Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)

1886-01-28 / nr. 2955

perat, de o dată cu suirea lui pe tron, va serba şi logodna sea. Alegerea cui­ntesei rămâne­­ disposiţiunea împărâ­­tesei­ regente, care spre acest scop va alege, după o inspecţiune oculară, din­tre fiicele funcţionarilor superiori şi altor persoane de distincţiune, unireaa nepotului său. Conform cu­rsul curţii, se vor presenta împăratului a doua­­ţi după logodirea lui patru sclave, sau mai bine (­hând guvernante, ca să se obicinueasca junele împărat cu societatea femeilor şi să se deprindă cu plăcerile şi datoriile vieţei casnice. Aceste patru guvernante vor avea pe urmă dreptul de a compune haremul imperial, în care vor ocupa o posi­­­țiune prépondérants. Procesele ce se vor judeca la Mimai in dina de Marti 28 Ianuarie. » »__ Seci. I ( Civile). I. Solomon Vacher cu Silberstein ; 2- Statul cu Zulnia Sturza, contestațiune ; 3- Cristea şi Anastase Angliei cu Sul Velli ; 4. Contestaţiunea D-neî Teoctista Andrei ; 5. Idem, idem ; 6. Idem Sofia Vamali ; 7. Neid Singh­er cu Pitiş ; 8. Reizer cu Roth. Sect. II (Corecţionale): 1. Simion Gâţă, op. ; 2. Neculai C. Onca, op. ; 3. Ioan Dima Năstase şi altul, op. ; 4. Vasile Eni şi alţii op. ; 5. Badiu Şerban şi faltul, op. ; 6. Stefan Giurasovici, op. ; 7. Niţa Jian, op. ; 8. Stefan Ciocan, op. ; 9. Epitropia def. M. Rusovici ; 10. Epitropia def. I. Constantin; 11. Constantin­­Dobrin, furt, deţinut. A. B. C. D. E. F. G. Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). BUCUREŞCI, 8 Februarie. Vindut. .. »» ,Iaşi 5/0 . — — Q. Obligaţiunile Casei pensiunilor---------­R. Banca Naţională. . . . ,1112.00 S. , României..... —.— T. Creditul mobiliar român , , —.— Renta româna perpetuă 5% , amortisabilă 5d/0 , (rurale convert.) 6°/0 Obligaţiuni căi fer. rom. cn/0 , , , 5% împrumutul Stern .... , Oppenheim. H, Imprumut.com. Bucureșci 5°/0 I , municipal $°/0 1884 J.» cu lose —.— K. Creditul fonciar rural 5% • — E ‡» » 5%. - -­M­³, urban 7u/0 .------­N. ,. . 6%- •------­O. ,¡ VOCEA COVURLUIULuI VIENA, 6 Februarie BERLIN, 6 Februarie PARIS, 6 Februarie LONDRA, 6 Februarie. FRANCFORT, 6 Februarie. Renta română amortis. 5%- • 93 80 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 7 Februarie 1886. Barometrul redus la Ue și corectat la nivelul mării In milimetre Consolidatele anglese . . . Acţiunile Băncii României Paris, 3 luni .... Berlin, Amsterdam. . . . . . , 100.7 5­ 7. 16 25.39 20.53 12.03 8. a. m................................................ 765 p 2. p ni. . ,........................... . 66 4 8. p. m. ........................................... 69 6 media. .... ;..................... 767 o Termometrul la 0° umbră : minima.......................................... . .47 maxima............................... 32 min, -48. a.m. +2 p.m.48 p.m. media --------------------?— --------------0.3 tara apărător..................................... — Starea higrometrică relativa. ... l°° Tensiunea vaporilor în milimetre . . 5 0 Vîntul ( direcțiunea dominantă . . N.E. 1 forta calma—6 ^uragan). 3 Eviporometrul in milimetre. . . • 0.0 Ozonometru (0—21) ..... 8 Pmviometru in milimetre.......... 34 Nebuiositate(0­ Senin—10 —Acoperit). 1 o Nivelul Dunării d’asupra mării Negre m. 3 97 Minimum temp. aSî dim. 8 Februarie — 0.0. XJ ltixxue soiri­________ 9 Vi EN A, 7 Februarie. — Dmrde d. am află ea L). GrUos­oue a consiliat pe Grecia sa se supuna voinței E­u­ropei. BELGRAD, 7 Februarie. — S­iul statului major a divisiunii de la Suma dig4, Boum­ky, și majorul Gruiei au fost condamuriţi de cous.hul dt ra­sbel la trei luni inchisoare din causa atitu­dinii lor în timpul campaniei strbo bu­gare. Se spune în ultimul moment că regele Milau va pleca la Viena spre a lamuri situaţiunea. CONSTANTINOPOLE, 7 Febru­arie, cale indirectă. — Numai Rusia, după cum se prevedea, face obiectuul pana acum contra arangeamentului turco-bulgar. Cercurile oficiale otomane speră că puterile, cari ln ultima conferența au consiliat pe Porta să se înțelaga di­rect cu Bulgaria, vor lucra cu Porta spre a aduce acordul. Se asigură mai cu seama că Germa­nia ar fi lucrând în acest scop la Petersburg. ST.-PETERSBURG, 7 Februarie. — Se confirmă că guvernul rus rus­pun­tend la notificarea arangeamen­tuluî turco-bulgar, s’a pronunţat în favoarea uniunii reale. SOFIA, 7 Febru­arie. — Ieri s’a ofi­ciat un Te-Devoi pentru celebrarea unirii. Principele asista la el cu roi­­uiştrii şi înalţii funcţionari. După ce­remonia principele a trecut în revistă trupele din Sofia, cărora le a anunţat unirea. Societatea Internaţională din Galati. A arangeat pentru Mercur* *9/16 ianuarie in sala Apollo o serata dansantă cu musica militară. Membrii vor contribui ca entrée cu lei I, iar visitatorii introduşi de membri cu lei 3. Daniele vor avea toaleta simplă, începutul la ora 8. COMITETUL. Prefectura Metalat Moll.