Vocea Covurluiului, iulie 1885 (Anul 13, nr. 2784-2809)

1885-07-24 / nr. 2803

VOCEA COVURLUIULUI Cxoxzlcà. irxtôxiôïâ, — Cetim în Romanul : Mai mulţi Romani din Bucovina, simţind necesitatea unei societăţi po­litice, care să lupte spre deşteptarea poporului. D. loan I Bumbac a con­vocat o adunare, în sala Mielul de aur din Cernăuţi, la acest scop. Societatea s’a constituit sub numele de Concordia. Profesorul I. C. Bum­bac a fost ales preşedinte, iar D Leon Key, vice preşedinte. S’au mai ales : subt vice preşedinte D. C. Florea; secretar, Gr. II dip ; casier, D. Voroaeil ; controlor, M Cantemir ; membri, D­uil S. Cante­mir, S. Cernusca şi M Mirco — Ni se anunţă din Virna că tî­­ncri locotenent de geniu Const Creaga de la seala’politechnica din a­­cel oraş, a trecut ex­amenele cu cel mai mare succes, şi va trece în seoala su­­periori de geniu, unde sunt tot­d’a­­una elevii cei mai tari. — Pentru a se încredinţa că ser­viciul de inspecţiune al acciselor se face cu scrupulositate şi în tot tim­pul nopţei, primăria a luat decisiu­nea să înfiinţeze ceasornice la toate barierile. — M. S. Regele Suedie şi Norve­giei a bine­voit a decora pe D. ge­neral Cernat, colonelii Algid, Budiş­­teanu, Cruţescu, căpitan Staicovici şi alţi ofiţeri români. — Ni se spune că sub­locotenen­tul Cucu, din regimentul al 6 lea de artilerie, va fi trimis înaintea unui consiliu de reformă, sub inculpare de greşeli grave. — Mai mulţi artişti societari au luat hotărîrea să demisioneze de la Teatru naţional pentru că, pe de o parte , au redus 10.000 din subven­ţiunea acordată pănă acum, iar pe de altă parte, Comitetul, luând de normă nisce viitoare recete fictive, a încheiat un budget representând suma de 206.000 lei cheltueli . D. Lupu Costăche, joc­ţiitorul de director al ministerului de interne, s a întors ieri diminaţă din Moldove, după o absenţă de două­­zire. — In cestiunea măcelarilor, aflăm că ministerul a intervenit pe lângă primârie, spre a reveni asupra ordo­nanţei date. Deci, primăria va tolera vânz­area carnet pe stradă cu condi­­ţiunea expresă ca toate coşurile să fie învelite cu pânză, acesta în inte­resul igienei publice. — Epitropia geamiei musulmane din Cernavoda a cerut ministerului autorizaţiunea de a da un bal cu tombolă în folosul reparării geamiei. Ministerul a aprobat aceasta cerere — Ctu­m în Voinţa Naţională. Direcţiunea căilor ferate face cu­noscut că în zilele de 12 şi 13 Au­gut 1885, se vor ţinea licitaţiuni pentru darea in întreprindere a cons­­trucţiunii zidăriei şi terasamentelor podului de peste rîul Râmnic, pe li­nia ferată Marăşeşci-Buzeu, şi ale po­dului de peste rîul Şuşiţa, pe linia Mărăşeşci Buzeu. Valoarea celor de întâi lucrări este de 85,758 lei 67 bani, iar a celor de al douilea de 47,772 lei 73 bani. — Suntem informați că D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, a sosit Sâmbătă, la ora 5, la Marien­bad în deplină sănătate. — Cu trenul de Vârciorova de a gera D. S. Populeanu, procuror ge­neral pe lângă Curtea de apel din Bucureşcî, s’a reîntors din inspecţiu­­nea ce a făcut parchetelor tribuna­lelor din circumscripţiunea acestei curţi. — D. Lupu Costache, secretar ge­neral adinterim al ministerului de in­terne şi prefect al judeţului Tuto­­va, s a reîntors eri dimineața de la Beriad, unde fusese spre a’și vedea familia. — D. general-adjutant Falcoianu, ministru de Iisbel, a plecat ieri diminață la moșiă, de unde se va re­­intoarce astă serie. — D. C. Nacu, ministru al jus­tiției, s’a reîntors ieri la Sinaia. — D. colonel M. Pastia, directorul general al poştelor şi telegrafelor, s a reîntors ieri de la Sinaia, unde a fost primit în audienţă de concediu de M. S. Regele. MM LI. au bine­voit a opri la dejun pe D. colonel Pastia. D­­e a pleca ac­i la Berlin spre a lua parte ca delegat al României la congresul internaţional de telegrafie, care se va deschide în acel oraş Luni, 10 August s. n. D. colonel Pastia va fi însoţit de D. lacovescu, şeful serviciului de ambulanţe din gara de Nord. — Ni se scrie de la Sinaia : D. D. Sturza, însoţit de D-nii Ka­ret şi Dr. Brânză, a făcut a­l’alta­ieri o excursiune de 11 ore în Bucegi. — Ieri diminaţă, cu trenul de la 5 ore, D. D. Protopopescu, direc­torul general al regiei monopolului tutunurilor şi sărel şi locţiitor de secretar general al ministerului de finanţe, s a reîntors de la Lacu Să­rat, unde a petrecut aceste două băr­­baturi. — Astă-tji Marţi, se aşteaptă reîn­­toarcerea în Capitală a D lui general Dr. Fotino, directorul general al ser­viciului sanitar, din inspecţiunea ce a făcut în judeţele din România-Mica — Ni se telegrafieza din Constanţa că alaltă­ieri s’a a inaugurat nouele băi din