Vocea Covurluiului, iulie 1885 (Anul 13, nr. 2784-2809)

1885-07-02 / nr. 2784

VOCEA COVURLUIULUI cinat cu presidenţia consiliului pe tot timpul absenţei D-lui Ioan Brătianu.­­ Lucrările de construcţiune ale Băncei Naţionale din Bucureşci se urmază cu multă activitate, sub con­ducerea D-lor architecţi Cerkez şi Băicoianu. Temeliile, boltele şi galeriile sunt toate în beton. Se­­jlice că ele ar costa pănă acum aproape un milion. — Aflăm că D. Ioan Brătianu, ministrul ad-interim la resbel, a decis, în urma nemulţumirilor ivite în ar­mată cu ocasiunea stabilirii tablou­rilor de înaintare, a amâna crearea celui de al patrule regiment de ro­şiori. Aşa­dar locotenenţii-coloneli de pe tabloul de înaintare nu vor fi înain­taţi în anul acesta. — D. Vidraecu, prefectul jud. Ba­­cău, şi-a dat demisiunea, care sa şi primit. — Sâmbătă s a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţa D lul loan Brătianu. — De Sâmbătă, 29 iunie, s a pus în circulaţiune un tren de plăcere între Focşani şi băile Podul-Putnei. Acest tren va circula numai Duminecă, şi va pleca din Focşani la 6 ore şi 15 minute. — Duminecă sora a sosit în capi­tală arhiepiscopul catolic Palma, care înlocueşte pe monseniorul Paoli. Emi­nenţa mea vine de la Roma, unde s’a făcut ceremonia consacrării sele. — Dilele aceste­a, prim-ministru a chiemat mai mulți medici spre ai consulta asupra sănătății sale și asu­pra curei ce trebue să facă. Ni se spune că medicii ar fi fost de părere că băile cari ar conveni mai bine primului ministru ar fi cele de la A­x les Bains. — Cetim în Voința naționala . Sâmbătă dimineța D. A. Stolojan, ministrul domenielor, a primit la mi­nisterul său un însemnat număr de proprietari și cultivatori de vii, cari­­veniau să se plângă cătră D-sea con­tra măsurilor de distrugere a viilor,­­zicând că acesta e o calamitate din cele mai mari pentru ei, şi rugându-l să amâne pănă la toam­ă aplicarea acestei măsuri, pentru ca să poată lua rodul viilor, care, după cum susţin el, este mai îmbelşugat de­cât în cel din urmă ani. D. ministru Stolojan, după ce a ascultat cu multă bunăvoinţă plân­gerile interesaţilor, le a spus că gu­vernul, împins numai de o absolută necesitate, a recurs la acest mijloc extrem, ca o precauţiune pentru ca flagelul să nu se întindă mai departe. D. Stolojan a declarat categoric re­clamanţilor cum­ că legea pentru com­baterea filoxerei va fi aplicată cu cea mai mare echitate şi prudenţă şi că acei care ar comite excese de putere în executarea măsurilor de precauţiu­­ne vor fi daţi judecăţii, spre a şi pri­mi pedeapsa meritată, iar persoanele lăsate prin aceste excese vor fi des­păgubite. Cât despre revocarea instrucţiuni­lor date pentru distrugerea viilor fi­­loxefate, D. ministru a declarat că D-sea nu poate face alt­ce­va de­cât a supune cestiunea consiliului de mi­niştri şi D-sea va susţinea cât va putea cererile interesaţilor. D. ministru a promis că în curând se va duce în Dealul Mare spre a se încredinţa despre modul cum se a­­plică legea pentru combaterea filoxe­rei, şi terminând a povâţuit pe ţărani ca, în toate cestiunile însemnate, el să fie cu chibzuire şi să aibă în ve­dere, pe lângă interesul lor propriu, şi interesul general , de altmintrele, ori de câte ori vor întîmpina vre­un neajuns, să nu se adreseze guvernu­lui, care va lua negreşit în conside­­raţiune ori ce cerere draptă. In urma acestor asigurări ale D-lui ministru Stolojan, sătenii