Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)

1885-09-26 / nr. 2856

ANUL XIII. — Nr. 2.856 BONA M­E N T pentru România e un an ... 20 le! , 6 luni ... 10 c eSi Pain- W premiul liberit abonajiier pentru străinătate e un an ... 34 le! , 6 lun! ... 17 « Abonam­entel se ic în Galaţi la Ad­­m­istraţiunea (jiaru- 11, in districte la biu-­­ urile postale. l­edacţiunea : 22 str.Mare.­ ­Zice că D. de Bismarck voesce măn­­ 10 BANI EXEMPLARUL, apare IN TOATE PILELE de lucru. JOI, 26 SEPTEMBRIE 1885, anuncie linia petit Pagina IV : 40 ban! , III: 80 , I N S E RTII U N 1 și RECLAME Pagina III : 80 ban La Cronica : 2 leî Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc, str. Mare. Ulminist,rațiunea : 22, I­ X elegrxarrx© Serviciul partie. *1 ‘Vocii Covurlurului, AGENȚIA HAVAS. PARIS, 6 Octombrie. — Acum se cunduce resultatele în 81 departamen­t. Sunt aleși : 165 candidați din drept­­ 141 din stânga. Sunt 199 balotagii. D­gil Goblet, ministrul instrucţiu­nii publice şi al cultelor, Pierre Le­graud, ministru de comerţ, şi Hervé Mangon, ministrul agriculturei, au IP&tÿut. * Resultatele din Paris nu sunt încă cunoscute. AGRAM 5 Octombrie. — In urma tulburarii pricinuite de oposiţiune, care a insultat pe Ban, s’a făcut o propunere de a exclude 7 deputaţi radicali de la 60 şedinţe. Şedinţa s’a închis în mijlocul tur-I­­buram. Partidul naţional a însoţit pe Ban pănă acasă aclamându’l. PRAGA, 5 Octombrie. — Localul cercului cec din Dux a fost distrus prin dinamita. Un mare număr du giamuri s’au sfarimat. Nimene n’a fost rănit. Gendarmeria s’a pus sa caute pe autorii acestui atentat. CONSTANTINOPOLE, 5 Octom­­brie.—Trwfic-Bry, ministru plenipo­tențiar la Atena, înlocueşte pe Said­­paşa ca ambasador la Berlin. LONDRA, 6 Octombrie.—Statul rd­dice că puterile sfâtuesc pe sultan sa accepte unirea bulgară, ocrotind drepturile Turciei, şi că ele resping pretenţiunile Serbiei şi ale Greciei. I LONDRA, 6 Octombrie. — 1 mes posiţiunea comtelui Kalnoky e com­­promisă, pentru că el a încurageat pe Serbia în pretenţiunile sale. CONSTANTINOPOLE, 6 Octom­brie. — Conferenţa ambasadorilor a adoptat un memoriu care are de scop să previe ori­ce conflict între Turcia şi Bulgaria. ST.­PETERSBURG, 6 Octombrie. — Ţarul a primit deputaţiunea bul­gara. El a blamat evenimentele în­tâmplate în Rumelia şi a declarat că e datoria Europei întregi să resolve cestiunea. CONSTANTINOPOLE, 6 Octom­brie.— Zia Bey, directorul consulate­lor, s’a numit ministru plenipotenţiar la Belgrad. ROMA, 6 Octombrie. — Buletinul sanitar de la 5 : oraşul Palermo 135 caşuri, 51 morţi. A se vedea ultime serii telegrafice pag. III. GA A]­­, 25 Septembrie, 1985. După cum am anunţat, M. S. Re­gele a sosit ieri eera, la 5 m5 de 10 m., în oraşul nostru. La gara a fost pri­mit de autorităţile militare şi con­siliul comunal. S’a observat la gara puţini cetă­ţeni , pe strade puţine decoruri , ani­­maţiunea slabă şi seara o iluminaţiune săracă. La locuinţa D-lui prefect aşteptau D-nii senatori, deputaţi şi autorităţile civile. După presentări, la 7 ore seara a avut loc un prânz, la care au luat parte vre 24 persoane. La 8^/2 ore M. S. a făcut o scurtă preumblare în oraş, având alăture în trăsură pe D. adjutor de primar­­ C. Nica. N’am înţeles de ce onoru­rie de recepţiunea suveranului nu s’au făcut de D. primar, care se afla în oraşi şi s’a delegat cu acesta un adjutor de primar. Suferinţele în cari se află acest oraş şi decadenţa lui comercială i-au stîns ori­ ce avînt pe care Galăţenii îl desvoltau altă dată în asemene so­lemnă ocasiune. Causa nu este mai puţină iubire şi mai puţinul devota­ment pe care -1 au cetăţenii gălaţeni cătră suveranul lor, ci iubirile con­tinue pe cari acest mare oraş le a indurat în comerţul seu prin supre­­siunea porto-francului, neegalitatea ta­rifului de transport între cel direct şi local, tariful autonom, retusarea biuroului de analisă şi altele multe cari l’aţi adus în starea de suferinţa şi paralistă în care se află astăzi. La mesa ce a avut loc ieri seara suntem informaţi că M. Sea, în toas­tul ce a rădicat, a accentuat dorinţa sea de a vedea rădicându se comer­ţul Galaţilor şi a ’şi lua avîntul ce l’a avut altă dată, şi pe care trebue a ’l păstra ca prim port al ţerei. Aceste ni se asigură că sunt textua­lele cuvinte ale suveranului. Fie ca dorinţa M. S. Regelui să devină în curând o realitate pentru Galaţi, şi pentru