Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-14 / nr. 3173
VOCEA COVURLUIULUI Puterile n’au numit un candidat pentru motivul cât prea puţine persone au calificaţiunea, voinţa de a primi tronul şi perspectiva de a fi recunoscute de puteri. Precum Austro-Ungaria are obiecţiuni seriose contra candidaţilor cunoscuţi până acum faţă cu cari ar face necondiţionat întrebuinţare de dreptul său de veto, tot asemene se poate face aceasta şi de cătră celelalte puteri contra altor candidaţi. De aceea puterile urmrezic o atitudine expectativă, ceea ce e cu atât mai uşor cu cât nu există un pericol de vre-o ciocnire. Agentul austro ungar va fi tot atât de puţin present în Tarnova ca şi agenţii celorlalte puteri. (Gestiunile cu care se va ocupa mai întâi Sobrania, cum este de exemplu aceea privitoare la legalitatea alegerilor, aprobarea regenţei, etc., fiind cestiuni interne, nu există nici un temeil de schimba usul de până acum. — Sciri foarte grave ne sosesc dir St-Petersburg,rice Corespondanc de Vienne. După o serioare particulară emanând de la o personalitate care este în posițiune de a fi foarte bine informată, pare că afecțiunea nervoasa de care suferia țarul de moartea tatălui său s’ar fi agravat în food simţitor. Reaua stare a sănătăţ principelui moştenitor, care, după cunse ştie, suferă de mai mult timp d accese epileptice, iritase deja de forte mult pe împăratul Alexandru II Dar, după evenimentele din urmă din Bulgaria, unde politica ruseasca a obţinut succesul sperat de suveran iritarea ţarului ar fi luat astfel de proporţiuni, încât astăzi inspiră celor ce’l încunjură temerile cele mai seriose. — Representanţii din Sofia al puterilor străine vor merge la Târnov* numai după constituirea Sobraniei , verificarea titlurilor celor aleși, care va dura cel puțin două săptămâni Din aceasta causă cestiunea alegerii principelui va încerca oarecare amânare. Prin sferele oficiale exstă părerea că Marea Sobranță nu va accepta pur și simplu abdicarea principelui de Battemberg, pe motivul ei alegerea făcendu-se de cătră Sobraniă tot ea ar fi și competentă a accepta sad nu abdicare. — Darul Nezavissimo-Bolgaria accentuezâ interesul reih’ămăriî principelui Alexandru și adaogă că în alt cas s’arjgSsi în fața acestei alternative , sau uniunea personală cu un alt Stat balcanic sau proclamarea republicei — Wiedomosti, din Moscva, organul lui Katkov, nu crede că Austria e dispusă să arunce un cuvînt grav în cumpena politică; monarhia are prea mult de lucru cu afacerile interioare, şi tonul ameninţător al al foilor austriace este menit numa să mascheze slăbiciunea, mai ales faţi cu Stambulul. — Sovremenia Izvestia asigură ci ocupaţiunea rusâscă, deşi e lesne de făcut, nu se va întânpla, pentru că în caşul când s’ar face, Austria ar avea dreptul să ocupe Serbia. Opaţiile cerealelor prinî Brăila. 8 Octombrie 1886. Grâu, 2,6oo hect., S9l/1 lbr., 11.20 lei, m. Grâu, 1,450 hect., 55 lbr., 9.227* lei, caic Grâu bulg., 850 hect., 57 lbr., 10.20 lei, c Grâu bulg., 1,030 hect., 543/4 lbr., 9.35 lei, c Grâu, 600 hect., 60 lbr., 10.85 lei, mag. Grâu, 3,000 hect., 60 lbr., 12 lei, caic. Grâu, 3,000 hect., 597a lbr., 11.50 lei, sl. Grâu, 3,000 hect, 59l/a lbr., 11.50 lei, sl. Grâu, 2,100 hect., 57x/3 lbr., 10.25 lei, caic. Grâu, 3,400 hect., 59l/a lbr., 11.10 lei, calc. Meia, 1,000 hect., 58^4 lbr., 3.85 lei, mag. Secară, 1,750 hect., 54 lbr., 5.85 lei, calc. Secară, 1,000 hect., 533/4 lbr., 5.80 lei, m. Athanasie M, Thanu, D. Noevici, ministrul afacerilor 8răine, pleca mâne la Târnova. Z'ikovișnl ris â’dese sgomotul trei chiar sate rusesc! sunt trimise dinaintea Varr,el. Acella