Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-26 / nr. 2882
VOCEA COVURLUIULUI cât se poate de exactă. S au luat măsuri pentru ca trupele să nu sufere nici-o lipsă în timpul iernei. Turcia este de părere sa se amâne conferenţa ; comtele Corti îuse îşi dă toate silinţele pentru a grăbi întrunirea ei. In ultimul consiliu de miniştri ce s’a ţinut la palat, sultanul a fost du părere să si pună pe picior de resbel toate trupele imperiului, adecă 500 batalione infanteriă, și mai multe mii de oamen arhileriă și cavaleriă. Dece batalioane au fost trimise în Creta. Ministerul de marină a numit o comisiune care să examineze toate vasele de resbel. Sofia, 4 Nouembrie. — Mai mulţi ofiţeri ruşi s’au întors în Sofia ; se zice că şi ofiţerii ruşi cari au plecat la Odesa au primit ordinul să se întorcă în Bulgaria. Varna, 4 Nouembrie.— Puterile îşi dau toate silinţele pentru ca conferenţa sa se adune cât mai curând ; toate greutăţile înse vin din partea Porţii, care nu ar voi ca conferenţa să se deschidă înainte ca puterile să fie în deplină înţelegere. Se crede că până acum numai Francia şi Italia sunt de acord în cestiunea Rume- iei. Anglia insistă mult pentru unirea Bulgariei cu Rumelia. Sultanul pare din ce în ce mai dispus a cere restabilirea statului quo aide. Prin cercurile bine informate se crede că lucrurile nu se vor putea împăca cu aşa mare înlesnire, faţa mai cu samă cu armările Turciei, cam îi dau acestei puteri o situaţiune de care trebue să se ţină samă. Grecia nu mai inspiră temeri. La Ianina şi Su Creta Turcia dispune de numeroase trupe. In cas când starea actuală de lucruri ar fi prelungită, situaţiunea Serbiei şi aBulgariei va deveni din cele mai grele. Said-paşa are dese întrevederi cu D. de NelidoiT. Sofia, 4 Noiembrie. — Guvernul bulgar şi principele Alexandru nu vor admite nici într’un cas restabilirea statului quo. Se fac din nou pregâtiri în vederea unor grave evenimente. (Voinţa Naţională). Husciuc, 4 Nouembrie. — 1 )iaru Slavianin în numărul său din urmă scrie : O telegramă din Petersburg anunţă că împăratul Rusiei a consimţit a recunosce unirea Bulgariei. Aceasta telegramă ne a fost comunicată de cătră o persoana înaltă, şi merită a fi crezută. Sofia, 4 Noiembrie.— Se vorbeşte că guvernul bulgar este decis să ia în curând măsuri mai energice faţă cu Serbia. D. Persiani, ministrul Rusiei la Belgrad, ar fi declarat guvernului sârb că orice călcare a teritoriului bulgar de cătră Serbia se va considera ca o declaraţiune de resbel Cătră Rusia. (Romanul). Constantinopole, 4 Nouembrie. — Prima şedinţă a conferenţei va avea loc joi. Convocarea s’a făcut astatil- Cel al 2-le plenipotenţiar alTurciei va fi Server-paşa. Marile putri vor fi representate prin ambasadorii lor respectivi la Constantinopole, adecă : Germania prin D de Radowitz, Anglia prin D.White, Francia prin marchisul de Noailles, Italia prin comtele Corti, Austro Ungaria prin baronul Calice, Rusia prin D. de Nekdorf. Constantinopole, 4 Nouembrie.— In cercurile diplomatice se persistă încă în credinţa că statu quo ante va fi imposibil a se restabili, fiind dat timpul ce a durat de la unirea Bulgariei şi a Rumeliei. Toate silinţele conferenţei vor tinde a găsi o soluţiune care să satisfacă şi dorinţele Bulgarilor şi drepturile asigurate sultanului prin tratatul de Berlin, pe care Rusia ţine a -l restabili în toata integritatea sea. Salonic, 4 Noiembrie.