Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)

1886-07-31 / nr. 3109

când ducele Chartres ținea de dârlogii cailor omnibusului, pentru a’i opri să mai facă vr’o mişcare. Ast­fel bă* ^trînul fu scăpat. Lucru ciudat, regele a păţit’o după urma binelui ce făcuse. Pe când era ocupat a scăpa pe bâtrîn, calul se­ fugise prin pădure, şi suveranul a trebuit să se în­ drcă la palatul Bern­­storff pe calul groomului. De atunci regele a exprimat do­rința ca nimeni să nu-l mai salute în trecerea lui, sculându-se în piciore în trăsură. & VOCEA COVURLUIULUI Bursa de Galați Cota otlcjalà din 29 Julie 1S86. MĂRFURI. ^Cincuant., 2,600 hect., 63 lbi , 7.60 lei, m. * Popușoi, 2,200 hect., 601/* lbr., 7.10 lei, sl. FRANCFORT, 10 August Renta română amortis. 5u/p* . 97.85. Londra 3 luni. 20.31 Paris, 2 luni 80.50 Amsterdam ....... 168.30 împrumut municipal Bucurescî 84. 98 20 PARIS, 10 August Renta francesă 47*% • • • IOQJO Renta română perpetuă 5°/0 93-50 , 6°/0 tăi ferate IO7.OO Acțiunile Băncii României . ..— Împrumutul elin 1879 , , 370.OO » » z 8 31, , 1 292.OO Banca otomană ..... 510.00 Datoria turcă. . . . , .14-92 Lose turce, 35-25 împrumutul egiptean , , , 377.00 Londra, la vedere .... . 25.24 Amsterdam 3 luni, .... . 207.37 BCilîât > » a a a 123.12 LONDRA, 10 August. Consolidatele anglese . , , . IOI.3/8 Acţiunile Băncii României , . G-V, Paris, 3 luni . . . . . . 25.40 Beh­inc ............................... . 20.51 Amsterdam, . . ... . 12.03 Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă), BUCURESCI, 11 August, vindut R. Banca Naţională. . . . .1023 00 S. , României.... BERLIN, 10 August Napoleonul.................................. , 16.20 Renta română amortisabilă 5%. 98 00 Obligaţiuni române noue 6% . 107.25 împrumutul român 5°/# . 102.60 împrumutul Oppenheim , . . 109.70 Rubla hârtiă, comptant . . . 198.20 August. V IENA, 10 10.02 Galbenul .... 5­95 Pol imperial . . . » i 10.33 Lira turci .... 11.35 Argint contra hârtiă. • • a a100 00 Rubla hârtiă . . . 122.50 Acțiuni Anstalt , , • a a «284.20 Renta metalică 5 la gură , • a 86.40 Renta hârtiă . . . •­­ e a 85.80 Renta aur .... 121.20 Lose turce, , ,9 3 4 1­17.20 Londra­, la vedere . • a a a126.50 Paris, , •­­ a a 50.10 Berlin, » , • s a a 62.00 Amsterdam, , a a • • 104.50 OBSERVATORUL METEOROLOGIC D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, 10 August 1886. Sarometrul redus la 60 și corectat la nivelul mari în milimetre 8. a. m................................................... 757 8 a. p. m. .­­ ................................... 57 o fără apărător........................................ 32­3 Starea higrometrică relativa. ... 59­ Tensiunea vaporilor în milimetre . . 123 Vîntul , direcțiunea dominantă . . N.N.K I forța (0 — cal­aa—6—uragan). 2.3 iavaporometrul în milimetre. ... 4­3 Gronometru (0—.. 1) . . . . . . 7.5 Pluviometru in milimetre. .... 0.0 Nebulositate(0 — Senin— io—Acoperit). 4 Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 2.56 -«Tilg­­rfL­. uAt. aL J ____________ *9 ATENA, 10 August.— D. Asocor­dato a fost numit ministru plenipo­tenţiar la St. Petersburg. BERLIN, 10 August. — Generalul Werder, plenipotenţiarul militar ger­man la St. Petersburg, a fost numit guvernator al Berlinului. D. de Giers a plecat la Franzens­bad. dirigent de 8. p. m. ................................... . 55-8 media. . . , . ;....................... 75^9 Termometrul la o. umbră , minima. ......... 13-5 maxima ......... 27 p min.