noutate e considerată ca absolut imaginară. ODESA, 24 Octombrie. — Sirl din Crimea seumalezâ o mare »“.ti vitale în pregătirile maritime a Rusiei, şi că mal cu scoaà escadra din marea Negrà a primit ordin dea face »provisoare » onsiderabilâ de pro viante şi muniţiunî şi a fi gat» de plecare pentru o destinaţiune încă necunoscută, CONSTANTINOPOLE, 23 Octombrie, cale indirectă. — A(}l dimiirață mai multe duceri și întorceri la Y Idz- K’osk fu provocat din nou supcrate de schimbări ministeriale. Aceasta mișcare a fost probabil causată de noutatea despre armările maritime » Rusie! în marea Neagra. Acesta ar « xpPca asemene și ordinul subit dat cu toate negociările lborioase, de a s subsecina contractul cu usina germană pentru 12 torpiloare cu suma de 6 milioane fr. Pe lângă aceste sultanul ar fi ordinat diverse alte pregătiri și cumpărături de materiale maritime pentru vre 35 miioane fr Trebuea adorite aceasta numai cu reserva causată de lipsa în care se află tesaurul otoman. ST PETERSBURG, 24 Octombrie. — Darele ruse spun că Rusia e destul de puternică spre a fi generoasa dar e gata, la un semn al țsrului, spre a nimici pe inimicii sei XJltiaaCL© sevn. - V PARIS, 24 Octombrie. — Scrri private din Moscva spun că două divisiuni ruse pe picior de resbel, tăbărîte lângă Odesa, Sebastopol și Nicolaitf, sunt gata de a pleca la Varna. SOFIA, 24 Octombrie. — Italia Anglia şi probabil şi Austro Ungaria vor trimite pe vice-consulii lor la Târnova. ULTIMA OARA. LONDRA, 25 Octombrie. — Diarele anglese sunt funcae contra Franciei din causa acordului cu Germani asupra cestiunii Egiptului, şi se silese a arăta că Europa e interesată la menţinerea protectoratului angle în Egipt. Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). BUCURESCI, 25 Octombrie. Vândut. R. Banca Naţional. . . . .1023.00 V. Societatea de construcţiuni, 155.00 V. Dacia-România ..... 26. 00 Argint şi bilete contra aur . 16.00 Împrumut municipal Bucureşci 84. 95.80 PARIS, 23 Octombrie. FRANCFORT, 23 Octombrie. Renta rosalică â&priss, 5%* • 95 7°- VIENA, 23 Octombrie Napoleonul, ,,,,,,, 9.91 Gilbenul , . , , . 5 91 Foi imperial 16.24 Tira turcă , . . , , , , JI 27 Argint contra hârtiă , , , , 100 00 Rubia hârtiă , , , , , , . 118.50 Acțiuni Anstalt 279,40 Renta metalică 07 sută , , , 8420 Renta hârtiă , , , , , . . 83 2 Recta aut . , , . . .11420 Iose turce, , , , , 16.20 Londra la vedere , , , , , 12560 Pars, , , , , , 4945 Berlin, B , .... 61 50 Asaste'dt«. , .... 103.50 BERLIN, 23 Octombrie Napoleonul.......................................— Rentă română amortisabilă cu/ Obligaţiuni române noue 63/ împrumutul român 50/» împrumutul Oppenheim . . Rubla hârtie, comptant , . Londra 3 luni. ..... Paris, 2 luni ...... 80.20rasterdana . . . . . 167 70 Renta francesă 47»% . , boulevard.......................... Renta română perpetuă 5°/0 , 6°/e căi ferate . Acțiunile Băncii României , împrumutul elin 1879, . . . » »18811 « Banca otomană .... , boulevard ..... Datoria turcă. ...... 13 80 Lose turce, 33-25 împrumutul egiptean .... 384.00 Londra, la vedere ..... 25.35 Amsterdam 3 luni,, . , , . 207.87 Berlin, » .... 123 18 LONDRA, 23 Octombrie, Consolidatele angxese .... ioo.,5/ig Acțiunile Băncii României , . 6.00 Pans, % luni ...... 25.51 Berlin, t ...... 20.60 Amsterdam. , . .... 