Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-26 / nr. 2856
ANUL XIII. — Nr. 2.856 BONA ME N T pentru România e un an ... 20 le! , 6 luni ... 10 c eSi Pain- W premiul liberit abonajiier pentru străinătate e un an ... 34 le! , 6 lun! ... 17 « Abonamentel se ic în Galaţi la Admistraţiunea (jiaru- 11, in districte la biu- urile postale. ledacţiunea : 22 str.Mare. Zice că D. de Bismarck voesce măn 10 BANI EXEMPLARUL, apare IN TOATE PILELE de lucru. JOI, 26 SEPTEMBRIE 1885, anuncie linia petit Pagina IV : 40 ban! , III: 80 , I N S E RTII U N 1 și RECLAME Pagina III : 80 ban La Cronica : 2 leî Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc, str. Mare. Ulminist,rațiunea : 22, I X elegrxarrx© Serviciul partie. *1 ‘Vocii Covurlurului, AGENȚIA HAVAS. PARIS, 6 Octombrie. — Acum se cunduce resultatele în 81 departament. Sunt aleși : 165 candidați din drept 141 din stânga. Sunt 199 balotagii. Dgil Goblet, ministrul instrucţiunii publice şi al cultelor, Pierre Legraud, ministru de comerţ, şi Hervé Mangon, ministrul agriculturei, au IP&tÿut. * Resultatele din Paris nu sunt încă cunoscute. AGRAM 5 Octombrie. — In urma tulburarii pricinuite de oposiţiune, care a insultat pe Ban, s’a făcut o propunere de a exclude 7 deputaţi radicali de la 60 şedinţe. Şedinţa s’a închis în mijlocul tur-Iburam. Partidul naţional a însoţit pe Ban pănă acasă aclamându’l. PRAGA, 5 Octombrie. — Localul cercului cec din Dux a fost distrus prin dinamita. Un mare număr du giamuri s’au sfarimat. Nimene n’a fost rănit. Gendarmeria s’a pus sa caute pe autorii acestui atentat. CONSTANTINOPOLE, 5 Octombrie.—Trwfic-Bry, ministru plenipotențiar la Atena, înlocueşte pe Saidpaşa ca ambasador la Berlin. LONDRA, 6 Octombrie.—Statul rddice că puterile sfâtuesc pe sultan sa accepte unirea bulgară, ocrotind drepturile Turciei, şi că ele resping pretenţiunile Serbiei şi ale Greciei. I LONDRA, 6 Octombrie. — 1 mes posiţiunea comtelui Kalnoky e compromisă, pentru că el a încurageat pe Serbia în pretenţiunile sale. CONSTANTINOPOLE, 6 Octombrie. — Conferenţa ambasadorilor a adoptat un memoriu care are de scop să previe orice conflict între Turcia şi Bulgaria. ST.PETERSBURG, 6 Octombrie. — Ţarul a primit deputaţiunea bulgara. El a blamat evenimentele întâmplate în Rumelia şi a declarat că e datoria Europei întregi să resolve cestiunea. CONSTANTINOPOLE, 6 Octombrie.— Zia Bey, directorul consulatelor, s’a numit ministru plenipotenţiar la Belgrad. ROMA, 6 Octombrie. — Buletinul sanitar de la 5 : oraşul Palermo 135 caşuri, 51 morţi. A se vedea ultime serii telegrafice pag. III. GA A], 25 Septembrie, 1985. După cum am anunţat, M. S. Regele a sosit ieri eera, la 5 m5 de 10 m., în oraşul nostru. La gara a fost primit de autorităţile militare şi consiliul comunal. S’a observat la gara puţini cetăţeni , pe strade puţine decoruri , animaţiunea slabă şi seara o iluminaţiune săracă. La locuinţa D-lui prefect aşteptau D-nii senatori, deputaţi şi autorităţile civile. După presentări, la 7 ore seara a avut loc un prânz, la care au luat parte vre 24 persoane. La 8^/2 ore M. S. a făcut o scurtă preumblare în oraş, având alăture în trăsură pe D. adjutor de primar C. Nica. N’am înţeles de ce onorurie de recepţiunea suveranului nu s’au făcut de D. primar, care se afla în oraşi şi s’a delegat cu acesta un adjutor de primar. Suferinţele în cari se află acest oraş şi decadenţa lui comercială i-au stîns ori ce avînt pe care Galăţenii îl desvoltau altă dată în asemene solemnă ocasiune. Causa nu este mai puţină iubire şi mai puţinul devotament pe care -1 au cetăţenii gălaţeni cătră suveranul lor, ci iubirile continue pe cari acest mare oraş le a indurat în comerţul seu prin supresiunea porto-francului, neegalitatea tarifului de transport între cel direct şi local, tariful autonom, retusarea biuroului de analisă şi altele multe cari l’aţi adus în starea de suferinţa şi paralistă în care se află astăzi. La mesa ce a avut loc ieri seara suntem informaţi că M. Sea, în toastul ce a rădicat, a accentuat dorinţa sea de a vedea rădicându se comerţul Galaţilor şi a ’şi lua avîntul ce l’a avut altă dată, şi pe care trebue a ’l păstra ca prim port al ţerei. Aceste ni se asigură că sunt textualele cuvinte ale suveranului. Fie ca dorinţa M. S. Regelui să devină în curând o realitate pentru Galaţi, şi pentru