Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)

1885-10-01 / nr. 2860

VOCEA COVURLUIULUI — Conrespondentul din Petersburg al clarului L’Indépendance belge spu­ne că ţarul ar fi declarat faţă cu de­putaţiunea bulgară că nu va face în cestiunea bulgară nimic care ar pu­tea să turbure pacea europeană. — Prin cercurile bine informate din Paris se pretinde a se şti că Germania şi Rusia sunt contra unei compensaţiuni cătră Serbia, pe când Austro-Ungaria este pentru o satis­facere a cerinţelor Serbiei. Se crede de asemene că sultanul va interveni în Rumelia şi că puterile îl vor era puternici s’o facă. (A se vedea serile cele mai noue la telegra­mele noastre). n Adrianopole tji în alte puncte acipale sosesc într’una trupe din e­l’alte părţi ale imperiului, n ministerul de resbel domnesce mai mare activitate, şi în arse­­e se lucreazâ cu înaltă grabă şi ruinţa. (Românul). — Se anunţă din Brood că de la Octombrie su început a pleca de 10 în toate dilele trenuri militare trupe austriace direct spre Bosnia. — înarmările militare din Turcia urm­îeazâ cu o mare activitate. Toate ele disponibile de transport, chiar reele ale societăților private sunt ragoale pentru transportarea de pe. — £­in Deta sosesc sch­i îngriji­t. Se dice că pe acolo domnesce I mare ferbere, care a devenit și ma­iest prin faptul că Porta, la pri­rea scivit despre evenimentele din prntica Orientală, a retras câte­va taliane din ga­rnisana insulei. Ii­ma acestor împrejurări guverna­re a hotărît să trimită din nou a ju­re în Creta şi de ») şi plecat dej lotul de destinaţiune. — Ministrul turc de resbel a d*t •dine ca tie diua de 9 Octombrie i se începe cu învsgonarea trupe­i cu d» alinaţi­une la fruntaria Ma •doniei şi a Traciei. — Unele şciri oficiale spun că Per­voesce a dobândi un mandat pen u restabilirea în Rumelia şi lîu­­­aria a statului quo ante, pe conii­nglia, Francia şi Italia, spre a a.­vita orice versare de sânge, lumeză entru recunoa’crea unirii. Un ordin al regelui Serbul, cu de 8 Octombrie, c­iiémft sul* rapel a doua festivă a cavalerie Intr’un meeting ţinut în A­eu», în vna de 8 Octombrie, s’a votat u­r­mă»Grea resoluţiune : „Poporul grec vede un pericol din ele mai mari pentru elenism în f.»p-11 Bulgarilor, prin care nimicis- Urca de lucruri creată în peninsula arcanîcA de marile puteri europene calcă în pic­ire ţinuturile şi drep iri­­­e greceşci. Având în vedere că mişcarea bulgară este începutul txe­u­tǎr­ii unui plan preconceput pen­tu nimicirea poporului elen şi smul­erea câtor­va teritorii ale lui, el ex­rimă convingerea că guvernul, cu art fără sprijinul puterilor, va lupta o energie pentru menţinerea drep­­urilor greceşti, sigur fiind că ar f­it patru acesta sprijinul întregului opor.“ — Scriea că sultanul recunosce nirea celor două Bulgarii a fost pri­­tită cu răcela de populațiunea din Mipopole, de vreme ce Poarta nu vo­­ee să acorde de cât unirea perso­­ală cu condițiunea d’a se mănținea tatutul organic. Dar D. Karaveloff­­ ceia l’alţi cer ca Constituţiunea de­­ Târnova să fie aplicată şi asupra Bulgariei de Sud. înarmările bulgare urm­eazà mereu . Se anun­ţă din Copenhaga că arul a fost foarte aspru cu deputa­­țiunea bulgară, a blamat pe metro­­olit, care se afla faţă, că a luat partt at ac08t,ă revoluţiune, și a declarai atSrşi simplu că trebue anulat cee?