Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)

1885-10-26 / nr. 2882

VOCEA COVURLUIULUI cât se poate de exactă. S au­ luat mă­suri pentru ca trupele să nu sufere nici-o lipsă în timpul iernei. Turcia este de părere sa se amâne conferenţa ; comtele Corti îuse îşi dă toate silinţele pentru a grăbi întruni­rea ei. In ultimul consiliu de miniştri ce s’a ţinut la palat, sultanul a fost du părere să si pună pe picior de res­bel toate trupele imperiului, adecă 500 batalione infanteriă, și mai multe mii de oamen­ arhileriă și cavaleriă. Dece batalioane au fost trimise în Creta. Ministerul de marină a numit o comisiune care să examineze toate va­sele de resbel. Sofia, 4 Nouembrie. — Mai mulţi ofiţeri ruşi s’au întors în Sofia ; se zice că şi ofiţerii ruşi cari au plecat la Odesa au primit ordinul să se în­torcă în Bulgaria. Varna, 4 Nouembrie.— Puterile îşi dau toate silinţele pentru ca confe­­renţa sa se adune cât mai curând ; toate greutăţile înse vin din partea Porţii, care nu ar voi ca conferenţa să se deschidă înainte ca puterile să fie în deplină înţelegere. Se crede că până acum numai Francia şi Ita­lia sunt de acord în cestiunea Rume-­­ iei. Anglia insistă mult pentru uni­rea Bulgariei cu Rumelia. Sultanul pare din ce în ce mai dispus a cere restabilirea statului quo aide. Prin cercurile bine informate se crede că lucrurile nu se vor putea împăca cu aşa mare înlesnire, f­aţa mai cu samă cu armările Turciei, cam­ îi dau acestei puteri o situaţiune de care trebue să se ţină samă. Grecia nu mai inspiră temeri. La Ianina şi Su Creta Turcia dispune de nume­roase trupe. In cas când starea actuală de lucruri ar fi prelungită, situaţiu­­nea Serbiei şi a­­Bulgariei va deveni din cele mai grele. Said-paşa are dese întrevederi cu D. de NelidoiT. Sofia, 4 Noiembrie. — Guvernul bulgar şi principele Alexandru nu vor admite nici într’un cas restabili­rea statului quo. Se fac din nou pre­gâtiri în vederea unor grave eveni­mente. (Voinţa Naţională). Husciuc, 4 Nouembrie. — 1 )iaru­­ Slavianin în numărul său din urmă scrie : O telegramă din Petersburg anunţă că împăratul Rusiei a con­simţit a recunosce unirea Bulgariei. Aceasta telegramă ne a fost comuni­cată de cătră o persoana înaltă, şi me­rită a fi crezută. Sofia, 4 Noiembrie.— Se vorbeşte că guvernul bulgar este decis să ia în curând măsuri mai energice faţă cu Serbia. D. Persiani, ministrul Ru­siei la Belgrad, ar fi declarat guver­nului sârb că ori­ce călcare a terito­riului bulgar de cătră Serbia se va considera ca o declaraţiune de resbel Cătră Rusia. (Romanul). Constantinopole, 4 Nouembrie. — Prima şedinţă a conferenţei va avea loc joi. Convocarea s’a făcut astatil- Cel al 2-le plenipotenţiar al­­Turciei va fi Server-paşa. Marile putri vor fi representate prin ambasadorii lor respectivi la Constantinopole, adecă : Germania prin D de Radowitz, An­glia prin D.­­White, Francia prin mar­­chisul de Noailles, Italia prin comtele Corti, Austro Ungaria prin baronul Calice, Rusia prin D. de Nek­dorf. Constantinopole, 4 Nouembrie.— In cercurile diplomatice se persistă încă în credinţa că statu quo ante va fi imposibil a se restabili, fiind dat tim­pul ce a durat de la unirea Bulgariei şi a Rumeliei. Toate silinţele confe­renţei vor tinde a găsi o soluţiune care să satisfacă şi dorinţele Bulga­rilor şi drepturile asigurate sultanu­lui prin tratatul de Berlin, pe care Rusia ţine a -l restabili în toata in­tegritatea sea. Salonic, 4 Noiembrie.