Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)
1886-04-08 / nr. 3015
servirea conductorilor conrespondenţa destinată pentru Galaţi ar fi luat drumul spre Iaşi. — Budgetul judeţului nostru pe 1886*87 a fost aprobat. VOCEA COVURLUIULUI Cronică interlexa. — Cetim în Li Indépendance rou maine . Consiliul technic superior a ministeriului lucrărilor publice s’a întrunit Sâmbătă şi a discutat planurile docurilor din Galaţi. O divergenţâ de opiniune s’a produs în acestâ privinţă între membrii consiliului şi D. ministru al lucrărilor publice, care voeşce cu orice preţ să aducă la Bucureşci un mare inginer german spre al supune acele planuri. — Am anunţat că era vorba de o remaniare ministerială după vacanţele Paşcilor. Se vorbeşce că D. I. Câmpineanu are a înlocui la ministerul comereiului, agriculturei şi domenielor pe D. Stolojan, a cărui vederi in privinţa tarifului autonom n’ar fi concordând cu ale D lui I. C. Bratianu. Secţiunile Camerei au admis proiectul de lege relativ la o emisiune de rentă pentru construcţiuni şcolare. D. N. Ionescu a fost ales raportor de comitetul delegaţilor. — Plecarea la Livadia a Dnui ministru de iesire, spre a saluta pe ţar, e fixată la 18 Aprilie. — D. Dinu. Sturza, ministrul instrucţiunii publice, se află la Berlin. D -sea a reluat negociările începute de D. Câmpineanu cu casele Bleichroeder şi Landau pentru un împrumut de 40 milioane ce voeşce să contracteze guvernul. — D. E. Stătescu va ţinea interiomul ministeriului afacerilor străine pe timpul absenţei D-lui Ferechide, iar D. C. Nacu va ţinea interimul ministeriului instrucţiunii pe timpul absenţei D lui Sturza. — D. ministru al justiţiei a lucrat Sâmbătă cu M. S. Regele. — D. general Berendel va fi peste puţin numit inspector general a geniului şi comandant a fortificaţiunilor. — Cetim în Epoca : Suntem positiv informaţi că negociările cu Francia pentru încheiarea unei convenţiuni de comerţ vor începe în curând. — Vineri la 2 ore D. I. Brătianu s’a dus în persoana la telegraf, unde a avut un schimb de depeşt cu D. Mavrogheni, ministrul ţerei la Viena. — D. colonel Balaban va fi înaintat la gradul de inspector general în administraţiunea armatei. — D. primu-ministru, zice România liberă, pune multă stăruinţă pentru votarea emisiunii de rentă destinată clădirilor şcolare. — Cetim în Romanul : D-nii Ferichide, ministrul afacerilor străine, şi D. Gr. Ghica, delegatul României în comisiunea din Viena, au plecat la Viena, însărcinaţi cu tratările pentru reînnuirea convenţiunii cu Austro Ungaria. Suntem încredinţaţi că nu se va putea ajunge la nici un resultat, şi aceasta din causa pretenţiuniior maghiare. j - ■V*'-'“ 'S — Vineri tera s’a ţinut o nou* întrunire la Senat de D-nii senatori şi deputaţi. Deşi întrunirea nu s’a hotârît decât pe la orele 6 şi jumătate, totuşi mulţi membri al majorității au luat parte la întrunire. D. P. S. Aurelian, rugat fiind a lua cuvîntul, a vorbit două ore, Deea, printr’un decurs lung, admirabil şi bogat în consideraţiuni economice, a expus situaţiunea economica a ţerei făţi cu condiţiunile comerciale şi mai cu râmă cu acele încheiate cu puteri mai muri de cât noi, susţinend că numai sub regimul unui tarif autonom va pote progresa economicesce şi industriile mici şi mari s’ar putea desvolta. Discursul D-lui Aurelian fu des întrerupt de aplausele Unanime ale asistenţilor. D. I. C. Brătianu, cu reservele ce impun rolul său în Stat, declară că îi apărtăşeşce în mare parte părerile economice ale D-lui Aurelian. D-sea opineza ca Camera să voteze tariful autonom aflat în discuţiune, adăogând însă că nu trebue să ne închidem prin taxe mari ca într’un zid al Chinei în ceea ce priveşte relaţiunile noastre comerciale. D sea termină rugând ca în viitoarea întrunire D. Aurelian să ia din nou cuvîntul, pentru ca guvernul sa’i poata răspunde mai pe larg. — D. loan C. Brătianu, primul ministru, a avut Sâmbătă diminaţă o lungă întrevedere cu D. Eug Stătescu, ministrul justiţiei, acasă la a- Cfesta din urmă. — Sâmbătă s’au întrunit delegaţii secţiunilor Senatului însărcinaţi cu cercetarea proiectului pentru instalarea comisiunii legislative permanente. Este probabil că raportor va fi ales D. Micşunescu şi că proiectul va veni Luni în desbaterera Senatului. „ Secţiunea juridică a consiliului comunal din Viena s’a unit cu secţiunea de aprovisionare ca să se cerà guvernului şi Camerilor reînouirea convenţiunii comerciale cu România şi tot d’o dată să se cera a se permite intrarea vitelor, spre a se scote industria din strîmtorarea în care se gâseşce şi spre a se putea aprovisiona mai ieftin Viena cu carne. — Cetim în Voinţa naţionali : Mr. Regele a conferit D-lui Washington Irving Bishop, fisiologutul american, crucea de ofițer al Coronei României, pentru cercetările gele şciințfice. — Monitorul oricial din Petersburg