prosperarea ţerei în genere, câcî când porturile unei ţeri sunt în suferinţă şi decadenţă, însăşi ţara este în suferinţă. Astăzi, de la orele 9 diminaţa pă­nă la 12, M. Sea a inspectat trupele de la Ţiglina. Dupa ameniu a inspec­tat flotila. Mâne, la 8 m ore dimineața, M. Sea va pleca la Bucureșci. Cioab­a locală. — Aflăm că, după dorința expri­mata de M. S. Regele, astădi s’au pre­sentat mai mulți D-ni comercianți cari au expus suveranului durerile comerțului acestui oraș. — Ieri a sosit în urbea ndstră Ga­­vril-pașa, guvernatorul Rumeliei Ori­­entale răsturnat de ultimele eveni­mente din Bulgaria. Pleca mâne cu vaporul la Constantinopole. — Părintele archimandrit B. Ar­­chipescu, profesor de religiune la gimnasiul nostru, este confirmat de­finitiv în postul său. — Părintele diacon Ștefan Ște­­fănescu, institutor al clasei I de la şcoala No. II de băiaţi a Statului din oraşul nostru, e confirmat definiv în postul seu. — Iată mişcarea populaţiunii ora­şului nostru de la 15-22 Septembrie : născuţi: 16 băiaţi legitimi, 12 fete legitime şi 2 nelegitime, total 30 (din cari 8 israeliţi) ; căsătorii : 3 ; morţi : 22 (3 israeliţi), din cari 2 pănă la 1 an, 2 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 4 de la 20 la 30 ani, 3 de la 30 la 40 ani, 8 de la 40 la 60 ani, 1 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani. Evenimentele din Balcani, Varna, 5 Octombrie.— Nici-un ple­nipotenţiar turc n’a asistat la întru­nirea ambasadorilor, care pe nedrept e poreclită ,conferenţă.* In aceasta întrunire ambasadorii îşi comunică vederile lor asupra situaţiunii pentru a putea apoi ajuta pe puteri să în­­ ţinerea tratatului de la Berlin şi că Folicim «VOCII COVURLUIULUI,­­VIZUNIA DIAVOLULUI S .A.TJ SACRIFICIUL FILIAL Traduction* d# B. IONASCU PARTEA II. VIII, Urmare Prins in cursâ. — Sciti bine , înse explicațiunea D-tele nu’mi pare satisfacătoare. Tre­bue să fie între ambii Requetel ce se succed aici o rivalitate : rivalitate de afecțiune mai apoi. Inse astă ri­valitate lasa uşa deschisă la multe tăm­eli. Cine’mî spune, de pildă, că nu ţi - ai procurat in mod violent mij­locul de a veni aici ? — Dar... — Lasâ-mă să sfârşesc. Te găsesc purtător şi făiend­us de o piesă care nu e de loc făcută pentru D-tea. Te găsesc în tabăra mea, în contra vo­inței mele, și uses, contra D-tele de drepturile ce’mi dă resbelul. — Ai sfârșit cu bănuelile, milord ; permite­m­ să bănuesc și eu la rân­­du’mi. Mi se procură, fără ca să cer, intrarea în lagărul D téle. Vin acolo cu confiență. Presența D-tele îmi pro­­beazâ că pândiai sosirea mea. Iu fine nce arestezi. Ce conclusiune trebue să fac din aceste ? E că am căz­ut în o cursa și lordul Clinton e cam­— Aide, Doamna, cjise ironic Clin­ton, a sosit momentul de a interveni și a spune... verulul D-tele ceea ce’mi­­Jiceai adinioare : că nu e generos de a insulta pe cine­va care nu’l poate cere socotel. — Dar, milord, răspunse Elisa cu un dispreț sdrobitor, cred că D. de Roquetel îți va face onoarea de a se bate cu D tea. — I­ett, răspunse Clinton care a­­bia își stăpânia furia, prea multă bunătate, numai nu’mi pot juca vieața după pofta D tele, Doamna , am dato­­rii de împlinit, și iarăşi, sper, victorii de câştigat asupra companionilor de arme a acestui june. D-le, continuă el, eşti prisonierul meu Şi apoi nu­mai 24 ore din libertate îţi răpesc, caci mâne vei fi în bună şi frumoasa compania. Se pregatia să sune pentru a pune capot acestei penibile scene. — Încă un cuvânt, milord,­­zise Gaston oprindu’l. Scri îu destul de aici înainte pentru a înțelege că o abominabilă trădare îți dă în acest moment o parte a armatei americane. Speri să o faci prisonieră, te înșeli. Corpul lui La Fayette va scăpa sail va muri pănă la cel din urmă. — Vom vedea aceasta. — Dar, milord, nu pot eu să nu iau parte la luptă. Nu pot lăsa să pert companionii mei fără a împăr­tăși f0rta lor. D-tea ești soldat, tre­bue să înțelegi ce comandeazi onoarea. Deci onoarea îmi comandă să mor a­­lăture cu La Fayette. — Asta îți comandă în adevăr o­­noarea, așa e, însă nu o poți asculta. Nu pot să ți acord o libertate de care de sigur te vei servi, înainte de toate, pentru a face să nu isbutesc în pla­nurile mele. — Nu voi spune nimic,­­milord. Me voi mulțumi în a lupta. — Te înșeli. Astă parolă nu o pot primi, pentru că n’ai putea, n’ar trebui de loc să o ții. N’ași ținea o Inier­ea în locul D-tele.

Next