Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-01 / nr. 2860
VOCEA COVURLUIULUI — Conrespondentul din Petersburg al clarului L’Indépendance belge spune că ţarul ar fi declarat faţă cu deputaţiunea bulgară că nu va face în cestiunea bulgară nimic care ar putea să turbure pacea europeană. — Prin cercurile bine informate din Paris se pretinde a se şti că Germania şi Rusia sunt contra unei compensaţiuni cătră Serbia, pe când Austro-Ungaria este pentru o satisfacere a cerinţelor Serbiei. Se crede de asemene că sultanul va interveni în Rumelia şi că puterile îl vor era puternici s’o facă. (A se vedea serile cele mai noue la telegramele noastre). n Adrianopole tji în alte puncte acipale sosesc într’una trupe din el’alte părţi ale imperiului, n ministerul de resbel domnesce mai mare activitate, şi în arsee se lucreazâ cu înaltă grabă şi ruinţa. (Românul). — Se anunţă din Brood că de la Octombrie su început a pleca de 10 în toate dilele trenuri militare trupe austriace direct spre Bosnia. — înarmările militare din Turcia urmîeazâ cu o mare activitate. Toate ele disponibile de transport, chiar reele ale societăților private sunt ragoale pentru transportarea de pe. — £in Deta sosesc schi îngrijit. Se dice că pe acolo domnesce I mare ferbere, care a devenit și maiest prin faptul că Porta, la prirea scivit despre evenimentele din prntica Orientală, a retras câteva taliane din garnisana insulei. Iima acestor împrejurări guvernare a hotărît să trimită din nou a jure în Creta şi de ») şi plecat dej lotul de destinaţiune. — Ministrul turc de resbel a d*t •dine ca tie diua de 9 Octombrie i se începe cu învsgonarea trupei cu d» alinaţiune la fruntaria Ma •doniei şi a Traciei. — Unele şciri oficiale spun că Pervoesce a dobândi un mandat pen u restabilirea în Rumelia şi lîuaria a statului quo ante, pe coniinglia, Francia şi Italia, spre a a.vita orice versare de sânge, lumeză entru recunoa’crea unirii. Un ordin al regelui Serbul, cu de 8 Octombrie, ciiémft sul* rapel a doua festivă a cavalerie Intr’un meeting ţinut în Aeu», în vna de 8 Octombrie, s’a votat urmă»Grea resoluţiune : „Poporul grec vede un pericol din ele mai mari pentru elenism în f.»p-11 Bulgarilor, prin care nimicis- Urca de lucruri creată în peninsula arcanîcA de marile puteri europene calcă în picire ţinuturile şi drep irie greceşci. Având în vedere că mişcarea bulgară este începutul txeutǎrii unui plan preconceput pentu nimicirea poporului elen şi smulerea câtorva teritorii ale lui, el exrimă convingerea că guvernul, cu art fără sprijinul puterilor, va lupta o energie pentru menţinerea drepurilor greceşti, sigur fiind că ar fit patru acesta sprijinul întregului opor.“ — Scriea că sultanul recunosce nirea celor două Bulgarii a fost pritită cu răcela de populațiunea din Mipopole, de vreme ce Poarta nu voee să acorde de cât unirea persoală cu condițiunea d’a se mănținea tatutul organic. Dar D. Karaveloff ceia l’alţi cer ca Constituţiunea de Târnova să fie aplicată şi asupra Bulgariei de Sud. înarmările bulgare urmeazà mereu . Se anunţă din Copenhaga că arul a fost foarte aspru cu deputațiunea bulgară, a blamat pe metroolit, care se afla faţă, că a luat partt at ac08t,ă revoluţiune, și a declarai atSrşi simplu că trebue anulat cee?e g’a făcut în Filipopole, câd acesta rea să dică respectare de tratate. Cronică Irstarlora. — D. prim-ministru a plecat Sâmbătă la Florica. — Sâmbătă M. S. Regele a inspectat trupele din tabără de la Cotrocenî , după amezâ a visitat palatul regal din capitală. — Voința