publică decretul imperial privitor la statutul sancţionat la 10 Martie, prin care se formeaza din întreprinderea de navigaţiune a principelui Gagarine o societate de navigaţiune cu vapoare pe marea Negră şi pe Dunăre. Vasele societăţii vor circula în fiecare săptămâna între Odesa şi Şiştov şi vice versa, fiind obligate a atinge punctele Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Cernavoda, Silistra, Turtucaia şi Rusciuc. Pentru aceste călătorii societatea primeşte în cel d’intăi 12 ani o subvenţiune de 50,332 ruble pe an, iar pentru călătoriile cari se fac regulat din 14 în 14 zile între Odesa şi Ismail în cei d’intâî 10 ani o subvenţiune de 7.938 ruble pe an. In scopul acestor călătorii societate de datare a întreţinea trei vapoare şi un vapor de reservă. In timp de răsboiu aceste vapore vor fi puse la dispos’ţiunea guvernului. — Liberalul află că s’ar fi propus comunei Iaşi un nou sstem de iluminare a oraşului cu mult mai perfecţionat decât cel actual şi care este descoperirea unui American. Sistemul consistă în o maşină prevejuta cu nişte tuburi cari produc o ventilaţiune ce face să crească intensitatea luminei. Maşina este simplă şi uşor-i de mânuit. ATITUDINEA RUSIEI. Şcriea despre întâlnirea ţinutui cu sultanul,fice Neue Freie Fiese, am luat’© dintr’un e*81 din Petersburg, şi deşi ea pănă acum n’a fost confirmată, totuşi e positiv că cercurile ruse ar dori o asemene întâlnire. Tonul deprimat al diarelor ruse dovedeşte că guvernul, cel puţin pentru moment, a renunţat la o intervenţiune militară în Bulgaria şi că o apropiere de Turcia ar deşi hide o cale pentru a putea ieşi din labirintul cestiunii bulgare. Scopul final al unei alt uni temperater fi înlăturarea principelui de Battenberg de la tronul Bulgariei. Realiarea acestui plan (fiarele ruse cred că n’ar întimpin s ori greutăţi, fiind că Anglia în timpul de faţă e De două ani nici nu mai locuiau la York City ; un representant exploata în profitul lor mina lor. La mai multe sute de leghe de acolo, pe ţermurile lacului Erie, nu se ocupau de loc de acea speculaţiune de la York City. Cleveland, oraşul de care e aci vorba, este cea mai elegantă din toate cetăţile lacurilor mari. Zidit pe ambele ţermuri a unui curs de apă ce are un nume baroc, rnul Cuyahogo, a cărui albiă strimtă conţine nişte ape limpezi ce se aruncă în lacul Erie, Cleveland presintă ochilor răpiți a caletorului aspectul cel mai relator. De ambele părți a râului casele se etageaza pe pantele colinelor acoperite cu arbori umbroşi, așa că Cleveland a fost numit oraşul codru ; toate locuințele sunt ascunse de vergiţă. Sunt doue Cleveland. Oraşul-Verde este puţin mai departe urcând cursul râului, a cărui ape învârtesc marile roţi a usinelor ce clarifică pe troleul brut a Pensilvaniei. Oraşul industrial şi comercial cu toate uşinele sale. Ne oprim în Oraşul-Verde, dinaintea unei case mari zidită în cară mie! roşie cu dungi albe, care’i didea la acea oră mai cu seană, când soarele se pregăti* a dispărea de la orizont, aspectul cel mai vesel. Acea casă, pe jumătate ascunsă în mijlocul unei păduri de esenţele cele mai variate, paltini, mesteacăn, plopi, aparţinea lui Robert Norris, un Yankee de la 36 până la 38 ani, mare, forte, un băiat superb, brav, leal, ce luase în căsătorie din amor pe Rosy Howland, o femee finanţatoare, frumosă, amabilă şi cu cele mai alese calităţi ale inimei. Nimic nu lipsia fericirii tinerei case. De un an D-na Norris dăduse bărbatului seci o adorabilă fetiți blonda și rosă, care încerca deja primii pași sub umbra gradinei. Sera venise. Erau aprode tfece ore ; un duruit de trăsură se auz Ji. Porta se întorse în țîțiul, și un elegant faeton, tras de două cai murgi, întră în trapul cel mare în grădină și se opri dinaintea peronului casei. Robert Norris sări ușor din trăsură, și D-na Rosy, ce alergase în grabă, se găsi acolo tocmai la timp spre a primi două săruturi sonore, pe care bărbatul seu i le aplică din tota inima pe obraji. In același timp tatul lua pe copilă în brațe, o acoperia cu desmierdări, o făcea să sară şi să danseze, spre marea mulțumire a micei fiinţi, şi în fica doicel, care ţi manifesta temerii Jiread stăpânului sta: — Luați seama, D le, o s’o sdrobi'. Iu fie cre seră, la aceeași orâ, sa enouia aiesta scenă încântătdre. Robert Norris se întorcea în acel monent de la o mare ușină de petrolodie care o dirigea la două mile de acolo, pe cursul riului. După ce îmbrâțișă din nou pe feteea sea, Robert Norris, ca un bun f*uke ce era, se întinse pe un fooliu, luă copila pe genunchi și aprinse pe jig*ra, așteptând ora mesei le seara. — Robert, îi cise D-na Norris, a reuit o scrisoare pentru D tea, iat’o. Nu ți-am trimis o la ușină, câci n a fosit aci decât cu curierul de la 5 ha. Robert Norris dădu doicei copila și rupse plicul, eminend femeii sale de i