Viitorul, noiembrie 1938 (Anul 30, nr. 9248-9272)

1938-11-02 / nr. 9248

Pagina I­I-a. Teatrul Comedia Antrepriza teatrului Comedia, a păcătuit încă odată, prezentând „Dragoste pe note“ în care trivialul şi pornografia îşi dispută întâie­tatea, pe care publicul a arătat-o şi o manifestă. E de mirare cum antrepriza nu înţelege să se oprească la vreme punând capăt unui astfel de spectacol care contravine celor mai ele­mentare noţiuni de etică şi regalelor de artă adevărată. Antrepriza a cărei preocupare exclusivă este numai câştigul, ar putea să ia exemplu de la celelalte teatre din Bucureşti, cari urmăresc şi atingerea unor laturi superioare de educaţie morală, care constitue însăşi raţiunea de a fi a teatrului ca mijloc de educaţie morală şi ar­tistică. De ce antepriza nu urmează exemplul pe care îl dă teatrul Ligei Culturale care cu atâtea sacrificii rămâne dincolo de orice preocupări materiale, templul artei adevărate unde spectatorul trăeşte momente de înălţare sufletească ? De ce numai trivialitate şi pornografie ? Crede oare antrepriza că avem numai un public care nu merită altceva şi care nu este capabil să aibă sensaţia frumosului pur? Avem dreptul să credem şi să sperăm că dacă antrepriza nu în­ţelege acest lucru, îl va înţelege autoritatea pentru reintegrarea artei in drepturile din cari încearcă să o alunge pornografia. De ce talentele atâtor artiste de seamă — pentru care avem toată admiraţia şi pe care nu înţelegem să le facem răspunzătoare, de pro­cedeele antreprizei — să fie aservite unor preocupări atât de condam­nabile ? Expoziţia Kimon Loghi Mâine la prânz se va face în sala­­Dalles inaugurarea expoziţiei picto­­­­rului Kimon Loghi, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai pic­­turei noastre clasice. Expoziţiile Loghi constitue pentru iubitorii de artă fără tendinţi un a­­devărat regal artistic, o sinceră des­fătare. In toată cariera sa nu i-a plăcut decât frumosul în adevărata accepţie. Natura expusă de Kimon Loghi ex­primă viaţa plină de tot ce are fru­mos şi fixarea ei pe pânză este­ un imn adus Cre­atorului. In expoziţiile lui Loghi nu poţi sta încruntat, privindu-i peisagiile de pri­măvară cu caişii, piersicii şi merii în­floriţi, ai impresia că respiri aerul ozonat şi parfumat al livezilor în floare. In expoziţia ce se va deschide mâine şi care va dura până la 30 Noembrie, artistul va înfăţişa publi­cului şi lucrări mai vechi de care n’a voit să se despartă şi care-i ornează locuinţa lui considerându-le ca mo­mente de rară inspiraţie. „Sunt două lucrări de acum 40 ani, ne confiază maestrul Loghi, pe cari cred că nu­­l-aşi mai putea face. Am vrut să fac o expoziţie retros­pectivă, n’am avut însă timp să mă rog de prieteni şi de aci cari au a­­preciat lucrările mele, să-mi împru­mute o parte din tablouri care să fi­gureze din nou într-o expoziţie pu­blică dar cu titlu de retrospectiv. Cred că ar fi fost interesant, în primul rând pentru mine, termină d-sa, să mă revăd cu atătea ani mai tânăr şi când mi se părea că toată lumea este a mea“» OR. *» . Duminică dimineaţă s’a deschis în sala Liedertafel din Capitală, expo­ziţia cărţii germane. . La festivitate au luat parte d-nii: Fabricius, ministrul Reichului în România ; Schmidt, consilier de le­gaţie ; d-na Hefften, arh. Schmiedts, Pillat, Tempeanu şi numeroşi literaţi germani şi români. ECRANUL