acel oraş, în presenţa D. Em. Culoglu, prefectul jud. Constanţa. Fie­care bae are câte 20 de cabine. Au asistat la acesta serbare vre-o 3000 persoane. Proiectul acestor băi este făcut de D. Gafenco, directorul căi ferate Con­stanţa Cernavoda, iar lucrările s’au executat de D-nul Titus Dunca, in­ginerul judeţului, şi Gafenco tatăl architect, în curs de 30­­file cu 70 lucrători. — Cetim în România : MM, ML. Regele şi Regina vor pie­ca la Königstein în Taunus, la 3]. Iulie sau­ la 1 August. O telegramă ce publică (fiarele nemţeşci anunţă dil MM. LL. sunt aşteptate în acea lo­calitate la 3 (15) August. — Administrator al creditului a­gricol din R. Sărat se va țntui D. îl Barbuceau, absolvent al scelei d­e comerciu din Bucurescî. — Ni se scrie că în comuna Sibi­lele din R. Sărat bântue disenteri­­ sub formă epidemică. Mai mult de 60 persoane sunt bolnave. — Citim în L’Indépendance row­ mâine . D. Em. Grădistenu, preşedintelel Curţei de compturi, care a suferit mult în urma operaţiei, ce i s’a făcut la un ochiu acum fiind aproape viui decât, a plecat ieri cu D-na Grăd­ici­­teanu la băile de la Slănic. — D. loan Docac după o lungă şti­dere în Francia şi Germania s a re­­întors în ţară. | — Se vorbeşte despre apropiat­a sosire a A. S. şi R prinţul Eugenii] de Austria, nepotul M. S. Imperato]­riul Franţ Josef.­­ Alteţa­rea este locotenent în a I 3-lea regiment de husari din garni I­soana Braşovului. Va trage la otel Peleşii — Aflăm cu plăcere că D. Dial Brătianu, care a fost cjitele aceste foart­e bolnav, se află mai bine. Cu toate as­tea D-sea n’a părăsit încă camera. I — Tribunalul de Iaşi a declar*:"II N i falit pe D. N­ ne comerciant din Iaşi" — Sunt numiți: D-nil Dimitrii Talian în funcțiunea de sub prefer U plasa Bistriţa de Sus, județul Ba­cău M. S. Bismeriţa în funcţiune de poliţanit al oraşului Baci. n, M. Bal­dulescu în funcţiunea de comisar ciksj .­ pe lângă prefectura poliţiei capi­talei, C. Senătescu în fumţiunea di sub prefect la piaştie întrunite Câmpu Ilahniţa. G. Burileanu în funcţiunea de era lada sea, frica II cuprinse din noU. In ajun, era ast­fel de agi­tat în­cât hârtii îi căzuse din por­talului când îl deschise, fără măcar să bage de seamn, și acele hârtii erau acolo, întinse pe scânduri, formând pete albe. Scaunul seu, care fusese pe jumă­tate răsturnat sculându-se răpede, ră­măsese în aceeaşi posiţiune, cu spe­­teza spre biurou, care 1 sprijinia. To­tul îl amintia teribilul minut ce pe­trecuse acolo. Işl strânse hârtiele, işl puse biuroul in ordine şişi începu lucrul ()iluic, paciuic in aparenţă, înse cu inima strînsă de o frică ascunsă ce nu şi explica şi pe care nu o pu­tea alunga. Trecuse aproape jumătate ora de când era acolo, silindu se a nu gândi de­cât la lucrul său, cu capul plecat pe cifre, când ușa micului stft cabi­net se deschise. Jones Trenk apăru. Salută pe junele om și ijise : — D. director te întreba ! Armand se sculă pe jumătate, sear­­ băd, piciórele fugind sub el. — Pe mine ? îngână el, abia pu­­tând vorbi. — Pe D-tea, și numai de cât Omul cu părul roș se depărtă, Finanțatul Liliei se sculă cu totul. Era așa de prăpădit în­cât s ar fi speriat singur dacă ar fi avut o oglin­dă să se privească. Era mai bine de un an de când D. director nu’l întrebase. îji asta se brodea tocmai a doua (Ji. Bietul băiat abia se putea ţinea pe picioare. Inima I batea cu o violenţă extrema. Se sfârşea... Ieşi cu toate acestea, traversă biu­roul public şi apucă pe scară. Nici un client nu era încă acolo, inse toţi amploiaţii stăteai! lângă ghiu­meturile lor, așteptând. El își închipuia că toți eratt ocu­­paț în al privi... Sim­ția ochii lor apăsânduse asupră'l. Mergea cu un pas șovăitor, ca un somnauriu). Unul din camarazii sel il interpelă râsând. — Ia spune, (J'*« *1 cu jumătate voce, ai tust la veri o petrecauie d e pănă ieri. Armand se întoarse tresărind. — Pentru ce ? întrebă el. — Eșcî verde. Dineul nu răspunse, însă se sili se capete puțin sânge rece. In fine sosi înaintea cabinetului directorului Un ușier, nalt de sus** picidre, cu cravata albă, cu frac, stătea nemișcat înaintea ușei. — D. director, întrebă Armand cu o voce fără salivă, neîndrăsnind mă­car să ridice ochii asupra omului, pt care nu’l cunoscea, funcțiunile sărt nechiemându’l nici­ o dată la rândul de sus. D. ^director e foarte ocupat... A trămis să mă chieme... Băiatul se uită la el. D­­ea esci D. Armand Rivière î­­ lua, D le. — Intră f­ușierul deschise ușa largă, F­ără voie, Armand îi veni să st dea înapoi. In profuncjimele cascate a cabine­tului, zărise serjând înaintea unui biu­rou solemn și rece ca o statue de marmoră, Samuel Moore al cărui nu­m­e numai, îl intimida.

Next