Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)

1885-11-26 / nr. 2907

ANUL XIII. — Nr. 2.907. ABONAM­E­NT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni . . . io « VeSî pag. IV premiul c­ent abonajilor pentru străinătate Pe un an . . . 34 leî , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţî la Ad­ministra­punea Siatu­­lui, în districte la bin­o­urie postale. Iledacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. MARTI, 26 NOUEMBRIE 1885. anuncie 1 linia petit 1 Pagina IV : 40 banî , III: 80 , f INSERŢÎUN1 Si RECLAME ^ Pagina III : 80 bani . La Cronică : 2 le. I Repejirile se fac cu 1 rabat Însemnat. a Scrisori neb­ancate f se refusa. — Artico­­­lele nepublicate nu se­­ înapoesc. li v'|S|«r® li APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegram© Serviciul partie, al «Vocii Covirluiului, AGENŢIA HAVAS, BUCURESCI, 5 Decembrie— I i şedinţa de astăzi a Camerei D. N. Ionescu a cerut din nou să i se co­munice actele diplomatice în privinţa dărîmârii cetăţilor de pe malul drept al Dunării şi altele relativ la ultimele evenimente din bulgaria. S’a adoptat propunerea pentru re­visuirea regulamentului Camerei şi numit în comisiunea care să pro­pună punctele de revisuit D nil­a Ionescu, I. Codrescu, V. Lascar, C F. Robescu, I. A. Sturza, R. N. Lo­­casteuu şi A. Marghiloman. D- raportor E Costinescu a dat cetire projectului de răspuns la me­­sagiul tronului, care se va pune în discuţiune Mercuri. — Senatul a decis să se discute de urgenţă în secţiuni proiectul con­tra cumulului. In urmă a votat mai multe proiecte de interes local. - raportor E­ăiatescu a dat cetire pro­­iectului de răspuns la mesag­ii. CONSTANTINOPOLE, 5 Decem­brie.— Gradban eftmndi, careta fost de­pinând în Rumelia în cuatitare de demnisar-ajutor, e numit comisar im­perial pentru domeniile Soţie), vilo locuind pe Nihnd paşa. CONSTANTINO­POLE, 5 Decem­brie.— O circulara a Forţei notifica puterilor că sultanul, iar nu prinţul Alexandru, trebue să reguleze cu Ser­bia cestiunea de armistiţiu. Anglia a cerut Forţei de a propune întrunirea unei noue conferenţe ce s’ar ţinea la Londra, dar Forţa nu pare dispusă a primi acest din urmă o­­raş ca locul unei conferenţe. BUCUREŞCI 5 Decembrie. — Şer­­iile cele mai alarmante au circulat atâi în oraş în privinţa sănătăţii îm­­păratului Germaniei. Informându-ne, putem afirma că aceste şerii nu sunt întemeiate. LONDRA, 5 Decembrie.— Libera­lii aleşi sunt acum în număr de 309, conservatorii 24­ şi Irlandesi 66. MASUAH, 5 Decembrie. — Gene­ralul italian care comanda la Masuah a luat direcţiunea serviciului admi­nistrativ local, dar declarând guver­nului egiptean ca nu voeşte să vatăme drepturile suverane ale sultanului. Guvernatorul a cerut să între în Egipt cu 180 soldaţi egipteni, iar soldaţii neregulaţi, cari sunt în nu­măr de 4 sau 5 sute,­­au trecut la solda Italiei. ROMA, 5 Octombrie. — In Cameră D. Depretis, preşedintele consiliului, răspu­ndend unei interpelări a D lui Caizi relativa la ocupaţiunea Masua­hulul, dec­ra că e partisanul politicei coloniale comerciale şi nu al poli­ticei comerciale de cuceriri, adaogând că ocupaţiunea Masuahului a fost un fapt special devenit necesar prin cir­cumstanţe speciale. M­aistrul afacerilor străine, comtele de Robbant, declară din partea sea ca e de acord cu D. Depretis, că va urma politica D-lui Mancini, și adao­ga că trebue sa imieze pe Germania, a cărei acțiune protectoare urmeaza ac­țiunii comerciale a naționalilor sei. D. Caizi întrebând dacă Italia va retrage trupele sale din Masuah, com­­tele de Robbant răspunse că, când ondrea sea este angageatâ şi o na­ţiune a plantat drapelul seu unde­va, ea nu’i mai retrage. ST.­PETERSBURG, 6 Decembrie. — Gazeta de J­oseya, vorbind de so raațiunea adresată principelui Ale­xan­dru de comtele Khevenhilller, dice că nimene nu şoie pânâ unde sr pu­tea merge resbelul, şi că victoriile Bulgarilor nu pot fi anulate în nu­mele unor combinaţiuni politice ore­cari. A se ve­ea ultime seri telegrafice pag. III. GALAI­, 21 Noven­­brie 1885. Acum câte­va zile am anunţat că comitetul ales de toate nuanţele libe­rale din oposiţiune a terminat dvia programul seu, care se va publica în curând. In adevăr Sâmbătă eî a apă­rut în ziarele Naţiunea şi Românul sub semnatura D-lui Dim. Brâtianu, ca preşedinte al comitetului. Acest program este forte lung spre a’i pu­­te­a reproduce în cedrul restrins al­­parului nostru. Ne vom mărgini dar a reproduce numai părţile privitoare bim­politica economică şi­ cea relativă la desvoltarea şi realiarea porturilor române Galaţi şi Brail­a. O facem a­­cesta cu atât mai multa plăcere, cu cât aceste idei le am susţinut