ARO. — Hoț de femei cu Jules Berry, Annie Ducaux și Jean Max. SCALA. — Aventurile lui Robin Hood și jurnal Paramount. CAPITOL. — Magda. Jurnal Me­tro Goldwyn. CARLTON. — Manechinul. Jurnal nou Fox. TRIANON. — Manuela, Jurnal Pa­ramount. SELECT. — Pépé le Meko cu Jean Gabin. . . REGAL. — Jucătorul de şah. Jur­nal Paramount. • ROXY. — Magda, jurnal Metro Goldwyn. PALAS BULEVARD. — Extase, jurnal şi complectare. SAVOY. — Spectacolul de 3 ore ale iluzionistului Gantarelli. FEMINA. —• Kati®. CORSO. — Atenţiune d-le profe­sor, jurnal şi complectare. ARPA. — Mr. Moto în Răzbuna­rea zeului Siva, jurnal şi complec­tare. BIZANTIN. — Duşmănie şi A doua tinereţe, jurnal şi complectare. ELISÉE. — Manuela şi jurnal Pa­ramount. FORUM.— Azilul de noapte şi Va­gabonzii. NISSA. — Prinţ şi cerşetor­­şi Gas­parone. OMNIA. — Căsnicia d-rului Allan şi Pericol de moarte. MARCONI. — Tu şi eu. Paradisul furat. Jurnal Paramount şi revistă. TOMIS. — Blocada şi Alarmă în noapte. MARNA. — Sfidătorii aerului. Băeţo în uniformă şi trupa de revi­ste Titi Mihăilescu. VOLTA BUZEŞTI.— Aail de noap­te. Vagabonzii şi revistă. AMERICAN. — Stan şi Bran alpi­­nişti şi Tigrul din Arizona. RAHOVA. — Stan şi Bran alpi­­nişti şi Tigrul din Arizona. RIALTO (fost City).— Veninul şi O sută de băeţi şi o fată. IZBANDA. — Paradisul furat şi Primejdia. DACIA. — Proscrisul şi Trăeşte, iubeşte şi învaţă. ORFEU. — Scipio africanul şi Mi­sterul d-nei în gri. GLORIA. — Şeicul şi Liliacul. MODEL. — In slujba inamicului şi Valea Tigrului. FRANKLIN. — Femeia diabolică şi Scandal fără motiv. FLORIDA. — Minciuna Ninei Pe­trovna şi Aur şi femei. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. UNIC. — Miraj. Diamantul Sulta­nului şi jurnal. LIA. — Femeia diabolică şi Fete de măritat. AIDA (calea Rahovei 151). — Pen­­tru cel mare şi Răzvrătita. DIANA. — Califul din Bagdad şi Prin foc şi sabie. PACHE. — Mormântul lui Gen­­ghis-Khan şi Fraţii Ritz şomeri. ODEON. — Tu şi Eu şi Sally, Ire­ne şi Mary. NERO. — Prizonierul din Zenada şi Cuceritorul. LILLI (calea Rahovei 236). — Te­roarea şi Gentleman după miezul nopţii. COTROCENI. — îngerul străzii şi Parada nebunilor. DOINA. — Iluzia cea mare şi Nu plânge mamă. ŞIC. — Moscova—Shanghai şi Am fost Jack Mortimez. NONI (fost Central). — Femei de noapte şi Troika. MILANO. — Pac ce-mi place şi Şobolanul. REX. — Patru bărbaţi şi un jură­mânt şi Rivalii. SPLENDID. — Şeicul şi Liliacul. TEATRE OPERA ROMANA. — Relâche. TEATRUL NATIONAL. — Pre­miul Nobel. TEATRUL STUDIO. — Cloownul. TEATRUL LIBER. — Relâche. ALHAMBRA. — Constelaţia Al­hambra. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Revizorul. TEATRUL MODERN. — 30 de se­cunde de dragoste. TEATRUL BARAŞEUM. — Ar­­­samblul Sidy Thal joacă marele sur­ces „Abandonata“. TEATRUL COMOEDIA. — Dra­goste pe note. S­tatuia­ lui Const. Brâncoveanu Lucrările pentnu aşezarea sta­­tuei voevodului Constantin Brân­coveanu continuă cu intensitae. Statuia va fi aşezată pe locul unde se găsia vechiul avuz din faţa bisericei Sf. Gheorghe Nou. Solemnitatea inaugurării La festivitatea de emi, au so­sit în Capitală în mod special, venind de la Berlin, unde se află direcţiunea generală a acestor uzine, d-nii Otto Zoelner, direc­tor general şi W. Luckhardt, di­rectorul vânzărilor în străină­tate, cari au fost primiţi de di­rectorul sucursalei din Bucu­reşti, d-1 Otto Kann. Au