Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-24 / nr. 2880
comunei noastre în procesul cu antreprenorul egourilor. — Instalarea laboratorielor de analisă chimicate sa terminat. Galaţii e pus în circumscripţiunea Bucureşci. întrebam pe D. ministru al comerţului ce s a făcut cu promisiunea regala de a se da iţi Galaţilor un asemene biurou. — Colegiul II pentru consiliul general al jud. nostru e convocat la 20 Nouembrie spre a alege două consilieri în locul decedaţilor Dr. Ilepites şi C. P. Scheletti. Alegerile delegaţilor se vor face în 9 şi 10 Nouembrie. — Dupa statistica mişcării populaţiunii în Romania pe anul 1883, au fost în Galaţi în acel an 310 casatorii, 1,733 naşcerliţi 1,584 morţi; în judeţul nostru au fost 540 casatorii, 3,324 naşcerliţi 2,118 morţi. ţr — Trupa de varietăţi internaţionala filatul a A* Klein va mai da, dupa cererea generala, încă 3 reprezentaţiuni de gimnastică, echilibristică şi teatru mecanic. Joi 24 Octombrie se va representa în sala Alcazar, pe lângă gimnastica, Expediţiunea în Sudan şi Distrugerea Monitorului turcesc Lufti Geld la 15 Maiu 1877 la Brăila de cătră bateriile române şi ruse. VOCEA COVURLUIULPI Evenimentele din Balcani. *Soîu, 2 Nouembrie. — Circula pe aci o mulţime de sciri îngrijitoare cu privire la atitudinea Serbiei şi la neînţelegerile dintre puteri. Se crede înse ca va fi cu neputinţă conferenţei sa restabileascà statul quo ante. In cas de a se hotărî un asemene lucru, el nu s ar putea executa de cât printr’un resbel, de vreme ce atât Bulgarii cât și Rumelioții sunt hotărîți sâ nu se supună unei asemeni hotărîri Toate păsurile dinspre Serbia sunt atât de bine fortificate, încât chiar un numer restrins de operatori ar putea respinge un atac. Mâne pleca 2 baterii la fruntarii. Varna, 2 Nouembrie. — Contele Corti, ambasadorul Italiei, a notificat Porţii că puterile sunt gata să ia parte la conferenţă. Pâna acum plenipotenţiarii turci n’au fost numiţi. Se speră ca mâne va apărea numirea lor în mod oficial Nu s’a fixat încă diua când ete va întruni conferenţă. Anglia, Francia şi Rusia au primit sâ ia parte la conferenţă, înse cu ore cari reserve. Rusia va declara în sînul conferenţei că nu poate îngădui trupelor turceşci să între în Rumelia. Francia, Anglia şi Italia sunt de părere că Turcia poate usa de dreptul ei de a întră în Rumelia; aceste puteri cred că se poate restabili statul quo fără vărsare de sânge. Turcia e încredinţată că există mari deosebiri de vederi între puteri ; ministrul de externe al Turciei a şi cerut lămuriri comtelui Corti în aceasta privinţă . D. Corti i-a răspuns că deosebirile există, însă că nu sunt aşa de mari precum se crede. Constantinopole, 3 Noiembrie.—Turcia are sub urme pănă acum 180.000 oameni. Guvernul turcesc pare a fi încredinţat că se pregăteşte ceva mai mult decât un resbel cu Serbia sau cu Bulgaria. Şi Turcia şi Bulgaria vor să înlăture resbeiul . Turcia ar primi chiar unirea Bulgariei, dacă puterile ar asigura-o că nu va întră în conflict cu Serbia. Până acum atitudinea Rusiei e mai puţin lămurită. (Voiaja Naţională). Belgrad, 2 Noiembrie. —Guvernul sârb a autorizat ţinerea unui meeting popular pentru Dumineca trecută în scopul de a conduce cu exactitate sentimentele ofirii. Resoluţiunea luata de meeting a fost aprobată din capul locului de către cabinetul şerb şi ea conţine în substanţă următoarele : »Meetingul ruga pe guvern de a trimite armata în Bulgaria si de a ocupa sandjocurile Sofiei şi Vidinului şi de a le păstra ca garanţă pentru executarea tratatului de Berlin, nu numai în ceea ce priveşte clausele tratatului menţionat, relative la Serbia, şi cari sunt: terminarea drumurilor de ferbulgare şi turcescî şi reformele pentru Macedonia prevedute în art 23 al tratatului. Varna, 2 Noiembrie.