Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)

1886-04-08 / nr. 3015

servirea conductorilor conrespondenţa destinată pentru Galaţi ar fi luat drumul spre Iaşi. — Budgetul judeţului nostru pe 1886*87 a fost aprobat. VOCEA COVURLUIULUI Cronică interlexa. — Cetim în Li Indépendance rou maine . Consiliul technic superior a mi­nisteriului lucrărilor publice s’a în­trunit Sâmbătă şi a discutat planu­rile docurilor din Galaţi. O diver­genţâ de opiniune s’a produs în acestâ privinţă între membrii consiliului şi D. ministru al lucrărilor publice, care voeşce cu ori­ce preţ să aducă la Bucureşci un mare inginer german spre al supune acele planuri. — Am anunţat că era vorba de o remaniare ministerială după vacan­ţele Paşcilor. Se vorbeşce că D. I. Câmpineanu are a înlocui la ministe­rul comereiului, agriculturei şi do­menielor pe D. Stolojan, a cărui ve­deri in privinţa tarifului autonom n’ar fi concordând cu ale D lui I. C. Bratianu. Secţiunile Camerei au admis proiectul de lege relativ la o emi­siune de rentă pentru construcţiuni şcolare. D. N. Ionescu a fost ales rap­ortor de comitetul delegaţilor. — Plecarea la Livadia a D­nui mi­nistru de iesire­, spre a saluta pe ţar, e fixată la 18 Aprilie. — D. Dinu. Sturza, ministrul ins­trucţiunii publice, se află la Berlin. D -sea a reluat negociările începute de D. Câmpineanu cu casele Bleich­­roeder şi Landau pentru un împru­mut de 40 milioane ce voeşce să con­tracteze guvernul. — D. E. Stătescu va ţinea interio­mul ministeriului afacerilor străine pe timpul absenţei D-lui Ferechide, iar D. C. Nacu va ţinea interimul ministeriului instrucţiunii pe timpul absenţei D lui Sturza. — D. ministru al justiţiei a lucrat Sâmbătă cu M. S. Regele. — D. general Berendel va fi pes­te puţin numit inspector general a geniului şi comandant a fortificaţiu­­nilor. — Cetim în Epoca : Suntem positiv informaţi că ne­gociările cu Francia pentru încheia­rea unei convenţiuni de comerţ vor începe în curând. — Vineri la 2 ore D. I. Brătianu s’a dus în persoana la telegraf, unde a avut un schimb de depeşt cu D. Mavrogheni, ministrul ţerei la Viena. — D. colonel Balaban va fi îna­intat la gradul de inspector general în administraţiunea armatei. — D. primu-ministru, z­ice Româ­­nia liberă, pune multă stăruinţă pen­tru votarea emisiunii de rentă des­tinată clădirilor şcolare. — Cetim în Romanul : D-nii Ferichide, ministrul afaceri­lor străine, şi D. Gr. Ghica, delega­tul României în comisiunea din Viena, au plecat la Viena, însărcinaţi cu tratările pentru reînnuirea conven­ţiunii cu Austro Ungaria. Suntem încredinţaţi că nu se va putea ajunge la nici­ un resultat, şi aceasta din causa pretenţiuniior ma­ghiare. j - ■V*'-'“ 'S — Vineri tera s’a ţinut o nou* întrunire la Senat de D-nii senatori şi deputaţi. De­şi întrunirea nu s’a hotârît de­cât pe la orele 6 şi jumătate, totuşi mulţi membri al majorității au luat parte la întrunire. D. P. S. Aurelian, rugat fiind a lua cuvîntul, a vorbit două ore, D­eea, printr’un d­ecurs lung, ad­mirabil şi bogat în conside­raţiuni economice, a expus situaţiunea eco­nomica a ţerei făţi cu condiţiunile comerciale şi mai cu râmă cu acele încheiate cu puteri mai muri de cât noi, susţinend că numai sub regimul unui tarif autonom va pote