală, care constitue însăşi raţiunea de a fi a teatrului ca mijloc de educaţie morală şi artistică. De ce antepriza nu urmează exemplul pe care îl dă teatrul Ligei Culturale care cu atâtea sacrificii rămâne dincolo de orice preocupări materiale, templul artei adevărate unde spectatorul trăeşte momente de înălţare sufletească ? De ce numai trivialitate şi pornografie ? Crede oare antrepriza că avem numai un public care nu merită altceva şi care nu este capabil să aibă sensaţia frumosului pur? Avem dreptul să credem şi să sperăm că dacă antrepriza nu înţelege acest lucru, îl va înţelege autoritatea pentru reintegrarea artei in drepturile din cari încearcă să o alunge pornografia. De ce talentele atâtor artiste de seamă — pentru care avem toată admiraţia şi pe care nu înţelegem să le facem răspunzătoare, de procedeele antreprizei — să fie aservite unor preocupări atât de condamnabile ? Expoziţia Kimon Loghi Mâine la prânz se va face în salaDalles inaugurarea expoziţiei pictorului Kimon Loghi, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai picturei noastre clasice. Expoziţiile Loghi constitue pentru iubitorii de artă fără tendinţi un adevărat regal artistic, o sinceră desfătare. In toată cariera sa nu i-a plăcut decât frumosul în adevărata accepţie. Natura expusă de Kimon Loghi exprimă viaţa plină de tot ce are frumos şi fixarea ei pe pânză este un imn adus Creatorului. In expoziţiile lui Loghi nu poţi sta încruntat, privindu-i peisagiile de primăvară cu caişii, piersicii şi merii înfloriţi, ai impresia că respiri aerul ozonat şi parfumat al livezilor în floare. In expoziţia ce se va deschide mâine şi care va dura până la 30 Noembrie, artistul va înfăţişa publicului şi lucrări mai vechi de care n’a voit să se despartă şi care-i ornează locuinţa lui considerându-le ca momente de rară inspiraţie. „Sunt două lucrări de acum 40 ani, ne confiază maestrul Loghi, pe cari cred că nul-aşi mai putea face. Am vrut să fac o expoziţie retrospectivă, n’am avut însă timp să mă rog de prieteni şi de aci cari au apreciat lucrările mele, să-mi împrumute o parte din tablouri care să figureze din nou într-o expoziţie publică dar cu titlu de retrospectiv. Cred că ar fi fost interesant, în primul rând pentru mine, termină d-sa, să mă revăd cu atătea ani mai tânăr şi când mi se părea că toată lumea este a mea“» OR. *» . Duminică dimineaţă s’a deschis în sala Liedertafel din Capitală, expoziţia cărţii germane. . La festivitate au luat parte d-nii: Fabricius, ministrul Reichului în România ; Schmidt, consilier de legaţie ; d-na Hefften, arh. Schmiedts, Pillat, Tempeanu şi numeroşi literaţi germani şi români. ECRANUL ARO. — Hoț de femei cu Jules Berry, Annie Ducaux și Jean Max. SCALA. — Aventurile lui Robin Hood și jurnal Paramount. CAPITOL. — Magda. Jurnal Metro Goldwyn. CARLTON. — Manechinul. Jurnal nou Fox. TRIANON. — Manuela, Jurnal Paramount. SELECT. — Pépé le Meko cu Jean Gabin. . . REGAL. — Jucătorul de şah. Jurnal Paramount. • ROXY. — Magda, jurnal Metro Goldwyn. PALAS BULEVARD. — Extase, jurnal şi complectare. SAVOY. — Spectacolul de 3 ore ale iluzionistului Gantarelli. FEMINA. —• Kati®. CORSO. — Atenţiune d-le profesor, jurnal şi complectare. ARPA. — Mr. Moto în Răzbunarea zeului Siva, jurnal şi complectare. BIZANTIN. — Duşmănie şi A doua tinereţe, jurnal şi complectare. ELISÉE. — Manuela şi jurnal Paramount. FORUM.— Azilul de noapte şi Vagabonzii. NISSA. — Prinţ şi cerşetorşi Gasparone. OMNIA. — Căsnicia d-rului Allan şi Pericol de moarte. MARCONI. — Tu şi eu. Paradisul furat. Jurnal Paramount şi revistă. TOMIS. — Blocada şi Alarmă în noapte. MARNA. — Sfidătorii aerului. Băeţo în uniformă şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. VOLTA BUZEŞTI.