s’au retras, rămânând să aştepte hotărîrea luată în consiliul de miniştri în aceasta a­­facere. — Cu trenul de Vârciorova de Sâmbătă dimineiţa D. G. Vernescu a părăsit capitala. — Aflăm că lotul principal de 20 mii lei al loteriei de Ploeşoi, care sa tras Dumineca trecută, a fost câştigat de trei ţerani din judeţul Prahova, cari cumpăraseră în tovărăşie 15 bilete. — Lucrările pentru restaurarea localului Adunării deputaţilor conti­nuă a a se executa cu multă activi­tate şi se crede că la finele lunei lui iulie ele vor fi complectamente ter­minate. O comisiune, compusă din D­nii deputaţi St. Bellu, I. Codrescu şi I. Urlaţeanu, a fost numită de biuroul Camerei spre a aviza la mobilarea şi luminarea localului Adunării depu­taţilor, care este reconstruit într’un mod radical. După cât aflăm, comisiunea este de părere ca mobilierul cel vechiu să fie schimbat cu un altul nou. După cât aflăm, comisiunea este de părere că mobilierul cel vechiu să fie schimbat cu un altul nou. S’au început tratări cu compania de gaz de la Filaret pentru introdu­cerea gazului fluid în întregul local. — D. D. Sturza, ministru al in­strucţiunii publice, şi D. Sp. Haret, secretar general al acestui minister, erau aşteptaţi Sâmbătă diminaţa în ca­pitală. — Cetim în VIndépendance rou­maine . Se asigură că D. G Radu, direc­torul divisiunii comunale de la mi­­nisteriul, de interne va fi numit pre­fect al judeţului Falciu. — Scrisorile şi­­fiarele din Occi­dent sosesc acum prin Predeal cu mult mai curând de cât mai înainte. In curând organisarea distribuirii va fi terminată, şi atunci publicul va profita de aceasta amelioraţiune. — Canoni­ra anglesă Kokatrice, care staţionază de obicei­ în portu­rile Dunării, a aruncat la 5 Juliet cora în portul Constanţa. — Peste câte­va z­ile vor pleca­­ Rusia­­. colonel Wartiadi și vete nărui D. Colben spre a cumpărai] pentru armată. — Aflăm că D. Kenin, ministr plenipotențiar al Terilor-de-Jos, pleca în curând în străinătate în vi­tutea unui congediu. In timpul absenței sale afacer legațiunii vor fi gerate de D. E. G­­er secretar interpret. — O persoana din Tulcea asigu că lăcustele din jurul acelei localiti sunt aproape exterminate. Serbarea aniversării a 50 a Ac­demie! mihailene din Iași. Precum am fost arătat în câte­ va­­ mere consecutive a daruim nostru, acea serbare semi-seculară a întemeiăriî învi mîntuluî înalt din Moldova a avut loc filele de 26 şi 27 iunie a. c. Mercur­­mineţă în 26 ale curentei, pe la 7 ore, început a se aduna în pieţa Ştefan-cel-M, scóalele primare, scóalele secundare, scol superioare, scoala militară, scoala technică, u­torităţile, delegaţiunile şi multe alte p­lane distinse invitate. Cortegiul a ples în ordinea stabilită prin programă la or­ă spre metropolis în sunetul musicelor.­­ oficiul divin s’a săvârşit de însuşi I. P. S. metropolitul Iosif, încunjurat de m­ai cler. După finirea serviciului divin s’a ţii o panahidă şi după acesta P. S. S. episo­pul de Roman Melhisedec a ţinut un c­­urs elocvent, prin care a arătat că bi­­rica şi scoala urmăresc acelaşi scop, adt acel de a lumina şi instrui. După f­ivm­ acestui discurs procesiunea a plecat de metropoliă pe jos în sunetul a doue nu, pănă la liceu. In fruntea procesiunii era I. P. S­­. metropolitul Ios­i, însoţit de S. L. arhiereii Melhisedec, Irimia şi Va­rian Râmniceanu, D. ministru al cultelor D. Sturza, directorul acestui minister, Spiru Haret, D. Culian, rectorul