Vocea Covurluiului, septembrie 1886 (Anul 14, nr. 3137-3161)

1886-09-26 / nr. 3158

­NUL XIV. Nr. 1­3.158­ ONAMENT mini România i an ... 20 lei luni . . .io­t pag. IV premiul abona­ților atru străinătate a an ... 34 lei luni ... 17 a­bonamentel se n Galaţi la Ad­­traţiunea Siaru­­dist­ricte la bin­­e postale. 10 BANI EXEMPLARUL. edacţiunea: 22 str. Mare^ | APARE IN TOATE CHLELE Du LUCRU, | Adminiatratmaea , str. Mare. VINERI, 26 SEPTEMBRIE 1886 ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUN ti RECLAME XtPagina III : 80 bani "vLa Cronică : 2 lei ^Repejirili se fac cu ij'îat însemnat. • ; : Scrisori neb­anca'e Se refusa. — Artie o* v.'tele nepublicate nu st înapoesc. Xeleg'xsim.e Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. mCHANIE, 5 Octombrie.—­Gene­­alul Kaulbars a sosit ieri seara h haine la 9 ore. A fost primii depuUțiune a locuitorilor cu gătele de: »Tràescâ împăratul F riescu Bulgaria independtnta !f ipoî deputațiunea explică genera­li că popuUț­unea are încrederi patriotismul regenții și că roge împărat să primeascâ data «legeri stabilită de acest», pentru că e ent să se alega un prinț și sa st lepseasca culpabilii, freneralul se nelinişcesce de­spre oițelor și a impositelor, apoi dem nitorilor motivele pentru cari în s­­atui consideră ca imposibilă vii ea întrunire a marii Adunări, din isa lipsei de candidat, a cărui ale­­e e reservată Europei, de und ua necesitate de a întârzia dat­­ge­ilor. El îşi term­ină alocuţiune­a gând: Trăască Bulgaria! SOFIA, 5 Octombrie — Se consi a pria cercurile diplomatice cj .a alegerile s’ar tace cu o d­ie ma­­i­e de cât data fixită de guvern, :*U ar micşora încordarea rapor­­îlor dintre Rusia şi regenţa şi ai ta mai cu seama incidentele ce s’ai tea produce 1» Ruaciuk şi Varna, de generalul a­­r găsi de sigur mineca viitoare, cjiua alegerilor. Să speră că guvernul va consimţ accepta aceasta amânare, dacă e ce­l în mod oficial de Rusia, ceea ce fi pare punctul de plecare al­e­­înțelegeri mai depline. ST.-PETERSBURG, 5 Octombrie, Journal de St.-Petersbourg) cu oca-ziunea discursului lordului R. Chur­chil), zice că dacă solicitudinea in­­glesă este numai un articol de ex­­portațiune, Egiptul va profita de a­­cesta. Interesul ce poarta Anglesii pentru unirea Bulgariei a fost demonstrat prin acțiunea lui Beaconsfield, care a tăiat Bulgaria în două. Grecia va găsi dragostea Anglisilor pentru Statele balcanice intermitente şi nu generală. Sultanul va concilia cu greu poli­tica lordului R. Churchill cu solici­­tudinea torilor pentru integritatea o­tom­ana. Deosebirea între puterile pacinice și cele agresive e forte originală. Care putere deci a reuşit să stingă germe­nul conflagraţiunii ? Pentru că Angiut e hotărîtă a mănţinea înţelegerea ş­i resolva într’un mod pacific dificul­tăţile, sperăm că ea va secunda silin­­ţeie Ruhe! pentru a stabili ordinea normală în Bulgaria. Rusia voeşte numai să dea pasiuni­lor timpul de a se linişti, pentru a 33 alege deputaţi în cunoşcinţa de causa. Pentru că opera­rea de împăcare răspunde interesului tuturor, afara pote de al dictatorilor cari voesc sa păstreze puterea, concursul lordului Churchill ne este asigurat şi ne bu­curăm sincer de acesta. VIENA, 5 Octombrie, — Clubul ai­stro ungar a presentat Camerei de­putaților un proiect de lege ce cre­­eazâ camere de lucrători, cu o orga­­nisițune conformă camerilor de ca­merei. Aceste camere de lucrători vor trebui să numeascâ 9 deputați în Reichsrath. VIENA, 5 Octombrie. — Coures­­pondența Politică comunică că prințul Alexandru hotărîndu se în mod de­­finitiv de a se retrage în vieța pri­vată, agitațiunile bulgare în favoarea sea n’ar avea nici-un sorț de reușită. VIENA, 5 Octombrie. — Imperatul a făcut asera visită de congediu re­gelui Serbiei. SOFIA, 6 Octombrie. —Seriea ce a circulat în privinţă garnisoanei din Rusciuk, care sa 4*cea că s’a pronun­ţat contra regenţei, e fără temei. Din contra ofiţerii acestui oraş şi-au­ mani­festat devotamentulj cătră guvernul actual, cu pessiunea unei scrisori ce generalul Kaulbars o trimise coman­­dantului oraşului, locotenentul-colonel Til­ov, care invita pe acest din urmă să pună în libertate pe ofiţerii ares­taţi. Comandantul a retusat areste, referindu se guvernului central. Acest incident va face obiectul u­­nei note a guvernului bulgar cătră puteri. S’a renunţat de a se amâna cu 8 zile d­.ta alegerior, după cum fusest vorba ieri Generalul Kaulbars, părăsind Vrat­z», a fost obiectul unei porţiuni a vre­o sută de Z­u­kovişti. Circulă scrie» că generalul ar re­nunţa de a ’şi urma cate oria şi C£ ar pleca direct la St.