luat parte la solemnitate d-nii: E. Buchman, preşedintele S. A. R. Rosenthal din Bucu­reşti, d-1 ing. Urdăreanu, prof. N. S. Penescu, preşedintele Ca­­merei de comerţ şi industrie din Capitală, Niculescu-Ritz, vice­preşedinte al Uniunii Camerelor de comerţ, Traian Pârvu cu d-na, subdirector general C. F. R., d-l Aron Puşcariu cu d-na, subdirector general C. F. R., N. Romniceanu, administrator la B.N. R., etc. Serviciul religios a fost oficiat de preotul parohiei, părintele Tom­a Chiricuţă, care la sfârşitul slujbei, a urat întreprinderii, spor la muncă în gând şi faptă creştinească. D-1 prof. N. S. PENESCU, preşedintele Camerii de comerţ şi industrie din Capitală, urează activitate rodnică primului ma­gazin de porţelanuri. La sfârşitul festivităţii, d-1 director Otto Kann a condus prin toate secțiile magazinului pe participanți. ŞTIRI A ARTISTICE Harry Baur la Bucureşti Astăzi la orele 12 a. m. a sosit cu Orient-Expresul în Gara de Nord celebrul artist francez Harry Baur. In gară a fost primit de reprezen­tanţi oficiali ai teatrului, de Insti­tutul de Cultură Francez, de nume­roşi artişti, ziarişti, etc., ,cari i-au făcut marelui artist o primire re­gească. Deasemenea a venit un pu­blic numeros care a aclamat pe Harry Baur, oferindu-i flori. Marele artist a tras la hotelul „Splendid-Parc“ unde i-a fost rezer­vat din timp un apartament. Cei 20 artiști francezi ce vor juca cu Harry Baur vor sosi în Capitală pe ziua de Miercuri 2 Noembrie, orele 9 di­mineaţa. Reamintim publicului că întregul ansamblu francez în frunte cu Har­ry Baur va juca la noi pe scena tea­trului Regina Maria 3 spectacole de In seara de Vineri 4 Noembrie a. c., va avea loc pe scena Operei Ro­mâne, premiera operei „Cei 4 Bădă­rani“ de Ermano Wolf Ferrari. Această premieră a fost pregătită sub îngrijirea muzicală a maestru­lui Egizio Massini şi scenică a ma­estrului Sigismund Zaleski şi se bucură de o aleasă distribuţie în frunte cu maestrul George Polescu, alături de d-nele Maria Snejina, Ma­ria Cojocăreanu, Dora Massini, Emi­gală în ordinea următoare: Miercuri 2 Noembrie: „Samson“ de Bernstein. Joi 3 Noembrie: „Jazz“ de Mar­cel Pagnol şi Vineri 4 Noembrie: „Le Mari que j’ai voulu“ de Louis Verneuil, a­­ceasta din urmă fiind cel mai re­cent succes al Parisului. In toate aceste 3 piese vom putea admira toată gama talentului cele­brului artist. Ultimele bilete pentru aceste spec­tacole ce vor forma la noi „regalul stagiune!“ se pot găsi încă la Ofi­ciul Teatral din Pas. Compedia 4 (Tel. 4.6961). Teologică“, azi cea mai bună publi­caţie religioasă. D. MIHAIL CAMARAŞU, colonel şi prefect, a adus salutul judeţului Sibiu, remarcând că se împlinesc 10 luni de când se desfăşoară închegarea noilor orânduiri sociale. Pentru Sibiu ziua de azi e o sărbătoare fiindcă azi se întâlneşte aici prima oaste a ţării, oaste care menţine forţa morală a ţă­rii, a naţiunii şi care luptă prin fla­căra scrisului, precedând, prin con­dei, glasul tunului. Mulţumeşte congresului că a ales Sibiul drept tabără de concentrare şi de lucru. D. dr­. SEVER POP, primar, a a­­rătat că vestea ţinerii congresului ga­zetăresc la Sibiu a umplut sufletul tuturor de bucurie şi mândrie. Presa .. . . .. e chemată să lucreze la unirea sufle­na Guţianu şi d-nii Nae Secăreanu,­­tească a neamului fără de care nu G. Opri­şan, Nicu Teofănescu, Vio­rel Chirideanu, Lucian