Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)
1886-07-31 / nr. 3109
când ducele Chartres ținea de dârlogii cailor omnibusului, pentru a’i opri să mai facă vr’o mişcare. Astfel bă* ^trînul fu scăpat. Lucru ciudat, regele a păţit’o după urma binelui ce făcuse. Pe când era ocupat a scăpa pe bâtrîn, calul se fugise prin pădure, şi suveranul a trebuit să se în drcă la palatul Bernstorff pe calul groomului. De atunci regele a exprimat dorința ca nimeni să nu-l mai salute în trecerea lui, sculându-se în piciore în trăsură. & VOCEA COVURLUIULUI Bursa de Galați Cota otlcjalà din 29 Julie 1S86. MĂRFURI. ^Cincuant., 2,600 hect., 63 lbi , 7.60 lei, m. * Popușoi, 2,200 hect., 601/* lbr., 7.10 lei, sl. FRANCFORT, 10 August Renta română amortis. 5u/p* . 97.85. Londra 3 luni. 20.31 Paris, 2 luni 80.50 Amsterdam ....... 168.30 împrumut municipal Bucurescî 84. 98 20 PARIS, 10 August Renta francesă 47*% • • • IOQJO Renta română perpetuă 5°/0 93-50 , 6°/0 tăi ferate IO7.OO Acțiunile Băncii României . ..— Împrumutul elin 1879 , , 370.OO » » z 8 31, , 1 292.OO Banca otomană ..... 510.00 Datoria turcă. . . . , .14-92 Lose turce, 35-25 împrumutul egiptean , , , 377.00 Londra, la vedere .... . 25.24 Amsterdam 3 luni, .... . 207.37 BCilîât > » a a a 123.12 LONDRA, 10 August. Consolidatele anglese . , , . IOI.3/8 Acţiunile Băncii României , . G-V, Paris, 3 luni . . . . . . 25.40 Behinc ............................... . 20.51 Amsterdam, . . ... . 12.03 Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă), BUCURESCI, 11 August, vindut R. Banca Naţională. . . . .1023 00 S. , României.... BERLIN, 10 August Napoleonul.................................. , 16.20 Renta română amortisabilă 5%. 98 00 Obligaţiuni române noue 6% . 107.25 împrumutul român 5°/# . 102.60 împrumutul Oppenheim , . . 109.70 Rubla hârtiă, comptant . . . 198.20 August. V IENA, 10 10.02 Galbenul .... 595 Pol imperial . . . » i 10.33 Lira turci .... 11.35 Argint contra hârtiă. • • a a100 00 Rubla hârtiă . . . 122.50 Acțiuni Anstalt , , • a a «284.20 Renta metalică 5 la gură , • a 86.40 Renta hârtiă . . . • e a 85.80 Renta aur .... 121.20 Lose turce, , ,9 3 4 117.20 Londra, la vedere . • a a a126.50 Paris, , • a a 50.10 Berlin, » , • s a a 62.00 Amsterdam, , a a • • 104.50 OBSERVATORUL METEOROLOGIC D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, 10 August 1886. Sarometrul redus la 60 și corectat la nivelul mari în milimetre 8. a. m................................................... 757 8 a. p. m. . ................................... 57 o fără apărător........................................ 323 Starea higrometrică relativa. ... 59 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 123 Vîntul , direcțiunea dominantă . . N.N.K I forța (0 — calaa—6—uragan). 2.3 iavaporometrul în milimetre. ... 43 Gronometru (0—.. 1) . . . . . . 7.5 Pluviometru in milimetre. .... 0.0 Nebulositate(0 — Senin— io—Acoperit). 4 Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 2.56 -«TilgrfL. uAt. aL J ____________ *9 ATENA, 10 August.— D. Asocordato a fost numit ministru plenipotenţiar la St. Petersburg. BERLIN, 10 August. — Generalul Werder, plenipotenţiarul militar german la St. Petersburg, a fost numit guvernator al Berlinului. D. de Giers a plecat la Franzensbad. dirigent de 8. p. m. ................................... . 55-8 media. . . , . ;....................... 75^9 Termometrul la o. umbră , minima. ......... 13-5 maxima ......... 