Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)
1885-12-08 / nr. 2917
istre și luăm produsele lor manufacturate jfletalurgice. Pe cea*l’altă cate ce am apuco, n’am luat’o bine, fiind-că Germania 7Austria, de la cari luăm produsele ce ne ibue, ele numai ne dau fără să te dăm noi, pentru că ele nu cumperă cerealele istre, așa în cât suntem numai cumperări, fără a fi vînzători. Iată pentru ce relmăm reînfiinţarea franco-porturilor pănă facerea docurilor, pentru ca astfel să tem să continuăm lupta balanţei econoce şi să putem plăti cu produsele noastre odusele ce luăm pentru îndestularea trennţelor noastre, dar nu să plătim cu Germniei şi Austriei cu bani in numerătore , cu credite ori cu economiele noastre cu agiul aşa de însemnat care ’i dăm tătfi. Aceste sunt vederile pe cari m’am crezut tot să te supun în faţa Parlamentului şi muluî cu acestâ ocasiune solemnă Eu î credinţa, D-lor, că atunci când ne vom ine pe lucru, când ne vom intoarce cu irseveranţa spre a face îmbunătăţiri reale Constanţa, Galaţi şi Brăila, vom putea, alor, tot prin aceastâ Dunăre, prin care am tins să mănţinem existenţa nostră naţionlă pănă astăzi, tot de la aceastâ Dunăre, vom mănţinea existenţa nostră comersiă, tot de la ea, pe care la 1878 a trec’o brava nostră armată ca să ne aducă - va, şi independenţa, tot asemene când «trece-o şi ne vom îndrepta spre mare, im aduce înflorirea nostră economică ! La 1878 armata română a trecut Dunău spre a ne aduce de la Griviţa, Plevna Smârdan gloria şi neatârnarea politică, tăt sa o trecem cu armatele păcii, cari nt plugarii, comerciul şi meseriile, şi du- i ce vom fortifica Galaţii şi Brăila, să ţinim mâna Constanţei, şi atunci, mână în ână, porturile Dunării maritime cu portule mării, ne vor aduce din lupta lor coercială independenţa nostră economică. Aceasta este intima mea părere, adecă că nimai cu acest mod vom ajunge a stabili clanța nostră comercială. In acest scop am adactat acest amendament și vă rog să vă sociați cu noi ca să -l votăm cu toții. (Aplauz parțiale). Voci : închiderea discuțiunii. Se pune la vot închiderea discuţiunii şi le primesce. 1). E Costinescu : Comisiunea crede că asemene cestiune, unde este o lege în joc, se poate resolva cu ocasiunea răspunla discursul tronului. Va pune la vot redacţiunea comisiunii şi 5 primesce. [Monitorul oficial No. 196 cu şedinţa Camerei din 30 Nouembrie.) OracLica locală. — la fine direcţiunea cailor ferate găsit de cuviinţă sâ suprime treul d di dintre Galaţi şi Bârlad rumos de tot. Iuca o lovitura dată daţiunilor noastre comerciale. — Circulaţiunea telegrafică nu s’a stabilit. Suntem informaţi că cea mai mare parte de depeşi se trimite trenul, care şi acesta sosaşce neagulat. Ministeriul instrucţiunii face cu 08CUJ că elevii pregătiţi privat şi pesc a depune examen să se presţea 10 Decembrie pentru oraşul 08tru în localul gimnasiului, atentru cursul primar cât şi secunar, unde comisiunile examinatorie ! vor face cunoscutfilele fi orele e examen. — D. Stătescu, procuror la tributna, și care acum dont ani a fost apleant la tribunalul nostru, este urnit prim-procuror la acest tribual. N’o fi trecut U. ministru al justie! peste drepturile de înaintare mari a altor magistraţi ? VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele di» Balcani. Sofiii, 18 Decembrie. — Principele Alemndru a adresat Porţii o telegramă, în care insistă pentru ca armialiţ’ul să fie încheiat cel mult 1 31 Decembrie. Bulgarii nu cer o sporire de teritoriu, dar nu pot renunț la indemnitatea de resbel. Vierul^ 18 Decembrie. — Magblatt afla din Sofia că M^djib-paşa va invita pe principele Alixandru să meargă la Constantinopole, unde se promite a se face o bună primire. St. Petersburg, 18 Decembrie. — Astăzi se da pe față că guvernul nostru