progresa economicesce şi industriile mici şi mari s’ar putea desvolta. Discursul D-lui Aurelian fu des întrerupt de aplausele Unanime ale asistenţilor. D. I. C. Brătianu, cu reservele ce­­ impun rolul său în Stat, declară că îi apărtăşeşce în mare parte părerile economice ale D-lui Aurelian. D-sea opineza ca Camera să voteze tariful autonom aflat în discuţiune, adăo­­gând însă că nu trebue să ne închi­dem prin taxe mari ca într’un zid al Chinei în ceea ce priveşte rela­­ţiunile noastre comerciale. D sea termină rugând ca în viitoa­­rea întrunire D. Aurelian să ia din nou cuvîntul, pentru ca guvernul sa’i poata răspunde mai pe larg. — D. loan C. Brătianu, primul ministru, a avut Sâmbătă diminaţă o lungă întrevedere cu D. Eug Stă­­tescu, ministrul justiţiei, acasă la a- Cfesta din urmă. — Sâmbătă s’au întrunit delegaţii secţiunilor Senatului însărcinaţi cu cercetarea proiectului pentru instala­rea comisiunii legislative permanente. Este probabil că raportor va fi ales D. Micşunescu şi că proiectul va veni Luni în desbaterera Senatului. „ Secţiunea juridică a consiliului comunal din Viena s’a unit cu sec­ţiunea de aprovisionare ca să se cerà guvernului şi Camerilor reînouirea convenţiunii comerciale cu România şi tot d’o dată să se cera a se per­mite intrarea vitelor, spre a se scote industria din strîmtorarea în care se gâseşce şi spre a se putea aprovisi­ona mai ieftin Viena cu carne. — Cetim în Voinţa naţionali : M­r. Regele a conferit D-lui Wa­s­hington Irvin­g Bishop, fisiolog­utul american, crucea de ofițer al Coronei României, pentru cercetările gele şciin­țfice. — Monitorul oricial din Petersburg publică decretul imperial privitor la statutul sancţionat la 10 Martie, prin care se formeaza din întreprinderea de navigaţiune a principelui Gagarine o societate de navigaţiune cu vapoa­re pe marea Negră şi pe Dunăre. Vasele societăţii vor circula în fie­care săptămâna între Odesa şi Şiştov şi vice versa, fiind obligate a atinge punctele Sulina, Tulcea, Galaţi, Bră­ila, Cernavoda, Silistra, Turtucaia şi Rusciuc. Pentru aceste călătorii so­cietatea primeşte în cel d’intăi 12 ani o subvenţiune de 50,332 ruble pe an, iar pentru călătoriile cari se fac regulat din 14 în 14 zile între Odesa şi Ismail în cei d’intâî 10 ani o subvenţiune de 7.938 ruble pe an. In scopul acestor călătorii societate d­e datare a întreţinea trei vapoare şi un vapor de reservă. In timp de răs­­boiu aceste vapore vor fi puse la dispos’ţiunea guvernului. — Liberalul află că s’ar fi propus comunei Iaşi un nou sstem de ilu­minare a oraşului cu mult mai per­fecţionat de­cât cel actual şi care este descoperirea unui American. Sistemul consistă în o maşină prev­ejuta cu nişte tuburi cari produc o ventila­­ţiune ce face să crească intensitatea luminei. Maşina este simplă şi uşor-i de mânuit. ATITUDINEA RUSIEI. Şcriea despre întâlnirea ţinutui cu sultanul,­­fice Neue Freie Fiese, am luat’© dintr’un e­*81 din Petersburg, şi de­şi ea pănă acum n’a fost con­firmată, totuşi e positiv că cercurile ruse ar dori o asemene întâlnire. Tonul deprimat al diarelor ruse dovedeşte că guvernul, cel puţin pen­tru moment, a renunţat la o inter­­venţiune militară în Bulgaria şi că o apropiere de Turcia ar deşi hide o cale pentru a putea