Nanu. Deco­rurile evocatoare ale Veneţiei din secolul XVIII sunt executate de pictorul Victor Feodorov. * In serile de 5 si 6 Noembrie crt. vor avea loc pe scena Operei două spectacole extraordinare date de an­samblul complet (solişti, cor orche­stră) de la opera de stat din Frank­furt pe Main. Se va cânta „Amurgul Zeilor“ de Wagner şi „Nunta lui Figaro“ de Mozart. Teatrul Ligii Culturale Astăzi la orele 9 şi în fiecare sea­ră teatrul Ligii Culturale de sub di­recţia d-lui Ion Manolescu, repre­zintă celebra comedie a lui Gogol „Revizorul“, ce obţine un mare suc­ces subliniat de mult repetate a­­plauze la scenă deschisă şi rîs co­pios, din partea publicului numeros şi de întreaga critică dramatică. Capodopera lui Gogol se bucură de o foarte bună interpretare şi de o sugestivă montare, datorită d-lui Nicolae Massim, care a pus piesa în scenă în frumoasele deccruri ale d-nei Bragalia. Ordinea spectacolelor Luni 31 Octombrie: Spectacol ce­dat: Marţi 1, Miercuri 2, Joi 3, Vi­neri 4, Sâmbătă 5, Duminică 6 No­embrie în matineu şi seara : Revi­zorul. Opera Română: HARRY BAUR AVIATII DE TURISM a M MMI­­I HMM Eri, toată zîua, s’a desfăşurat pe aeroportul Băneasa, concursul gene­ral al aviaţiei particulare de turism sub patronajul şi de faţă fiind, d. ministru g-ral Paul Teodorescu, încă dela orele 8 şi jumătate ani­matorii aviaţiei româneşti, care a intrat într’un ritm rapid de orga­nizare, constituind şi o preocupare serioasă de stat, au fost de faţă, printre cari notăm: d-nii generali Stoicescu, Gh. Negrescu, Telemac, comandor Scarlat Rădulescu, ing. Cezar Mereuţă, Egon Nasta, Boian­ Arpa, Io­ana Cantacuzino, ing. C. Si­­lişteanu, Felix Stănciulescu, coman­dor Sturdza, ing. Codreanu, ing Pufi Popescu, etc. A fost o revelaţie şi mare satis­facţie pentru toată lumea gradul înalt de pregătire a piloţilor civili, de ambe sexe, cam­ mâine, dacă ţara va avea nevoe, să se alinieze nevoi­lor militare. Temeinica pregătire se datoreşte celor câteva personalităţi, notate mai sus, oare animate de calda dorinţă a M. S. Regelui „pun toate străduin­ţele ca aviaţia românească să fie la înălţimea dorinţei Suveranului. Favorizat de o admirabilă zi lini­ştită de toamnă, concursul a depă­şit toate aşteptările. Rezultatul general oficial va fi dat astăzi.­­ In timpul când se desfăşura con­cursul, Arhiducele Anton de Habs­burg şi arhiducesa Ileana, împreună cu doi dintre copiii lor au plecat cu un avion personal la Belgrad. ­»­i Polonei şi-a deschis cursurile Duminică dimineaţa s’a des­chis în Capitală cursurile şcoa­­lei Politehnice, printr’o solemni­tate deosebită. D-l Vasilescu-Karpen, recto­rul şcoalei, a ţinut cu acest pri­lej un important discurs, spu­nând printre altele că prin con­centrarea întregului învăţământ tehnic superior din Capitală, prevăzută în noul proect de lege, va avea repercusiunile cele mai fericite asupra fiecărei ramuri din acest învăţământ, din toate punctele de vedere. D-l prof. Vasilescu-Karpen a făcut apoi o dare de seamă asu­pra mersului şcoalei în anul expirat. »VIITORUL rirciiiiiiiiiiiSEiiiiL in NOUL LOCAL Sucursala firmei de reputaţie mondială, „Rosenthal“, a serbat ori inaugurarea noului local în care-şi va desfăşura de azi îna­inte activitatea. Localul, este situat în palatul proprietatea Băncei Naţionale Calea Victoriei 22—24, vis-a-vis de prefectura poliţiei. Firma Rosenthal