Univ­­ităţii, D. Dim. Gusti, D-nii generali Ra­­viţă şi Vlădescu, D. prefect al oraşului mai multe persoane de distincţiune din o­mul nostru. Ajungând procesiunea in or­nea programei la liceu, a fost primită un imn intonat de chorul vocal. Aici a ţinut un discurs de ocasiune Culiano, rectorul Universităţii, apoi un c­­urs D. Burla, directorul liceului, asupra veţămintului primar şi secundar de la ii, incoce, D. ministru Sturza a rostit asem­ un discurs relativ la înveţămint. După ace D. ministru a dat o visită D-lui direc Burla şi a visitat apoi conservatorul de n sul. Stăruia mai apoi a crede în el, a­­ apera, a goni de la ea ideea u­­nei trădări. Spera mertu a l revedea, mai cu rema lu ultimele timpuri, când era pe pragul morţii. Cam în acea epocă mama şi co­pila făcuseră cunoscinţă cu Armand­ junele despre care am vorbit. Locuiau meia fu cuartalul latin amil doue. Ocupt àlu o casă întune­cată, din strada Sântului Jacob, doue mici camere, una în care lucrați, ceea- 1 altă unde se culcați alăture, în doue paturi de fer. In o­fcera mama se întorsese singu­­ră, ce­va mai curând, pentru a găti mesa, când areji prin părete un sgo­­mot ciudat. Ar fi emis cine­va suspine înădușite, planșete. Se opri din lucrul ei surprinsă și ascultă. Sgomotul persista, devenia mai în­țeles și pleca din camera vecină. Berta știa că acea cameră era lo­cuită de un june pe care’l întâlnise une­ori pe scări și care o saluta tot­d’a­una cu respect. Observase deja aerul trist a acelui chiriaș, aspectul miserabil a hainelor sale... El oare se plângea, era bolnav poate? Ieşi pe carte, şi-şi lipi urechea de brusca uşei. Nu se înşelase. Vi­ju pe vecinul ei trântit peste pat, svârcolindu se îmbrăcat. Cheia era la uşă. O întoarse şi întră. La sgomotul ce făcu, junele se sculase răpide. El o privi cu totul ruşinat, cu o­­chii roșiți. — Ierta mea... murmură ea. Am au­zrit suspine... Suferi ? Dânsul părea a nu înțelege, cu to­tul zăpăcit de a fi surprins ast­fel. — Nu sufer, răspunse el. — Ai veni o scârbă ? Făcu astă întrebare cu aerul ei bun, matern. Junele, înduioșat, începu a plânge. — Sunt vecina D­­élé, murmură ea, ne cunoascem­ noi. Dacă pot să'ți fiu utilă.. Junele, cam bănuitor la început, fu ademenit de fisionomia onestă (.ompatimitoare a lucratoril. li povesti totul. Istoria mea era aceea a multor juni pleca­ți din provincia la Paris pentru ași încerca norocul și cari nu găsesc de multe ori de­cât decepțiune, mi­­seriă, boala, sfârșire și moarte. Dânsul se ijurm­a Armand Rivière. Își pără­sise ținutul, Charenta, ma­i fără mij­­loace, num­ai cu banii de voiagiu în posi nar. N avea vocațiune bine de­terminată. Venea să caute o treaba, o trea­vagă pe care o ambiponeza toţi tu ce au puţina educaţiune şi caii i şei ii ce sa tacă. Se ducea la Pa) pentru a scrie îu un biurou, du txpnsiunea consacrată... Care biuro orl­ care !.. Aducea cu dînsul dre sprijin câte­va scrisori de recoma­dare ce un amic a tatalui seu, ai ploiat la contribuţiuul, ii de duse. Pi duse pe mamă fiind încă mic. So­ra să câştige la Paris destul bal pentru totul sta şi pentru el. După zâpâcela primelor z­ile, pi dusă de imensitatea stradelor, a cai­lor, de sensaţiunea infinită ce produ aspectul capitalei, se puse hotarii pe lucru. Duse scrisorile în consoli­­ţi, unele după altele, şi decepţiunile s­cepure. Pretutindene cuvinte , ne, dar nimic precis, plângeri şi vae asupra greutăţilor tuturor treburile

Next