Vocea Covurluiului, iulie 1885 (Anul 13, nr. 2784-2809)
1885-07-24 / nr. 2803
VOCEA COVURLUIULUI Cxoxzlcà. irxtôxiôïâ, — Cetim în Romanul : Mai mulţi Romani din Bucovina, simţind necesitatea unei societăţi politice, care să lupte spre deşteptarea poporului. D. loan I Bumbac a convocat o adunare, în sala Mielul de aur din Cernăuţi, la acest scop. Societatea s’a constituit sub numele de Concordia. Profesorul I. C. Bumbac a fost ales preşedinte, iar D Leon Key, vice preşedinte. S’au mai ales : subt vice preşedinte D. C. Florea; secretar, Gr. II dip ; casier, D. Voroaeil ; controlor, M Cantemir ; membri, Duil S. Cantemir, S. Cernusca şi M Mirco — Ni se anunţă din Virna că tîncri locotenent de geniu Const Creaga de la seala’politechnica din acel oraş, a trecut examenele cu cel mai mare succes, şi va trece în seoala superiori de geniu, unde sunt totd’auna elevii cei mai tari. — Pentru a se încredinţa că serviciul de inspecţiune al acciselor se face cu scrupulositate şi în tot timpul nopţei, primăria a luat decisiunea să înfiinţeze ceasornice la toate barierile. — M. S. Regele Suedie şi Norvegiei a binevoit a decora pe D. general Cernat, colonelii Algid, Budişteanu, Cruţescu, căpitan Staicovici şi alţi ofiţeri români. — Ni se spune că sublocotenentul Cucu, din regimentul al 6 lea de artilerie, va fi trimis înaintea unui consiliu de reformă, sub inculpare de greşeli grave. — Mai mulţi artişti societari au luat hotărîrea să demisioneze de la Teatru naţional pentru că, pe de o parte , au redus 10.000 din subvenţiunea acordată pănă acum, iar pe de altă parte, Comitetul, luând de normă nisce viitoare recete fictive, a încheiat un budget representând suma de 206.000 lei cheltueli . D. Lupu Costăche, jocţiitorul de director al ministerului de interne, s a întors ieri diminaţă din Moldove, după o absenţă de douăzire. — In cestiunea măcelarilor, aflăm că ministerul a intervenit pe lângă primârie, spre a reveni asupra ordonanţei date. Deci, primăria va tolera vânzarea carnet pe stradă cu condiţiunea expresă ca toate coşurile să fie învelite cu pânză, acesta în interesul igienei publice. — Epitropia geamiei musulmane din Cernavoda a cerut ministerului autorizaţiunea de a da un bal cu tombolă în folosul reparării geamiei. Ministerul a aprobat aceasta cerere — Ctum în Voinţa Naţională. Direcţiunea căilor ferate face cunoscut că în zilele de 12 şi 13 Augut 1885, se vor ţinea licitaţiuni pentru darea in întreprindere a construcţiunii zidăriei şi terasamentelor podului de peste rîul Râmnic, pe linia ferată Marăşeşci-Buzeu, şi ale podului de peste rîul Şuşiţa, pe linia Mărăşeşci Buzeu. Valoarea celor de întâi lucrări este de 85,758 lei 67 bani, iar a celor de al douilea de 47,772 lei 73 bani. — Suntem informați că D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, a sosit Sâmbătă, la ora 5, la Marienbad în deplină sănătate. — Cu trenul de Vârciorova de a gera D. S. Populeanu, procuror general pe lângă Curtea de apel din Bucureşcî, s’a reîntors din inspecţiunea ce a făcut parchetelor tribunalelor din circumscripţiunea acestei curţi. — D. Lupu Costache, secretar general adinterim al ministerului de interne şi prefect al judeţului Tutova, s a reîntors eri dimineața de la Beriad, unde fusese spre a’și vedea familia. — D. general-adjutant Falcoianu, ministru de Iisbel, a plecat ieri diminață la moșiă, de unde se va reintoarce astă serie. — D. C. Nacu, ministru al justiției, s’a reîntors ieri la Sinaia. — D. colonel M. Pastia, directorul general al poştelor şi telegrafelor, s a reîntors ieri de la Sinaia, unde a fost primit în audienţă de concediu de M. S. Regele. MM LI. au binevoit a opri la dejun pe D. colonel Pastia. De a pleca aci la Berlin spre a lua parte ca delegat al României la congresul internaţional de telegrafie, care se va deschide în acel oraş Luni, 10 August s. n. D. colonel Pastia va fi însoţit de D. lacovescu, şeful serviciului de ambulanţe din gara de Nord. — Ni se scrie de la Sinaia : D. D. Sturza, însoţit de D-nii Karet şi Dr. Brânză, a făcut al’altaieri o excursiune de 11 ore în Bucegi. — Ieri diminaţă, cu trenul de la 5 ore, D. D. Protopopescu, directorul general al regiei monopolului tutunurilor şi sărel şi locţiitor de secretar general al ministerului de finanţe, s a reîntors de la Lacu Sărat, unde a petrecut aceste două bărbaturi. — Astă-tji Marţi, se aşteaptă reîntoarcerea în Capitală a D lui general Dr. Fotino, directorul general al serviciului sanitar, din inspecţiunea ce a făcut în judeţele din România-Mica — Ni se telegrafieza din Constanţa că alaltăieri s’a a inaugurat nouele băi