— Aail de noapte. Vagabonzii şi revistă. AMERICAN. — Stan şi Bran alpinişti şi Tigrul din Arizona. RAHOVA. — Stan şi Bran alpinişti şi Tigrul din Arizona. RIALTO (fost City).— Veninul şi O sută de băeţi şi o fată. IZBANDA. — Paradisul furat şi Primejdia. DACIA. — Proscrisul şi Trăeşte, iubeşte şi învaţă. ORFEU. — Scipio africanul şi Misterul d-nei în gri. GLORIA. — Şeicul şi Liliacul. MODEL. — In slujba inamicului şi Valea Tigrului. FRANKLIN. — Femeia diabolică şi Scandal fără motiv. FLORIDA. — Minciuna Ninei Petrovna şi Aur şi femei. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. UNIC. — Miraj. Diamantul Sultanului şi jurnal. LIA. — Femeia diabolică şi Fete de măritat. AIDA (calea Rahovei 151). — Pentru cel mare şi Răzvrătita. DIANA. — Califul din Bagdad şi Prin foc şi sabie. PACHE. — Mormântul lui Genghis-Khan şi Fraţii Ritz şomeri. ODEON. — Tu şi Eu şi Sally, Irene şi Mary. NERO. — Prizonierul din Zenada şi Cuceritorul. LILLI (calea Rahovei 236). — Teroarea şi Gentleman după miezul nopţii. COTROCENI. — îngerul străzii şi Parada nebunilor. DOINA. — Iluzia cea mare şi Nu plânge mamă. ŞIC. — Moscova—Shanghai şi Am fost Jack Mortimez. NONI (fost Central). — Femei de noapte şi Troika. MILANO. — Pac ce-mi place şi Şobolanul. REX. — Patru bărbaţi şi un jurământ şi Rivalii. SPLENDID. — Şeicul şi Liliacul. TEATRE OPERA ROMANA. — Relâche. TEATRUL NATIONAL. — Premiul Nobel. TEATRUL STUDIO. — Cloownul. TEATRUL LIBER. — Relâche. ALHAMBRA. — Constelaţia Alhambra. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Revizorul. TEATRUL MODERN. — 30 de secunde de dragoste. TEATRUL BARAŞEUM. — Arsamblul Sidy Thal joacă marele surces „Abandonata“. TEATRUL COMOEDIA. — Dragoste pe note. Statuia lui Const. Brâncoveanu Lucrările pentnu aşezarea statuei voevodului Constantin Brâncoveanu continuă cu intensitae. Statuia va fi aşezată pe locul unde se găsia vechiul avuz din faţa bisericei Sf. Gheorghe Nou. Solemnitatea inaugurării La festivitatea de emi, au sosit în Capitală în mod special, venind de la Berlin, unde se află direcţiunea generală a acestor uzine, d-nii Otto Zoelner, director general şi W. Luckhardt, directorul vânzărilor în străinătate, cari au fost primiţi de directorul sucursalei din Bucureşti, d-1 Otto Kann. Au luat parte la solemnitate d-nii: E. Buchman, preşedintele S. A. R. Rosenthal din Bucureşti, d-1 ing. Urdăreanu, prof. N. S. Penescu, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Capitală, Niculescu-Ritz, vicepreşedinte al Uniunii Camerelor de comerţ, Traian Pârvu cu d-na, subdirector general C. F. R., d-l Aron Puşcariu cu d-na, subdirector general C. F. R., N. Romniceanu, administrator la B.N. R., etc. Serviciul religios a fost oficiat de preotul parohiei, părintele Toma Chiricuţă, care la sfârşitul slujbei, a urat întreprinderii, spor la muncă în gând şi faptă creştinească. D-1 prof. N. S. PENESCU, preşedintele Camerii de comerţ şi industrie din Capitală, urează activitate rodnică primului magazin de porţelanuri. La sfârşitul festivităţii, d-1 director Otto Kann a condus prin toate secțiile magazinului pe participanți. ŞTIRI A ARTISTICE Harry Baur la Bucureşti Astăzi la orele 12 a. m. a sosit cu Orient-Expresul în Gara de Nord celebrul artist francez Harry Baur. In gară a fost primit de reprezentanţi oficiali ai teatrului, de Institutul de Cultură Francez, de numeroşi artişti, ziarişti, etc., ,cari i-au făcut marelui artist o primire regească. Deasemenea a venit un public numeros care a aclamat pe Harry Baur, oferindu-i flori. Marele artist a tras la hotelul „Splendid-Parc“ unde i-a fost rezervat din timp un apartament. Cei 20 artiști francezi ce vor juca cu Harry