—Trupele tur­ce continuă a sosi aci. Corpul de ar­mată ce se concentra la Salonic va avea un efectiv­­4 de 20,000 oameni. Vaporul laurus a companiei Frays­sinet a transportat 2,000 oameni pen-­ tru Macedonia. Constantinopole, 5 Noiembrie. — Transportul redifilor (armată de re­­servă) continuă pe o mare scară. Va­­poarele companiei austriace Lloyd ne­fiind suficiente, Seraskieratul a ne­gociat cu compania de navigaţiune anglesă. Varna, 5 Nouembrie. — O­­radea imperială ordonă mobilisarea întregei armate otomane, cu excepţiune de corpurile din Jemen şi Bagdat.­­Atena, 5 Nouembrie.—Guvernorul Cretei a cerut trupe spre a mănţinea ordinea, în cas când o agitare se va produce în insulă. (L’Etoileroum.) — Scrii sosite din Niş spun că o parte din statul major sârb a plecat la 2 Novembrie la Pirot, unde a ple­cat acum şi regele cu ceea­l’altă parte împreună cu şeful statului major, colonelul Petrovici. — Se mai telegrafiază urmatoarele din Niş, cu data de 3 Noiembrie­­ .Toate trupele au ocupat posiţiunî la fruntarii, ast­fel în­cât ele pot în tot momentul să ia ofensiva. Intendenţa militară este foarte ocupată cu procu­rarea de haine groase şi provisiuni soldaţilor. Prin subscripţiuni volun­tare s’a dobândit deja 6,000 de haine, cari au­ fost predate intendenţei“.­­ O serie din Sofia spune că tru­pele bulgare s’au concentrat în trei locuri : Zaribrod-Dragoman, Trn şi Vidin. La Zaribrod se află principalul corp de armată cu 20,000 oameni in­fanteria, 6 baterii şi 2 escadroane ca­­valeriă sub comanda principelui chiar; la Trn, sunt 2 batalione infanteria cu 1,500 voluntari, 2 escadroane ca­­valeriă şi 3 baterii; la Vidin şi Kula se afla 4 000 voluntari cu 5 batalioane infanteriă, 5 baterii şi 1 escadron cavaleria. — Se anunţă din Sofia că s’a dat ordin să se lucreze (Ji 9* nóapte la în­tăriri. La Clisura şi Selişte, în ţinu­tul Trn. s’au făcut deja şanţuri. La Zaribrod şi Dragoman lucreaza peste 5.000 ameul. De asemene se întăresc posiţiunile de la Vidin, de vreme ce tărâmul din faţa acestei cetăţi au părăsit şi Bulgarii se vor apăra­­ mai din Vidin. Se pare că nici Zaribrod nu se va opune o resistie seriasă ; este probabil că trupele vor retrage spre Dragoman. — O telegramă din Vidin, cu di de 3 Novembrie, spune că toţi bi­baţii cari pot purta arme, fie el Bi gări, Serbi sau supuşi străini, su trimişi la fruntaria serbască. Acei ci­na puşci sunt puşi să ajute la fac­rea de şanţuri. La 2000 voluntarii fost împărţite 1.500 puşci. Este o ou lipsă de muniţiuni de tot felul, tote se aştaptă astăd' de la ftusciul Crornicai Interfaxa — Cetim în Voinţa Naţionala . Ieri s’a trimis M. S. Regelui Uc­naia demisiunea D-lui I Câmpineu ministru al afacerilor străine. — Ieri, la 5 ore, un consiliu­­ miniştri s’a întrunit la ministerul d interne, sub preşedinţa D lui I.