prosperarea ţerei în genere, câcî când porturile unei ţeri sunt în suferinţă şi decadenţă, însăşi ţara este în suferinţă. Astăzi, de la orele 9 diminaţa pănă la 12, M. Sea a inspectat trupele de la Ţiglina. Dupa ameniu a inspectat flotila. Mâne, la 8 m ore dimineața, M. Sea va pleca la Bucureșci. Cioaba locală. — Aflăm că, după dorința exprimata de M. S. Regele, astădi s’au presentat mai mulți D-ni comercianți cari au expus suveranului durerile comerțului acestui oraș. — Ieri a sosit în urbea ndstră Gavril-pașa, guvernatorul Rumeliei Orientale răsturnat de ultimele evenimente din Bulgaria. Pleca mâne cu vaporul la Constantinopole. — Părintele archimandrit B. Archipescu, profesor de religiune la gimnasiul nostru, este confirmat definitiv în postul său. — Părintele diacon Ștefan Ștefănescu, institutor al clasei I de la şcoala No. II de băiaţi a Statului din oraşul nostru, e confirmat definiv în postul seu. — Iată mişcarea populaţiunii oraşului nostru de la 15-22 Septembrie : născuţi: 16 băiaţi legitimi, 12 fete legitime şi 2 nelegitime, total 30 (din cari 8 israeliţi) ; căsătorii : 3 ; morţi : 22 (3 israeliţi), din cari 2 pănă la 1 an, 2 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 4 de la 20 la 30 ani, 3 de la 30 la 40 ani, 8 de la 40 la 60 ani, 1 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani. Evenimentele din Balcani, Varna, 5 Octombrie.— Nici-un plenipotenţiar turc n’a asistat la întrunirea ambasadorilor, care pe nedrept e poreclită ,conferenţă.* In aceasta întrunire ambasadorii îşi comunică vederile lor asupra situaţiunii pentru a putea apoi ajuta pe puteri să în ţinerea tratatului de la Berlin şi că Folicim «VOCII COVURLUIULUI,VIZUNIA DIAVOLULUI S .A.TJ SACRIFICIUL FILIAL Traduction* d# B. IONASCU PARTEA II. VIII, Urmare Prins in cursâ. — Sciti bine , înse explicațiunea D-tele nu’mi pare satisfacătoare. Trebue să fie între ambii Requetel ce se succed aici o rivalitate : rivalitate de afecțiune mai apoi. Inse astă rivalitate lasa uşa deschisă la multe tămeli. Cine’mî spune, de pildă, că nu ţi - ai procurat in mod violent mijlocul de a veni aici ? — Dar... — Lasâ-mă să sfârşesc. Te găsesc purtător şi făiendus de o piesă care nu e de loc făcută pentru D-tea. Te găsesc în tabăra mea, în contra voinței mele, și uses, contra D-tele de drepturile ce’mi dă resbelul. — Ai sfârșit cu bănuelile, milord ; permitem să bănuesc și eu la rându’mi. Mi se procură, fără ca să cer, intrarea în lagărul D téle. Vin acolo cu confiență. Presența D-tele îmi probeazâ că pândiai sosirea mea. Iu fine nce arestezi. Ce conclusiune trebue să fac din aceste ? E că am căzut în o cursa și lordul Clinton e cam— Aide, Doamna, cjise ironic Clinton, a sosit momentul de a interveni și a spune... verulul D-tele ceea ce’miJiceai adinioare : că nu e generos de a insulta pe cineva care nu’l poate cere socotel. — Dar, milord, răspunse Elisa cu un dispreț sdrobitor, cred că D. de Roquetel îți va face onoarea de a se bate cu D tea. — Iett, răspunse Clinton care abia își stăpânia furia, prea multă bunătate, numai nu’mi pot juca vieața după pofta D tele, Doamna , am datorii de împlinit, și iarăşi, sper, victorii de câştigat asupra companionilor de arme a acestui june. D-le, continuă el, eşti prisonierul meu Şi apoi numai 24 ore din libertate îţi răpesc, caci mâne vei fi în bună şi frumoasa compania. Se pregatia să sune pentru a pune capot acestei penibile scene. — Încă un cuvânt, milord,zise Gaston oprindu’l. Scri îu destul de aici înainte pentru a înțelege că o abominabilă trădare îți dă în acest moment o parte a armatei americane. Speri să o faci prisonieră, te înșeli. Corpul lui La Fayette va scăpa sail va muri pănă la cel din urmă. — Vom vedea aceasta. — Dar, milord, nu pot eu să nu iau parte la luptă. Nu pot lăsa să pert companionii mei fără a împărtăși f0rta lor. D-tea ești soldat, trebue să înțelegi ce comandeazi onoarea. Deci onoarea îmi comandă să mor alăture cu La Fayette. — Asta îți comandă în adevăr onoarea, așa e, însă nu o poți asculta. Nu pot să ți acord o libertate de care de sigur te vei servi, înainte de toate, pentru a face să nu isbutesc în planurile mele. — Nu voi spune nimic,milord. Me voi mulțumi în a lupta. — Te înșeli. Astă parolă nu o pot primi, pentru că n’ai putea, n’ar trebui de loc să o ții. N’ași ținea o Inierea în locul D-tele.