Baur vor sosi în Capitală pe ziua de Miercuri 2 Noembrie, orele 9 dimineaţa. Reamintim publicului că întregul ansamblu francez în frunte cu Harry Baur va juca la noi pe scena teatrului Regina Maria 3 spectacole de In seara de Vineri 4 Noembrie a. c., va avea loc pe scena Operei Române, premiera operei „Cei 4 Bădărani“ de Ermano Wolf Ferrari. Această premieră a fost pregătită sub îngrijirea muzicală a maestrului Egizio Massini şi scenică a maestrului Sigismund Zaleski şi se bucură de o aleasă distribuţie în frunte cu maestrul George Polescu, alături de d-nele Maria Snejina, Maria Cojocăreanu, Dora Massini, Emigală în ordinea următoare: Miercuri 2 Noembrie: „Samson“ de Bernstein. Joi 3 Noembrie: „Jazz“ de Marcel Pagnol şi Vineri 4 Noembrie: „Le Mari que j’ai voulu“ de Louis Verneuil, aceasta din urmă fiind cel mai recent succes al Parisului. In toate aceste 3 piese vom putea admira toată gama talentului celebrului artist. Ultimele bilete pentru aceste spectacole ce vor forma la noi „regalul stagiune!“ se pot găsi încă la Oficiul Teatral din Pas. Compedia 4 (Tel. 4.6961). Teologică“, azi cea mai bună publicaţie religioasă. D. MIHAIL CAMARAŞU, colonel şi prefect, a adus salutul judeţului Sibiu, remarcând că se împlinesc 10 luni de când se desfăşoară închegarea noilor orânduiri sociale. Pentru Sibiu ziua de azi e o sărbătoare fiindcă azi se întâlneşte aici prima oaste a ţării, oaste care menţine forţa morală a ţării, a naţiunii şi care luptă prin flacăra scrisului, precedând, prin condei, glasul tunului. Mulţumeşte congresului că a ales Sibiul drept tabără de concentrare şi de lucru. D. dr. SEVER POP, primar, a arătat că vestea ţinerii congresului gazetăresc la Sibiu a umplut sufletul tuturor de bucurie şi mândrie. Presa .. . . .. e chemată să lucreze la unirea suflena Guţianu şi d-nii Nae Secăreanu,tească a neamului fără de care nu G. Oprişan, Nicu Teofănescu, Viorel Chirideanu, Lucian Nanu. Decorurile evocatoare ale Veneţiei din secolul XVIII sunt executate de pictorul Victor Feodorov. * In serile de 5 si 6 Noembrie crt. vor avea loc pe scena Operei două spectacole extraordinare date de ansamblul complet (solişti, cor orchestră) de la opera de stat din Frankfurt pe Main. Se va cânta „Amurgul Zeilor“ de Wagner şi „Nunta lui Figaro“ de Mozart. Teatrul Ligii Culturale Astăzi la orele 9 şi în fiecare seară teatrul Ligii Culturale de sub direcţia d-lui Ion Manolescu, reprezintă celebra comedie a lui Gogol „Revizorul“, ce obţine un mare succes subliniat de mult repetate aplauze la scenă deschisă şi rîs copios, din partea publicului numeros şi de întreaga critică dramatică. Capodopera lui Gogol se bucură de o foarte bună interpretare şi de o sugestivă montare, datorită d-lui Nicolae Massim, care a pus piesa în scenă în frumoasele deccruri ale d-nei Bragalia. Ordinea spectacolelor Luni 31 Octombrie: Spectacol cedat: Marţi 1, Miercuri 2, Joi 3, Vineri 4, Sâmbătă 5, Duminică 6 Noembrie în matineu şi seara : Revizorul. Opera Română: HARRY BAUR AVIATII DE TURISM a M MMII HMM Eri, toată zîua, s’a desfăşurat pe aeroportul Băneasa, concursul general al aviaţiei particulare de turism sub patronajul şi de faţă fiind, d. ministru g-ral Paul Teodorescu, încă dela orele 8 şi jumătate animatorii aviaţiei româneşti, care a intrat într’un ritm rapid de organizare, constituind şi o preocupare serioasă de stat, au fost de faţă, printre cari notăm: d-nii generali Stoicescu, Gh. Negrescu, Telemac, comandor Scarlat Rădulescu, ing. Cezar Mereuţă, Egon Nasta, Boian Arpa, Ioana Cantacuzino, ing. C. Silişteanu, Felix Stănciulescu, comandor Sturdza, ing. Codreanu, ing Pufi Popescu, etc. A fost o revelaţie şi mare satisfacţie pentru toată lumea gradul