tot­­dea­una în colonele acestui chiat. Programul enumeră în 17 puncte cari sunt ideile partidului liberal şi arată că liberalii se despart de D- prim-ministru I. C. Brâtianu pentru că s’a îndepărtat cu totul de aceste idei, şi prin urmare nu mai este repre­sentante partidului liberal naţional. Programul, arătând că D. I. C. Bră­tianu a călcat în piciore toate legile țerei, face apel la toate cele­l­alte par­tide și la toți Românii în genere spre a lucra pe căi legale pentru răstur­narea sea de la putere. Venind la Ges­tiunile economice, se rosteșce ast­fel : Sub pretext de legi operatoare co­merţului, agriculturei şi industriei ro­mâne, guvernul chiar prin aceste legi a mai înăsprit situaţiunea noastră eco­nomică, favorisând activitatea şi des­­voltarea comercială şi industrială a Statelor cari ne tot i­u şi nu ne dau nimic. Dovada : desfiinţarea porturi­lor france, care după sine a adus ue­derea oraşelor noastre dunărene Ga­laţi şi Brăila. Dovada­rgea care pu­­tem face că exclude din ţ£ra nostru industria francesă şi care a tras după sine închiderea porturilor francese pentru produsele pâmîntului nostru, provocând ast­fel teribila depreciare a acestora. Voim legi cari să avoriseze năa- r­en­da nóstrá, industria şi prin urmare şi deosebitele meserii. Voim ca politica nóstrâ economică să fie nesperat naţională; ea să fie con­dusă numai în vedirea desvoltârii avuţielor nóastre naţionale. In conven­ţiumie ,comerciale ce vom în­ceia cu Statele străine revendicăm pentru ţară o deplină autonomia a tarifelor, după exemplul adoptat astătei de cele­lalte naţiuni comerciale. Înţelegem şi voim a se da expor­tului nostru toate înlesnirile şi îmbu­­nătâţirile pe cari le are în alte ţări comercial internaţional. Caile ferate prin înseşi ele nu tre­bue să fie un ram de venit propriu -zis pentru casa Statului, ci trebue numai să contribue la sporirea şi crearea celor­l­alte sorginţi ale avu­ţiei, şi a Statului şi a particularilor. Reclamăm clar scăderea tarifelor pentru exportul productelor pămîn­Folio!» * VOCII COVURLUIULUI, »BANII DRACULUI Traduc Jiune de ST. P. BURGHELEA, PARTEA 1. Ursula de Maurienne (I­rmare). Și fiind­că nu i se răspunse, reluă : — Domnii au mai venit vr’o dată în frumoasa noastra ţară? In acel moment nouil veniţi erau ocupaţi a­scate lungile mortale cu cari erau îmbrăcați și apareau cu tob­a ținută a ofițerilor de marină. Unul din el se întorse. — Așa dar ne am schimbat mulț­i ani, întrebă el, de nu ne mai Cocoșci ? —• D. Jean ! striga atelierul mirat și vesel în același timp. D. comte de Maurienne, zise el.. și D. Henric de Frégibert ! Atelierul nu se înșelase. In ade­­văr avea înaintea lui pe comtele Jean de Maurienne, fiul principelui de Modana, împreuna cu­­ Henric de Frégibert. Jean și Henric erau rude de aproape Dar mai mult amiciția de­cât rude­nia îl legase din etatea lor cea mai fra­gedă. Iși făcuseră studiere în același in­stitut, și se preparaseră împreună a urma aceeaşi carieră, a marinei. Cei două veri erau aproape de a­­ceeaşi etate. Poate că Jean era ce­va mai mare. Avuseseră norocul de a nu fi se­paraţi nici­o­dată. La 28 ani, când îi vedem pentru prima oară, fuseseră a­­mîndouă numiţi după alegere loco­tenenţi de vas în aceeaşi promoţiune, şi profitat! de o lună de concediu ce li se acordase. Pe când noi dăm asupră-le amă­nuntele ce s’au cetit, junii se puse­seră la nesa şi începuseră a da un asalt înfricoşat cinei ce li se servise. — Dracul să ia încapăţinarea rea­­Jise Jean de Maurienne. Dacă m’aș fi lăsat, ași fi trimis a­ fi diminață o depeșă tatălui cui. — Dar surprinderea ce ar fi de venit ? — Frumoasa surprindere­­...M­a bine era să avem trăsura, și astă seara am fi cinat la Cro­x Miracle în loc de a sta în acest otel. — Jngratule ! reluă Henri turnân­­du’şi un pahar de vin din ţară..., nu suntem de loc rou în acest otel. Am fi chiar foarte bine fără sgomotul ce se face în sala de alăture.., la adevăr o voce tare şi plină, a lui Pascal, se rădica peste cele­l’alte. Milionarul socialist o cânta pe a­­ceeaşi strună... struna frăţiei și a e­­galității... a încrucișării raselor uma­ne... a unirii păturilor vechi cu cele noue. —­ Bun ! zise Jean cu o mină de despreț, e un banchet politic, un dis­curs de candidat... — Taci ! reluă iute D. de Prég­­bert scoborînd vocea și impunend tăcere cu un gest amicului seu, s’a pronunțat numele tatălui tău. Cei doui tineri tăcură și ascultară cu atențiune astă dată, plecându-se spre sala mare unde era serbarea. In adevăr o voce deosebită de cea d’tatăl, încurcată ca a unui om pe jumătate beat, tăiase cuvîntul orato­rului. Era vocea lui Colomban. —­ Aide , bunul meu­ ! striga el Raj Haci

Next