27 p min.pS. a.m. -4-2 p.ra.4-8 p.m media ------------------------------------------— 20 6 4 BELGRAD, 10 August.—Regele » sosit de la Niş. GASTEIN, 10 August.—Imperatul Wilhelm a plecat cu principele imperial. Concediurile imperatorilor au fost din cele mai cordiale Monarchii s’au îmbrăţişat de n a multe ori în mijlocul ovnţiunilor mulţime!, Comtele Kolnoky s’a luat (]Una bună de la D. de Bismark şi va pleca mâna diminaţă. SALZBURG, 10 Agust.— Imperatorul Wilhelm a sosit aci. ULTIMA OARA. LONDRA, 11 August.— Se comunică din Climaziaruluî Standar că guvernul chinez ar fi dispus sâ ridice pretenţiunî relativ la ocuparea postlui Lázárt ff de cătră flota ruseasca, dacă Anglia va evacua portul Hiailton în schimbul unei compensaţiuni. c) . Populaţiunea şi etnografia. d) Producerea agricolă, industrială şi comercială. e) . Arătarea institutelor de cultură, de binefacere, a fabricelor precum şi a monumentelor celor mai însemnate. f) . împărţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericeascâ. g) . Istoricul comune!, arătându-se evenimentele cele ma! însemnate în istoria ţerii care s’au petrecut într’însa. 5) . Pentru elaborarea Dicţionarului pentru ori care judeţ se dă un termen pănă la 1 Decembrie 1986. 6) . Manuscriptele se vor trimite la vicepreşedintele Societăţi! cu numele autorului sigilat şi cu un motto. 7) . Manuscriptele premiate devin proprie tatea Societăţii. 8) . Manuscriptele nepremiate se vor înapoia după cerere. Societatea inse ’s reservă dreptul să utilizeze părţile ce va crede de cuviinţă din lucrările nepremiate. Vice-preşedinte : General G. MANU. Secretar-general George Lahovari. Bucuresci în 15 iunie 1886. Premiul„General G. MANU“ Nepresentându-se nici pănă la termenul de zi3 Aprilie 1886 o lucrare pentru premiul anunţat, Comitetul, în înţelegere cu donatorul, a decis ca lucrarea pusă la concurs să fie pentru oricare judeţ, şi prin urmare : 1) . Se institue doue premiuri de câte 500 lei fiecare pentru cea mai bună prelucrare a unui Dicţionar geografic, topografic şi statistic pentru oricare judeţ din România. 2 . Acest Dicţionar va cuprinde descrierea judeţului, plăşilor (ocoalelor, plaiurilor), comunelor (oraşelor, târgurilor, satelor, cătunelor), locurilor istorice, a rîurilor, pâraielor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale. 3 . Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiurilor se va face pe larg, arătându-se situaţiunea, hotarele (naturale sau artificiale), întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rîurile, producţiunea agricolă, industrială şi comercială, a căilor de comunicaţiune, împărţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericească, precum şi centrurile cele mai populate şi mai productive. 4 . La descrierea fiecărei comune (oraş, târg, sat sau cătun) se va da : a) . Numele actual obicinuit şi oficial (în transcrierea fonetică) precum şi numele ce l’a mai avut în vechime. b) . Situaţiunea naturală, fixându-se pe rîuri şi munţi, precum şi altitudinea lor d’asupra nivelului mării, pe cât va fi posibil. Das Unterzeichnete Festcomité beehrt sich, die P. T. Herren Mitglieder der Oesterreichisch-Ungarischen Colonie în Galatz hiemit einguladen, dem zu Ehren des Allerhöchsten Gebnrtsfestes Seiner Majestät des Kaisers ui FRANZ JOSEF I am 13 -A.vig'-u.st cL I. an Bord des Postdampfers TEGETTHQFF der Ersten k. k. priv. Donau Dampfschiffahrt - Gesellschaft an der Passagier-station neben der Börse stattfindenden Festbanquette beizuwohnen. Preis per Couvert sannnt Tischwein francs 7. Die Anmeldungen nimmt bis längstens 15 August Herr Banquier Leon Löbl, Strada mare, entgegen. Galatz, im August 1886. Das Festcomité des Oesterreichisch-Ungarischen Vereines zu Galatz. N. I. PETRESCU ADVOCAT,domiciliaza în strada Mare, casa Izal Caufstein. 