—Trupele turce continuă a sosi aci. Corpul de armată ce se concentra la Salonic va avea un efectiv4 de 20,000 oameni. Vaporul laurus a companiei Frayssinet a transportat 2,000 oameni pen- tru Macedonia. Constantinopole, 5 Noiembrie. — Transportul redifilor (armată de reservă) continuă pe o mare scară. Vapoarele companiei austriace Lloyd nefiind suficiente, Seraskieratul a negociat cu compania de navigaţiune anglesă. Varna, 5 Nouembrie. — Oradea imperială ordonă mobilisarea întregei armate otomane, cu excepţiune de corpurile din Jemen şi Bagdat.Atena, 5 Nouembrie.—Guvernorul Cretei a cerut trupe spre a mănţinea ordinea, în cas când o agitare se va produce în insulă. (L’Etoileroum.) — Scrii sosite din Niş spun că o parte din statul major sârb a plecat la 2 Novembrie la Pirot, unde a plecat acum şi regele cu ceeal’altă parte împreună cu şeful statului major, colonelul Petrovici. — Se mai telegrafiază urmatoarele din Niş, cu data de 3 Noiembrie .Toate trupele au ocupat posiţiunî la fruntarii, astfel încât ele pot în tot momentul să ia ofensiva. Intendenţa militară este foarte ocupată cu procurarea de haine groase şi provisiuni soldaţilor. Prin subscripţiuni voluntare s’a dobândit deja 6,000 de haine, cari au fost predate intendenţei“. O serie din Sofia spune că trupele bulgare s’au concentrat în trei locuri : Zaribrod-Dragoman, Trn şi Vidin. La Zaribrod se află principalul corp de armată cu 20,000 oameni infanteria, 6 baterii şi 2 escadroane cavaleriă sub comanda principelui chiar; la Trn, sunt 2 batalione infanteria cu 1,500 voluntari, 2 escadroane cavaleriă şi 3 baterii; la Vidin şi Kula se afla 4 000 voluntari cu 5 batalioane infanteriă, 5 baterii şi 1 escadron cavaleria. — Se anunţă din Sofia că s’a dat ordin să se lucreze (Ji 9* nóapte la întăriri. La Clisura şi Selişte, în ţinutul Trn. s’au făcut deja şanţuri. La Zaribrod şi Dragoman lucreaza peste 5.000 ameul. De asemene se întăresc posiţiunile de la Vidin, de vreme ce tărâmul din faţa acestei cetăţi au părăsit şi Bulgarii se vor apăra mai din Vidin. Se pare că nici Zaribrod nu se va opune o resistie seriasă ; este probabil că trupele vor retrage spre Dragoman. — O telegramă din Vidin, cu di de 3 Novembrie, spune că toţi bibaţii cari pot purta arme, fie el Bi gări, Serbi sau supuşi străini, su trimişi la fruntaria serbască. Acei cina puşci sunt puşi să ajute la facrea de şanţuri. La 2000 voluntarii fost împărţite 1.500 puşci. Este o ou lipsă de muniţiuni de tot felul, tote se aştaptă astăd' de la ftusciul Crornicai Interfaxa — Cetim în Voinţa Naţionala . Ieri s’a trimis M. S. Regelui Ucnaia demisiunea D-lui I Câmpineu ministru al afacerilor străine. — Ieri, la 5 ore, un consiliu miniştri s’a întrunit la ministerul d interne, sub preşedinţa D lui I. Brătianu. — Ieri de diminaţâ, la 8 ore, a sesit la Sinaia, venind de la Pesta, A S, principele ereditar al casei Hohenzollern. A. S este însoţit de un adjutant şi de D. Bamberg, consul general german. — D. D. Sturdza, ministru al instrucţiunii publice şi cultelor, s’a reîntors ieri diminaţa din inspecţiunea ce a făcut sculelor din diferit oraşe de dincolo de Milcov. acei — Adeverul din Focşani comunică parchetul tribunalului din oraș cercetând