­­ Se publică spre generala cunostinţă că în z­iua de 30 ianuarie a. c., orele 2 p. m., se va ţinea în camera acestui oficiu licitaţiune pentru cumpărarea cuantităţii de popuşoi necesară a se distribui locuitorilor lipsiți de hrană din acest judeţ. Domnii concurenți cari poseda popuşoi de vînătere sunt rugați ca în arătata țji să se presinte cu probe de popuşoi vechi și noui și cu oferte sigilate pentru fie­care specia, spre a concura. l'refect LULU C. KOSTACHI. Nr. 796. — In 25 ianuarie 1880. -^.3nL'CL3n.CÎtJL. La 31 Martie anul curent, societatea Eco­nomică de Calaţi împlinind termenul de 5­­ ani, liquideză, şi I La 1 Aprilie voind a reînfiinţa din nou I societatea cu acelaşi nume, pentru care scop­­ pregătindu-se proiectul de statute ce tre- I bue discutat şi aprobat de nouii membri, [subsemnaţii rogă pe toţi D-1111 cari vor bine­­­voi a lua parte in viitorea societate, să se intruneasca 111 localul scolii de băiaţi No. 1 a Statului, in­­filele de 30 si 31 Ianuarie, I­I si 2 Februarie, orele 4 p. m., spre a vota I statutele. J D. V. Cerckes, A. Ciuciucovich, N. Tr­­ifonescu, V. Carapenu, G. Andreescu, Th.­­ Paule, Th. G. Economidc. -A.VIS. Or Mimi K iy I onoare a adu- NI i VlUtulii­­­ce la cunoscinţă publicului şi a clienţilor sei că s’a strămutat cu domiciliul in casele Christodor Alexandri, proprietatea sea, strada Mihai­ Bravul. Consultaţiunile sunt de la orele 2­ 4 p. m., in tote filele. „CIULINUL“ (ziar umoristic, ilustrat. — Apare o dată pe săptămâna. Abonamentul 10 lei pe an, 5 lei pe jumătate an. — Administraţiunea : Bucuresci, strada Academiei 24. ♦repriucjötor, care făcuse deja de două ori ocolul pămîntului, bravând fri­gurile din ţările calde, cu mult mai înfricoşate marinarilor de­cât valu­rile furioase ale Oceanului. ( Ge’l înteresau pe dînsul plăcerile unei societăţi private, spectacolele, ba­lurile, prânzurile de etichetă, pe dîn­­sul care era un om savant şi în a­­celaşi timp deprins să’şi petreca tim­pul liber visând în cabina sea sin­guratecă, plecat pe cărţile lui de ma­tematică şi operele ce publicase în unitarcă de idiografiă şi astronomia practică. El nu vedea de cât un lucru în noutatea ce’i da ministrul. A­ceata'l obligase de a rupe de o dată cu deprinderile noue cari e* rau toată bucuri­a sea ! Acesta’l con­­damnese de a nu mal vedea pe De* jais», care era toata fericirea sea! Turburarea inimei seie se re­­flecta pe f’*ț* sea, și acesta nu putu să scape amiralului. — El ! Ce ai, Maurienne ? îl în­trebă D. de Hogue foarte surprins Poate că ai devenit un ofiţer de salon în aceşti trei ani din urmă ? sau ai devenit ambiţios şi î ţi pare rău că ai perde perspectiva unei râpii cu înain­tări ?... Dacă este aşa, copilul meu, continuă amiralul, reasigură-te. După cum ţi-am spus, vom fi în campaniă ... mi s’a propus comanda­mentul escadrei din mările Chinei... și ți am păstrat în stalul meu major un post superior chiar aceluia la care gradul D-téle poate să spere. — Mulțumesc, amirale ! îngână tâ­­nărul fâcând o sforțare violentă pen­tru a se ținea, știa că bunătatea D téle pentru mine este nesfârșită. Am fost surprins, le­ mărturisesc, de aceastâ noutate ne­aşteptată, la care nu mă aşteptam. Dar n’am nici un regret... din contra... Vezi... sunt fericit, foarte fericit. De­şi pretindea că este fericit, cu tote aste simţia că i se sfârşia ini­ma. Avea nevoe de a fi singur, şi îndată ce amiralul nu mai avu ne­cesitate de serviciile sale, se grăbi de a întră în micul seu apartament compus din două camere ce închinase în strada Saint Honoré, la câţi­va paşi de minister. Ajuns a­casă, se dădu la reflecţiunile cele mai dure­­roase. Intrebându-şi cu rigurositate consciinţa, măsură marele deşert ce amorul seu pentru Denisa săpase în viaţa sea. Pentru a spune mai exact, află că nu simţise pănă atunci natura sentimentului care îl atrăgea cătră Denisa. De o lună se înşela pe sine însuşi, refuzând de a da numele de amor simţirii de care era plină inima sea. Hotărît să nu ceara mâna unei co­pile, a cărei avere imensă era o pe­­dică de a o lua, începuse sa consi­dere aceasta iubire ca o afecțiune fră­­țescă. De aceea se abandonase plăcerii unei intimități din ce în mai dulce. Dar acum nu mai avea în cotro. Adevărul se impunea consciinței și inimei sale. In dosul voiului de o dată rupt nu mai vedea acum o soră. . ci o tînăra letâ adorata din toate puterile sufle­tului său, o tînărâ soț­â dorită cu foc î {Urmarea pe w­îfie).

Next