fiinţează în ţara noastră din Martie 1924. Graţie produselor de excelen­tă calitate şi a bunei diriguiri, firma a­ cunoscut succesul meri­tat, ajungând la desvoltarea de astăzi. In 1924, firma „Rosenthal“ şi-a început inaugurarea în plin centrul Capitalei în Calea Vic­toriei 41. Cu timpul, încurajarea publicului contribue la extinde­rea întreprinderei astfel că fir­ma închiriază în plus şi un lo­cal alăturat magazinului în care funcţiona După câţiva ani, aprecierile obiective ale clientelei din ce în ce mai numeroase, obligă direc­ţiunea să-şi mute magazinul. Pentru aceasta a fost aleasă clădirea ridicată de Banca Na­ţională, vis-a-vis de prefectura poliţiei, îmbinând simţul practic cu gustul artistic, noul local oferă un cadru de o sobră eleganţă, imprimând astfel magazinului „Rosenthal“ aspectul unei veri­tabile expoziții de artă. ——-»•»«•« —­Microfonul LUNI 31 OCTOMBRIE 1938 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 Actualităţi. 19.17 Cântecele popoarelor. 19.40 Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski. 20.10 Cretini şi guşaţi de dr. Dem. Faulian. 20.25 Continuarea concertului or­chestrei Radio. 21.05 Ziua economiei, de prof. Ghe­ron Nelca. 21.20 Muzică de cameră : Quarte­­tul Teodorescu. 22 Sport. Radio jurnal. 22.20 Cântece de Brahms: d-na Rosi Baumann Rădulescu (canto). 22.45 Concert de noapte al orche­strei Jean Marcu. Transmis de la re­staurantul „Luxandra Parc“. 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Pe drumul cel bun Continuare din pag. l­a pănăturile în care erau instalate percepţiile şi administraţiile fi­nanciare, şi cine nu cunoaşte ce enorme chirii plătea Statul pen­tru aceste zise localuri, unde funcţionarii stăteau înghesuiţi şi supuşi unei veşnice ameninţări pe care ţi-o pregăteşte o casă insalubră. Planul d-lui V. Slăvescu se continuă. Şi­­ este bine să fie dus până la capăt pentru ca toate institu­ţiile publice să fie scutite nu numai de cheltueli mari şi za­darnice, ci pentru ca să aibă clă­diri corespunzătoare nevoilor instituţiei şi păstrătoare de să­nătate pentru funcţionari. Clfifi zilnic „VIITORUL*" Ultimele știri din străinătate fără șl t­ a presei provincie Cuvântarea d-lui Eugen Titeanu, Subsecretar de Stat al Propagandei Seria cuvântărilor a încheiat-o d. subsecretar de stat E. TITEANU. Am fost profund impresionat de tot ceea ce a prezentat acest congres, ca pioase amintiri colegiale. In această atmosferă corporativă, eu regăsesc acea ambianţă colegială, care mă face să conchid că nicăeri nu se simte mai bine omul decât în cadrul propriei sale meserii. Presa provincială este o necesi­tate. Criza de astăzi nu marchează alt­ceva decât perioada de adaptare. Revoluţia Regală nu a avut sluji­tori mai devotaţi decât presa. In vălmăşeagul evenimentelor In­ternaţionale nimeni nu a arătat mai­ne, mai multă luciditate decât presa mult tact, mai multă comprehensiu­­şi nimeni nu a stat mai mult în aju­torul acţiunei de redresare naţiona­­lă decât presa. Pe planul difuzării reformei ad­Duminică s’a deschis la Sibiu al 7-lea congres al federaţiei naţionale, a presei din provincie. Dimineaţa congresiştii au depus cu­nuni şi s’au înclinat cu pietate la mormintele neuitaţilor scriitori şi zia­rişti: Raţiu, Ursu de Mărgineni, Papiu Marian, Ilie Mageanu, mitropolitul A. Şaguna, Victor Lazăr, etc., apoi în frunte cu d. subsecretar