­­ Brătianu. — Ieri de diminaţâ, la 8 ore, a se­sit la Sinaia, venind de la Pesta, A S, principele ereditar al casei Hohen­zollern. A. S este însoţit de un ad­jutant şi de D. Bamberg, consul ge­neral german. — D. D. Sturdza, ministru al in­strucţiunii publice şi cultelor, s’a re­întors ieri diminaţa din inspecţiu­nea ce a făcut sculelor din diferit oraşe de dincolo de Milcov. acei — Adeverul din Focşani comuni­că parchetul tribunalului din oraș cercetând denunțările făcute con­tra D-lui N. Săveanu și găsindu-le ne­întemeiate, le-a pus la dosar. — Cetim în L'Indépendance rou­maine . Aflăm din isvor sigur că gu­vernul a revocat toate ordinele de ex­pulsare ce n’au fost încă executate. — Intoarcerea MM­L L. Regelui d Reginei de la Sinaia pare de- fi­niti­v fixată pentru 1 Nouembrie s. v. Ajunseră ast­fel până la Mathson, pe care­­ trecură; de ceea-laltă parte a rîului erau în siguranță, și Nicu pro­fită de ea pentru a da trupei sale un repaos de care avea mare necesitate. Caii erau sdrobiţi şi arneuil nu mai puţin. Nicu avea destul timp, de­oare­­ce La Fayette acordase trei cu­ire, şi cele 43 de ore cerute nu erau încă împlinite. Bretonul se arătă plin de tact şi de convenienţă cătră nefericitul ge­neral angles. Il conduse sub un ar­bore, şi într o clipă cu mantalele companionilor sei îi făcu un pat, al cărui capetâiu fu făcut dintr o sea Fără cele doue sentinele cari ve­­ghiau asupra sea Clinton s ar fi pu­tut crede șeful iar nu prisonierul «­­celor omeul. Impasibilitatea sea or­dinară nu l părăsi, și se aruncă pe patul de câmp improvisat pentru el* închise ochii și adormi chiar pentru câte­va ore. Când se deșteptă, Nicu­ îl­­Jiae cu multă politeţă : — Milord e servit. In adever înaintea generalului, pe niste foi mari odorante, erau așezate câte­va felii de vînat fripte în zorna lor, și un bidon cu apă proaspet» amestecată cu puțin rom Clinton beu şi mancă cu apetit. Puteau fi nouă ore de dimineți când plecară, și la amază el ajunseră la cartierul lui La Fayette. Dacă Nicu ar fi indrâsuit să abu­­seze de timpul prețios al prisonieru­lui seu și dacă nu sar fi temut de o urmărire, ar fi preferet să sosesca noaptea, ca să scape pe general de desplăcerile curiosităţei pe care era să o provoace, şi mai cu samă pentru ca Aubivot să nu afle despre presenţa mea în cuartier. Iuse nu putea întâr­zia şi se resiguă. Se poate judeca surprisa sentinele­lor, recunoscând sub uniforma hessenă pe eroicul luător al bateriei şi compa­nionii sei, surprisă pe care vederea generalului angles captiv o prefăcu in uimire. Şi apoi Nicu era şi no­rocos. Află că în cuartier nu erau de­cât omcui bolnavi şi incapabili de a umbla. Ceia­l’alţi erau duşi în ruars militar sub comanda lui La Fayette intru întîmpinarea lui Washigton, care venia să întărască posiţiunile în cari erau stabiliţi luptătorii din Baren Hill. Bretonul dar, avea întru cât­va acea şansă provindenţială, de a putea ajun­ge cu trupa şi cu prisonierul seu pănă la casa care servia de cartier general lui La Fayette fără să ştie companionii sei de rime. El profită de acestă cir­cumstanţă, şi câte­va minute după ce ea Clinton era în cuartierul gen­ral. Nicu şi companionii sei aşteptă în casă sosirea lui La Fayette. Şef postului care păzia cuartierul gener promise a nu descoperi nimeni l­a sarta Bretonilor şi a spune că cî cari mâncau ores lânga uşă fusesei luaţi de la inimici, cari fuseseră su­prinşi în recundscere. Nicu în fine făcu să’i promită, dându’l cinci gum­e pentru a’i plati discreţiunea, că sosirea lui La Fayette el se va apr­oia de general şi va t face aceste c­vinte : — Nicu se aşteptă cu cine sei O­ară în urmă sgomotul depărt­a unul marș răsboinic începu a HU­fh și curând o avant-gardâ se î şiră în faţa cuarierului general. It£ diat \­­ashington și La Fayette iviră în capul unul numeros și str

Next