­Petersburg , dar acest sgomot pare nefundat. Se scrie din Sofia cătră Noua Pre­să Liberă că arestarea comandantulu de brigadă Svareff, care întreţine* relaţiuni clandestine cu generalul Estulbars, produce oare­care sensaţiune BERLIN, 6 Octombrie.— Kreuzzei* tun­g blameza pe Rusia autocrată, pen­tru că lucreză în Bulgaria prin mij­­loace revoluţionare. Weserzeitung susţine proiectul de alianţă dintre Anglia, Austria şi Ger­­mania, ceea­­ ce ar parazisa cu totul pe Francia şi Rusia. VIENA, 6 Octombrie. — După Noua Presa Liberă) caletod­a lordu­lui Churchill , Berlin s’ar fi decis în urma unei invitări a comtelui Her­bert de Bismarck. VIENA, 6 Octombrie. — Bugetul comun pe 1887 fiind definitiv fixit, DelugAţiui le vor fi convocate . Pes­ta pentru 4nna de 4 Nouembrrie. D. Tisza a fost primit ieri de re­gele Serbiei. A î« vedea ui misse seri telegrafice pag II. GA L A J­­, 25 Septembrie 1886. Scarea lucrurilor în Bulgaria de la sosirea delegatului rus, generalul K­­ulbars, a început a inspira Îngri*­j;ri serioase. Pria conduita mea gene­ralul rus nu face de­cât a înăspri spiritele, câci se purta ca un ade­­verst dictator, tratând Bulgaria ca pe ce^ din urmă guberaia rusă. Guver­nul bulgar caută a evita ori­ce pro­­vocaţiuni, dar în ace­şi timp ţine o atitudine fermă faţă cu pretenţiunile trimisului rus. Acum agentul impe­riului de nord cutreieră Bulgaria, sub pretext de a se convinge despre sta­rea spiritelor din ţară. Multe cifre vnse cred că acesta caletoria n o face de cât cu scopul de a produce agi­taţiuni şi conflicte, cari să justifice o intervenţiune a Rusiei. Guvernul bulgar resistă pănă acum la pretenţianile ruseşci. Fără îndouelà liola VOCII » COVURLUIULUI* COMTESA PIEGiiA PARTEA V. MESSAUDA V. (Urmare) 73 Şi din buzele sele contractate de rere și mâniă căzu de trei i rl a­­it cuvînt : — Laşul ! laşul ! laşul !.. Ifi pusese amîndouă manele dina­­tea feţei spre a’şi ascunde rușinea ; r mânecele hainei sale ertu udate ''lacrimi ca o țesetură uşoră întins» pămînt când aurora aspiră lacri de diminețel. Și pepiul sen svea, aproape virginal rădică convulsiv sub suspine. Pierrefort îi apucă mâna. — Nu insulta pe șef, Messanda ; îți jur tu, care sunt un soldat, că sa aperit bine și nobil... — A fugit ! — Dar nu, s’a retras­­ o respin­gere, dar nu o învingere... un fapt de resbel în fine, care n are nimic spre a te desoia. Mă asculți ? — A fugit! Pierrefort, decurugeat prin acea în­­deletnicie desperată, lăsă mica mână ce strângea în a­cea, se sculă și se îndepărtă cu câți­va pași. De­o­dată Araba se sculă în ge­nunchi, și atrăgând pe Said spre ea . — Tu care ești din rasa mea, fiu al lui Alah, r&spunde’mi ca și cum te ar întreba chiar profetul ! Acel că­ruia aparțin a fugit, da, a fugit dar dinaintea cui ? — Dinaintea noastra, Messaud» ! — Taci, nu acesta te întreb ! Lup­tele sunt nişte dueluri mari în cari fie­care și alege un inimic... Cine era adversarul lui Abderrh&man ? cine e acel din ai tăi dinaintea căruia șeri­ful a fugit ca un sac­ dinaintea leului ? Spahiul desemnă pe Pierrefort cu gestul. —■ E locotenentul, femee. Messanda se sculă în picioare, dreap­­tă, răzimată de zidul contra căruia corpul său se lipia ca o trestia. Avea brațele întinse ca o crucificată și ochii plini de exter. Și de o dată, cu o voce cantatoare, începu un fel de recitețiune ce avea asemănare cu o melopeă : — O ! Ali­ ben Kaddur, tatăl alor mei, șeful rasei mele, pentru ce a­ dat pe fiica tea, și banii tăi, și biju­teriile tele, și tropi­le rele, și armele rele, lui Abderrhaman, omul Beni-bu- Slimanilor? Pentru­ ce, tată ?... Pentru că erai cel mal vestit cavaler din tribul teu, după cum el era cel mal vestit din al seu; pentru că tu erai cel mal bun trăgător din duar­ și nimene în ksurul seu nu scU ca el să facă să vorbească praful de pușcă ; pentru că tu erai vitosul, bravul şi fiind­că şi el era numit bravul şi vitosul !... Ai fost în­şelat, stăpânul meu, o ! Ali-beu* K ddur ! tatăl a­lor mei! şeful rssal mele ! .. Şi iată că a venit un om, un ghiaur, un rumi, care’mi dă aceasta ruşine supremă de a găsi un răsboinic mai îndrăsneţ de­cât acel căruia m­ai dat Soţul meu a fugit cu laşitate ; nu mai sunt a celui mai brav, după cum voiai tu, tată, după cum îmi prezisese maraburul !. . Vocea sea slabi, pleoapele sale se lăsasă pe jumătate asupra ochilor sei

Next