de stat E. Titeanu au luat parte la Sf. Litur­ghie în catedrala mitropolitană. Şedinţa de deschidere s-a ţinut în sala festivă a prefecturii de judeţ care a fost minunat împodobită. Cuvântările Seria cuvântărilor a deschis-o pă­rintele consilier arhiepiscopesc Tran­dafir Scorobeţ care, aducând binecu­vântarea I. P. S. S. mitropolit Nicolae Bălan a spus : înainte de a pleca la Bucureşti I. P. S. mitropolit ne-a co­municat adâncul său regret de a nu putea participa la lucrările acestui congres de presă. I. P. S. este el în­suşi ziarist şi are trainice legături cu presa şi cu ziariştii. I. P. S. S. a scris el însuşi în sens religios naţional şi patriotic. In vremuri de mari riscuri a scris la „Gazeta Poporului“, iar după război a întemeia „Lumina Sa­telor“, care e astăzi răspândită pe tot pământul românesc. A reorgani­zat şi vechiul ziar şagunian „Tele-­ graful Român“ care e condus azi de eruditul teolog şi profesor dr. D. Stă­ni­­loae. Se vede deci câtă importanţă dă I. P. S. presei mai ales că înainte­a minist­rative şi al acţiunei de guvern cu 33 de ani a întemeiat şi „Revista în toate domeniile, nimeni nu s’a făcut ecoul mai sincer, mai nedefor­mat, mai pasionat decât această presă, crainic al guvernării şi al nouilor chemări de stat. # La orele 13 a avut loc un banchet la Bulevard în cursul căruia au vor­bit d. Şt. Vlădescu pentru M. S. Re­gele, Conceanu-Banat, Iov-Soroca, Cialâc-Călăraşi, Nădejde, Lega-Olte­­nia, etc. A încheiat d. subsecretar de stat Titeanu arătând că toate re­vendicările de ordin material şi do­leanţele echitabile îşi vor găsi spri­jin în d-sa. In noua organire a pre­sei se va ţine seamă şi de federaţie, există tărie naţională. Ea trebue să servească şi credinţa în Dumnezeu căci numai din aceasta se naşte dra­gostea de neam şi ţară. Ea e chema­tă să apere şi morala şi viaţa creşti­nă şi familia împotriva oricăror a­­tacuri lăturalnice. D. dr. GH. PREDA, în numele „As­­trei“, arată marea menire a presei. Ea trezeşte şi stimulează întreaga via­ţă românească. Ea ne îndreaptă pasul spre zări frumoase. Ea trebuie să servească publicul în mod corect şi cu informaţiuni precise şi să sprijine instituţiunile fundamentale ale nea­mului. D. GABRIEL SERCA a adus salu­tul asociaţiei ziariştilor minoritari, e­­logiind personalitatea M. S. Regelui. D. ŞTEFAN VLADESCU, preşedin­tele federaţiei, a arătat că presa este o instituţie care a stat şi stă în ser­viciul ţării. De aceia ziariştii trebue să aibă o conştiinţă curată. M. S. Re­gele însuşi a arătat de atâtea ori că apreciază însemnătatea presei. Fede­raţia şi-a fixat un program de muncă şi realizări integrându-se deplin în noul ritm. Ea va cultiva ceea ce este mai curat şi mai înălţător. Ea va susţine regalitatea, biserica, şcoala, magistratura şi armata, căci în sufle­tul fiecărui gazetar trăieşte iubirea pentru aceste instituţiuni. Ca naţionalişti ziariştii ţin să plăs­­nuiască mai întâi unirea cea mare şi să cinstească memoria gazetarilor de pe aceste plaiuri pe cari de altfel istoria îi va oglindi în toată strălu­cirea. Mulţumeşte tuturor vorbitorilor şi mai ales d-lui subsecretar de stat, Titeanu, apoi d-lui primar şi d-lui prefect şi cere sprijin pentru gaze­tarii din provincie. D. DIDIER POULAIN, directorul ziarului „Candide“ exprimă senti­mentele d-sale pentru naţiunea ro­mână şi presa românească şi dorinţa ca relaţiile