înalt de pregătire a piloţilor civili, de ambe sexe, cam mâine, dacă ţara va avea nevoe, să se alinieze nevoilor militare. Temeinica pregătire se datoreşte celor câteva personalităţi, notate mai sus, oare animate de calda dorinţă a M. S. Regelui „pun toate străduinţele ca aviaţia românească să fie la înălţimea dorinţei Suveranului. Favorizat de o admirabilă zi liniştită de toamnă, concursul a depăşit toate aşteptările. Rezultatul general oficial va fi dat astăzi. In timpul când se desfăşura concursul, Arhiducele Anton de Habsburg şi arhiducesa Ileana, împreună cu doi dintre copiii lor au plecat cu un avion personal la Belgrad. »i Polonei şi-a deschis cursurile Duminică dimineaţa s’a deschis în Capitală cursurile şcoalei Politehnice, printr’o solemnitate deosebită. D-l Vasilescu-Karpen, rectorul şcoalei, a ţinut cu acest prilej un important discurs, spunând printre altele că prin concentrarea întregului învăţământ tehnic superior din Capitală, prevăzută în noul proect de lege, va avea repercusiunile cele mai fericite asupra fiecărei ramuri din acest învăţământ, din toate punctele de vedere. D-l prof. Vasilescu-Karpen a făcut apoi o dare de seamă asupra mersului şcoalei în anul expirat. »VIITORUL rirciiiiiiiiiiiSEiiiiL in NOUL LOCAL Sucursala firmei de reputaţie mondială, „Rosenthal“, a serbat ori inaugurarea noului local în care-şi va desfăşura de azi înainte activitatea. Localul, este situat în palatul proprietatea Băncei Naţionale Calea Victoriei 22—24, vis-a-vis de prefectura poliţiei. Firma Rosenthal fiinţează în ţara noastră din Martie 1924. Graţie produselor de excelentă calitate şi a bunei diriguiri, firma a cunoscut succesul meritat, ajungând la desvoltarea de astăzi. In 1924, firma „Rosenthal“ şi-a început inaugurarea în plin centrul Capitalei în Calea Victoriei 41. Cu timpul, încurajarea publicului contribue la extinderea întreprinderei astfel că firma închiriază în plus şi un local alăturat magazinului în care funcţiona După câţiva ani, aprecierile obiective ale clientelei din ce în ce mai numeroase, obligă direcţiunea să-şi mute magazinul. Pentru aceasta a fost aleasă clădirea ridicată de Banca Naţională, vis-a-vis de prefectura poliţiei, îmbinând simţul practic cu gustul artistic, noul local oferă un cadru de o sobră eleganţă, imprimând astfel magazinului „Rosenthal“ aspectul unei veritabile expoziții de artă. ——-»•»«•« —Microfonul LUNI 31 OCTOMBRIE 1938 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 Actualităţi. 19.17 Cântecele popoarelor. 19.40 Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski. 20.10 Cretini şi guşaţi de dr. Dem. Faulian. 20.25 Continuarea concertului orchestrei Radio. 21.05 Ziua economiei, de prof. Gheron Nelca. 21.20 Muzică de cameră : Quartetul Teodorescu. 22 Sport. Radio jurnal. 22.20 Cântece de Brahms: d-na Rosi Baumann Rădulescu (canto). 22.45 Concert de noapte al orchestrei Jean Marcu. Transmis de la restaurantul „Luxandra Parc“. 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Pe drumul cel bun Continuare din pag. la pănăturile în care erau instalate percepţiile şi administraţiile financiare, şi cine nu cunoaşte ce enorme chirii plătea Statul pentru aceste zise localuri, unde funcţionarii stăteau înghesuiţi şi supuşi unei veşnice ameninţări pe care ţi-o pregăteşte o casă insalubră. Planul d-lui V. Slăvescu se continuă. Şi este bine să fie dus până la capăt pentru ca toate instituţiile publice să fie scutite nu numai de cheltueli mari şi zadarnice, ci pentru ca să aibă clădiri corespunzătoare nevoilor instituţiei şi păstrătoare de sănătate pentru funcţionari. Clfifi zilnic „VIITORUL*" Ultimele știri din străinătate fără șl t a presei provincie Cuvântarea d-lui