7. INSTITUTUL „NEGRI“ Cu începere de la 1 iulie a. c. se deschid în acest institut, pe tot timpul vacanţei, lecţiunî de limbele francesă, germană şi română câte o oră pe z zi. Limba francesă va fi predată de D. prof. I Bitterlin. , germană » , , », » H. Magistris. Iar limba română va fi predată de unul dintre profesorii asociaţi. Doritorii se pot adresa în orice la Direcţiunea institutului. DIRECŢIUNEA. INSTITUTUL RADU în. 13-a,la,ţ.L. Redeschiriend institutul meu (strada St -Uie şi strada. Armenescu) la 16 August, resp. 1 Sept. viitor, am onbre a comunica că în lunele de vacanţe voi face un curs preparativ în orele de dimineața pentru elevi de clasele primare și secundare (gimnasiu și comerciu). ALEX. RADU, profesor la școala comercială. Mă sculai desperat, când zării sub mesa ceva negru. Me plecăi. Era o mică șepcă de mătasă. O recunoscui că aparținea aceleia de care câcrusem atât de înamorat. — Cel puțin, îmiJisei eu, stringâad obiectul în pășmarul hainei în partea despre inimă, îmi va rămânea tot-d’auna ceva de la ea. Intorcându-me acasă, am voit să reved acel gentil object; îl întorsei în toate sensurile, mirosindu-i din causa parfumului îmbătător ce păstrase de la contactul său cu părul frumoasei mele pasiuni. De o dată observăl în fundul șapciCel o bucată de etichetă, restul fusese rupt, pe care se cetia inițiala D-téle, D-nă, și o parte din adresa D téle. Eram scăpat!,, câci sunt sigur, D nă, că vei cerceta și nu’mi vei refusa numele persoanei pentru care a fost făcută acea șapcă ! Montadert făcuse aceasta narațiune cu un accent admirabil de sinceritate. Acum avea aerul atât de rugător și de nenorocit, încât D-na B... nu știa ce să facă. De o parte secretul profesional , de altă parte acel fel de camaraderia ce lega pe facătorii de cârpe cu făcătorii de cronice. Era lucru încurcător. Bentuciosa femee ieși din încurcătură prin o trăsătură genială. — Scumpul mu domn, nu dau niciodată, aucifi, adresa clientelor mele. Ori e cineva auster ori nu. Montadert uni mânele. Ea avu un zimbet de băiat bun și luător în rîs. — Dar nici nu se va zice că n’am făcut nimic pentru un... coleg în încurtură. Am făcut tocmai 18 șapei pentru acea serata. June, bine-cuvinteaza-me, îți voi da cele 18 adrese, vei face apoi cum vei putea ! Trecură în o cameră vecină, un fel de biurouj unde dinaintea unei mari mese un domn lung şi slab, cu favorite lucitare, alinia nişte cifre. — Mâna curentă din Decembrie trecut ?... întrebă D-na B... Grav şi corect, impasibil şi mut comptabilul se plecă și luă din treptele de jos un mare volum cu colţuri de alamă, pe cărei puse pe mesă. Cu vivacitatea sea obicinuită juna costumiera se aruncă asupra registrului, îl deschise și’i foiletă răpide. — Ltă-ne, (};se ea lui Montadert după un moment. Ia un creion și hârtiă, și scrie. Reporterul își scoase notele și așteptă —* Sâ vedem, 4*se D-na B...—Jicem : 23 Decembrie... D nei vicomteze d’Albens, o brusă și o șapcă. Montadert scrise : „Vicomtesa d’Albens, rue d’Astorg“ — Costumiera continuă . — D sora Amelia Papinot, artistă, 25 rue Rodier, (Urmareape mane).