de prietenie să se accen­tueze. D. GH. LUNGULESCU, în nu­mele d-lui Stelian Popescu şi al zia­rului „Universul“ arată că acesta a luptat şi a pregătit unitatea na­ţională a românismului; a evocat a­­poi fapte emoţionante şi ziariştii că­zuţi pe front şi cari au trezit con­ştiinţa naţională, de la Lascăr Lu­­ţiu, copilul genial al Bucovinei care n’a voit să părăsească Bucureştiul fără să-l apere şi a murit eroic la Ştefăneşti, în marginea oraşului, până la Ion Grămadă şi Casian Mun­teanu ziaristul şi scriitorul bănă­ţean, care a aflat prin ruşii bolşe­­vizaţi despre înaintarea grupului Berthelot spre Dunăre, aducând ast­fel imense servicii armatei. Toţi şi-au încununat apostolatul prin­­tr-un­ sfârşit eroic. Viaţa lor astăzi mai­ mult ca oricând ne poate servi de îndreptar şi că viaţa nu are nici un preţ dacă nu e luminată de o credinţă într’un ideal. D. COLPESCU-CLUJ a vorbit apoi în numele presei din Ardeal ară­tând că aceasta are nevoie de multe ajutoare. Premiile samur­ai Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ aminteşte că a luat asupra sa tipărirea operelor ce vor fi prezentate comitetului pentru pre­mierea scriitorilor tineri, continuând astfel iniţiativa d-lui prof. D. Gusti, din timpul ministeriatului domniei sale. Manuscrisele pentru premiile scriitorilor tineri pot fi depuse cu în­cepere de la 1 Noembrie şi până la 31 Decembrie a. c. Premiile pe anul 1939 sunt în nu­măr de patru şi vor fi acordate pen­tru poesie, esseuri şi studii din do­meniul artelor, filosofiei şi ştiinţelor morale. Premierea consistă în tipări­rea şi editarea manuscrisului de că­­­tre Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II*, autorului respectiv acordându-i-se drepturile de autor o­­bişnuite. Manuscrisele vor fi, pe cât se poa­­te, bătute la maşină şi fără numele autorului. La predare se va da fi­cărui manuscris un număr de ordine ce se va repeta pe plicul ce va în­soţi fiecare manuscris şi în care vor fi trecute numele şi adresa autorului. Manuscrisele trebuesc depuse până la 31 Decembrie a. c. la sediul Fun­daţiei pentru Literatură şi Artă „Re­gele Carol II“, B-dul Lascăr Catar­­gi, 39, Bucureşti. Orice scriitor tânăr poate prezenta un manuscris spre premiere, indife­rent dacă autorul mai are sau nu o lucrare tipărită. Manuscrisul predat spre premiere trebue să fie inedit. In interval din­tre depunere și premiere, manuscri­sul nu poate fi tipărit în total. Lucrările prezentate vor fi cetite şi apreciate de comitetul pentru premie­rea scriitorilor tineri, iar rezultatul va fi dat publicităţii în ziua de 1 Martie 1939. Cărţi şi Reviste In editura Institutului de Cultură Polonă din România, a apărut cel dintâi manual de limbă polonă în limba română, datorit d-lui Ştefan Glixelli, distins romanist, fost lec­tor de limba polonă la Universita­tea din Bucureşti şi actualmente profesor la Universitatea din Cra­covia. Acest „Manual de limba polonă“ este — după cum spune însuşi au­torul, în prefaţa valorosului volum, — un rezultat al lecţiunilor predate de d-sa la Facultatea de Litere din Bucureşti, în cursul anilor 1934— 1938 (după ce predase polonilor, în cadrul catedrei sale de filologie ro­manică, la Universitatea din Wilno, limba şi literatura românească). In „Manualul de limba polonă“, fiecare lecţie de gramatică este în­tovărăşită de o bucată de citire, ce urmează a fi o