Eugen Titeanu, Subsecretar de Stat al Propagandei Seria cuvântărilor a încheiat-o d. subsecretar de stat E. TITEANU. Am fost profund impresionat de tot ceea ce a prezentat acest congres, ca pioase amintiri colegiale. In această atmosferă corporativă, eu regăsesc acea ambianţă colegială, care mă face să conchid că nicăeri nu se simte mai bine omul decât în cadrul propriei sale meserii. Presa provincială este o necesitate. Criza de astăzi nu marchează altceva decât perioada de adaptare. Revoluţia Regală nu a avut slujitori mai devotaţi decât presa. In vălmăşeagul evenimentelor Internaţionale nimeni nu a arătat maine, mai multă luciditate decât presa mult tact, mai multă comprehensiuşi nimeni nu a stat mai mult în ajutorul acţiunei de redresare naţională decât presa. Pe planul difuzării reformei adDuminică s’a deschis la Sibiu al 7-lea congres al federaţiei naţionale, a presei din provincie. Dimineaţa congresiştii au depus cununi şi s’au înclinat cu pietate la mormintele neuitaţilor scriitori şi ziarişti: Raţiu, Ursu de Mărgineni, Papiu Marian, Ilie Mageanu, mitropolitul A. Şaguna, Victor Lazăr, etc., apoi în frunte cu d. subsecretar de stat E. Titeanu au luat parte la Sf. Liturghie în catedrala mitropolitană. Şedinţa de deschidere s-a ţinut în sala festivă a prefecturii de judeţ care a fost minunat împodobită. Cuvântările Seria cuvântărilor a deschis-o părintele consilier arhiepiscopesc Trandafir Scorobeţ care, aducând binecuvântarea I. P. S. S. mitropolit Nicolae Bălan a spus : înainte de a pleca la Bucureşti I. P. S. mitropolit ne-a comunicat adâncul său regret de a nu putea participa la lucrările acestui congres de presă. I. P. S. este el însuşi ziarist şi are trainice legături cu presa şi cu ziariştii. I. P. S. S. a scris el însuşi în sens religios naţional şi patriotic. In vremuri de mari riscuri a scris la „Gazeta Poporului“, iar după război a întemeia „Lumina Satelor“, care e astăzi răspândită pe tot pământul românesc. A reorganizat şi vechiul ziar şagunian „Tele- graful Român“ care e condus azi de eruditul teolog şi profesor dr. D. Stăniloae. Se vede deci câtă importanţă dă I. P. S. presei mai ales că înaintea ministrative şi al acţiunei de guvern cu 33 de ani a întemeiat şi „Revista în toate domeniile, nimeni nu s’a făcut ecoul mai sincer, mai nedeformat, mai pasionat decât această presă, crainic al guvernării şi al nouilor chemări de stat. # La orele 13 a avut loc un banchet la Bulevard în cursul căruia au vorbit d. Şt. Vlădescu pentru M. S. Regele, Conceanu-Banat, Iov-Soroca, Cialâc-Călăraşi, Nădejde, Lega-Oltenia, etc. A încheiat d. subsecretar de stat Titeanu arătând că toate revendicările de ordin material şi doleanţele echitabile îşi vor găsi sprijin în d-sa. In noua organire a presei se va ţine seamă şi de federaţie, există tărie naţională. Ea trebue să servească şi credinţa în Dumnezeu căci numai din aceasta se naşte dragostea de neam şi ţară. Ea e chemată să apere şi morala şi viaţa creştină şi familia împotriva oricăror atacuri lăturalnice. D. dr. GH. PREDA, în numele „Astrei“, arată marea menire a presei. Ea trezeşte şi stimulează întreaga viaţă românească. Ea ne îndreaptă pasul spre zări frumoase. Ea trebuie să servească publicul în mod corect şi cu informaţiuni precise şi să sprijine instituţiunile fundamentale ale neamului. D. GABRIEL SERCA a adus salutul asociaţiei ziariştilor minoritari, elogiind personalitatea M. S. Regelui. D. ŞTEFAN VLADESCU, preşedintele federaţiei, a arătat că presa este o instituţie care a stat şi stă în serviciul ţării. De aceia ziariştii trebue să aibă o conştiinţă curată. M. S. Regele însuşi a arătat de atâtea ori că apreciază însemnătatea presei. Federaţia şi-a