din acel oraş, în presenţa D. Em. Culoglu, prefectul jud. Constanţa. Fiecare bae are câte 20 de cabine. Au asistat la acesta serbare vre-o 3000 persoane. Proiectul acestor băi este făcut de D. Gafenco, directorul căi ferate Constanţa Cernavoda, iar lucrările s’au executat de D-nul Titus Dunca, inginerul judeţului, şi Gafenco tatăl architect, în curs de 30file cu 70 lucrători. — Cetim în România : MM, ML. Regele şi Regina vor pieca la Königstein în Taunus, la 3]. Iulie sau la 1 August. O telegramă ce publică (fiarele nemţeşci anunţă dil MM. LL. sunt aşteptate în acea localitate la 3 (15) August. — Administrator al creditului agricol din R. Sărat se va țntui D. îl Barbuceau, absolvent al scelei de comerciu din Bucurescî. — Ni se scrie că în comuna Sibilele din R. Sărat bântue disenteri sub formă epidemică. Mai mult de 60 persoane sunt bolnave. — Citim în L’Indépendance row mâine . D. Em. Grădistenu, preşedintelel Curţei de compturi, care a suferit mult în urma operaţiei, ce i s’a făcut la un ochiu acum fiind aproape viui decât, a plecat ieri cu D-na Grădiciteanu la băile de la Slănic. — D. loan Docac după o lungă ştidere în Francia şi Germania s a reîntors în ţară. | — Se vorbeşte despre apropiata sosire a A. S. şi R prinţul Eugenii] de Austria, nepotul M. S. Imperato]riul Franţ Josef. Alteţarea este locotenent în a I 3-lea regiment de husari din garni Isoana Braşovului. Va trage la otel Peleşii — Aflăm cu plăcere că D. Dial Brătianu, care a fost cjitele aceste foarte bolnav, se află mai bine. Cu toate astea D-sea n’a părăsit încă camera. I — Tribunalul de Iaşi a declar*:"II N i falit pe D. N ne comerciant din Iaşi" — Sunt numiți: D-nil Dimitrii Talian în funcțiunea de sub prefer U plasa Bistriţa de Sus, județul Bacău M. S. Bismeriţa în funcţiune de poliţanit al oraşului Baci. n, M. Baldulescu în funcţiunea de comisar ciksj . pe lângă prefectura poliţiei capitalei, C. Senătescu în fumţiunea di sub prefect la piaştie întrunite Câmpu Ilahniţa. G. Burileanu în funcţiunea de era lada sea, frica II cuprinse din noU. In ajun, era astfel de agitat încât hârtii îi căzuse din portalului când îl deschise, fără măcar să bage de seamn, și acele hârtii erau acolo, întinse pe scânduri, formând pete albe. Scaunul seu, care fusese pe jumătate răsturnat sculându-se răpede, rămăsese în aceeaşi posiţiune, cu speteza spre biurou, care 1 sprijinia. Totul îl amintia teribilul minut ce petrecuse acolo. Işl strânse hârtiele, işl puse biuroul in ordine şişi începu lucrul ()iluic, paciuic in aparenţă, înse cu inima strînsă de o frică ascunsă ce nu şi explica şi pe care nu o putea alunga. Trecuse aproape jumătate ora de când era acolo, silindu se a nu gândi decât la lucrul său, cu capul plecat pe cifre, când ușa micului stft cabinet se deschise. Jones Trenk apăru. Salută pe junele om și ijise : — D. director te întreba ! Armand se sculă pe jumătate, sear băd, piciórele fugind sub el. — Pe mine ? îngână el, abia putând vorbi. — Pe D-tea, și numai de cât Omul cu părul roș se depărtă, Finanțatul Liliei se sculă cu totul. Era așa de prăpădit încât s ar fi speriat singur dacă ar fi avut o oglindă să se privească. Era mai bine de un an de când D. director nu’l întrebase. îji asta se brodea tocmai a doua (Ji. Bietul băiat abia se putea ţinea pe picioare. Inima I batea cu o violenţă extrema. Se sfârşea... Ieşi cu toate acestea, traversă biuroul public şi apucă pe scară. Nici un client nu era încă acolo, inse toţi amploiaţii stăteai! lângă ghiumeturile lor, așteptând. El își închipuia că toți eratt ocupaț în al privi... Simția ochii lor apăsânduse asupră'l. Mergea cu un pas șovăitor, ca un somnauriu). Unul din camarazii sel il interpelă râsând. — Ia spune, (J'*« *1 cu jumătate voce, ai tust la veri o petrecauie d e pănă ieri. Armand se întoarse tresărind. — Pentru ce ? întrebă el. — Eșcî verde. Dineul nu răspunse, însă se sili se capete puțin sânge rece. In fine sosi înaintea cabinetului directorului Un ușier, nalt de sus** picidre, cu cravata albă, cu frac, stătea nemișcat înaintea ușei. — D. director, întrebă Armand cu o voce fără salivă, neîndrăsnind măcar să ridice ochii asupra omului, pt care nu’l cunoscea, funcțiunile sărt nechiemându’l nici o dată la rândul de sus. D. ^director e foarte ocupat... A trămis să mă chieme... Băiatul se uită la el. Dea esci D. Armand Rivière î lua, D le. — Intră fușierul deschise ușa largă, Fără voie, Armand îi veni să st dea înapoi. In profuncjimele cascate a cabinetului, zărise serjând înaintea unui biurou solemn și rece ca o statue de marmoră, Samuel Moore al cărui nume numai, îl intimida.