materie de conver­saţie. — în acest scop, autorul a pus după fiecare bucată de citire, un grup de întrebări cărora profesorul va creşte numărul,­­ iar începând de la mijlocul manualului, bucăţile de citire cuprind scurte expuneri ale geografiei, ale istoriei şi literaturii polone. Lucrării d-lui profesor Ştefan Glixelli i se cuvine atenţiunea şi elogiile tuturor. Anul XXX Nr. 9248. t Ardea I. Mănescu cu fii Niculae, Alexandrina Irina, Margareta şi Pe­tre precum şi familiile înrudite pof. I. Barbu, pr. M. Georgescu, I. Şte­­fănescu, R. Tom­a şi D. Tucă, cu ne­mărginită durere anunţă stingerea din viaţă a mult iubitului lor soţ, tată, ginere, cumnat şi unchi Institutor pensionar Fost revizor şcolar în etate de 64 ani decorat cu răsplata Muncii şcolare cl. II-a şi I-a, răsplata Muncii pen­tru construcţii şcolare cl. I şi Co­roana României în gradul de cava­ler, decedat în ziua de 30 Octom­­brie 1938, orele 23,30, după o lungi suferinţă, înmormântarea va avea loc la cimitirul comunei Daia-Vlașca in ziua de 1 Noembrie 1938, orele 12. ion r. mm Judecătoria Mixtă Diciosănm­artin SECŢIA CF. Citaţie prin Publicaţie Judecătoria Mixtă Dociosânmartin secţia cf., aduce la cunoştinţa credi­torilor interesaţi că debitorul Pal Ştefan şi soţia domiciliaţi în Băgaciu a cerut radierea menţiunilor de asa­nare înscrise în prof. fund. Nr. 821, 1179, 964 şi 851 a comunei Băgaciu cie încheierea Nr. 1952/1938 cf. în care scop a fixat termen pentru desbaterea cauzei pe ziua de 13 Dec. anul 1938, ora 9­0 a. m. invitând părţile să se înfăţişeze în faţa acestei instanţe Str. Regele Ferdinand Nr. 28 aşi Nr. 5, sub urmările legale. Judecător-șef, Bercan m. p. al. director cf. Ogrean m. p, No. 1952/1938 cf. Didosânmartin, la 7 Oct. 1938. P&IMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTA" PUBLICAŢfUNE Se publică spre cunoştinţa gene­rală că, în ziua de 22 Noembrie a. c., orele 5 după masă se va ţine la Primăria Municipiului Constanţa li­citaţie publică, cu oferte scrise, tim­brate şi închise în plic sigilat pen­tru închirerea până la 1 Aprilie 1939 a gheretei Nr. 20 din Piaţa Unirii. Art. 88—110 din L. C. P. sunt a­­plicabile acestei licitaţii. Garanţia provizorie este de 5 la sută care se va depune odată cu oferta iar cea definitivă de 10 la sută, se va depune de către adjude­­catar la semnarea contractului. Caietul de sarcini şi orice alte in­­formiaţiuni se pot vedea la Secţia Bunurilor în zilele şi orele de birou Preşed. Com. Licit., Indescifrabil Secret. Com. Licit., Elena Filip Nr. 31322 din 28 Oct.. 1938 SPORT DIFERITE V­enus, jucând indolent şi leneş ,a­r fi obţinut o grea victorie asupra F­ I­I. C Carpaţi cu 1-0 (0-0). D­ipensia, înfruntând la ea acasă ÎFK pe Victoria, a reuşit să-şi adju­dece încă două preţioase puncte în clasament. Scorul 4-3 este dovada a­­prigei lupte ce s-a dat la Cluj. L­a Arad, Gloria a învins cu multă greutate pe C. F. P. V. Tricolor cu 1-0. a Reşiţa, A. M. E. F. A., contrar până de U. D. R. cu 3-2 (2-1). a Timişoara Juventus în formă slabă a cedat categoric China zului cu 5-1 (2-1). έn urma acestor rezultate situaţia­­ în clasament a rămas aceeaşi, con­ducând tot Venus, urmat de Ripen­­sia la două puncte diferenţă, A. M E. F. şi Carpaţi la 4 puncte. U­­ni­rea Tricolor a ţinut primul match în turneul întreprins în Orient la Istambul, unde a cedat e­­chipei Peru cu 2-1.

Next