Vocea Covurluiului, iulie 1885 (Anul 13, nr. 2784-2809)
1885-07-31 / nr. 2809
ANUL XIII. — Nr. 2.309. B O N A M E N T 1 prfitru România .^unan . . . 20 lei 6 luni ... io « ‘41 pag- IV premiul erit abonaților pentru străinătate un an ... 34 6 luni ... 17 * Abonamentele : în Galaji la AJ- nistrapunea 4‘aruj[ în districte la loiuirile postale. I edacțiunea : 22 str. Mare. 1-YS3 Telegrame Serviciul partie, il ‘Vocii Covuriuiului, agenţia HAVAS. H LONDRA, 10 August.— Morning- Jost desminte scirea ce a circulat în re*cari cercuri politice în privința emisiunii D lui de Giers I LONDRA, 10 August. — Standard fia ca Abisinienii au liberat garnisaua IVrr, la sud de Kissala. Același diarice că scopul misiunii cu care a ost însărcinat Sir Drummond Wolf Kke' să reguleze cestiunea Egiptului in concursul mărginit al Turciei, conorm pârerele lui de Bismark. A se vedea ultime serii telegrafice pag. III. 10 BANI EXEMPLARUL, MERCUR!, 31 IULIE 1835, anunde linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , I N S E R T I U N I ȘI RECLAME via III : 80 bani Cronică : 2 lei epeprile se fac cu at însemnat, crisori nefrancate refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOAtE piLELE DE LUCRU. ||| Administraţiunea : 22, str. Mare, GALAJi, 30 iulie 1885. Diarele maghiare se plâng amarnic de puţina atenţiune ce se acordă din partea străinătăţii exposiţiunil lor din Budapesta, şi cu drept cuvînt, câci după câte se aud pănă acum în privinţa visitării acelei exposiţiunî frecventarea el nu stă în nici-un raport cu aşteptările şi speranţele, în cari se legalitic, în orgoliul lor fraţii noştri Maghiari. Locuitorii de viţă mareÿtrâ din Ungaria s’au făcut pe cât , i-au permis pungile datoria lor faţă cu acea mult lăudată întreprindere naţională (?) visitând şi admirând o, dar el singuri o mărturisesc azi, că concursul lor nu este de ajuns de a o asigura în contra unui fiasco ; şi acel cari ar fi putut să îi asigure succesul, străinii, au rămas cu totul apatici în faţa sacridelor făcute de locuitorii Ungariei, aşa că atât guvernul ungar cât şi poporul maghiar au început aşi perde, una câte una, toate ilusiunile în privinţa exposiţiunii înfiinţate în scopul de a dovedi Apusului chemarea lor de a civiliza Resâritul Europei. Nu e nici un rol aşa de mare ca să nu aibă şi partea cea cea bună, aşa ne asigură un proverb, şi noi ca Români, mai puţin egoişti de cum sunt fraţii Maghiari, nu putem decât să înregistrăm, cu toate aceste, chiar în interesul lor propriu, ştirile despre neisbânda exposiţiunii din Budapesta cu cea mai mare satisfacţiune. Ziarele române noi au încetat a le pune Maghiarilor în vedere, că în interesul lor şi al Românilor este, că el să înlocuesca o buna parte din magnomania lor prin o dosa courespundétore de pricepere a situaţiunii şi puterilor lor faţă cu celealte naţionalităţi, pe cari soarta şi istoria le-a plasat în regatul Ungariei, dar ţi-ai găsit oamenii, cari să te asculte şi să te înţelegă ! Acum convingându-se el de visu, despre puţina importanţă, ce le atribue Europa, prin faptul nefrecventării exposiţiunii lor, credem că încetul cu încetul vor ajunge la nişte vederi, cari îi vor face mai accesibili pentru o bună înţelegere cu popoarele conlocuitore. Să sperăm că duşul ce naţiunile culte ale Europei aplică în momentele de faţă şovinismului maghiar, îl va readuce cel puţin în mod vremelnic la o stare normală a funcţiunilor lor intelectuale şi îl va convinge, că nu în jocul de a marele, ci în căutarea şi aflarea unui modus vivendi cu celelalte popoare din Ungaria trebue să caute salvarea şi consolidarea regatului St.lui Ştefan. Cronica locală. — Onorabilii noştri confraţi localnici de la Pesta fac asupra purtărei noastre ca ţiarişti o reflexiune nepotrivită şi chiar necuviincioasa. Mărturisim că am fost surprinşi de aceasta purtare mai ales ca ne cunoscem. Noi credem că, când vorbim în public trebue sa fim mai cu luare aminte, de cât când vorbim în particular. Confraţii noştrii n’au făcut aşa în particular cea ce fac prin publicitate. Simt unii amici comuni de ai noştri, cari cred că Posta caută certa cu noi, dovada, die el, este că Posta bârfeşce, că Vocea a primit depeşă de sus şi de acea şi cere