fixat un program de muncă şi realizări integrându-se deplin în noul ritm. Ea va cultiva ceea ce este mai curat şi mai înălţător. Ea va susţine regalitatea, biserica, şcoala, magistratura şi armata, căci în sufletul fiecărui gazetar trăieşte iubirea pentru aceste instituţiuni. Ca naţionalişti ziariştii ţin să plăsnuiască mai întâi unirea cea mare şi să cinstească memoria gazetarilor de pe aceste plaiuri pe cari de altfel istoria îi va oglindi în toată strălucirea. Mulţumeşte tuturor vorbitorilor şi mai ales d-lui subsecretar de stat, Titeanu, apoi d-lui primar şi d-lui prefect şi cere sprijin pentru gazetarii din provincie. D. DIDIER POULAIN, directorul ziarului „Candide“ exprimă sentimentele d-sale pentru naţiunea română şi presa românească şi dorinţa ca relaţiile de prietenie să se accentueze. D. GH. LUNGULESCU, în numele d-lui Stelian Popescu şi al ziarului „Universul“ arată că acesta a luptat şi a pregătit unitatea naţională a românismului; a evocat apoi fapte emoţionante şi ziariştii căzuţi pe front şi cari au trezit conştiinţa naţională, de la Lascăr Luţiu, copilul genial al Bucovinei care n’a voit să părăsească Bucureştiul fără să-l apere şi a murit eroic la Ştefăneşti, în marginea oraşului, până la Ion Grămadă şi Casian Munteanu ziaristul şi scriitorul bănăţean, care a aflat prin ruşii bolşevizaţi despre înaintarea grupului Berthelot spre Dunăre, aducând astfel imense servicii armatei. Toţi şi-au încununat apostolatul printr-un sfârşit eroic. Viaţa lor astăzi mai mult ca oricând ne poate servi de îndreptar şi că viaţa nu are nici un preţ dacă nu e luminată de o credinţă într’un ideal. D. COLPESCU-CLUJ a vorbit apoi în numele presei din Ardeal arătând că aceasta are nevoie de multe ajutoare. Premiile samurai Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ aminteşte că a luat asupra sa tipărirea operelor ce vor fi prezentate comitetului pentru premierea scriitorilor tineri, continuând astfel iniţiativa d-lui prof. D. Gusti, din timpul ministeriatului domniei sale. Manuscrisele pentru premiile scriitorilor tineri pot fi depuse cu începere de la 1 Noembrie şi până la 31 Decembrie a. c. Premiile pe anul 1939 sunt în număr de patru şi vor fi acordate pentru poesie, esseuri şi studii din domeniul artelor, filosofiei şi ştiinţelor morale. Premierea consistă în tipărirea şi editarea manuscrisului de către Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II*, autorului respectiv acordându-i-se drepturile de autor obişnuite. Manuscrisele vor fi, pe cât se poate, bătute la maşină şi fără numele autorului. La predare se va da ficărui manuscris un număr de ordine ce se va repeta pe plicul ce va însoţi fiecare manuscris şi în care vor fi trecute numele şi adresa autorului. Manuscrisele trebuesc depuse până la 31 Decembrie a. c. la sediul Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“, B-dul Lascăr Catargi, 39, Bucureşti. Orice scriitor tânăr poate prezenta un manuscris spre premiere, indiferent dacă autorul mai are sau nu o lucrare tipărită. Manuscrisul predat spre premiere trebue să fie inedit. In interval dintre depunere și premiere, manuscrisul nu poate fi tipărit în total. Lucrările prezentate vor fi cetite şi apreciate de comitetul pentru premierea scriitorilor tineri, iar rezultatul va fi dat publicităţii în ziua de 1 Martie 1939. Cărţi şi Reviste In editura Institutului de Cultură Polonă din România, a apărut cel dintâi manual de limbă polonă în limba română, datorit d-lui Ştefan Glixelli, distins romanist, fost lector de limba polonă la Universitatea din Bucureşti şi actualmente profesor la Universitatea din Cracovia. Acest „Manual de limba polonă“ este — după cum spune însuşi autorul, în prefaţa