­e g’a făcut în Filipopole, câd acesta rea să dică respectare de tratate. Cronică Irs­tarlora. — D. prim-ministru a plecat Sâm­bătă la Florica. — Sâmbătă M. S. Regele a ins­pectat trupele din tabără de la Co­­trocenî , după amezâ a visitat palatul regal din capitală. — Voința naţională află că consi­liul comunal al urbiî vasluia a fost disolvat. — Lucrătorii ce au­ căciut la Brăila în Dunăre din causa ruperii podului de încărcare a reasului anglos Adie­ Stane nu s’a înecat nici unul, ci toţi au­ scapat din apă numai cu mici contusiuni. — Un nou z­iar caotidian frances, cu titlul L’Etoile numi line, va apărea în curând în capitală. — L'Indépendance roumaine dă sci­­rile urmatoare : Ni se scrie din Sibiu că arhiducele Rudolf şi soţia mea vor sosi la cas­telul Peleş după ca vor asista la o mare vînătore în Transilvania. — Lucrările liniei ferate Costesci- Măgurele se urmeză cu o mare ac­tivitate. Vineri trenul de balast a putut circula pe o distanţă de 50 chilometre. — Ieri trebuia să se întruneascâ con­siliul de miniştri la Cotroceni sub pre­­şedinţa Regelui, la care trebuia să a­­siste şi preşedintele Senatului. — O noua deputaţiune din Dobro­gia a sosit la Bucureşci spre a pre­senta preşedintelui consiliului recla­maţiunile provinciei. — Se anunţă că D . Gr. Tocilescu, inspector general al sculelor, a redi­geat un important raport asupra re­formelor de introdus în învăţămîntul public, blicani şi 177 conservatori aleşi, şi 270 balotagie. LONDRA, n­ Octombrie.— La un banchet la care a asistat, D. Tricupis a constatat progresele îndeplinite de Grecia şi a declarat că Grecia nu poate primi o schimbare a echilibrului în Orient. El a adaos că oposiţiunea va susţinea pe guvern în revendică­rile sale, şi speră că Europa le va sprijini. PARIS, 11 Octombrie. — D. Cau­tesly, ministrul plenipontenţiar a Fran­­ciei în Mexic, e numit în aceeaşi ca­litate la Bucureşci. St.­PETERSBURG, 11 Octombrie. — Journ­e de Saint-Petersbourg feli­cită pe Montenegru de atitudinea mea reservată și regretă că alte State nu l’au imitat El declară în acelaşi timp că puterile n’au nici-o dorinţă de a permite aventuri ce ar putea com­promite pacea, PARIS, 11 Octombrie.— O depeşă din Berlin adresată țarului Le Temas (fice că Germania consideră urmările Turciei ca cea mai bună garanţie pentru menţinerea păcii. Puterile fa­­voriseaza acţiunea Turciei. X Jltixn.© schri. CONSTANTINOPOLE, ii Octom­­brie.— Gavril-paşa a sosit aci. Se asigură că un acord este imi­nent între Porto şi sir D. Wolf pe basa trimiterii de comisari anglo-turci în Egipt. SOPTA, ii Octombrie. — Noutatea venită din Belgrad, că trupele bul­gare ar fi ocupat Iossenovac, în faţa satului serb Brusnik, e formal des­­minţită de guvernul bulgar. PARIS, ii Octombrie.— Resultatele complecte a scrutinului de Dumineca trecută au fost urmatoarele : 12. repu­ Procesele ce se vor vota mâni la tribuna I Sect. I (Civile). 1. Ilie Rada şi alţii, apel ; 2. V. Kikom­ban, apel ; 3. Elena M. Vlasto şi altul cu moştenitorii def. G. S. Vlasto ; 4. Stoian Tănase, apel ; 5. M. Valeonte, apel ; 6. Ch. Nicolau, apel ; 7. Rosenfeld cu Compania apelor ; 8. Mitică Movilă, poprire ; 9. Papa­­dopol cu primăria de Galaţi. Sec. II (Corecționale). 1. Gh. Curtez şi alţii, arestare ilegală și batală ; 2. Paraschiv Mihalache, abus de în­credere ; 3. Dumitru Istrate, idem ; 4. Gh. Munteanu, distrugere ; 5. loan I. Mihalache, abus de încredere ; 6. Marcu Constantin, furt ; 7. Toader Ioniţă Radu şi alţii, furt ; 8. loan Vrânceanu şi alţii, apel ; 9. Maica Ufel, apel ; 10. Epitropia interdictei Ecate­­rina Movilă; 11. Idem a def. Sava Enache Gâlmoiu ; 12. Ghiţă Vasiliu Primaru şi alţii, furt, deţinuţi ; 13. Convocarea creditorilor fălim. Dim. Ghiorghiu pentru concordat. Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). ----------- —• , BUCUREŞCI, 10 Octombrie. Vîndut A. Renta română perpetuă 5°/0 B. , amortisabilă 5% C. , (rurale convert.) 6% D. Obligaţiuni căi fer, rom, 6°/0­E. . , 5% VIENA, 10 Octombrie. BERLIN, 10 Octombrie. PARIS, 10 Octombrie. FRANCFORT, 10 Octombrie. Renta română amortis. 5%. . Napoleonul. . . . . . . . 1001 Galbenul ........ 601 Pol imperial 10.33 Lira turcă............................ . . H­ 34 Argint contra hârtiă. .... 100.00 Rubla hârtiă ....... 123.25 Acțiuni Anstalt ...... 280.10 Renta metalică 5 la sută . . . 82 40 Renta hârtiă............................ . 81.30 Renta aur............................ 108.70 Lose turce. ....... 1720 Londra, la vedere . . . . , 126 15 Paris, . ..... 4997 Berlin, . . . . . . 62.15 Amsterdam, , 10445 Napoleonul. . .............................16.16 Renta română amortisabilă 5% 91 5° Obligațiuni române noue 6u/0 • 102 2 5 împrumutul român 5u/o 100.50 împrumutul Oppenheim . . . 105.40 Rubla hârtie, comptant . . . 1$9 85 Londra la vedere ..... 20.29 Paris, 3 luni ...... 80.20 Amsterdam. ...... 167.90 împrumut municipal Bucureșci 84. 91 4° Renta francesă 5% • 108.50 Renta română 5°/0.......................108 30 . 61/0 căi ferate . 85.00 Acțiunile Băncii României . . ..— Creditul mobiliar român . . . .■— împrumutul elin 1879. . . . 341 -25 , , 1881. . . . 280.00 Banca otomană . . . . . . 513-75 Datoria turcă. ...... 16.32x1% Lose turce. 35 75 împrumutul egiptean .... 323 °° Londra, la vedere . . . . . 25.22 Amsterdam 3 luni. ..... 207.50 Berlin, , .......................125.00 LONDRA, 10 Octombrie. Consolidatele anglese .... 100.x/16 Acţiunile Băncii României . . ..la Paris, 3 luni , . . . . . 25.39 Berlin, 20.56 Amsterdam, . .............................12.03 dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALA­Ț­I, l1 Octombrie 1885. Barometrul redus la 60 și corectat la nivelul mării în milimetre : 8. a. ........................................................ 752 9 2. p. m. . 52­ 3 8. p. m. ......................................... 52­2 media. .................................................... 752-5 Termometrul la 0° umbră : minima.................................................... 12.8 maxima.............................................. 226 min. +8. a.m. -4- 2 p.m.+8 p.m. media------------------------------ 16.5 4 fără apărător........................................ —■— Starea higrometrică relativa. ... 82 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 12.3 Vîntul­­ direcțiunea dominantă . . S.E I forța (O—calma—6—­uragan). 2 Evaporometrul în milimetre. ... 20 Ozonometru (O—21)............................. 9 Pluviometru in milimetre....................... 3-u Nebulositate(0e Semn—io~Acoperit). 7* Nivelul Dunării d’asupra mării Negre nr. 1.58 De la 3Y2 pănă la 4’/* p. m. plae. B i~bliog.xa.X3.ă. A ieșit de sub presă şi se află de vân­dere la (­ Tipografia Română ”, strada Mare Nr. 22, cu preţ de 2 leî , CICERONP^ şi SCRIERILE SELE, cu maî multe note a­­supra celor mai însemnaţi scriitori români, de Gh. Gh. Arbore. CĂRBUNI CARDIFF prima calitate, en gros şi en detail, se află de vindere a depositul meu­, vadul K­acalbaşa, cu preţuri moderate, Philipp Heilpern. STOMACUL Vindecare sigură prin în­trebuinţarea Elixirului I Stomachique a Docto­rului Gendrin-Xemaire, rue de Grammont, Paris. Nici uă preparaţiune nu poate fi comparată acestui Elixir care agisseda mai bine decât Pepsina, Diastasu sau Pan­­creatina. A se exige bine numele Lemaire pe fie­care fla­­confi. Elixirul Gendrin-Xiemaire, recomandată de către medicii se vinde déjà in tâlc farmaciele din Romanie.

Next