a susținut tractatul de Berlin nu atât de dragoste pentru acest act întervcţiouri, ci de tema unor complicaţiuni pentru cari nu era pregătit. Astfufi el îşi poate modifica linia mea de conduită ; tractatul de Berlin va fi modificat şi Rusia îşi va relua Lţi cu Statele balcanice posiţiunea pe care a dat’o tractatul de la San Stefano. ^rorxka, IrAtexioxâ, — Cetim în L'Indépendance roumaine : In fiecare an ministeriul de res bel chécuà sub drapel 9000 oameni pentru armata permanentă și 3000 pentru călăraşi. Anul acesta ministeriul respectiv a rădicat contingentul la 14,000 pentru armata permanentă. — Principesa Maria de Wied, mama M S. Reginei este aşteptată la Bucuresci în primelefile ale lunei Ianuarie. A. S. voeşce să fie pe lângă M. S Rgina pentru a împărtăşi bucuria în momentul unei sărbări familiare aşteptată cu multă nerăbdare. — D D. Sturza, ministrul instrucţiunii publice, a avut ieri dimineea o lunga întrevorbire cu M. S. Regele. scixi. LONDRA, 28 Decembrie.— S’a iscat un desacord între comisarii ruși și comisarii angles! relativ la fixarea frontierei afgane lângă Merucak. Din causa acestei neînţelegeri comisiunea şi-a suspendat lucrările. SOFIA, 18 Decembrie. — Şukir-paşa se va duce astacel la Pirot spre a lua parte la lucrările comisiunii de demarcare. NISCH, 18 Decembrie. — Colonelul Milanovici în numele regelui a primit comisiunea la sosirea ei la Niş Comisiunea a plecat la Pirot. VIENA, 18 Decembrie.—Politische Correspondenze fice că nu e exact ca Bulgaria va insista spre a obţinea o îndemnisare de resbel, ci va abandona aceasta cerere dacă se va recunosce unirea celor doue Bulgarii. BEMLIN, 18 Decembrie. — Se zice, că numeroşi soldaţi bulgari au murit de frig. CONSTANTINOPOLE, 18 Decembrie. — Circulă sgomotul că Porta ir fi angsgeând pe Bulgaria sfi încheie armistiţiul pe basa evacuării simultanee. VIENA, 18 Decembrie. —Fremdenblatt este autorisat a desminţi scrieaJiarului rus Nodije Vrewji că biu’ouul de Calice ar fi impins pe Porto să între în Rumelia, şi că numai Germania şi Rusia au împedecat acesta ATENA, 18 Decembrie. — Camera a votat împrumutul de 100 milioane cerut de guvern pentru armată şi marină. CATARO, 18 Decembrie.Montenegrul şi-a terminat armările sere cu 45 mii puşci prefecţionate şi 20 baterii de tunuri. Suficul special al Vocii Covurliului. VIENA, 18 Decembrie. — Acis crede în genere în o promptă reuşită a sarcinei comisiunii tehnice de demarcare. Se presupune că comsiunea va pronunţa evacuarea simultaneă a Pirotului de către Bulgari şi a Vidinului de cătră Strbi. Se desminte aserţiuneafiarului rus JSovoje Vremii că baronul de Calice, ambasadorul austro ungar la Constantinopole, ar fi împins pe Turcia la ocuparea Rumeliei. LONDRA, 8 Decembrie.— Se semnaleazâ o apropiare între Anglia şi cele trei imperie de la resultatul ultimelor alegeri anglese. In cercurile anglese se presupune că Bulgaria reclamă de la Serbia o îndemnisare de resbel numai spre a sili pe Serbia să recunoasca unirea bulgară. PARIS, 18 Demcmbrie.— Situaţiunea este aci privită ca favorabiă. Se consideră ca probabilă întrunirea unei conferenţe la Constanţinopole. Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). BUCUREŞCI, 18 Decembrie. Vhidul_R, Banca Naţională. . . . .1110.00 V. Societatea de construcţiuni .270 00 V, Dacia-România ..... 260.00 Argint §1 bilete contra aur l7-90 Londra, la vedere ..... —.— » 3 lua»........................ 25-077, Paris, la vedere ...... —.— , 3 luni...... 99-30 Berlin, la vedere, .....—.— > 3 luni...........................122.85 Marsilia, 3 luni ......— VIENA, 18 Decembrie Napoleonul. . ..... . 10.00 Galbenul 5 97 Pol imperial 10.32 Lira turcă ii 36 Argint contra hârtia. .... IOO OO Rubla hârtia ....... 123.25 Acțiuni Anstalt 294.10 Renta metalică 5 la sută , , . 