­pS. a.m. -4-2 p.ra.4-8 p.m media ------------------------------------------— 20 6 4 BELGRAD, 10 August.—Regele » sosit de la Niş. GASTEIN, 10 August.—Imperatul Wilhelm a plecat cu principele im­perial. Concediurile imperatorilor au fost din cele mai cordiale Monarchii s’au îmbrăţişat de n a multe ori în mijlocul ovnţiunilor mulţime!, Comtele Kolnoky s’a luat (]Una bună de l­a D. de Bismark şi va pleca mâna diminaţă. SALZBURG, 10 Agust.— Impera­­torul Wilhelm a sosit aci. ULTIMA OARA. LONDRA, 11 August.— Se comu­nică din Clima­­ziaruluî Stan­da­r că guvernul chinez ar fi dispus sâ ridi­ce pretenţiunî relativ la ocuparea pos­tlui Lázárt ff de cătră flota ruseasca, dacă Anglia va evacua portul Hi­­ailton în schimbul unei compensa­ţiu­ni. c) . Populaţiunea şi etnografia. d) Producerea agricolă, industrială şi co­mercială. e) . Arătarea institutelor de cultură, de bine­facere, a fabricelor precum şi a monu­mentelor celor mai însemnate. f) . împărţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericeascâ. g) . Istoricul comune!, arătându-se eveni­mentele cele ma! însemnate în istoria ţerii care s’au petrecut într’însa. 5) . Pentru elaborarea Dicţionarului pen­tru ori­ care judeţ se dă un termen pănă la 1 Decembrie 1986. 6) . Manuscriptele se vor trimite la vice­preşedintele Societăţi! cu numele autorului sigilat şi cu un motto. 7) . Manuscriptele premiate devin proprie­ tatea Societăţii. 8) . Manuscriptele nepremiate se vor îna­poia după cerere. Societatea inse ’s­ reservă dreptul să utilizeze părţile ce va crede de cuviinţă din lucrările nepremiate. Vice-preşedinte : General G. MANU. Secretar-general George Lahovari. Bucuresci în 15 iunie 1886. Premiul„General G. MANU“ Ne­presentându-se nici pănă la termenul de zi3 Aprilie 1886 o lucrare pentru pre­miul anunţat, Comitetul, în înţelegere cu donatorul, a decis ca lucrarea pusă la con­curs să fie pentru ori­care judeţ, şi prin urmare : 1) . Se institue doue premiuri de câte 500 lei fie­care pentru cea mai bună prelucrare a unui Dicţionar geografic, topografic şi statistic pentru ori­care judeţ din România. 2­ . Acest Dicţionar va cuprinde descrie­rea judeţului, plăşilor (ocoalelor, plaiurilor), comunelor (oraşelor, târgurilor, satelor, că­tunelor), locurilor istorice, a rîurilor, pâraie­lor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale. 3­ . Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiu­rilor se va face pe larg, arătându-se situa­­ţiunea, hotarele (naturale sau artificiale), în­tinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rîurile, producţiunea agricolă, industrială şi comercială, a căilor de comunicaţiune, îm­părţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericească, precum şi centrurile cele mai populate şi mai productive. 4­ . La descrierea fie­cărei comune (oraş, târg, sat sau cătun) se va da : a) . Numele actual obicinuit şi oficial (în transcrierea fonetică) precum şi numele ce l’a mai avut în vechime. b) . Situaţiunea naturală, fixându-se pe rîuri şi munţi, precum şi altitudinea lor d’a­supra nivelului mării, pe cât va fi posibil. Das Unterzeichnete Festcomité beehrt sich, die P. T. Herren Mitglieder der Oesterreichisch-Ungarischen Colo­nie în Galatz hiemit einguladen, dem zu Ehren des Allerhöchsten Gebnrtsfestes Seiner Majestät des Kaisers ui FRANZ JOSEF I am 13 -A.vig'-u.st cL I. an Bord des Postdampfers TEGETTHQFF der Ersten k. k. priv. Donau Dampfschiffahrt - Gesell­schaft an der Passagier-station neben der Börse stattfindenden Festbanquette beizuwohnen. Preis per Couvert sannnt Tischwein francs 7. Die Anmeldungen nimmt bis längstens 15 August Herr Banquier Leon Löbl, Strada mare, entgegen. Galatz, im August 1886. Das Festcomité des Oesterreichisch-Ungarischen Vereines zu Galatz. N. I. PETRESCU ADVOCAT,­­domiciliaza în strada Mare, casa Izal Caufstein. 