denunțările făcute contra D-lui N. Săveanu și găsindu-le neîntemeiate, le-a pus la dosar. — Cetim în L'Indépendance roumaine . Aflăm din isvor sigur că guvernul a revocat toate ordinele de expulsare ce n’au fost încă executate. — Intoarcerea MML L. Regelui d Reginei de la Sinaia pare de- finitiv fixată pentru 1 Nouembrie s. v. Ajunseră astfel până la Mathson, pe care trecură; de ceea-laltă parte a rîului erau în siguranță, și Nicu profită de ea pentru a da trupei sale un repaos de care avea mare necesitate. Caii erau sdrobiţi şi arneuil nu mai puţin. Nicu avea destul timp, deoarece La Fayette acordase trei cuire, şi cele 43 de ore cerute nu erau încă împlinite. Bretonul se arătă plin de tact şi de convenienţă cătră nefericitul general angles. Il conduse sub un arbore, şi într o clipă cu mantalele companionilor sei îi făcu un pat, al cărui capetâiu fu făcut dintr o sea Fără cele doue sentinele cari veghiau asupra sea Clinton s ar fi putut crede șeful iar nu prisonierul «celor omeul. Impasibilitatea sea ordinară nu l părăsi, și se aruncă pe patul de câmp improvisat pentru el* închise ochii și adormi chiar pentru câteva ore. Când se deșteptă, Nicu îlJiae cu multă politeţă : — Milord e servit. In adever înaintea generalului, pe niste foi mari odorante, erau așezate câteva felii de vînat fripte în zorna lor, și un bidon cu apă proaspet» amestecată cu puțin rom Clinton beu şi mancă cu apetit. Puteau fi nouă ore de dimineți când plecară, și la amază el ajunseră la cartierul lui La Fayette. Dacă Nicu ar fi indrâsuit să abuseze de timpul prețios al prisonierului seu și dacă nu sar fi temut de o urmărire, ar fi preferet să sosesca noaptea, ca să scape pe general de desplăcerile curiosităţei pe care era să o provoace, şi mai cu samă pentru ca Aubivot să nu afle despre presenţa mea în cuartier. Iuse nu putea întârzia şi se resiguă. Se poate judeca surprisa sentinelelor, recunoscând sub uniforma hessenă pe eroicul luător al bateriei şi companionii sei, surprisă pe care vederea generalului angles captiv o prefăcu in uimire. Şi apoi Nicu era şi norocos. Află că în cuartier nu erau decât omcui bolnavi şi incapabili de a umbla. Ceial’alţi erau duşi în ruars militar sub comanda lui La Fayette intru întîmpinarea lui Washigton, care venia să întărască posiţiunile în cari erau stabiliţi luptătorii din Baren Hill. Bretonul dar, avea întru câtva acea şansă provindenţială, de a putea ajunge cu trupa şi cu prisonierul seu pănă la casa care servia de cartier general lui La Fayette fără să ştie companionii sei de rime. El profită de acestă circumstanţă, şi câteva minute după ce ea Clinton era în cuartierul genral. Nicu şi companionii sei aşteptă în casă sosirea lui La Fayette. Şef postului care păzia cuartierul gener promise a nu descoperi nimeni la sarta Bretonilor şi a spune că cî cari mâncau ores lânga uşă fusesei luaţi de la inimici, cari fuseseră suprinşi în recundscere. Nicu în fine făcu să’i promită, dându’l cinci gume pentru a’i plati discreţiunea, că sosirea lui La Fayette el se va aproia de general şi va t face aceste cvinte : — Nicu se aşteptă cu cine sei Oară în urmă sgomotul depărta unul marș răsboinic începu a HUfh și curând o avant-gardâ se î şiră în faţa cuarierului general. It£ diat \ashington și La Fayette iviră în capul unul numeros și str