iertare, asupra art. de la 24 şi apoi afătueşce pe bieţii tineri redactori într’un mod nepărintesc. Noi nu credem că Posta a fost de rea credinţă şi de acea aşteptăm o rectificare la adresa redactorilor și aceasta pentru cinstea ei de foaie serioasa. — D. ministru al instrucțiunei publice ordonă ca D-nii profesori, cari n’au corigenți, să înceapâ cursurile imediat la 2 Septembre, iar cei alți, cari au, să înceapâ la 11 Septembrie. Ordinul e privitor la toate scoalele secundare din ţară publice, ori private. Dar scoala (?) călugăriţelor, din localitate, ce va face ? Nu se spune nimic, dar ca privată se va comforma şi ea desigur ordinului ministrului Terei. Vom vedea. — Individul Neculai Vlanga a lovit cu cuţitul pe cârciumarul Gh. Mihailescu din strada Fulger, desp. I, cu intenţiunea de a atenta la viaţa sea. Atentatorul s’a pus sub privigherea poliţiei, rămânând a se forma actele de anchetarea faptului. — Iată mişcarea populaţunii oraşului nostru de la 21 pănă la 27 iulie: născuţi: 20 băiaţi legitimi şi 10 fete legitime, total 30 (din cari 6 israeliţi ); căsătorii 4; morţi: 37 (11 israeliţi), din cari 18 pănă la un an, 4 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 2 de la 20 la 30 ani, 3 de la 30 la 40 ani, 4 de la 40 la 60 ani, 2 de la 60 la 80 ani. — Săptămâna viitoare terminânduse romanul Sechestratul sau casa de Nebuni vom începe imediat publicarea unui nou roman sub titlul Vizunia Diavolului de I. Kornely. Subiectul acestui roman este luat din timpul resbelului de emancipaţiune a Americanilor de sub jugul angles şi este cât se poate de dramatic şi plin de interes. Cronică Iratexioxa. — Cetim în Românul : M. S. Regele a acordat un concediu de două luni, D-lui N. Creţulescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Petersburg. — Rămăşiţele mortuare ale lui AL Creţulescu au fost aduse ieri seara în capitală şi depuse în biserica Sf. George Nou. La gară corpul înaltului magistrat a fost întîmpinat de D. R. Mihai, ministrul lucrărilor publice, de D. A. Kivu, secretarul general al ministerului de justiţie, precum şi de numeroşi magistraţi. Un escadron din regimentul 3 de roşiori a precedat şi urmat carul funebru pănă la biserică. Felicla «VOCH COVURLUIULUI, 35 SECHESTRATUL SA.XI Casa de Nebuni Traducjîna« de B. IONASCU PARTEA II. VI. Urmare l'oma se sculă răpide. Fusese cuprins de o mare emoțiune, pe care se silia să o stapâneasca. O visita de la Paris ! Cineva din partea Liliei !... Lilia, poate ?.. La astă oră ?... Ce va afla el oare ?... O nefericire sau o veste bună ? ^Sări jos din pat și se îmbarcă răpide. Pe fereastra, zărise o trăsură oprită în drum. Ce însemna asta ? Din o săritură scoborî scara. Se răpeți în grădină și ajunse de deschise. La vederea D ueî Burgogna, inima i se strînse din nou. Femeea luase, în adevăr, aerul desolat în raport cu circumstanțele. El ițise : — A ! D-ta escî, Doamna ? — Eu sunt răspunse portaresa. Și întră. — Nu putem vorbi aici, adaose dînsa. Toma tresări. — Ai îmi spune o veste rea ? D-na Burgogna nu răspunse. Mergea iute. Amicul nostru nu se putea ținea de dânsa. Se temea de o nouă catastrofă și picioarele fugeau de sub el. In fine, D-na Burgogna se opri. Erau în prima cameră, în sala de mâncare. Dînaa căzu pe un scaun, abia suflând. Toma Moore o contempla cu o îngrijire crescândă. — Spune’mî... Ore Lili ? Portaresa îl privi drept în față, apoi îl chise brusc. — Nai gâci niciodată ce i s’a întâmplat... — O nefericire ? Mă faci să mor. — Lili e arestată. — Arestată ? îngână sermanul om neînțelegând. D-na Burgogna scoase din posmarțiarul. — Mite, cetesce !... Toma Moore își aruncă răpide ochii asupra hârtiei. Pe când cetea, traseturile i se descompuneau. Când sfârși, nu putu decât îngâna aceste cuvinte : — Nenorocitul ! Apoi hârtia îi cătu din mâni. — Crezi că e o farsă ? zise portaresa... adecă că sunt amăgită ? Toma murmură: — Eu sunt care i-am perdut.. Pentru mine! Apoi păru a lua o hotărâre bruscă. — Trebue să’i scap ! zise el... Mă întorc la Paris cu D-tea. — Dar nu te gândesc... Dacă te vor zări... — Nu pot să’i las acusați, condamnați.. — Și ce poți face ! — Ii voi apăra... Voi explica... Voi încerca să înduioșez pe judele in®tructor...