7. INSTITUTUL „NEGRI“ Cu începere de la 1 iulie a. c. se deschid în acest institut, pe tot timpul vacanţei, lecţiunî de limbele francesă, germană şi română câte o oră pe z zi. Limba francesă va fi predată de D. prof. I Bitterlin. , germană » , , », » H. Magistris. Iar limba română va fi predată de unul dintre pro­fesorii asociaţi. Doritorii se pot adresa în ori­ce la Direcţiunea institutului. DIRECŢIUNEA. INSTITUTUL RADU în. 13-a,la,ţ.L. Redeschiriend institutul meu (strada St -Uie şi strada. Armenescu) la 16 August, resp. 1 Sept. viitor, am onbre a comunica că în lunele de vacanţe voi face un curs preparativ în orele de dimineața pentru elevi de clasele primare și secundare (gimnasiu și comerciu). ALEX. RADU, profesor la școala comercială. Mă sculai desperat, când zării sub mesa ce­va negru. Me plecăi. Era o mică șepcă de mătasă. O recunoscui că aparținea aceleia de care câcrusem atât de îna­morat. — Cel puțin, îmi­­Jisei eu, strin­­gâad obiectul în pășm­arul hainei în partea despre inimă, îmi va rămânea tot-d’a­una ce­va de la ea. Intorcându-me acasă, am voit să reved acel gentil object; îl întorsei în toate sensurile, mirosindu-i din causa parfumului îmbătător ce păstrase de la contactul său cu părul frumoasei mele pasiuni. De o dată observăl în fundul șap­­ciCel o bucată de etichetă, restul fu­­sese rupt, pe care se cetia inițiala D-téle, D-nă, și o parte din adresa D téle. Eram scăpat!,, câci sunt sigur, D nă, că vei cerceta și nu’mi vei re­fusa numele persoanei pentru care a fost făcută acea șapcă ! Montadert făcuse aceasta narațiune cu un accent admirabil de sinceritate. Acum avea aerul atât de rugător și de nenorocit, în­cât D-na B... nu știa ce să facă. De o parte secretul profesional , de altă parte acel fel de camaraderia ce lega pe facătorii de cârpe cu fă­cătorii de cronice. Era lucru încurcător. Bentuciosa femee ieși din încurcă­tură prin o trăsătură genială. — Scumpul m­u domn, nu dau nici­o­dată, aucifi, adresa clientelor mele. Ori e cine­va auster ori nu. Montadert uni mânele. Ea avu un zimbet de băiat bun și luător în rîs. — Dar nici nu se va z­ice că n’am făcut nimic pentru un... coleg în în­­curtură. Am făcut tocmai 18 șapei pentru acea serata. June, bine-cuvin­­teaza-me, îți voi da cele 18 adrese, vei face apoi cum vei putea ! Trecură în o cameră vecină, un fel de biurouj unde dinaintea unei mari mese un domn lung şi slab, cu favorite lucitare, alinia nişte cifre. — Mâna curentă din Decembrie trecut ?... întrebă D-na B... Grav şi corect, impasibil şi mut comptabilul se plecă și luă din trep­tele de jos un mare volum cu colţuri de alamă, pe cărei puse pe mesă. Cu vivacitatea sea obicinuită juna costumiera se aruncă asupra registru­lui, îl deschise și’i foiletă răpide. — Ltă-ne, (};se ea lui Montadert după un moment. Ia un creion și hârtiă, și scrie. Reporterul își scoase notele și aș­teptă —* Sâ vedem, 4*se D-na B...—Jicem : 23 Decembrie... D nei vicomteze d’Al­­bens, o brusă și o șapcă. Montadert scrise : „Vicomtesa d’Albens, rue d’Astorg“ — Costumiera continuă . — D sora Amelia Papinot, artistă, 25 rue Rodier, (Urmarea­­pe mane).

Next