— Se vorbeşte în cercurile diplomatice că guvernul rus stătue foarte mult de a obţinea siguranţa ca cabinetul din Viena va susţinea propunerile Rusiei în conferenţă şi că este gata de a sacrifica unele din pretenţiunile sale pentru a ajunge la acest sfârşit. Dar acesta nu ar distruge faptul că Rusia ar rămânea în ochii populaţiunilor balcanice stăpâna situaţiunii. De ceea ce se teme Rusia în mod vădit este ca nu cumva dacă conferenţă se întruneste în condiţiunile actuale, Austro- Ungaria să se alăture pe lângă puterile occidentale, anihilând cu chipul acesta planurile ruseşci. (L’ind. roum.) Salonic, 2 Noiembrie. — O mare mişcare de trupe turcescî a avut loc în Macedonia. Se zice că Turcia ar dispune de 170,000 oameni pe picior de resbel şi bine echipaţi. Fiecare batalion posedă un fond de 3,000 livre, de care nu vor dispune decât în cas extrem. Numeroşi voluntari greci se îmbarcă necontenit în porturile macedonene. (L’Etoile roum.) — ziarele ruse (fie că restabilirea statului quo ante este cu atât mai trebuinciosă cu cât principele Alexandru nu ’şi a ţinut fagaduela dată, ca prin faptele sele voesce să facă unirea efectivă, că ascunde populațiunii adevărata stare a lucrurilor și teroriseaza țara. — O scrie din Scutari spune că posițiunile turcescî din partea aceea a Macedoniei care se mărginesce cu Rumelia Orientală sunt atât de tari, încât se crede peste putinţă orice năvălire a bandelor bulgare acolo, şi de aceea nu există cea mai mică temere măcar despre isbucnirea unei revoluţiuni în Macedonia. — Contespondentul din Petersburg alJiarului de Nord (fice ca ministerul de externe de acolo va trebui să reda în nereuşita conferenţei din Constantinopole semnalul pentru isbucnirea unui resbel general, şi de aceea conferenţă nu se va întruni mai înainte de a se ajunge la o înţelegere în privinţa tuturor punctelor. — Se telegrafieza din Paris câ diplomaţia rusă pare ca voeste a adopta punctele de vedere a puterilor occidentale în privinţa conferenţei, astfel că pare admisibilă urmatoarea procedare : „Porta adreseza mai întăi o somaţiune principelui Bulgariei, ambasadorii fac apoi o declarare analogă cu aceea pe care au făcut-o la cea din urmă întrunire, îndemnând Statele balcanice a fi liniştite şi mode-, rate, şi în fine conferenţă va discuta chiar asupra afacerii.* j [!■ — Fiindcă unele State au aflat c în Macedonia se plănuesce orescut, hotărîrile conferenței vor fi de cea mai mare însemnâtate. Se zice că o putere va propune numirea unei comisiuni internaţionale pentru Bulgaria, care va avea să presinte propuneri în privinţa modificărilor şi măsurilor ce trebuesc fâcute pentru asigurarea păcii în Bulgaria. — Trupele greceşti ce se afla până acum sub drapel, inclusiv armata permanentă, se urcă la cifra de aproape 72,000 oameni. In Lirisa si Tiranva se lucreaza cu mare activitate la construirea de barace pentru lagăr. S’a împrăştiat sgomotul că şi Turcii se Întâresc şi se înarmeaza în localitațile mărginaşe