12.04 3raș, adecă că nu e nimic nou.. — Cum ! Nu s’a pus mâna pe hici unul din cei cine! bandiți ?... — Vai ! nu ! și cu toate aceste s’a bcotocit toate colțurile portului, arse* îalelor... s’au visitat toate casele sus* )ecte din Toulon și din foburguri... — Și nu s’a descoperit nimic ? — Absolut nimic, .nici un indic’... — D-cJeul mai! LousUlo*, acesta iu prea e vesel pentru omenil ce n acest moment locuesc vilele dimprejur ! — Și specialmentce pentru D-tea, Tie George... — O ! eu n’am nimic de temut.. Se stie că am ament pe lângă mine că G«8amea e un tdeverat arsenal... *— E just ! N’ar fi sănătos a se a inge cineva de D tea, D-le George !.. Tâlharii ar risca de a nu scăpa cu lelea stnlds«... — Ast-fel sunt liniștit dar cel sunat pe drum, și afară de aceste ar ce trăesc singuri cu femeile și copii lor, casele pacifice, micii proprietari, sunt într’un adevărat pericol ! .. — Tata gendarmeria e în piciore.. Junele dădu din umere. — Gendarmeria ! strigă el. Ea soseșce tot d’auna spre a constata crimele, și nici o dată spre a le împedeca ! Afară de aceste nu e vina mea... Nu poate gâci că un furt sau un asasinat are să se comită în cutare sau cutare loc... — D. George n are a’mi cere alt ceva ? — Nu... A ! spune să’mi facă cafeaua și trimite’mi socoteala. . — D. George se întoarce astă seară la vila sea ? — Negreșit. . Servitorii ce am la sat au trebuit să audă cele cinci detunături, şi dacă nu m’ssi interce »stă noapte, şi ar închipui că am fost ssa {Urmarea pe mane). mult de frică chiar pentru el înşişi... Apoi am la vilă un destul de mare număr de obiecte de oarecare valoare, asupra cărora ţin a veghia eu însumi. — Dar cel puţin D. George nu va pleca singur? Noaptea vine, şi prudența... — Fii liniştit, Loustoulot... feciorul meu Dominic mă însoțeşte... E un vechi soldat, un voime. Loustalot se îndepărta spre a trimite junelui pe care l’am autfit dl mindu’le. George cafeaua ce ceruse Locotenentul ascultase cu un fel de v»g interes conversațiunea ce precedeaza. Poate apoi acest interes er^ un fel da presin | re, câci aceasta evasiune, lucru straniu, trebuia să rx°r citeze o influența teribilă, de și indirectă, asupra evenimentelor întrege sele viețe, 3I?DTziirs|^ dirigeât de D. J. S. VLASSOPULO. înălțimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării ; 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, 24 Octombrie 1886. Barometrul redus la 0° §i corectat la nivelul marii In milimetre 8. a. m. ........ . 969 . 2. p. m. . . . ............................. 694 8. p. m.................................. 719 media....................;............................ 770.1 Termometrul U 0° umbră , minima................................................... 8.5 maxima ... 16.7 min.4-8. a.m. 4-2 p.m.+8 p.m. media----------------------——---------------- 11.6 „ . ^ w 4 fără aparator. .................................. 19 5 Starea higrometrică relativa. ... 7° Tensiunea vaporilor în milimetre . . 7-8 V în tul I facțiunea dominantă . . N.E. ( forța (O“calma—6“ uragan). 2.3 Evaporometrul în milimetre. ... »-S Ozonometru (O—21)............................. Fluviometru in milimetre....................... 0.0 Nebulositate(0e Semn—io~Acoperit). 3 Nivelul Dunării deasupra mării Negre a. 117 DBibliogr3.a.iîă. A ieșit de sub presă : MARȘUL LUI HORIA, de Muresanu, pentru piano. Se află de vindere la toate librăriile principale cu preţ de 1 leu. A ieşit de sub presă : PRIMELE NOŢIUNI DE DREPTUL ADMINISTRATIV ROMAN, de I. C. Levesen, op autorizat de ministeriul instrucţiunii publice. Se află de Vindere la autor, în Brăila, cu preţ de 70 bani exemplarul. A ieşit de sub presă : CODUL MANIERELOR ELEGANTE pentru luni de orice condiţiune, întocmit de Adolphe Steinberg. Preţul 2 lei 50 bani. VICTOR MACRI fost preşedinte al trib. Brăila şi prim-preşedinte al trib. Covurlahi, retrăgându-se din magistratură, a îmbrăţişat profesiunea de AVOCAT. Domiciliet în Galați, strada Domneascu, Nr. 94.