ieşi din labirintul cestiunii bulgare. Scopul fina­l al unei alt uni te­mperat­er fi înlăturarea prin­cipelui de Battenberg de la tronul Bul­gariei. Real­iarea acestui plan (fiarele ruse cred că n’ar întimpin s ori greu­tăţi, fiind că Anglia în timpul de faţă e De două ani nici nu mai locuiau la York City ; un representant ex­ploata în profitul lor mina lor. La mai multe sute de leghe de a­­colo, pe ţermurile lacului Erie, nu se ocupau de loc de acea speculaţiune de la York City. Cleveland, oraşul de care e aci vorba, este cea mai elegantă din toate cetăţile lacurilor mari. Zidit pe ambele ţermuri a unui curs de apă ce are un nume baroc, rnul Cuyahogo, a cărui albiă strimtă conţine nişte ape limpezi ce se arun­că în lacul Erie, Cleveland presintă ochilor răpiți a caletorului aspectul cel mai r­elator. De ambele părți a râului casele se etageaza pe pantele colinelor acope­rite cu arbori umbroşi, așa că Cle­veland a fost numit oraşul codru ; toate locuințele sunt ascunse de ver­­giţă. Sunt doue Cleveland. Oraşul-Verde este puţin mai departe urcând cursul râului, a cărui ape învârtesc marile roţi a usinelor ce clarifică pe troleul brut a Pensilvaniei. Oraşul industrial şi comercial cu toate uşinele sale. Ne oprim în Oraşul-Verde, dina­intea unei case mari zidită în cară mie­! roşie cu dungi albe, care’i di­dea la acea oră mai cu sea­nă, când soarele se pregăti* a dispărea de la orizont, aspectul cel mai vesel. Acea casă, pe jumătate ascunsă în mijlocul unei păduri de esenţele cele mai variate, paltini, mesteacăn­, plopi, aparţinea lui Robert Norris, un Yan­kee de la 36 până la 38 ani, mare, forte, un băiat superb, brav, leal, ce luase în căsătorie din amor pe Rosy Howland, o femee finanţatoare, fru­mosă, amabilă şi cu cele mai alese calităţi ale inimei. Nimic nu lipsia fericirii tinerei case. De un an D-na Norris dăduse băr­batului seci o adorabilă fetiți blonda și rosă, care încerca deja primii pași sub umbra gradinei. Sera venise. Erau aprode tfece ore ; un duruit de trăsură se auz Ji. Porta se întorse în țîțiul, și un elegant fae­ton, tras de două cai murgi, întră în trapul cel mare în grădină și se opri dinaintea peronului casei. Robert Norris sări ușor din trăsură, și D-na Rosy, ce alergase în grabă, se găsi acolo tocmai la timp spre a primi două săruturi sonore, pe care bărbatul seu i le aplică din tota inima pe obraji. In același timp tatul lua pe copilă în brațe, o acoperia cu desmierdări, o făcea să sară şi să danseze, spre marea mulțumire a micei fiinţi, şi în fica doicel, care ţi manifesta temer­ii Jiread stăpânului sta: — Luați seama, D le, o s’o sdrob­i'. Iu fie c­re seră, la aceeași orâ, sa enouia aiesta scenă încântătdre. Ro­­bert Norris se întorcea în acel mo­­nent de la o mare ușină de petrolod­ie care o dirigea la două mile de ac­­olo, pe cursul riului. După ce îmbrâțișă din nou pe fe­­teea sea, Robert Norris, ca un bun f*uk­e ce era, se întinse pe un fo­­oliu, luă copila pe genunchi și a­­prinse p­e jig*ra, așteptând ora mesei le seara. — Robert, îi ci­se D-na Norris, a reuit o scrisoare pentru D tea, iat’o. Nu ți-am trimis o la ușină, câci n a fos­it aci de­cât cu curierul de la 5 h­a. Robert Norris dădu doicei copila și rupse plicul, emin­end femeii sale de i

Next