naţională află că consiliul comunal al urbiî vasluia a fost disolvat. — Lucrătorii ce au căciut la Brăila în Dunăre din causa ruperii podului de încărcare a reasului anglos Adie Stane nu s’a înecat nici unul, ci toţi au scapat din apă numai cu mici contusiuni. — Un nou ziar caotidian frances, cu titlul L’Etoile numi line, va apărea în curând în capitală. — L'Indépendance roumaine dă scirile urmatoare : Ni se scrie din Sibiu că arhiducele Rudolf şi soţia mea vor sosi la castelul Peleş după ca vor asista la o mare vînătore în Transilvania. — Lucrările liniei ferate Costesci- Măgurele se urmeză cu o mare activitate. Vineri trenul de balast a putut circula pe o distanţă de 50 chilometre. — Ieri trebuia să se întruneascâ consiliul de miniştri la Cotroceni sub preşedinţa Regelui, la care trebuia să asiste şi preşedintele Senatului. — O noua deputaţiune din Dobrogia a sosit la Bucureşci spre a presenta preşedintelui consiliului reclamaţiunile provinciei. — Se anunţă că D . Gr. Tocilescu, inspector general al sculelor, a redigeat un important raport asupra reformelor de introdus în învăţămîntul public, blicani şi 177 conservatori aleşi, şi 270 balotagie. LONDRA, n Octombrie.— La un banchet la care a asistat, D. Tricupis a constatat progresele îndeplinite de Grecia şi a declarat că Grecia nu poate primi o schimbare a echilibrului în Orient. El a adaos că oposiţiunea va susţinea pe guvern în revendicările sale, şi speră că Europa le va sprijini. PARIS, 11 Octombrie. — D. Cautesly, ministrul plenipontenţiar a Franciei în Mexic, e numit în aceeaşi calitate la Bucureşci. St.PETERSBURG, 11 Octombrie. — Journe de Saint-Petersbourg felicită pe Montenegru de atitudinea mea reservată și regretă că alte State nu l’au imitat El declară în acelaşi timp că puterile n’au nici-o dorinţă de a permite aventuri ce ar putea compromite pacea, PARIS, 11 Octombrie.— O depeşă din Berlin adresată țarului Le Temas (fice că Germania consideră urmările Turciei ca cea mai bună garanţie pentru menţinerea păcii. Puterile favoriseaza acţiunea Turciei. X Jltixn.© schri. CONSTANTINOPOLE, ii Octombrie.— Gavril-paşa a sosit aci. Se asigură că un acord este iminent între Porto şi sir D. Wolf pe basa trimiterii de comisari anglo-turci în Egipt. SOPTA, ii Octombrie. — Noutatea venită din Belgrad, că trupele bulgare ar fi ocupat Iossenovac, în faţa satului serb Brusnik, e formal desminţită de guvernul bulgar. PARIS, ii Octombrie.— Resultatele complecte a scrutinului de Dumineca trecută au fost urmatoarele : 12. repu Procesele ce se vor vota mâni la tribuna I Sect. I (Civile). 1. Ilie Rada şi alţii, apel ; 2. V. Kikomban, apel ; 3. Elena M. Vlasto şi altul cu moştenitorii def. G. S. Vlasto ; 4. Stoian Tănase, apel ; 5. M. Valeonte, apel ; 6. Ch. Nicolau, apel ; 7. Rosenfeld cu Compania apelor ; 8. Mitică Movilă, poprire ; 9. Papadopol cu primăria de Galaţi. Sec. II (Corecționale). 1. Gh. Curtez şi alţii, arestare ilegală și batală ; 2. Paraschiv Mihalache, abus de încredere ; 3. Dumitru Istrate, idem ; 4. Gh. Munteanu, distrugere ; 5. loan I. Mihalache, abus de încredere ; 6. Marcu Constantin, furt ; 7. Toader Ioniţă Radu şi alţii, furt ; 8. loan Vrânceanu şi alţii, apel ; 9. Maica Ufel, apel ; 10. Epitropia interdictei Ecaterina Movilă; 11. Idem a def. Sava Enache Gâlmoiu ; 12. Ghiţă Vasiliu Primaru şi alţii, furt, deţinuţi ; 13. Convocarea creditorilor fălim. Dim. Ghiorghiu pentru concordat. Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). ----------- —• , BUCUREŞCI, 10 Octombrie. Vîndut A. Renta română perpetuă 5°/0 B. , amortisabilă 5% C. , (rurale convert.) 