Iamnica, Mezzovo Servia. — Se anunţă din Londra că nota conferenței arabasadorilor, care va comunica principelui Alexandru hotărîrea puterilor de a restabili statul quo ante va fi redactată în chipul cel mai împăciuitor posibil El va pur prinde asigurarea ca conferența este dispusă să modifice statul orgtaic în conformitate cu dorinţele Rumeliei Orientale. tură de ochi din partea Elise) îl asigură. Clinton, tragând perdelele, găsi ferestra solid închisă și fixată cu sîrmă de fer, după cum am spus, și în dosul glamurilor vetru o saltea. Era prins în căpcană. Lăsă sabia jos, şi cu un gest mândru îşi încrucişa brațele, dricând cu un zimbet amar : — In materia de trădări, Dnă, văd că nu ai nimic de invidiat la al-tele. — Milord,zise Nicu, e de prisos de a ne spune cuvinte injurioase. Ați înțeles fără îndoiola că nu sunt un Hesan adevărat. Acum avem amândoul o mică afacere împreună. Vă rog, luați loc. Și îndrăsnețul companion arătă generalului un fotoliu aşezat astfel încât nimic nu 1 mai separa de uşă. Clinton crt()u că Nicu făcuse o imprudenţă, dechise iute uşa şi iute o şi închise câd se veniu în faţa a şase baionete încrucişate. — Vedeţi bine, milord, ilse Nicu, suntem omul de precauţiune. Clinton se puse jos. — Ce vrei ?zise el — Puțin lucru, milord ; să vă apropiați de mesa acesta și sâ mărturisiți prin o scrisoare parafată și sigilată cum că nu vicomtele Gaston de Roiquetel, stăpânul și amicul meu, ci celalalt vicomte de Roquetel, a făcut ce a putut pentru a vă trada armata americană, și câ lui i ați dat biletul de liberă trecere și în urmă un bon defece mil lire. — D-le,zise Clinton cu accentul unei neînduplecate hotărâri, sunt în manele téle. Poți face cu mine orice vrei ; înse nici o dată, niciodatâ, înțelegi bine, nu ți voi da un astfel de înscris. — Nu vroiţi să acriţi mărturisirea D-voastre, milord, înţeleg Nici mie chiar nu mi place să scriiî. Preferaţi să mărturisiţi verbal, nu e aşa? — Verbal ! Ce însemnă astă «Humă? — Nu e glumă, milord. Un păcătos ca mine nu s ar permite niciodată sâ glumeascâ cu generalisimul armatei angrese. Nu am făcut decât sâ’mi exprim o convicțiune. Cred că veți mărturisi verbal, și de aceea am venit să vă iau. Clinton dădu din umere. Aceasta mișcare irită pe Nicu. — Ascultați, milord,zise el ; înțelegeți bine că de oarece ne am pus în pericol pentru a ne procura, mai întăi aceasta uniformă și în urmă câteva minute de întrevorbire cu D-voastre, trebue să mergem până în capăt, nu ne vom da Inderet, la ultimul moment, în fața oricărei extremiți. Dacă ne am fi interesat de vieața D voastre, v ași fi sfârmit de* creierii. Inse noue nu ne plac cursele, noi nu asasinăm, ne place lupta la lumină. Ar trebui sâ vă amintiț’ tjjjj sa recundsceți trăsăturele aceluia care a luat sub ochii D-voastre de bateria artileria la Matson. Clinton făcu un gest de mirare. — Noi ne interesăm ca sâ trăiți după cum se întereseazâ întreaga Angliteră, continuă Nicu, și noi vroțifi mărturisirea D-v08tră verbală, de oarece ne o refusați în scria. Veți merge cu noi. — Vom vedea acesta, D le,zise Clinton. — Am avut deja onoarea a ve spune câ nu vom da îndrept la ultimul moment. Dacă vroiți să mergeți cu noi de bună voe, minunat. Vom lua numai precauțiune pentru ca sâ nu ne scapați din mâna Inse dacă veți reasista, nu vă veți acusa de cât ^ D-voastra de rigorile ce veți suferij 4 (Urmare pe mine).