valorosului volum, — un rezultat al lecţiunilor predate de d-sa la Facultatea de Litere din Bucureşti, în cursul anilor 1934— 1938 (după ce predase polonilor, în cadrul catedrei sale de filologie romanică, la Universitatea din Wilno, limba şi literatura românească). In „Manualul de limba polonă“, fiecare lecţie de gramatică este întovărăşită de o bucată de citire, ce urmează a fi o materie de conversaţie. — în acest scop, autorul a pus după fiecare bucată de citire, un grup de întrebări cărora profesorul va creşte numărul, iar începând de la mijlocul manualului, bucăţile de citire cuprind scurte expuneri ale geografiei, ale istoriei şi literaturii polone. Lucrării d-lui profesor Ştefan Glixelli i se cuvine atenţiunea şi elogiile tuturor. Anul XXX Nr. 9248. t Ardea I. Mănescu cu fii Niculae, Alexandrina Irina, Margareta şi Petre precum şi familiile înrudite pof. I. Barbu, pr. M. Georgescu, I. Ştefănescu, R. Toma şi D. Tucă, cu nemărginită durere anunţă stingerea din viaţă a mult iubitului lor soţ, tată, ginere, cumnat şi unchi Institutor pensionar Fost revizor şcolar în etate de 64 ani decorat cu răsplata Muncii şcolare cl. II-a şi I-a, răsplata Muncii pentru construcţii şcolare cl. I şi Coroana României în gradul de cavaler, decedat în ziua de 30 Octombrie 1938, orele 23,30, după o lungi suferinţă, înmormântarea va avea loc la cimitirul comunei Daia-Vlașca in ziua de 1 Noembrie 1938, orele 12. ion r. mm Judecătoria Mixtă Diciosănmartin SECŢIA CF. Citaţie prin Publicaţie Judecătoria Mixtă Dociosânmartin secţia cf., aduce la cunoştinţa creditorilor interesaţi că debitorul Pal Ştefan şi soţia domiciliaţi în Băgaciu a cerut radierea menţiunilor de asanare înscrise în prof. fund. Nr. 821, 1179, 964 şi 851 a comunei Băgaciu cie încheierea Nr. 1952/1938 cf. în care scop a fixat termen pentru desbaterea cauzei pe ziua de 13 Dec. anul 1938, ora 90 a. m. invitând părţile să se înfăţişeze în faţa acestei instanţe Str. Regele Ferdinand Nr. 28 aşi Nr. 5, sub urmările legale. Judecător-șef, Bercan m. p. al. director cf. Ogrean m. p, No. 1952/1938 cf. Didosânmartin, la 7 Oct. 1938. P&IMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTA" PUBLICAŢfUNE Se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 22 Noembrie a. c., orele 5 după masă se va ţine la Primăria Municipiului Constanţa licitaţie publică, cu oferte scrise, timbrate şi închise în plic sigilat pentru închirerea până la 1 Aprilie 1939 a gheretei Nr. 20 din Piaţa Unirii. Art. 88—110 din L. C. P. sunt aplicabile acestei licitaţii. Garanţia provizorie este de 5 la sută care se va depune odată cu oferta iar cea definitivă de 10 la sută, se va depune de către adjudecatar la semnarea contractului. Caietul de sarcini şi orice alte informiaţiuni se pot vedea la Secţia Bunurilor în zilele şi orele de birou Preşed. Com. Licit., Indescifrabil Secret. Com. Licit., Elena Filip Nr. 31322 din 28 Oct.. 1938 SPORT DIFERITE Venus, jucând indolent şi leneş ,ar fi obţinut o grea victorie asupra F II. C Carpaţi cu 1-0 (0-0). Dipensia, înfruntând la ea acasă ÎFK pe Victoria, a reuşit să-şi adjudece încă două preţioase puncte în clasament. Scorul 4-3 este dovada aprigei lupte ce s-a dat la Cluj. La Arad, Gloria a învins cu multă greutate pe C. F. P. V. Tricolor cu 1-0. a Reşiţa, A. M. E. F. A., contrar până de U. D. R. cu 3-2 (2-1). a Timişoara Juventus în formă slabă a cedat categoric China zului cu 5-1 (2-1). În urma acestor rezultate situaţia în clasament a rămas aceeaşi, conducând tot Venus, urmat de Ripensia la două puncte diferenţă, A. M E. F. şi Carpaţi la 4 puncte. Unirea Tricolor a ţinut primul match în turneul întreprins în Orient la Istambul, unde a cedat echipei Peru cu 2-1.