6% D. Obligaţiuni căi fer, rom, 6°/0E. . , 5% VIENA, 10 Octombrie. BERLIN, 10 Octombrie. PARIS, 10 Octombrie. FRANCFORT, 10 Octombrie. Renta română amortis. 5%. . Napoleonul. . . . . . . . 1001 Galbenul ........ 601 Pol imperial 10.33 Lira turcă............................ . . H 34 Argint contra hârtiă. .... 100.00 Rubla hârtiă ....... 123.25 Acțiuni Anstalt ...... 280.10 Renta metalică 5 la sută . . . 82 40 Renta hârtiă............................ . 81.30 Renta aur............................ 108.70 Lose turce. ....... 1720 Londra, la vedere . . . . , 126 15 Paris, . ..... 4997 Berlin, . . . . . . 62.15 Amsterdam, , 10445 Napoleonul. . .............................16.16 Renta română amortisabilă 5% 91 5° Obligațiuni române noue 6u/0 • 102 2 5 împrumutul român 5u/o 100.50 împrumutul Oppenheim . . . 105.40 Rubla hârtie, comptant . . . 1$9 85 Londra la vedere ..... 20.29 Paris, 3 luni ...... 80.20 Amsterdam. ...... 167.90 împrumut municipal Bucureșci 84. 91 4° Renta francesă 5% • 108.50 Renta română 5°/0.......................108 30 . 61/0 căi ferate . 85.00 Acțiunile Băncii României . . ..— Creditul mobiliar român . . . .■— împrumutul elin 1879. . . . 341 -25 , , 1881. . . . 280.00 Banca otomană . . . . . . 513-75 Datoria turcă. ...... 16.32x1% Lose turce. 35 75 împrumutul egiptean .... 323 °° Londra, la vedere . . . . . 25.22 Amsterdam 3 luni. ..... 207.50 Berlin, , .......................125.00 LONDRA, 10 Octombrie. Consolidatele anglese .... 100.x/16 Acţiunile Băncii României . . ..la Paris, 3 luni , . . . . . 25.39 Berlin, 20.56 Amsterdam, . .............................12.03 dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, l1 Octombrie 1885. Barometrul redus la 60 și corectat la nivelul mării în milimetre : 8. a. ........................................................ 752 9 2. p. m. . 52 3 8. p. m. ......................................... 522 media. .................................................... 752-5 Termometrul la 0° umbră : minima.................................................... 12.8 maxima.............................................. 226 min. +8. a.m. -4- 2 p.m.+8 p.m. media------------------------------ 16.5 4 fără apărător........................................ —■— Starea higrometrică relativa. ... 82 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 12.3 Vîntul direcțiunea dominantă . . S.E I forța (O—calma—6—uragan). 2 Evaporometrul în milimetre. ... 20 Ozonometru (O—21)............................. 9 Pluviometru in milimetre....................... 3-u Nebulositate(0e Semn—io~Acoperit). 7* Nivelul Dunării d’asupra mării Negre nr. 1.58 De la 3Y2 pănă la 4’/* p. m. plae. B i~bliog.xa.X3.ă. A ieșit de sub presă şi se află de vândere la ( Tipografia Română ”, strada Mare Nr. 22, cu preţ de 2 leî , CICERONP^ şi SCRIERILE SELE, cu maî multe note asupra celor mai însemnaţi scriitori români, de Gh. Gh. Arbore. CĂRBUNI CARDIFF prima calitate, en gros şi en detail, se află de vindere a depositul meu, vadul Kacalbaşa, cu preţuri moderate, Philipp Heilpern. STOMACUL Vindecare sigură prin întrebuinţarea Elixirului I Stomachique a Doctorului Gendrin-Xemaire, rue de Grammont, Paris. Nici uă preparaţiune nu poate fi comparată acestui Elixir care agisseda mai bine decât Pepsina, Diastasu sau Pancreatina. A se exige bine numele Lemaire pe fiecare flaconfi. Elixirul Gendrin-Xiemaire, recomandată de către medicii se vinde déjà in tâlc farmaciele din Romanie.