1330 Renta hărtiă 82.80 Renta aur ,,,,,,,, 109.10 Lose turce, 17.70 Londra, In vedere , , , , 12640 Paris, , . .... 50 00 Berlin, , , . , , , 6205 Amsterdam, , .... 10460 BERLIN, 18 Decembrie, Napoleonul. ..— Renta română amortisabilă 5%. 92.20 Obligațiuni române noue 6°/0 . 103 80 Împrumutul român 5'J/0 . 100.20 împrumutul Oppenheim , , , 108.70 Rubla hàrtià, comptant . , , 199.30 ERANCEORT, 18 Decembrie. Renta romană amortis. 50/0. 92.00 Londra la vedere..........................20.21 Paris, 3 luni ...... 80.30 Amsterdam. 168.00 împrumut municipal Bucureșci 84. 915° PARIS, 18 Decembrie Renta francesă 5(yc . . . 109.10 Renta română 5°/0 .... . 109 25 . 6°/0 căi ferate . 87.50 Acţiunile Băncii Românie» —.— Creditul mobiliar ro^ân , , —.— Împrumutul din 1079. - 341-25 i » 1 . 81, , , . 294.50 Banca otomană ..... . 506.25 Datoria turcă, , , 1395 Lose turce ...... . 3550 împrumutul egiptin . , , . 321.00 Londra, la vedere .... . 25.25 Amsterdam 3 luni. . , . 207.75 Berlin, , , 123.06 LONDRA, 18 Decembrie. Consolidatele angrese , , , • 99 7/16 Acţiunile Băncii României , • 5-Va Paris, 3 ian» , . . , . . 25.43 Berlin, . 20.57 Amsterdam, . , . . , 12.03 OBSERVATOftOL filTEOROLOGIC D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării, 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAţI, 18 Decembrie 1885. Barometrul redus la Ou şi corectat la nivelul mării în milimetre . Haine de mătasă brută (numai mătasă), cu fl. 9.30 pentru un costum complect, cum şi calităţi mai grele, trimite acasă, franco de vamă, un cas când se comandă cel puţin 2 costume, depositul fabricei de mătasă G. HENNEBERG (furnisor regal) în Zurich. Mostre se trimit îndată. Carte postale pentru Sviţera 10 bani, dirigent de Frances BUCAREST GALATZ. Cel maibun şi mai folositor cadou de serbatori alege acela care se îngrijeşte ca darul seu să nu fie numai un ornament deşert, care după câtva timp să devină inutil. Adevăratul cadou trebue să întrunăscă calitatea folosului, trăiniciei şi frumuseţe! ; posesiunea lui trebue să le facă nu numai bucurie ci să constitue şi mândria lor, mai cu sămă dacă este destinat pentru mame de familie sau fiice. Unul din factorii cei mai însemnaţi a cărui invenţiune a fost reservata secolului nostru este fără îndoitela maşina de cusut Nu numai că familia cu ajutorul ei economiseşte foarte mult timp şi bani, dar ea mai figurăză afară de aceea ca ornament a fiecărei gospodării şi este in acelaşi timp şi o ajutătore bine-cuvintată a multor meseriaşi, carii cu toţii o pot procura prin plăţi în rate lunare. Cu ocasiunea unei asemene cumpărări este de datoria fiecărui să îngrijăscă ca să se pună în posesiunea unei maşine care intrunesce toate acele condiţiuni eminente cari se cer de la o asemene maşină. Cea mai vechia şi mai mare fabrică de asemene natură este fără îndoiela Singer Manufacturing C°. Maşinele acestei fabrici se bucură în toate părţile lumii de cea mai bun reputaţiune posibilă, după cum nu o pot dobândi decât cele mai bune fabricate Din acăstă causâ și vimjerea lor merge din an in an crescând In fiecare loc mai însemnat are representantul principal al lui Singer Co., depusitele sale de mai mult timp, in care publicul găseșce cea mai sigura garanție pentru marfă adevărat excelentă, prin urmare nimic mai nemerit decât a şi alege cineva maşina originală Singer, care a fost premiată la toate exposiţiunile universale şi mai în urmă la cele din Anvers şi Londra, cu cele mai mari distincţiuni. Singurul representat al acestor maşini aici este D. G. Neidlinger strada Domnescă, în a cărui deposit se află un mare asortiment de asemeni excelente, elegante şi practice maşini pentru scopuri casnice şi de meserii. Instrucțiune perfectă în manipularea lor se dă gratis de persone compentente.